FUNDAIA CULTURAL UMANITARA HENRI COANDA ORADEA

Filiala Timioara

COALA TEHNICA POSTLICEALA

HENRI COANDA TIMIOARA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Tema: Ingrijirea pacienilor cu poliartrita reumatoida

INTRODUCERE

Poliatrita Reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica i progresiva care

afecteaza articulaiile mici ale membrelor , in mod simetric i distructiv.

Secolul al XVIII lea a gasit medicii in faza primelor descoperiri ale Poliatritei
Reumatoidei pe care pareau sa o distinga de alte artropaii cu larga raspandire cum erau :
guta, artroza, sau reumatismul articular acut, pe baza unor observaii sporadice,
epidemiologice (prevalena feminina) sau clinice (caracterul deformat i evoluia cronica spre
invaliditate) .

Dei nu exista nici o indoiala ca Sydenham (1676) , Landre-Beauvais (1800) i alii au

descries cazurile clar identificate ca PR, este meritul lui Garrod (1859) de a fi realizat ca se
gasete in faa unei noi entitai nosologice distincte i de a fi ataat artritei atributul de
reumatoida .

In anul 1940 Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM in serul bolanvilor cu
PR .

Poliatrita Reumatoida este intalnita in toate arile i in zonele climatice.

Dei exista diferene in ceea ce privete prevalena reportata in diferite arii

geografice, care in de criteriile de diagnostic utilizate in studiile populaionale, proporia
raportata este de 1% cu variaii intre 0,3 i 1,5% .

In conformitate cu datele culese in SUA, incidena bolii este de 0,02%, ceea ce

proiectat asupra arii noastre ar insemna 4000 de cazuri noi in fiecare an.

Indiferent de populaia studiata, exista o regularitate a distribuiei PR intre cele doua

sexe, in sensul ca femeile sunte de trei ori mai frecvent afectate decat barbaii.
 Boala poate sa apara la orice varsta dar de cele mai multe ori debutul are loc in
decadele a 4-a i a 5-a ale vieii.

Aceasta boala atat de frecvent intalnita in ultimii ani necesita un tratament pe o

lunga perioda de timp, luni sau uneori chiar ani de zile i de asemenea o atenta supraveghere a
bolnavilor de catre medical reumatolog.

Tratamentul bolanvilor cu PR trebuie respecutat cu strictee deoarece medicaia de

fond folosita da o serie de reacii adverse grave cum ar fi: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate,
afectare oculara i altele.

Pentru a inlatura cat mai multe efecte negative ale medicamentelor folosite in
tratamentul Poliatritei Reumatoide in present in lume se desfaoare mai multe studii
experimentale cu noi ageni terapeutici biologici, i la noi in ara se desfaoara trei asemenea
studii.

Dezavantajele acestor noi medicamente sunt costurile foarte ridicate. Poliartrita

reumatoida netratata corespunzator i in timp are o evoluie spre cronicizare cu deformari
articulare poate duce pana la invaliditatea fizica a pacientului.

Aceasta inseamna ca tot mai muli bolnavi cu PR vor depinde de alte personae
pentru a-i satisface nevoile fundamentale. De aceea lucrarea de faa dorete a fi un ghid
practice pentru aceti bolnavi.

SCOP I MOTIVAIE

In lucrarea de faa am reunite cunotinele teortice, deprinderele practice, noiuni de

farmacologie, anatomie i fiziologia omului, medicina interna i de chirugie pe care le-am
inglobat in tehnici de ingrijire nursing dupa modelul propus de Virginia Henderson.

In conceptul Virginiei Henderson individual este o entitate bio-psiho-sociala

formand un TOT indivizibil. El are necesitai fundamentale (comune tuturor) cu manifestari
specifice pe care i le satisface singur daca se simte bine. Sanatatea este o stare in care
necesitaile sunt satifacute in mod autonome, nu se limiteaza la absena bolii , iar boala
reprezinta ruperea echilibrului, armoniei, un semn de alarma tradus prin suferina fizica,
psihica o dificultate sau o inadaptare la o situaie noua provizorie sau definitiva.

Scopul acestei lucrari este de a sublinia ingrijirile ce trebuiesc acordate pacienilor

pentru ai ajuta in satisfacerea nevoilor fundamentale.

Avand in vedere faptul ca mi-am desfaurat instruirea practica in secia de

reumatologie am avut ocazia sa intalnesc i sa cunosc muli pacieni cu PR in diferite stadii de
evoluie a bolii.

Din discuile avute cu aceti pacienii miam dat seama ca muli dintre ei au foarte
puine cunotine despre boala, evoluia ei i tratamentul pe care ar trebui sa-l urmeze i sau
prezsentat la medic foarte tarziu.
 Iar in unele cazuri dupa ce a fost stability diagnosticul i iniiat tratamentul, dupa o
perioada de timp acesta a fost interrupt, iar boala nesupravegheata.In acest caz pacienii s-au
prezentat la medic abia inca dupa un puseu evolutiv al bolii.

Poliartrita Reumatoida este o boala despre care se cunoate destul de puin, dar este
o boala care afecteaza in ultima perioada tot mai multe persoane.

Numarul pacienilor cu PR crete de la an la an, de aceea lucrarea de faa se vrea a fi

un ghid practic pentru aceti bolnavi.

Am ales aceasta tema din dorina de a-mi aprofunda cunotinele in legatura cu

aceasta boala, sa inva mai multe despre factorii etiologici ai acestei bolii, despre
simptomatologia bolii i nu in ultimul rand despre tratamentul care se administreaza.

Un alt obictiv este acela de pune in practica toate cunotinele acumulate referitor la
aceasta boala pentru a putea ingriji, educa, i ajuta pacienii cu PR sa-i recatige increderea
i imaginea de sine intr-un timp cat mai scurt.

ANATOMIE

ARTICULAIILE MAINII

ARTICULAIA RADIOCARPIANA

La formarea ei participa pe de-o parte radiusul, completat de un disc articular(discus

articularis), formind impreuna cavitatea glenoida, iar pe de alta parte oasele din randul
proximal al corpului, unite prin ligamente intr-un corp unic, formind impreuna capul articular.

Capsula articulara este intarita de ligamentul radiocarpian palmar, care coboara oblic
de la radius la osul semilunar, piramidal i osul mare; ligamentul ulnocarpeum palmare de la
marginea anterioara a discului articular, la semilunar i piramidal; ligamentul radiocarpeum
dorsale alcatuit din fascicule ce coboara oblic de pe faa dorsala a radiusului pana la osul
piramidal; ligamentul collaterale carpi radiale intre apofiza stiloida a radiusului i osul
scafoid; ligamentul colaterale carpi ulnare ce coboara de la apofiza stiloida a ulnei la osul
pisiform.

Biomecanic se poate considera ca o articulaie elipsoida in care se executa micari de

flexie i extensie ( totalizand impreuna 160 170 ) in jurul unui ax transversal, respectiv de
abducie( radicala i ulnara) in jurul unui ax sagital abducia ulnara avind o amploare mai
mare de ( 40 ).

ARTICULAIA INTERCARPIANA

Este o diartroza planiforma( cu micari reduse de alunecare), intre randul proximal i

distal al oaselor carpiene, avind o cavitate articulara unica ce emite prelungiri intre oasele care
particupa la formarea articulaiei.Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente
intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de cirligul osului hamat printr-un ligament special.

Indirect, de aceasta articulie aparine i ligamentul transvers corpului, care aa cum s-

a mai aratat transforma anul carpian in canal carpian.

Din punct de vedere biomecanic completeaza i ajusteaza micarile descrise la

articulaia radiocarpiana.Articulaiile carpometacarpiene i intermetacarpiene sunt articulaii
cu trasaturi asemanatoare pentru degetele II V, dar cu caractere distincte pentru degetul I
(policele).Pentru degetele II-V se realizeaza intre oasele rindului distal al corpului i baza
metacarpienelor corespunzatoare( metacarpianul II cu trapezul, trapezoidul i in mica parte cu
osul mare; metacarpianul III numai cu osul mare; metacarpianul IV cu osul mare i cu osul cu
cirlig; metacarpianul V numai cu osul hamat ), respectiv intre feioarele articulare prin care
metacarpienele vin in contact.

Capsula articulara, laxa (in special dorsal) este intarita de urmatoarele ligamente: lig.
carpometacarpea dorsalia, lig. carpometacarpea palmaria, lig,metacarpea dorsalia et palmaria,
lig. metacarpea interossea.

Din punct de vedere biomecanic, toate aceste articulaii sunt diartroze planiforme,
micarile rezumandu-se la alunecari mai reduse la metacarpiene II i III , mai accentuate la
metacarpienele IV i V, ce se produc concomitent cu micarile degetelor.

ARTICULAIILE METACARPOFALANGIENE

Se realizeaza intre suprafaa articulara (convexa) a capului metacarpienelor i suprafaa

articulara (concava) a bazei falangelor proximale.Intre cele doua fee ce vin in contact exista o
disproporie, capul metacarpienlor depaind mult cavitatea glenoida, incongruenta compesata
de un fibrocartilaj care marete platforma de recepie a falagenlor.

