SC Kober SRL - Turturești, Dumbrava Roșie

CUPRINS
FORMULAR DE SOLICITARE
LISTA DE VERIFICARE A COMPOMENTEI DOCUMENTATIEI DE SOLICITARE

1. REZUMAT NETEHNIC___________________________________________________________7
2. Tehnici de management_____________________________________________________72
3. Intrari de materii prime______________________________________________________79
4. Principalele activitati______________________________________________________147
4.9. Emisii si reducerea poluarii_________________________________________________164
5. Minimizarea si Recuperarea Deseurilor_______________________________________189
6. Energie__________________________________________________________________199
7. Accidentele si consecintele lor______________________________________________205
8. Zgomot si vibratii_________________________________________________________209
9. Monitorizare____________________________________________________________216
10. Dezafectare____________________________________________________________235
11. Aspecte legate de Amplasamentul pe care se afla Instalatia____________________238
12. Limitele de emisie_______________________________________________________239
13. Impact_________________________________________________________________242
14. Programul pentru Conformare si Programul de Modernizare____________________247
S.C. KBER S.R.L. PUNCT DE LUCRU TURTURESTI FORMULAR DE SOLICIRARE AIM -2015
ANEXE:
Anexa 1 Lista materii prime

Anexa 2 Lista produse finite
Anexa 3 Compararea acivitatii desfasurate de S.C. KBER S.R.L. Turturesti cu BAT
Anexa 4 - Diagrame procese tehnologice
Anexa 5 Monitorizare factori de mediu
Anexa 6 Plan de inchidere
Anexa 7 consumuri energie apa
Anexa 8 - Bilant de ape
Anexa 9 Certificari
Anexa 10- Organigrama
Anexa 11- Plan de incadrare in zona
Anexa 12 Plan general
2
FORMULAR DE SOLICITARE
Date de identificare a titularului de activitate / operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii
Numele instalatiei
S.C. KBER S.R.L.
Punct de lucru Turturesti
Numele Solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului:

S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
Adresa sediu social: str. Gheorghe Caranfil, nr.2, comuna Dumbrava Rosie, judetul Neamt
Adresa punct de lucru: sat Turturesti, com. Girov, judetul Neamt
Telefon: 0233 - 207 805; Fax: 0233 - 234 450; e - mail: office@kober.ro; www.kober.ro
Numar de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Neamt: J27/1405/1991
CUI: 2005144
Activitatea sau activitatile conform Anexei Nr. 1 din Legea nr. 278/2013 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii:
4. Industria chimica
4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum sunt:
j) vopseluri si pigmenti.
Alte activitati cu impact semnificativ desfasurate pe amplasament: descarcare /incarcare materii prime cu
COV/rasini la cisterna, eliminare ape tehnologice
Cod CAEN: 2030 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor

(Proiectarea, fabricarea si comercializarea produselor peliculogene: rasini, lacuri, vopsele in
solventi, grunduri, diluanti, chituri, vopsele in dispersie apoasa si vopselelor pulberi).
Cod NOSE-P: 105.09 - Procesarea compusilor chimici organici

Cod SNAP: 0405
Numele si prenumele proprietarului:

ADMINISTRATOR KBER AUREL
Numele si functia persoanei imputernicite sa reprezinte titularul activitatii / operatorul instalatiei pe tot
parcursul derularii procedurii de autorizare:
ing. FLORIN AMARANDEI Manager Executiv
Nr. de telefon: 0233- 207 805, Adresa de e-mail: office@kober.ro
Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului:

ing. Camelia Anemtoaicei Sef Birou PMED-SIPP-PSI- analist calitate
Nr. de telefon: 0233- 207 907; Adresa de e-mail: camelia.anemtoaicei@kober.ro
In numele firmei mai sus mentionate, solicitam prin prezenta emiterea unei autorizatii integrate conform
prevederilor OUG privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.
Titularul de activitate / operatorul instalatiei isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si

completitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritatii competente pentru protectia mediului in
vederea analizarii si demararii procedurii de autorizare.
Nume: ing. Florin Amarandei Semnatura si stampila

Functia: Manager Executiv
3
Data: 20.11.2015
4
INFORMATIA SOLICITATA DE ART. 16 ALIN.1 AL OUG. 34/2002 PRIVIND PREVENIREA,

REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII
Unde se regaseste in Verificare

