Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte :
1. Proprietile mulimilor. Mulimi numerice importante.
2. Relaii binare. Relaii de ordine. Relaii de echivalen.
3. Imagini directe i imagini inverse de submulimi printr-o funcie.
Cardinalul unei submulimi.
1.1. MULIMI.
n acest paragraf ne vom referi la cteva noiuni de baz ale analizei matematice absolut
necesare n abordarea acesteia. Vom presupune cunoscute i nu vom defini riguros noiuni primare
ca: obiect, element, mulime, colecie, egalitate, proprietate. De exemplu, o mulime poate fi dat
prin:
(1) A = {a, b, c, } - punnd n eviden elementele sale,
(2) B = {b: b are proprietatea P} - punnd n eviden o proprietate
caracteristic a elementelor mulimii B.
Faptul c a este un element al mulimii A se noteaz prin a A, am
utilizat aici semnul de apartenen. Contrariul acestuia este semnul de
neapartenen, simboliznd c un element nu aparine unei mulimi.
Dac A este o parte (submulime) a mulimii B, simbolizm aceasta prin
semnul de incluziune , i anume scriem A B. Utiliznd semnele
(implic) i (echivalent) putem scrie:
(3) (A B) (x A x B)
Urmtoarele operaii asupra mulimilor sunt foarte des ntlnite:
(4) Reuniunea: A B = {x: x A sau x B};
(5) Intersecia: A B = {x: x A i x B};
(6) Diferena: A - B = (A \ B) = {x: x A i x B};
(7) Complementara: C A B = (A \ B) (aici am presupus c B A);
(8) Produsul cartezian: A x B = {(a, b): a A, b B};
Ca de obicei semnul = indic egalitatea mulimilor ntre care este pus i
vom avea:
(9) (A = B) (A B i B A);
Dac presupunem c A i B sunt submulimi de puncte ale planului, putem reprezenta operaiile
menionate mai sus astfel:
10 Modulul 1
A A
B
B
AB AB
(10)
A
A
B B
A\B (A-B)
CA B
AxB
B
x
A
Mulimea fr nici un element o notm cu i se numete mulimea vid.
Pentru o mulime A familia submulimilor acesteia formeaz o nou mulime
pe care o notm cu P(A) i care se numete familia prilor lui A.
n continuare considerm o multime total E i celelalte mulimi care apar
le considerm ca fiind pri ale lui E. Referitor la operaiile cu mulimi definite
mai sus amintim cteva proprieti mai importante:
(11) C A A = , C A = A , C E (C E A ) = A ;
(12) AB=BA (comutativitatea reuniunii);
(13) (A B) C = A (B C) (asociativitatea reuniunii);
(14) A = A, A E = E;
Mulimi, Relaii, Funcii 11
c) f (A B) = f (A) f (B);
d) f (A B) f (A) f (B);
e) f 1 ( ) = ;
f) dac P Q rezult f 1 ( P) f 1 (Q);
g) f 1 ( P Q) = f 1 ( P) f 1 (Q);
h) f 1 ( P Q) = f 1 ( P) f 1 (Q);
i) f 1 ( CA ) = Cf 1 ( A );
unde A, B P(M) si P, Q P(N).
Demonstraia acestor proprieti se bazeaz pe definiia egalitii a dou
mulimi, prin dubl incluziune. De asemenea extinderea la cazul reuniunii i
interseciei finite, respectiv numarabile, este imediat.
Probleme finale :
3. S se compare mulimile:
A = {(x , y) R2 | x + y = 5 } i B = {(x , y) R2 | 2x2 + 2y2 25 }.