Capsula este laxa i foarte subire pe faa dorsala. Ea este intarita de ligamentele
colaterale, doua pentru fiecare articulaie( lateral i medial).Aceasta au forma unui evantai cu
originea pe tuberculii de pe laturile capului metacarpian i inseria pe capsula, respectiv pe
tuberculii marginali ai falangei. Pe faa palmara, intre metacarpienele II i V, articulaile
metacarpofalangiene sunt unite intre ele prin ligamente metacarpiene transverse profunde care
fuzioneaza cu tecile tendoanelor muchilor flexari i cu capsule articulare, fiind ancorate i pe
ligamentele colaterale.In aceste articulaii se pot executa micari de: flexie i extensie
(inchiderea i deschiderea pumnului) in jurul unui ax transversal, ce trece prin capul
metacarpianului, abducie i adducie (departarea i apropierea degetelor ) in jurul unui ax ce
trece tot prin capul metacarpienelor . Ultimile micari sunt posibile numai cand degetele sunt
in extensie.
ARTICULAIILE INTERFALGIENE

Sunt doua pentru fiecare deget, cu excepia policelui, care are numai doua falange i
deci o singura articulaie interfalanfiana.Suprafeele articulare sunt reprezentate de
extremitaile falangelor,marite prin existena unui fibrocartilaj, asemanatoare articulaiilor
metacarpofalangiene.

Capsula este intarita de ligamente colaterale, cate doua benzi fibroase pentru fiecare
articulaie, stranse i orientate in axul lung al degetelor.

Din punct de vedere biomecanic sunt articulaii de tip ginlymus permitand micari
de flexie i extensie in jurul unui ax transversal, mai ample in articulaiile interfalangiene
proximale decat in cele distale.

NOIUNI GENERALE DESPRE POLIARTRITA

REUMATOIDA
1. DEFINIIE

Poliartrita reumatoida (PR) este o boala imunoinflamatorie cronica i progresiva caree

afecteaza cu predilecie articulaiile mici ale membrelor, in mod simetric i distructiv, putand
cointeresa virtual oricare dintre structurile cunjunctive ale organismului.

In anul 1940, Waaler a descoperit factorul reumatoid (FR) IgM (imunoglobulinele M )

in serul bolnavilor de PR i cu el primul maker imunolog al unei boli reumatice.

2. EPIDEMIOLOGIE I ETIOLOGIE

EPIDEMIOLOGIE

PR este intalnita in toate arile i in toate zonele climatice. Boala afecteaza mai ales
femeile, reportul femeie-barbat este de 3 la 1. PR poate sa apara la orice varsta, dar de cele
mai multe ori debutul are loc in decadele a 4-a i a 5-a ale vieii.

ETIOLOGIE

Este necunoscuta, dar concepia actuala considera ca boala rezulta din interaciunea a
trei categorii de factorii: - ereditatea

- infecia

- autoimunitate
FACTORI GENETICI

Studiile epidemiologice au aratat ca PR este mai frecventa printre rudele de sange ale
poliarticilor decit in populaia generala. Compararea a aratat ca PR seropozitiva i eroziva
coincid de 33 de ori mai frecvent la perechile de gemenii monozigoi, in timp ce coincidena
la gemenii dizigoi nu o depaesc pe cea observata la fraii obinuiii.

PR se asociaza cu antigene de histocompatibilitate HLA-DR4 (60 70% ( Human

Leucocyte Antigem) faa de numa 20 -25% la subiecii sanatoi).

Pe langa faptul ca genele HLA, ( Human Leucocyte Antigem ) constituie factori de risc
pentru PR, intre anumite sutipuri de HLA (Human Leucocyte Antigem) i anumite forme
clinice de boala ce pot stabili stranse corelaii.

AGENI INFECIOI

1. Virusul Epstein-Barr aparine viruilor hepatice, poate interveni in producerea

anomaliilor imunologice care caracterizeaza PR, insa nu toate persoanele infectate cu VEB
fac PR i nu tpate persoanele care au PR sunte infectate cu VEB

2. Mycobaterium tuberculosis poate induce expeimental la obolani o artrita

asemanatoare cu PR, dar cu toate acestea ADN-ul caracteristic acestui agent nu a fost gasit in
lichidul sinovial al bolnavilor cu PR.

AUTOIMUNITATEA

In PR au fost descrii numeroi anticorpi reactivi faa de autoantigene, capabili sa

formeze complexe imuno circulante sau prezente numai la sediile inflamatorii articulare sau
sistemice.

FR (Factor Reumatoid) sunt anticorpii cei mai bine studiai in relaie cu PR. FR
prezeni sunt de mai multe tipuri:

clasici aparinand IgM i se gasesc in circulaie

uori care sunt in special IgG i se gasesc in lichidul sinovial.

3. PATOGENIE

Datele actuale susin ideea ca PR este o boala a deleglarii funciilor limfocitelor T.

Lanul de elemente patogenetic este urmatorul:

1. Recrutarea celulelor inflamatorii de origine limfohematopoetica. Pentru a ajunge

in articulaii, aceste celule trebuie sa adere de endoteliul venulelor postcapilare.
 In acest proces de aderare intervin moleculele de adeziune, care sunte exprimate
la nivelul celulelor endoteliale inflamatorii i imune sub influena unor citokine: Interleukina-
1 (IL-1), TNF (factorul de necroza tumorala) i interferonul gama.

3. Activarea celulelor T.

Limfocitele T din sinoviala reumatoida sunt CD4+ sau CD8+ . Ly T- CD4+ se

concentreaza in foliculi limfoizi in timp ce Ly CD8+ au o dispoziie difuza perivasculara.

Activarea celulelor T are doua consecine principale: reducerea de anticorpi sau

eliberarea de citokine.

3. Activarea celulelor B - duce la sinteza de anticorpi

In urma procedurii de anticorpii in mediul articular i in afara lui rezulta complexe

imune (CI) .

Complexele imune sunt fagocite fie de sinoviocitele de tip A, fie de PMN (

polimorfenucleareleucocite). PMN care au fragmentat complexe comune se numesc ragocite.
In urma acestui proces este activat aparatul lizozomal i eventual distrugerea celulei, fiind
eliberate in spaiul inchis articular o serie de sub stante flogogene i distructive, enzime
proteolitice sau radicali liberi de oxigen.

4. Formarea panusului (esutul de granulaie)

Membrana sinoviala reumatoida este sediul unor modificari insemnate, secundare

modificarilor amintite anterior. Acestea sunt:

- hipervascularizarea

- proliferarea sinovialei

Toate acestea duc la crearea panusului articular lent de granulaie. Aceasta structura
complexa induce aciunea citokinelor distructive asupra cartilajului i osului.

4.MORFOPATOLOGIE

Leziunile articulare

In PR inflamaia are loc la nivelul membranei sinoviale apoi afecteaza: cartilajul i osul
subcondral, ducand in cele din urma la distrugerea articulaiei.

Sinoviala reumatoida se caracterizeaza prin trei modificari principale:

- Exudaia

- Infiltraia celulara
 - Formarea esutului de granulaie( panusul)

Panusul sufera cu timpul un proces de fibrozare care realizeaza puni adereniale intre
suprafeele mobile aflate in contact. In aceste aderene poate sa apara esut cartilaginos ( hialin
sau fibros ) sau osos realizandu-se astfel cele trei forme de anchiloza realizate in PR.

Deformarile articulare caracteristice sunt determinate de diveri factori:

- procesul inflamator distructiv osteocartilaginos

- remodelarea suprafeelor articulare

- slabirea aparatului capsulo-legamentar

- reaciile i rupturile tendinoase.

Leziunile para si extraarticulare.

Nodulii subcutanai.

Nodulii reumatoizi sunt cea mai caraterizata determinare extraarticulara a PR la

microscopul optic. Elementele constitutive ale nodulului reumatoid la microscopul optic:

- centru celular, reprezentat de necroza fibrinoida

- o coroana de histocite alungite dispuse radial in palisada

- un esut de granulaie in care sunt distribuite difuz celule inflamate de tip cronic (
mononucleare ).

Leziuni ale tendoanelor i ligamentelor.

Tenosinovita poate fi o manifestare precoce a inflamaiei reumatoide. Procesul

inflamator poate fi reversibil sau poate capata caracter infiltrativ nodular i eroziv. Entezita
este rareori intalnita in PR, este leziunea caracteristica in spondilartropatiile zeronegativ.

Leziuni ale muchilor.

Miozita se caracterizeaza printr-o minima infiltraie limfoplasmocitara, uneori cu

tendia de aglomerare nu focare.

Leziuni ale vaselor.

Vasculita reumatoida afecteaza vasele cu dimensiunea intre 34-40 microni. Tabloul

histologic este destul de divers:

- arteriolita exsudativ-necrozata
 - vasculita proliferativa

- arteriolita precapilara fibrohialina.

Lezarea inimii.

Pericardita poate fi: - exudativa

- cu leziuni de tip granulomatos.

Cardiopatia granulomaroasa: substratul acesteia sunt nodulii diseminai in miocard,

in epicard i endocard.

Coronarita este una din leziunile vasculitei reumatoide.

Leziuni pulmonare.

Pleurezia reumatoida.

( Pleuro ) pneumopatia nodulara.

Leziuni ale organelor hematoformatoare.

Adenopatia datorita proliferarii limforeticulare.

Splenomegalia.

Hipoplazia seriilor alba i roie, plasmocitoza moderata in maduva osoasa.

Leziuni oculare.

Episclerita poate avea caracteer difuz sau nodular ( aspectul histologic). Poate
determina scleromalacia perforans.