O descriere a: formularul de efectuata
solicitare
- instalatiei si activitatilor sale Formularul de solicitare,
Sectiunea 4 Da
- materiilor prime si auxiliare, altor substante si a energiei utilizate in sau Formularul de solicitare,
generate de instalatie Sectiunea 3 Da
- surselor de emisii din instalatie Formularul de solicitare,
Sectiunea 5 Da
- conditiilor amplasamentului pe care se afla instalatia Raportul de Da
amplasament si
Sectiunea 11 Da
- naturii si a cantitatilor estimate de emisii din instalatie in fiecare factor de Formularul de solicitare, Da
mediu precum si identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra Sectiunile 10, 12 si 13
mediului
- tehnologiei propuse si a altor tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este Formularul de solicitare,
posibila prevenirea, reducerea emisiilor de la instalatie Sectiunile 3.2, 3.4.3, Da
4.9.1 si 12
- acolo unde este cazul, masuri pentru prevenirea si recuperarea deseurilor Formularul de solicitare,
generate de instalatie Sectiunea 5 Da
- masurilor suplimentare planificate in vederea conformarii cu principiile Formularul de solicitare,
generale care decurg din obligatiile de baza ale operatorului / titularului Sectiunea 14 Da
activitatii asa cum sunt ele stipulate in Capitolul III al OUG 152/2002 privind
prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii:
a) sunt luate toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in mod special Formularul de solicitare,
prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile; Sectiunile 3.2, 10 si 12 Da
b) nu este cauzata nici o poluare semnificativa; Formularul de solicitare,
Sectiunea 13 Da
c) este evitata generarea de deseuri in conformitate cu legislatia specifica Formularul de solicitare,
nationala in vigoare privind deseurile (11); acolo unde sunt generate deseuri, Sectiunea 5 Da
acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este posibil din punct de
vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel incat sa se evite sau sa
se reduca orice impact asupra mediului;
d) energia este utilizata eficient; Formularul de solicitare,
Sectiunea 6 Da
e) sunt luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea Formularul de solicitare,
consecintelor lor; Sectiunea 7 Da
f) sunt luate masurile necesare la incetarea definitiva a activitatilor pentru a Formularul de solicitare,
evita orice risc de poluare si de a aduce amplasamentul la o stare Sectiunea 10 Da
satisfacatoare;
- masurile planificate pentru monitorizarea emisiilor in mediu Formularul de solicitare,
Sectiunea 9 Da
- alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare,
Sectiunea 4.15 si 11.2 Da
Solicitarea autorizarii trebuie de asemenea sa includa un rezumat netehnic al Formularul de solicitare,
sectiunilor mentionate mai sus Sectiunea 1 Da
5
Lista de Verificare a Componenei Documentaiei de Solicitare
Lista de Verificare a Componentei Documentatiei de Solicitare

In plus fata de acest document, verificati daca ati inclus elementele din tabelul urmator
Element Sectiune Verificat de Verificat

relevanta solicitant de ALPM
1 Activitatea face parte din sectoarele incluse Anexa 1
in autorizarea integrata de mediu L.278/2013
2 Dovada ca taxa pentru etapa de evaluare a ACHITAT taxa
documentatiei de solicitare a autorizatiei
integrate a fost achitata
3 Formularul de solicitare a autorizatiei
Da
integrate de mediu
4 Rezumat netehnic Sectiunea 1
5 Diagramele proceselor tehnologice Sectiunea 4.5
(schematic), acolo unde nu sunt incluse in (daca este
Anexa 4
acest document, includeti punctele de cazul)
emisie in toti factorii de mediu
6 Raportul de amplasament - Anexat
7 Analize cost-beneficiu realizate pentru Sectiunea 2.3
Evaluarea BAT (daca este -
cazul)
8 O evaluare BAT completa pentru intreaga Sectiunea 4.15 Anexa 3
instalatie
9 Organigrama instalatiei Sectiunea 2.1 Anexa 10
10 Planul de situatie Formularul de Planse Anexa
Indicati limitele amplasamentului solicitare 11 si 12
11 Suprafete construite / betonate si suprafete Formularul de Formularul de
libere / verzi permeabile si impermeabile solicitare solicitare
12 Locatia instalatiei Sectiunea Sectiunea 2.3.5
2.3.5
13 Locatiile (partile din instalatie) cu emisii de Sectiunea 4.14 Sectiunea 4.14
mirosuri (Miros)
14 Receptori sensibili - ape subterane, structuri Sectiunea 2 Sectiunea 2
geologie, daca sunt descarcate direct sau
indirect substantele periculoase din Anexele
5 si 6 ale Legii 310/2004 privind modificarea
si completarea legii apelor 107/1996 in
apele subterane
15 Receptori sensibili la zgomot Sectiunea 9.1 Sectiunea 9.1
16 Puncte de emisii continue si fugitive Sectiunea 5.2
17 Puncte propuse pentru monitorizare / Sectiunea 13.2 Sectiunea 13.2
automonitorizare
18 Alti receptori sensibili din punct de vedere al Sectiunea 13.5 Sectiunea 13.5
mediului, inclusiv habitate si zone de interes
stiintific
19 Planuri de amplasament (combinati si faceti Raportul de Anexa 12
trimitere la alte documente dupa caz) amplasament
aratand pozitia oricaror rezervoare,
conducte si canale subterane sau a altor
structuri
20 Copii ale oricaror lucrari de modelare Sectiunea 5 Sectiunea 5
realizate
6
Lista de Verificare a Componenei Documentaiei de Solicitare
Element Sectiune Verificat de Verificat