Amiloidoza asemanatoare nodulelor reumatoizi. Apare in 20% din cazuri. Amiloidul

se coloreaza in rou de Congo i este prezent in: rinichi, intestin, splina, ficat.

5. TABLOU CLINIC
DEBUTUL in PR poate fi declanat de:

- traume psihice (48%)

- efort fizic i traumatisme articulare ( 3% )

- expunere la frig i inficii ale cailor respiratorii superioare (27 % ).

Primele manifestari sunt de obicei vagi:

- simptome generale ( astenie, inapetena, insomnie, irascibilitate),

 - parestezii

- slabirea forei musculare

- abilitate termica

- transpiraii i subfebrilitate.

Debutul articular imbraca aspectul unei oligoartrite distale simetrice cu afectarea

mainilor i mai rar a picioarelor. Localizarile cele mai frecvente sunt la nivelul degetelor II i
III fiind interesate articulaiile metacarpofalangiene (MCF) i interfalangiene proximale (IFP).

Simptomle majore sunt:

- durerea de tip inflamator, bolnavul se trezete din somn datorita dererilor in a doua
jumatate a nopii, se ridica din pat pentru a se mica, ceea ce ii amelioreaza durerea.

- redoarea matinala este senzaia de dificultate in efectuarea micarilor, dureaza mai mult
de 30 de minute.

La examenul obiectiv se constata semne de inflamaie: tumeriere, sensibilitate i mai

rar roeaa. La nivelul mainilor tumefierea articulaiilor IFP confera degetelor II i III aspectul
de fus. Pe faa lor palmara se palpeza bombari dureroase, artrita pumnului produce tumefiere
dorsala a articulaiei. Mainile sunt transpirate, palide, calde, tremurande, cu fora de presiune
scazuta i eritroza palmara. La nivelul picioarelor se constata tumefierea care terge plica de
flexie dorsala de la baza degetelor.

Dupa topografie se citeaza diverse alte posibilitai de debut:

- monoarticularea afecteaza mai ales genunchi

- poliarticulare imitand reumatismul articular acut

- monomelice

- rizomelice

- unilaterale

Sub aspectul gravitaii se citeaza debuturi atipice:

- artralgice

- poliarticulare alarmante

- poliarticulare subacute

- episodice sau palindromice

Alte posibilitai de debut: sindrom de canal carpian, bursita, tenosinovita.

 Perioada de stare: tabloul clinic articular se accentueaza progresiv sau prin puseuri
acute sau subacute seccesive, care antreneaza deformarile caracteristice i alterarile
cartilaginoase.

Manifestari articulare

In perioada de stare, durerea cea mai redusa ca la inceputul bolii, dar redoarea
matinala se accentueaza.

Modificarile intalnite la examenul obiectiv sunt urmatoarele:

- sinovita

- colecia lichidiana care determina tumefierea locala

- limitarea mobilitaii articulare

- scaderea forei musculare

- hipertrofia musculara din vecinatatea articulaiilor afectate,

- preponderena grupurilor musculare flexoare care determina aspectul de

contractuare in flexie

- ulterior pe masura progresiei bolii apar deformarile caracteristice datorita

alterarii cartilajului, capsulei i remodelarii osoase.

Aspectul de mana reumatoida se face pe baza artritei i pe baza censecinelor acesteia

asupra altor elemente anatomice.

Mana reumatoida: - in clapa de pian

- spate de camila

- laba de cartia

Deformaiile degetelor: - degete in gat de lebada

- deformaia in butoniera

- degetelein ciocan.

Manifetari estraarticulare:

1. Pielea i resutul celular subcutanat

Unghiile prezinta tulburari trofice: devin casante( ii pierd luciul), prezinta fisuri.
 Nodulii subcutanati sunt un argument important pentru diagnostic:

- au marime variavila de la un bob de grau pana la mase tumorale confluiente

distribuite in derm i mai ales in hipoderm,

- sunt localizai in zonele solicitate mecanic prin presiune,

- sunt duri, insensibili, mobili, adereni pe planul aponevrotic sau periost,

- ulcerarea lor este posibila

- se asoceaza cu formele zeropozitive i sistemice ale PR.

2. Muchii scheletali

Afectarea musculara este un fenomen obinuit in PR fiind cunoscuta pentru contribuia

sa la realizarea impotenei funcionale i a deformarilor articulare caracteristice bolii.

a) MIOZITA REUMATOIDA: manifestata chiar de la debutul bolii prin: mialgie,

astenie, atrofie. Interpretarea poate fi dificila in contextul simptomelor i semnelor
determinate de infiltraia articulara i periarticulara.

b) MIOPATIILE IATRIGENE: apar in urma tratamentului cu: glucocorticoizi,

antimalarice, penicilamina. Miopatia cortizonica poate imita pana la identitatea miozei
reumatoidei.

3. Aparatul respirator

a) PLEUREZIA: este apanajul sexului masculin ( 8 din 10 cazuri ) i al formelor severe

de boala, debuteaza cu:

- junghi toracice,

- frecatura pulmonara lipsete,

- exudatul este zerofibrinos, uneori lactescent bogat in limfocite i cristale de colesterol

i conine PMN cu aspect regocite cu glicopleurita sub 30 mg/100ml i activitatea
lacticodehidrogenazei scazut. FRIgM poate fi prezent.

b) PLAMANUL REUMATOID MULTINODULAR: al carui substrat este reprezentat

de noduli reumatoizi cu diametrul pana la 3 cm, raspandii in plamani. Clinic se manifesta cu
tue i eventual hemoptizie.

La examenul radiologic se pun in evidena opacitai rotunde unice sau multiple.

c) PNEUMOCONIOZA REUMATOIDA (sindromul Calpan-Colinet),

SILICOARTRITA: reunete urmatoarele elemente: anamneza de expunere indelungata la
pulberi, manifestari radiologice similare plamanului reumatoid multinodular, PR manifesta (
27-50% din cazuri) nodulara i zeropozitiva ( 30% din cazuri).

d) ALVEOLITA FIBROASA: este rara in cadrul PR, afecteaza barbaii in doua treimi
din cazuri.

e) ALTE MANIFESTARI RESPIRATORII: infecii repetate, afectarea cailor

respiratorii mici, bronita, broniectazia.

4. Afectarea cordului

CARDITA REUMATOIDA manifestata prin :

- stare generala alterata

- opresiune toracica

- dispnee moderata

- tahicardie

- insuficiena cardiaca tardiva

- cardiomegalia

MIOCARDITA INTERSTIIALA PERICARDIA: este mai frecventa la barbai i in

formele nodulare i zeropozitive ale bolii.

Tabloul clinic frust cu durere, frecatura pericardica, iar ulterior apare exudatul. De
obicei exudatul are volum redus i se rezoarbe, rareori se poate produce o tamponada.

VULVOPATIILE: frecvena lor nu depaete 5%, sunt interesate valvulele aortica i

mitrala. Evoluia spre insuficena cardiaca.

CORONARITA REUMATOIDA

5. Afectarea vaselor periferice

In PR afectarea vaselor periferice poarta denumirea de VASCULITA. Sunt afectate in

special vasele mici i medii, afectarea vaselor mari este mai rara.

6. Afectarea aparatului digestiv

In PR afectarea rinichiului este determinata in principal de urmatoarele elemente:

consumul cronic de analgetice care determina o nefrita de tip interstiial, datorita medicaiei
de fond, datorita amiloidozea care apare in formele de PR veche netratata corespunzator.

7. Afectarea aparatului digestiv

- manifestari gastrice: ulcer gastric, duodenal secundar medicaiei.

 - cointeresarea hepatica in PR ficat reumatoid . Afectarea ficatului, clinica sau
funcionala este apanajul formelor juvenile, asociate cu leucopenie, sindrom sicca i anticorpi
antimitocondriali
- hepatica toxica a fost descrisa dupa antiinflamatorii nesteroidiene, compui de aur i
metotrexat.

8. Sangele i organele hematoformatoare

ANEMIA moderata, hipocroma, normocitara, hiposideremica mai pronunata la femei.

NUMARUL LEUCOCITELOR

- normal la bolnavii cu PR necomplicata

- tendina de cretere in formele active

- creterile insemnate sugereaza complicaiile infecioase.

ADENOPATIILE

- apar la aproximativ 30% din bolnavi indeosebi la barbaii cu PR zeropozitiva i intens

activa

- ganglionii sunt moderat crescui, elastici sau reniteni, nedureroii sau mobili.

9. Afectarea sistemului nervos

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

a) NEOPATIVA SENZITIVA: determina parestezii i hipoestizii ale extremitaiilor cu sau

fara topografie tronculara in manua , in ciorap .

b) NEOPATIA SENZITIVOMOTORIE, POLINEVRITA sau MONONEURITIS

MULTIPLEX:

- in PR apar cu frecevena de pana la 3% in formele de boala maligne

- incepe la membrele inferioare cu dureri violente, pareze sau paralizii,

- este grava i indica un prognostic rezervat.

Afectarea SNC poate cauza diverse tulburari.

10. Afectarea ochiului i anexelor

a) EPISCLERITA 1%

b) SCLERITA 7% durerile insoesc tulburari de vedere

 c) SCLEROMALACIA PERFORANS

d) Alte manifestari:

- Keratita ulcerativa sau sclera

- Keratoconjunctivita sicca

- Iridociclita.

6. EXAMINARI PARACLINICE IN PR

Examene de laborator

A. Sindromul inflamator:

VSH accelerat in 95% din cazuri,

- indicator fidel al gredului arttritei reumatoide.

PROTEINA C-REATIVA este prezenta la toi bolnavii cu PR i se coreleaza bine cu

semnele clinice de activitate inflamatorie a bolii. Scade ca urmare a tratamentului eficace.

HIPERFIBRINOGENEMIA in 65% din cazuri.

B. Sindromul disimunitar:

FACTORII REUMATOIZI FRIgM se determina curent prin doua tehnici:

- Reacia Waaler-Rose

- Reacia latex

- Alte teste imunologice: creterea CIC, prezenta AAM, nivelul complementului (C) i
al fraciunilor sale ( C3 de exemplu este N ) .

Examenul radiologic standard

- Semnele radiologice: tumefierea parilor moi vizibila la degetele mainilor i la pumni,

datorata edemului periarticular, sinovitei proliferative i exudaiei intraarticulare.

- Leziunile radiologice caracteristice in PR sunt eroziunile osoase. Eroziunile incep acolo

unde se termina cartilajul i se insera capsula

Alte tehnici imagistice:

 - arteriografia

- tomografia

- rezonana magnetica nucleara ( RMN)

- scintigrafia articulara

- ultrasonografia.

Examenul lichidelui sinovial

In PR lichidul sinovial (LS) este un exudat de culoare galben-verzuie, limpede sau tulbure,
uneori neomogen datorita fibrinei i poate coagula spontan. Este mai puin vascos decat cel
din artroze. In LS distribuia fraciunilor proteice tinde sa imita tabloul disproteinemiei
caracteristic acestei boli:

- cresc glicoproteinele totale, fibrinogen

- cretere ocazionale ale Ig

FR sunt prezeni in lichidului sinovial, mai ales cei de tip uor.

Forme clinice de PR

Artrita cronica juvenila: forma sistemica i forma cu debut particular. Sindromul FELTY
i Poliartrita reumatoida zeronegativa.

7. DIAGNOSTIC, EVOLUIE I COMPLICAII

Criteriile ARA pentru diagnosticul PR:

1) Redoare matinala

2) Artrita in 3 sau mai multe arii articulare

3) Artrita a mainilor

4) Artrita sistemica

5) Noduli reumatoizi

6) Factor reumatoid in ser

7) Semne radiologice

Pentru diagnosticul pozitiv trebuie sa avem 4 din cele 7 criterii. Criteriile 1-4 trebuie
sa fie prezente pentru cel puin 6 saptamanii.
 DIAGNOSTICUL diferenial al PR cu debut recent se face cu :

- Spondilita anchilozata

- Artotia psorizica

- Artropatia enterala

- Sindroamele artritice periodice

- Lupusul eitematos

- Reumatismul articular acut

- Artropatiile degenrative i metabolice: Guta acuta poliarticulara i

Condocalcinoza articulara difuza

- Boli articulare i paraarticulare

DIAGNOSTICUL diferenial al PR evolutive se face cu :

- Lupusul eritematos sistemic

- Sclerodermia sistemica

- Spondilita anchilozanta forma scandinavica

- Artrita psoriazica forma avansata

- Reumatismul cronic de tip JACOOUD

- Mana artrozica

- Guta reumatoida

- Gheara neurotrofica

EVOLUIE

Evoluia bolii poate fi:

- monociclica 20%

- policiclica 70%
 - progresiva 10%

Boala poate incepe prin a fi episodica, iat in cele din urma capata un caracter progresiv.
Dupa intervalul de timp in care se realizeaza alterarile structurale caracteristice
stadiului IV pot fi deosebite forme rapide i lent progresive. Puseele de activitate ale bolii pot
debuta spontan sau in legatura cu factorii circumstaniali: infecii, intemperii, efort fizic,
traume psihice, intreruperea brutala a corticoterapiei.

COMPLICAII

1. LOCALE: - artrita septica

- ruptura sinovialei sau a tendoanelor

- escarel

2. GENERALE: - consecinele determinarilor sistemice i viscerale,

- amiloidoza

- septicemia

3. REACIILE ADVERSE ALE MEDICAIEI UTILIZATE.

PROGNOSTIC

PR tratata corect nu duce la infirmitate. Factori care influeniaza prognosticul:

- stare generala alterata

- afectarea a numeroaselor articulaii

- afeciuni extraarticulare

- titruri inalte de FR

- persistena inflamaiei active

- prezena radiologica de eroziuni osoase

- dispariia cartilajului.

Afirmaia ca PR nu omoara, dar handicapeaza pentru toata viaa nu pare sa

corespunda realitaii, deoarece sperana de viaa a poliartricilor este redusa cu 3-18 ani,
similar cu a persoanelor care sufera de obstrucie a trei trunchiuri coronariene sau de boala
HODGKINS.
 8. TRATAMENT

Obiectivele tratamentului vizeaza:

- oprirea sau intarzierea evoluiei procesului inflamator spre distrugerea ireversibila

a articulaiei i compromiterea structurilor extraarticulare.

- combaterea imediata a durerii, disconfortului

- corectarea deformaiilor caracteristice stadiilor tardive.

Tratamentul unui bolnav cu PR cuprinde o serie de mijloace fizice i remedii

medicamentoase aplicate de o echipa multidisciplinara ( reumatolog, kinetoterapeut, psiholog,
chirurg ortoped ).

Masuri igienodietice:

- repaus general absolut este necesar pentru pacienii febrilii, cu fenomene de afectare
articulara i sau sitemica; pentru ceilali pacienii repaus absolut 4-6 ore.

- repausul segmentar are urmatoarele scopurii: ameliorarea durerii inflamaiei, protecia

articulara.

Tratament dietetic:

- alimentaie completa sub aspect calitativ

- meninerea unei greutai ideale

- suplimente de vitamine i minerale in condiii precise ( anemie. Osteoporoza,

osteomalcie )

- supliment dietetic cu ulei de peste 20g/24h i selenium 256 micrograme/24h.

Tratament medicamentos

Medicamentele utilizate in tratamentul PR sunt administrate parenteral, dar unele pot fi

utilizate i in varianta locala ( intraarticulara). In PR se folosesc doua clase principale de
medicamente: antiinflamatorii nestoroidiene i steroidiene, remesive( de fond) modificatoare
ale bolii sau cu aciune lenta cum au fost denumite: compuii de aur, antimalarice, D-
penicilamina, imunomodulatoarele.

Ambele clase de medicamente aparin tratamentului patogenetic, cu deosebirea ca

primele intervin in corectarea etapelor tardive ale lanului de evenimente care conduc PR (
inflamaia reumatoida), in timp ce unele ataca secvenele mai precoce, interferand intr-un fel
sau altul in principal cu raspunsul imun.
 La aceste clase de medicamente s-au adaugat in ultimii ani noi ageni terapeutici
cunoscui sub numele de ageni biologici care intervin in oprirea lanului patogenetic prin
interferena citokinelor implicate in infiltraia Infliximab (Remicade), Etanercept,
Adalimubab.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele AINS se utilizeaza pe parcursul tratamentului ori de cate ori artrita

este activa. Durata tratamentului cu AINS trebuie sa ina cont de faptul ca efectul este
simptomatic ( controleza inflamaia i durerea ) i ca tratamentul cu aceste substane este
insoit de numeroase reacii adverse: gastrita medicamentoasa, ulcer, nefrotoxicitate, etc.

Exista mai multe AINS- clasice: - DICLOFENAC 150MG/24h

- PIROXICAM 20 mg/24h

- INDOMETACIN 75-100mg/24h

- selective: AULIN 200mg/24h

- specifice: CELEBREX 200x2mg/24h

VIOX 25mg/24h

AINS specifice sunt datorita reaciilor adverse mai puine, dar prezinta un dezavantaj
i anume costul ridicat al acestora. AINS nu se asociaza intre ele, dar pot fi administrate
concomitent cu cele mai multe dintre medicamentele care reprezinta terapia de fond
analgezice simple:

- PARACETAMOL 1,5 2g /24h

- AMINOFENAZONA 2-3g /24h

ALGOCALMIN, acestea pot fi folosite pentru efectele lor antialgice simple sau in
asociere cu substane remisive.

Reaciile adverse ale AINS

Principalele reacii adverse ale AINS sunt: ulcerul gastro-duodenal, hepatocitoliza,

retenie hidrosalina, nefrotoxicitate, manifestari cutanate, manifestari neuropsihice, etc.

Glucocorticoizii: au indicaii limitate in PR:

a) ca etapa terapeutica intermediara intre AINS i medicaia remisiva cand pentru inceput se
pot asocia cu aceasta.

b) in asociere cu medicamente remisive, in caz de rezultate terapeutice slab cu AINS.

 Se utilizeaza doze mici 7,5 10mg /24h.

Rezultatele corticoterapiei in PR sunt remarcabile i adesea spectaculare inca de la

primele doze bolnavul inregistreaza ameliorarea durerii, imbunatairea mibilitaii i a
confortului. Redoarea matinala, tumefierea i hidrartroza se amelioreaza treptat.

Manifestarile extraarticulare( seroase, afectarea oculara, anemia, vasculita)

beneficiaza i ele de aportul corticoterapiei. Cand corticoterapia este ineficienta sau in caz de
acutizari neateptate ale bolii se recurge la megadoze de cortizon. Obinuit se administreaza
doze de 100mg / zi, trei zile consecutive.

Reacii adverse ale corticoterapia

Toxicitate hepatica, renala, cutanata, oculara, etc.

Medicamente remisive

- reprezinta adevaratele mijloace patogeneticein tratamentul PR i sunt rezervate

cazurile cu diagnostic cert cat mai devreme pentru toata durata bolii active.

a) ANTIMALARICELE

- se utilizeaza tot mai puin in tratamentul PR

- au aciune condroprotectoare

- indicaia majora:formele precoce, seropozitive i moderat active.

b) COMPUII DE AUR

- indicaii:in PR precoce i cazurile mai vechi cu sinovita activa.

c) D-PENICILAMINA

- indicaii: in PR cu sindrom de hipervascozitate sanguina i manifestari

extraarticulare.

d) SULFASALAZINA

- este preferata datorita toxicitaii reduse

Indicaii: in formele comune ale bolii, reacii adverse inacceptabile dupa

antimalaricele sau compui de aur.

e) LEFLUNOMIDE (ARAVA)
 f) METOTREXAT (MTX)

In cursul tratamentului cu MTX se administreaza ACID FOLIC in doze variabile la

indicaia medicului, in zilele in care nu se administreaza MTX.

Terapia de fond este insoita de multe efecte secundare, motiv pentru care aceti
bolnavi trebuie monitorizai periodic clinic i biologic.

Pricipalele reacii adverse ale terapiei de fond sunt urmatoarele: toxicitate

hematologica, hepatica, renala, cutanata, oculara, pulmonara, imunopatie.

Alegerea medicaiei de fond, potrivite fiecarui caz in parte depind de experiena

fiecarui reumatolog, cooperarea pacientului i nu in ultimul rand de posibilitaile financiare
ale pacientului.

Terapia biologica a catigat tot mai mult teren in ultimii ani.

Citokinele de tipul IL1, TNF, IL6 sunt recunoscute de multa vreme cu rol esenial in
mecanismele inflamatorii.

Infliximabul (anticorp monoclonal anti TNFa) i Etanerceptul (receptor mobil de

TNFa) sunt medicamente cu care exista experiena clinica i in Romania.

Efectele terapeutice sunt spectaculare, sunt efecte secundare legate de imunosupresia

care apare sunt considerabile.

Un alt dezavantaj este costul ridicat al acestor preparate.

In intreaga lume se desfaoara in prezent mai multe studii experimentale cu noi ageni
terapeutici de acest gen.

Tratamentul local

SINOVIORTEZA CHIMICA consta in injectarea intraarticulara a diverse substane:

glucocorticoizi, substane cu potenial remisiv (imunosupresoare, antienzime, substane
caustice).

SINOVIORTEZA RADIANTA consta in introducerea in cavitatea articulara a unor

suspensii coloidale de saruri ale izotopilor metalelor grele, efectul acestora este de sclerozare
a seroasei iradiate.

Tratamentul chirurgical

SINOVECTOMIA chirurgicala precoce astazi este aproape parasita, are la baza ideea
indepartarii esutului compromis care sta la baza distruciei articulare.

Tratamentul ortopedicochirurgical reparata

 Are ca scop: - ameliorarea funciei

- reducerea durerii

- corecia estetica.

ARTRODEZA: fixarea articulaiei in scop antialgic ( articulaiile reumatoide

anchilozate sunt indolore).

ARTROPLASTIA: In varianta protezarii articulare partiala sau totala, aplica mai ales
pentru old, genunchi, cot i umar i mai puin in cazul articulaiilor mici.

METODE I MATERIALE DE LUCRU

Procesul de ingrijire este o metoda organizata i sistemica avand ca scop obinerea unei
mai bune stari a pacientului prin aplicarea modului tiinific de rezolvare a problemelor, a
ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor psihosociale ale persoanei. Este un mod de a gandi
care permit iniierea constienta, planificata a ingrijirilor in scopul protejarii i promovarii
sanataii individului. In aplicarea procesului de ingrijire am acordat o deosebita atenie
avantajelor utilizarii procesului tiinific din punct de vedere al calitaii ingrijirii.

Datorita faptul ca demersul se sprijina i pe date obinute de la pacient, am intervievat

fiiecare pacient in parte i am obinut date sigure din: biletul de trimitere, foaia de observaie,
de la bolnav cat i de la membrii familiei acestuia. Aceste date mi-au permis sa vad situaia in
ansamblul ei i sa apreciez nevoile reale ale fiecarui pacient, considerandu-l ca fiind o
persoana diferita i unica in sine.

Pentru lucrarea de faa am urmarit i am studiat un numar de trei pacieni. Metodele

de lucru pe care le-am folosit pentru obinerea informaiilor necesare intocmirii planului de
ingrijire sunt urmatoarele:

1. CULEGEREA DE DATE

- este faza iniiala i debutul procesului de ingrijire, fiind un proces continuu, in sensul ca
asistenta medicala nu inceteaza sa observe, sa intrebe i sa noteze datele privind fiecare
bolnav in parte. Ingrijirea pacientului pornete de la informaiilr primite inca de la internare,
iar identificarea problemelor i elaborarea planului de ingrijire se bazeaza pe cunoaterea
pacientului. Principalele mijloace de obinere a informaiilor dorite sunt urmatoarele:

a) OBSERVAREA: este principalul element de baza in culegerea informaiilor i este folosit

din momentul internarii cat i pe toata durata spitalizarii. Observarea pacientului trebuie
facuta cu multa atenie presupunand o capacitate intelectuala de a depista sursele de dificultate
care sunt cauza dependenei pacientului. Astfel observarea este o comunicare non-verbala
care cuprinde urmatoarele elemente: atitudinea, expresia feei, poziia corpului, gesturile,
tremurul vocii, auz, etc.

b) INTERVIUL: reprezinta discuia cu pacient, este o forma speciala de interaciune verbala

care se desfaoara in intimitate intre asistenta medicala i pacient. Interviul permite culegerea
de date i informaii in vederea depistarii nevoilor nesatisfacute ale pacientului i a diverselor
manifestari de dependena care au impus internarea. Culegerea datelor despre starea de
sanatate respectiv boala a pacientului in vederea stabilirii bilanului de independena-
dependena in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale i stabilirea planului de ingrijire al
pacientului. Metodele folosite in luarea interviului sunt: intrebarile, explicaiile, sintetizarea
problemelor.

c) CONSULTAREA RESURSELOR SECUNDARE

- discuia cu echipa de ingrijire in vederea culegerii datelor cu privire la evoluia bolii i

interveniile delegat

- conversaia cu familia sau aparinatorii pacientului pentru a afla cat mai multe
informaii despre pacient.

Studiul documentelor medicale anterioare i prezene respectiv bilet de trimitere, foaie

de observaie i documentele examinarilor paraclinice.

Studiul literaturii de specialitate: cari, cursuri, reviste pliante despre boala i

tratamentul acesteia.

2. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR: ne permit sa punem in lumina

problemele specifice de dependena i sursa de dificultate care le-a generat.

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR: - ne permit:

- determinarea scopurilor care trebuie urmarite

- stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. EXCUTAREA, APLICAREA INTERVENILOR: utilizarea planului de

intervenii elaborat

5. EVALUARE: consta in analiza rezultatului obinut.

STUDIUL CAZURILOR

CAZUL 1.
NUME I PRENUME: P.M.

VARSTA: 41 ani

DATA NATERII: 29. august. 1969

SEXUL: FEMININ

STARE CIVILA: CASATORITA

NAIONALITATE: ROMANA

RELIGIE: ORTODOXA

DOMICILIUL: TIMIOARA, str. VICTORIEI nr. 100

OCUPAIE: OMER

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: - MENARHA 13 ani

- NATERI 2

- AVORTURI 1

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: - POJAR

- BRONITA ASTMATIFORMA 1990

- HEMOROIZI

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: TATA CARDIAC

CONDIII DE VIAA: BUNE

DATA INTERNARII: 05.04.2010

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - POLIARTRTITA REUMATOIDA

STADIUL II INTENS ACTIV

MOTIVUL INTERNARII: - POLIARTRALGII CU CARACTER

SIMETRIC

- LOMBALGIE JOASA CU CARACTER

INFLAMATOR

- REDOARE MATINALA 2-3 ore

- COXALGIE CU CARACTER MECANIC

- GREURI, VARSATURI, SCAUNE DIAREICE IN ZILELE

CU M.T.X.

ISTORICUL BOLII
 Pacienta diagnosticata cu PR in anul 2001 aflata iniial pe tratamentul cu
TAUREDON care a fost intrerupt datorita ineficienei i inlocuit cu METOTREXAT 15g /
saptamana, de trei saptamani redus la 10g / saptamana. Se interneaza pe secie cu polialtralgie
cu caracter inflamator simetric cu localizare: IFP, MCF, RC bilateral, redoare matinala 2-3
ore. In plus mai acuza lombalgie joasa cu iradiere fesiera, coxalgii cu caracter mecanic. In
ultimile luni prezinta greuri i varsaturi, scaune diareice ( 6/zi) in zilele in care se
administreaza MTX.

EXAMINARI DE LABORATOR:

VSH: 22-25mm

Hemoleucograma: L 8600/mm3

Hb: 12,8g%

Ht: 38,2%

Trombocite: 246000

TGO: 36U/I

TGP: 25U/I

FA: 153U/I

yGT: 7U/I

Uree: 33mg/dl

Creatinina: 0,81mg/DL

Glicemie: 85mg/dl

Colesterol: 140mg/dl

CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI

FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o buna circulaie

- torace cifotic,

- micari toracice simetrice

- tipul de respiraie costal superior

- frecvena respiraiilor = 17 respiraii/minut

 - tegumente i mucoase palide

- frecvena cardiaca = 80 pulsaii/minut

- T.A. = 110/70 mmHG

2. Nevoia de a se alimenta i hidrata

- cavitate bucala libera, dantura completa

- reflex de deglutiie prezent

- abdomen suplu elastic

- apetit diminuat, mananca doarte puin

- stare de nutriie diminuata

- greutate = 63kg i inalime = 163 cm

3. Nevoia de a elimina

- prezinta miciuni spontane, nedureroase 5-6 miciuni pe zi

- prezinta tranzit intestinal accelerat, scuane diareice in zilele cu tratament cu MTX

4. Nevoia de a se mica i a avea o buna postura

- redoare matinala 2- 3 ore

- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii lombare

- sensibiliitate i limitarea micarii la maini

- prezinta dureri accentuate la eforturi fizice mari

5. Nevoia de a dormi i a se odihni

- somnul superficial, se trezete frecvent din cauza durerilor

- doarme cam 4-5 ore pe noapte

- ziua nu doarme

6. Nevoia de a se imbraca i a se dezbraca

- se imbraca i se dezbraca singura, nu necesita ajutor

- alege imbracamintea cu gust i in funie de anotimp

7. Nevoia de a corpului in limite normale menine temperatura

- este afebrila, temperatura corpului variaza

- este sensibila la frig i umezeala

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele

- are tegumenteke integre i curate

- parul bine ingrijit, unghiile taiate scurt

- ii face singura toalta

9. Nevoia de a evita pericolele

- este capabila sa evite singura periculele

10. Nevoia de a comunica

- poate sa-i exprime clar gandurile

- este sociabila, discuta cu ceilali pacieni

- colaboreaza cu echipa medicala, respectiv medic i asistenta

11. Nevoi de a aciona conform propriilor convingeri i valori de a practica religia

- este o persoana credincioasa, de religie ortodoxa

- merge regulat la biserica

- citete cari cu caracter religios i se roaga mult

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- dorete sa fie utila cat mai mult timp

- se ocupa de casa i familie

- ii place sa ajute mai multe persoane

13. Nevoia de a se recrea

- ii place sa se plimbe, sa asculte muzica clasica, se uita la televizor

14. Nevoia de a invaa cum sa-i pastreze sanatatea

- dorete sa fie informata in legatura cu boala de care sufera

 - citete pliante i brouri despre boala i despre tratamentul acesteia.

In urma analizei bilanului de independena, dependna in satisfacerea celor 14 nevoi

fundamentale avem urmatoarele probleme de dependena:

1. Imposibilate de a se alimenta si hidrata din cauza apetitului diminuat i din cauza

greurilor i varsaturilor.

2. Disconfort abdominal cauzat de un tranzit intestinal accelerat, a scaunelor diareice

aparute in urma administrario de MTX.

3. Dificultate in a se mica datorita durerilor

4. Incapacitate in a se odihni din cauza trezirilor nocturne cauzate de durere

5. Probleme de adaptare a temperaturii corporale datorita sensibilitaii la frig i a

umezelii.

PLAN DE INGRIJIRE
ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Alimentarea i - diminuarea- administram - la indicaia - pacientul n

hidratarea greurilor i
cantitai mici i dese medicului inainte de prezinta gre
inadecvanta varsaturilor in zilele
de lichide MTX se vor varsaturi in z
de administrare a administra administrare a
MTX - administrarea unui antiermetice
regim dietetic
Disconfort - diminuarea - alimentaie de - administram la - pacientul
abdominal cauzat de scaunelor diareice cu lichide in primele 24 indicaia medicului prezinta
tranzitul intestinal zilele de administrare ore de antidiareice in diareice.
accelerat a MTX ziua de MTX.
- repaus la pat
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacienta sa - la indicaia - pacienta
mica durerilor se aeze in poziie cit medicului prezinta o dim
mai comoda administram a durerilor
antialtagice
- asiguram igiena
tegumentelor i a
lenjeriei de corp i de
pat

-ajutam pacienta la
schimbarea poziiei
Incapacitate de a se - pacienta sa se poate - aerisim salonul - la indicaia - pacienta
odihni odihni inainte de culcare medicului poate odihni
administram sedative
- asiguram odihna

Probleme de - pacienta sa nu mai - asiguram caldura - la indicaia - pacenta inc

adaptare a prezinte sensibilitate optima in salon medicului nu mai p
temperaturii corpului la frig i umezeala administram sensibilitate
- la nevoie mai medicaie
punem o patura

- educam pacienta sa
nu mai stea in frig i
umezeala

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Disconfort din cauza - diminuarea diareei - asiguram un climat -administrarea - numarul de

tranzitului accelerat optim medicamentele mai scazut
prescrise de medic
- aerisim salonu

- notam in FO a
scaunelor
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacienta sa - administram - pacienta p
mica durerilor din cauza faca exerciii pasive medicaie prescrisa uoara ameli
semiaucleziei cotului i active de miedic
stang
- ajutam pacienta sa
schimbe poziia
Diminuarea somnului - asigurarea odihnei - creeam un cadru - la indicaia - pacienta s-
intim i linitit pentru medicului mai bine
a se putea odihni administram sedative

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENII INERVENII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Alimentare i - urmarirea - intrebam pacienta ce - la indicaia - pacientei ii
hidratare inadecvata apetitului ii dorete sa manance medicului se pofta de manc
i nu ii provoaca administreaza
varsaturi medicaie

- ii dam mancare puina

i mese dese
Disconfort - diminuarea - aerisim salonul - la indicaia - numarul de
abdominal cauzat de scaunelor diareice medicului diareice scade
tranzitul intestinal - notam in FO scaunele administram diareice
accelerat diareice

Dificultate in a se - diminuarea - asistam la exerciile - la indicaia - pacienta n

mica durerilor facute de pacienta medicului prezinta dure
administram mari
- ajutam pacienta la antalgice
schimbarea poziiei

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Alimentare i - urmarirea - mesele sunt dese - administram - pacienta man

hidratare inadecvata apetitului medicaie la fara probleme
- ii dam pacientei sa indicaia medicului
manance ce ii pica
bine

Dificultate in a se - diminuarea - ii spunem care este - la indicaia - pacienta se m

mica durerilor postura cea mai medicului se fara a mai
indicata administreaza dureri mari
medicaia prescrisa
- asistam la
exerciile facute de
pacienta

- servim pacienta la
pat daca este nevoie
Dificultate in a se - sa beneficieze de - aerisim salonul - administram - pacienta
odihni un somn fara tratament odihnete
probleme - cream un cadru medicamentos la probleme
intimi pentru a se indicaia medicului
odihni mai bine

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Disconfort - reducerea scaunelor - se aerisete salonul - la indicaia - pacienta n

abdominal de tranzit diareice medicului se prezinta
intestinal accelerat - se noteaza scaunele administreaza diareice
diareice in FO diareice

Dificultate in a se - diminuarea durerilo - aerisim salonul - administram - pacienta n

mica antalgice la indicaia prezinta durer
- ajutam pacienta in medicului mica fara pro
caz de nevoie

- ajutam pacienta la
facerea exerciilor
Probleme de - pacienta sa nu - educam pacienta sa - administram - pacienta
adaptare a prezinte sensibilate nu stea in frig i medicaie la indicaia prezinta ni
temperaturi corpului la frig i umezeala umezeala medicului sensibiliate la
umezeala
- in caz de nevoie
mai punem o patura

CAZUL II

NUME I PRENUME - A.O.

VIRSTA - 49 ANI

DATA NATERII - 07 IULIE 1962

SEXUL - MASCULIN

STARE CIVILA - CASATORIT

NAIONALITATE - ROMAN

RELIGIE - ORTODOXA

DOMICILIUL - TIMIOARA, STR. ION VIDU NR.6

OCUPAIE - MUNCITOR

ANTECEDENTE

PERSONALE PATOLOGIECE - FRACTURA TIBIE DREAPTA

- TROMBLOFLEBITA PROFUNDA

GAMBA DREAPTA

ANTECEDENTE

HEREDO COLATERALE - TATA NEOPLASM HEPATIC

CONDIII DE VIAA - BUNE

DATA INTERNARII - 15.03.2010

DIAGNOSTIC LA INTERNARE - POLIARTRITA REUMATOIDA

STADIUL III SEROPOZITIVA

MOTIVUL INTERNARII - DURERE CU CARACTER

INFLAMATOR LA NIVELUL

ARTICULAIILOR RC, MCF,

MTF, SIMETRIC DORSALGIE

CU CARACTER MIXT.

ISTORICUL BOLII

Bolnav in virsta de 49 de ani cunoscut de peste 10 ani cu Poliartrita Reumatoida

seropozitiva, in prezent stadiul III . Se interneaza pentru dureri persistente cu caracter
inflamator la nivelul articulaiilor mainii RC, MCF, IFP, MTF simetrice precum i dorsalgii
cu caracter mecanic. Este pe tratament cu MTX 15mg/sapt. Din august 2003, inainte nu a luat
nici un tratament de fond. In august 2003 a prezentat un episod de tromboflebita prezent pe
comprimate TROMBOSTOP pe zi.

EXAMINARI DE LABORATOR

VSH : 6-17mm
 GLICEMIE : 85mg/dl

TGO : 33 U/I

TGP : 54 U/I

UREE : 38mg/dl

FR latex pozitiv : 128 UI/ML

CRP : negativ

Ac antifosfolipidic : 6,2016 P

C3 : 82

C4 : 75

Ht : 48%

Hb : 15,20%

L : 7.800mm/3

PT : 12.8

INR : 1,06

IP : 92

Fibrinogen : 293

CULEGEREA DE DATE PE BAZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULAIE

- torace normal conformat

- micari toracice simetrice

- respiraie de tip costal inferior

- cai respiratorii libere, nu prezinta tuse i/sau expectoraii

- frecvena respiraiei de 18 respiraii/minut, respiraie profunda ritmica

- tegumente i mucoase normal colorate

- frecena cardiaca este de 70pulsaii/minut

 - TA = 100/70 mmHG

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA

- cavitate bucala libera, dantura completa

- reflexe de deglutiie prezent, apetit prezent

- abdomen suplu elastic

- ingera 2000ml lichide/zi

- stare de nutriie corespunzatoare

- greutate 72kg, inalime 178cm

3. NEVOIA DE A ELIMINA

- prezinta miciuni spontane nedureroase 5-6 miciuni/24ore

- diureza este de 1500ml/24ore

- tranzit intestinal prezent

4. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUNA POSTURA

- redoare matinala 2 ore

- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii i a deformarii articulaiilor MTF

- maini cu aspect reumatoid, articulaii RC sensibile cu mobilitate limitata, MCF

tumefiate, IFP sensibile

- articulaiile MTF cu deformarii de gradul II

- dorsalgii cu caracter predominat mecanic

- fora musculara puin diminuata la maini

5. NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI

- somn dificil cu treziri frecvente in timpul nopii din cauza durerilor articulare

- doarme 5 ore pe noapte, ziua nu doarme

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA I A SE DEZBRACA

- pacientul se imbraca i se dezbraca singur dar foarte incet i cu dificultate din cauza
limitarii mobilitaii articulare i a deformarilor articulare a mainilor, deformari de gradul III
7. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

- pacientul este afebril temperatura corpului variaza intre 36,4 36,8C

- este sensibil la frig i umezeala

8, NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT I DE A-I PROTEJA TEGUMENTELE I

MUCOASELE

- are tegumente i mucoase normal colorate

- pacientul are un aspect ingrijit i curat

- nu necesita ajutor in satisfacerea acestei nevoi

9. NEVOIA DE A EVOTA PERICOLE

- pacientul este orientat temporo-spaial

- este capabil sa evite pericolele

10. NEVOIA DE A COMUNICA

- este o fire sociabila, dicuta cu ceilali pacieni, colaboreaza cu cadrele medicale

11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I

VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

- merge mai rar la biserica

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- pacientul este mulumit de ceea ce face, se considera realizat pe plan profesional

13. NEVOIA DE A SE RECREA

- ii place sa citeasca, sa faca plimbari in aer liber

14 NEVOIA DE A INVAA CUM SA II PASTREZE SANATATEA

- dorete sa fie foarte bine informat in legatura cu boala sa

- citete brouri de specialitate.

In urma bilanului de independena i dependena in satisfacera celor 14 nevoi

fundamentale domnul A.O. prezinta urmatoarele probleme de dependena:

1. Deplasare cu dificultate din cauza durerilor i a deformarii articulailor

2. Imposibilitate de a se imbraca i dezbraca singur din cauza mibilitai reduse

 3. Perturbarea modului de somn legat de treziri nocturne din cauza durerilor

4. Neadaptare la temperatura normala a corpului din cauza sensibilitaii la frig i

umezeala.

PLAN DE INGRIJIRE

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacientul sa - la indicaia - pacient
mica durerilor se aeze in pozitoe medicului prezinta o di
comoda administram a durerilor
antalgice
-planificam un
program de exerciii

- asiguram igiena
tegumentelor i a
lenjeriei de corp i de
pat sa fie curate
Dificultate in a se - sa aiba un somn - invaam pacientul - la indicaia - pacient
odihni din cauza odihnitor sa practice tehnici de medicului prezinta u
durerilor relaxare administram sedative adecvat

- inainte de culcare
aerisim salonul
pentru un somn cat
mai bun

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUAR

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - pacientul sa nu mai - ii facem masaj - administram - pacientu

mica prezinte dureri pentru ca durerile sa medicaie la indicaia prezinta
dispara medicului mari

- il urmarim in timpul
exerciilor

- il invaam care este

postura cea mai buna
Dificultate in a se - pacientul sa - intocmim un - la indicaia - pacient
odihni din cauza beneficieze de un program de odihna medicului odihnete s
durerilor somn corespunzator administram
- cream o atmosfera medicaie
cat mai placuta pentru
ca pacientu sa aiba un
somn placut

Imposibilitate in a se - pacientul sa - invaam pacientul - administram - pacientul

imbraca i dezbraca reueasca sa se cum sa se imbrace i medicaie la indicaia sa se imbr
singur din cauza imbrace singur i sa dezbrace mai uor medicului dezbrace s
mibilitai reduse se dezbrace

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - pacientul sa nu mai - servim pacientul la - administram - durerile se

mica prezinte dureri pat daca este nevoie analgezice la amelioreaza
indicaia medicului
- invaam pacientul
care este postura
adecvata
Dificultate in a se - pacientul sa se - aerisim salonul - la indicaia - pacientul
odihni poata odihni inainte de culcare medicului se odihnete mai bi
administreaza
- linitim pacientul sedative

- cream un cadru
intim pentru ca
pacientul sa se poata
odihni
Probleme de - pacientul sa nu mai - la nevoie ii mai - la indicaia - pacientul pre
adaptare a prezinte sensibilitate dam o patura medicului sensibilitate la fr
temperaturii la frig i umezeala administram umezeala
corpului - sfatuim pacientul medicaie
sa nu mai stea in frig
i umezeala

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUAR

AUTONOME DELEGATE
Dificultate in a se - pacientul sa nu - ajutam pacientul la - administram - pacientu
mica prezinte dureri exerciii medicaie la indicaia prezinta du
medicului
- servim pacientul la
pat daca este nevoie
Dificultate in a se - pacientul sa aiba un - aerisim salonul - administram - pacientu
odihni somn odihnitor inainte de culcare sedative la indicaia odihni
medicului
- intocmim un
program de odihna
Imposibiliate de a se - pacientul sa se - ajutam pacientul - administram - pacientul
imbraca i dezbraca imbrace i dezbrace medicaie prescrisa de i dezbra
singur singur - aezam lucrurile in medic fara proble
ordinea folosirii

- explicam gesturile
pe care trebuie sa le
faca

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacientul sa - administram - pacientul nu

mica durerilor ii schimbe poziia medicaie la indicaia prezinta dureri
medicului
- intocmim un
program de exerciii
Dificultate in a se - sa beneficieze de - intocmim un - administram la - pacientul
odihni un somn odihnitor program de odihna indicaia medicului odihnete
sedative i antalgice probleme
- cream un cadru
intim ca sa se poate
odihni
Probleme de - sa nu mai prezinte - asiguram caldura - la indicaia - pacientul nu
adaptare la frig i sensibilitate la frig optima in salon medicului prezinta sensibil
umezeala i umezeala administram
- la nevoie mai medicaie
punem o patura

CAZUL III
NUME I PRENUME : C.I.

VARSTA : 50 de ani

DATA NATERI : 27 IANUARIE 1960

SEXUL : FEMININ

STARE CIVILA : CASATORITA

NAIONALITATE : ROMANA

RELIGIE : ORTODOXA

DOMICILIUL : TIMIOARA, STR.CUGIR NR 34

OCUPAIE : PENSIONARA

ANTECEDENTE PERSONALE

FIZICE : MENARHA 13 ANI

NATERI - 2

AVORTURI - 2

ANTECEDENTE PERSONALE

PATOLOGICE : APENDICECTOMIE IN 1968

COLECISTECTOMIE IN 1990

CARPITA OPERATA

ANTECEDENTE HEREDO

COLATERALE : TATA - H.T.A.

CONDIII DE VIAA :BUNE

DATA INTERNARI : 15.02.2010

DIAGNOSTIC DE INTERNARE : POLIARTRITA REUMATOIDA

MOTIVUL INTERNARII : ARTRALGII LA NIVELUL

ARTICULAIEI GENUNCHIULUI

I A MAINII IMPOTENTA

FUNCIONALA

ISTORICUL BOLII

Boala actuala a debutat in urma cu 2 ani ( la scurt timp dupa o sarcina) cu artralgii la
maini RC, MCF, ulterior la glezne, genunchi cu tipar simetric, caracter inflamator. Iniial a
urmat tratament AINS i steroidian. Evoluia a fost spre deformari. A urmat multe terapii de
fond: SSZ, Tauredon cu eficiena pentru simptomatologie, actualmente este in tratament de
fond cu MTX 15mg/zi. Actualmente pacienta prezinta modificari la nivelul articulaiei
genunchiului cu impotena funcionala i relateaza dureri in mers la nivelul articulaiei MTF.

EXAMENE DE LABORATOR

VSH : 41-80mm

L : 1900/mm3

TGO : 21U/L

TGP : 13U/L

Uree : 33mg/dl

Glicemie : 96mg/dl

Colesterol : 140/dl

LDH : 365 U/L

FA : 154 VU/L

Ca : 2,70mm/l

Sumar urina : negativ

CULEGEREA DATELOR PE BAZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ;I A AVEA O BUNA CIRCULAIE

- torace normal conformat

- micare toracice simetrice

- respiraie profunda ritmica cu o frecvena a respiraiilor de 17resp/min

- cai respiratorii libere

- nu prezinta tuse sau expectoraie

- TA = 130/80mmHG

2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA

 - cavitate bucala cu dantura incompleta

- cu probleme la deglutiie

- apetit prezent

- stare de nutriie corespunzatoare

- greutate = 80kg , inalime = 165cm

3. NEVOIA DE A ELIMINA

- prezinta miciuni spontane nedureroase 4-5 miciuni/zi

- diurea este in medie de 1800ml/24ore

- tranzit intestinal fiziologic 1 scaun/zi de culoare i consistena normala

4. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUNA POSTURA

- redoare matinala 2- 3 ore

- se deplaseaza cu dificultate din cauza durerilor i deformarilor articulare

- la mana dreapta retracia aponevrozei palmare, cicatrice postoperatorie

- la mana stanga reducerea micarilor la nivelul articulaiilor RC

- picioare reumatoide, degetele in ciocan

5. NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI

- somn dificil cu treziri frecvente in timpul nopi din cauza durerilor articulare

- doarme 5-6 ore pe noapte

- dimineaa se simte obosita

- cu facies crispat, ochi incercanai

- ziua nu doarme

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA I A SE DEZBRACA

- se imbraca i se dezbraca singura fara ajutor dar incet, cu dificultate din cauza
durerilor i a deformarilor articulare

7. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

- pacienta este afebrila

 - temperatura corpului variaza intre 36.5 36.8 C

- suporta cu greu caldura

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE I

MUCOASELE

- are tegumentele integre i curate

- unghile taiate, parul este curat frumos aranjat

- ii place sa fie curata, bine ingrijita

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

- pacienta este capabila sa evite pericolele

10. NEVOIA DE A COMUNICA

- pacienta comunica uor cu echipa de ingrijire, cu persoanele apropriate i cu

celelalte bolnave din salon

11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI

DE A PRACTICA RELIGIA

- este o persoana foarte crendicioasa de religie Ortodoxa

- merge regulat la biserca

- se roaga mult i citete cu teme religioase

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- pacienta este mama a doi copii

- este mulumita, i realizata pe plan familial.

13. NEVOIA DE A SE RECREA

- ii plac foarte mult plimbarile in aer liber

- adora telenovelele, muzica de orice gen i glumele

14. NEVOIA DE A INVAA CUM SA-I PASTREZE SANATATEA

- studiaza diferite cari, brouri pentru a se informa in legatura cu boala sa.

In urma analizei bilanului de independena, dependena in satisfacerea celor 14

nevoi fundamentale doamna C.I. prezinta urmatoarele nevoi:
 1. Alimentaie inadecvata din cauza danturi incomplete i a problemei de
deglutiie

2. Deplasarea cu dificultate din cauza durerilor

3. Imposibilitate de a dormi din cauza durerilor

4. Efectuarea cu dificultate a imbracarii i dezbracrarii din cauza durerilor.

PLAN DE INGRIJIRE

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUAR

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - sa prezinte o - asiguram un climat - la indicaia medicului - pacientul

alimenta i hidrata alimentaie i o corespunzator ii dam pacientului alimenteaza
hidratare alimente pe cale trebuie
corespunzatoare - servim pacientul cu parenterala
alimente la o
temperatura moderata
Deplasare cu - diminuarea - aerisim incaperea - administram - pacientul
dificultate din cauza durerilor medicaie prescrisa de in continuar
durerilor - intocmim un medic
program de exerciii

- servim pacientul
daca este nevoie
Imposibilitate de a - sa aiba un somn - aerisim incaperea - la indicaia medicului - nu se poate
dormi din cauza adecvat administram sedative
durerilor - intocmim un
program de odihna

- cream senzaie de
bine
Imposibilitate de a - pacienta sa se - la nevoie ajutam - administram - pacienta se
se imbraca i dezbrace singura pacienta ca sa se medicaie la indicaia i dezbraca
dezbraca singura din imbrace i dezbrace medicului
cauza durerilor

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Dificultate in a se - pacienta sa prezinte - aezam pacienta in - la indicaia - pacienta m
alimenta i hidrata o alimentaie i poziie semiezanda medicului cu dificultate
hidratare administram
corespunzatoare - mesele sunt puine medicaie
i dese
Deplasate cu - diminuarea - ajutam pacienta la - la indicaia - pacienta pre
dificultate din cauza durerilor exercii medicului ameliorare
durerilor administram durerilor
- invaam pacienta nedicaie
care este postura
adecvata

- suplinam pacienta
in satisfacerea
nevoilor sale
Dificultate in a se - pacienta sa - aerisim incaperea - la indicaia - pacienta
odihni din cauza beneficieze de un medicului odihnete mai
durerilo somn corespunzator - cream senzaie de administram sedative
bine

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - pacienta sa nu mai - facem exercii cu - la indicaia - nu mai pre

deplasa din cauza prezinte dureri pacienta medicului dureri aa mari
durerilor administram antalgice
- ajutam pacienta sa
ii schimbe poziia in
pat

- ii facem masaj ca sa
nu mai prezinte dureri
Dificultate in a se - pacienta sa aiba - cream un cadru - administram - pacienta
odihni din cauza un somn odihnitor intim i linititor medicaie la indicaia odihnete
durerilo pentru a se putea medicului
odihni

- aerisim incaperea

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
Dificultate in a se - sa se alimenteze i - mesele sunt puine - administram - pacienta
alimenta i hidrata hidrateze i dese medicaie la indicaia mai incet
medicului
- ii dam paciente sa
manance ce dorete
Dificultate in a se - diminuarea - asistam la exerciile - la indicaia - pacienta
mica durerilor facute de pacienta medicului dureri din
administram mai rar
- ajutam pacienta la medicaie
nevoie

- ii facem masaj ca sa
nu mai prezinte
dureri
Dificultate in a se - pacienta sa poata sa - ajutam pacienta - la indicaia - pacienta se
imbraca i dezbraca se imbrace i daca este nevoie medicului i dezbrac
dezbrace singura administram probleme
medicaie

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENI INTERVENI EVALUARE

AUTONOME DELEGATE

Dificultate in a se - pacienta sa fie - servim pacienta cu - la indicaia - pacienta

alimente i hidrata hidratata alimente la o medicului fara problem
temperatura moderata administram
medicaie
- aerisim incaperea

- asiguram un climat
confortabil
Dificultate in a se - diminuarea - ajutam pacienta sa - administram - pacien
mica durerilor faca exerciii active i medicaie prescrisa deplaseaza
pasive de medic probleme

- ajutam pacienta sa
ii schimbe poziia

Imposibilitate in a se - pacienta sa poata sa - cream senzaie de - la indicaia - pacienta

odihni se odihneasca bine medicului odihni
administram
- aerisim incaperea medicaie
 CONCLUZIE
Poliartrita Reumatoida este o boala imunoinflamatorie cronica care afecteaza in
special articulaiile mici ale membrelor in mod simetric i cu tendina spre deformari
articulare. Tratamentul urmat de pacienii cu PR este de lunga durata i necesita o
supraveghere atenta, ceea ce inseamna internari frecvente i cu perioade lungi de spitalizare in
cadrul clinicilor de specialitate. Tratamentul i supravegherea bolnavilor se face de catre o
echipa medicala formata din medici de specialitate i asistente medicale.

Un rol important in echipa de ingrijire revine asistentei medicale, ea se interpune

intre medic i pacient, avand drept sarcini importante pe de o parte verificarea modului in care
pacientul a ineles i respecta indicaiile stabilite de medic, iar pe de alta parte, avand timpul i
posibilitaile de a urmarii nevoile i schimbarile survenite la un moment dat in starea fizica i
psihica a pacientului.

Nursingul ii are radacinile in nevoile fundamentale ale omului, de aici reiese

necesitatea planului de ingrijire a pacienilor, plan care trebuie individualizat in funcie de
fiecare pacient. Pentru a realiza aceasta lucrare am supravegheat un numar de trei pacieni cu
PR.

Planul de ingrijire l- am intocmit in funcie de problemele fiecarui pacient in

parte, care reies in urma culegerii datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale i bilanului de
independena in satisfacerea nevoilor.

Datorita pregatirilor teoretice i practice asistenta medicala are rolul de

indrumator in probleme de educaie sanitara in general i referitoare la PR in special.

BIBLIOGRAFIE
1. A. Paun: Tratatt de medicina interna Reumatologie Editura
Medicala, Bucureti 2002

2. C. Mozes: Tehnica ingrijirii bolnavilor Editura

Medicala, Bucureti 2000.

3. E.D.Popescu, R. Ionescu: Compediu de reumatologie -

Editura Tehnica, Bucureti 1995

4. H.D. Boloiu, V. Ciobanu: Poliartrita reumatoida-

Editura Academica, Bucureti 1990.

5. L. Titirca: Manual de ingrijiri speciale acordate

pacienilor de asistenii medicli Editura Viaa

Medicala Romaneasca, Bucureti 1998.