relevanta solicitant de ALPM
21 Harta prezentand reteaua Natura 2000 sau - -
alte arii sau exemplare protejate
22 O copie a oricarei informatii anterioare - -
referitoare la habitate furnizata pentru
Acordul de Mediu sau pentru oricare alt
scop
23 Studii existente privind amplasamentul - -
si/sau instalatia sau in legatura cu acestea
24 Acte de reglementare ale altor autoritati Se gasesc la
publice obtinute pana la data depunerii sediul social al
solicitarii si informatii asupra stadiului de societatii
obtinere a altor acte de reglementare deja
solicitate
25 Orice alte elemente in care furnizati copii (va rugam -
ale propriilor informatii listati)
26 Copie a anuntului public DA
7
Seciunea 1 Rezumat netehnic
1. REZUMAT NETEHNIC
Aceasta sectiune trebuie sa fie cat mai succinta, de obicei un paragraf pentru fiecare dintre titluri,
dar permitand in acelasi timp o prezentare suficienta a activitatilor. Este oportunitatea dumneavoastra de a
spune autoritatii responsabile de emitere a autorizatiei integrate de mediu cat de bine va desfasurati
activitatea si imbunatatirile pe care intentionati sa le faceti. Este preferabil sa completati aceasta sectiune
dupa ce ati elaborat intreaga documentatie de solicitare, deoarece veti sti ce sa rezumati. Rezumatul va
include:
1. DESCRIERE
O descriere succinta a activitatilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalatiei implicate, cu
marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct.
Activitatea de baza: proiectarea, producerea si comercializarea produselor de acoperire
si auxiliare de acoperire, precum: rasini, lacuri, vopsele, emailuri, grunduri, chituri, diluanti,
vopsele in dispersie apoasa, aditivi, produse pentru uz industrial (produse speciale), vopsele
pulbere.
COD CAEN: 2030
Societatea detine Autorizatia Integrata de Mediu nr. 21/04.07.2006, reactualizata in
29.10.2007, revizuita 19.03.2012, valabila pana la 04.07.2016.
Activitatile tehnologice desfasurate in cadrul S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
sunt reprezentate de fabricarea produselor peliculogene si a rasinilor sintetice, si se desfasoara
in urmatoarele sectii/divizii:
1. Sectia Rasini - fabricatie a rasinilor alchidice (slabe, grase si medii), alchido-acrilice,
ureoform-aldehidice, alchidice uretanizate si emulsionate Ob. 8 si Ob.5;
2. Sectia VIA - fabricarea vopselelor industriale apoase-Ob.10;
3. Sectia PL - fabricarea produselor pentru protectia lemnului- Ob.5,
4. Sectia VI - fabricarea vopselelor industria- Ob.5.
5. Divizia Cercetare Dezvoltare proiectare produse- Ob.5 si Ob.23.
Utilitatile asociate acestor spatii de lucru sunt reprezentate de:

parcul de rezervoare de materii prime lichide si solventi Ob.15;
parcul de rezervoare lichide combustibile- Ob.1;
parc maturatoare rasini- Ob.9;
depozite materii prime- Ob.22, Ob.103, Ob.202, Ob.204
depozite produse finite si ambalaje- Ob.104;
centrala termica- Ob.7;
instalatia de incalzire cu difil (terminol)- Ob.12;
linie post-procesare termica ape uzate tehnologice Ob.21;
instalatia de azot Ob.2;
gospodariile de apa potabila si de incendiu- Ob.17;
gospodariile de apa de racire si de incendiu- Ob.19;
bazin colectare ape meteorice si casa de pompe aferenta- Ob.108 si Ob.108A;
post trafo- Ob.4;
grup electrogen- Ob.6.
Capacitati de productie:
Sectia Rasini I si II - 16 800 t / an (Rasini I: 10 800 t/an si Rasini II: 6000 t/an)
Sectia PL (Produse pentru Protectia Lemnului) - 4680 t / an
Sectia VIA (Vopsele Industriale Apoase) 6000 t / an
Sectia VI (Vopsele Industriale) - 10200 t / an ( Atelier produse Speciale :3000 t/an si Atelier
Colormix:: 7200 t/an)
Linie post-procesare termica ape chimice (instalatia de incinerare) - 1248t/an
Schemele proceselor tehnologice sunt redate in fig. 1,2,2,3,4,5, cu marcarea punctelor de

emisii si a deseurilor rezultate din activitatea desfasurata.
8
Utilitati:
Utilitatile necesare pentru functionarea obiectivului sunt: energie electrica; apa potabila,
apa industriala, apa recirculata circuitul de +280C; apa rece: circuitul de +120C/+170C; apa
calda 70-900C pentru incalazirea spatiilor si scopuri tehnologice; apa de incendiu; aer
comprimat, azot gaz, gaze naturale.
Utilitatile sunt asigurate pe baza de contracte ferme cu unitati specializate. Necesarul de
apa calda, azot, incalzirea si aerul comprimat sunt asigurate prin mijloace proprii.
Furnizarea de apa potabila: - Contract nr. 1360126301801/10.06.2013 - Compania
Judeteana APA SERV S.A.;
Alimentarea cu gaz natural: - Contract nr. CON/NQ/035813/11.04.2013 SC OMV
Petrom Gas SRL;
Furnizare energie electrica: Contract nr. 152/29.01.2010 SC TRANSENERGO SA;
Aerul comprimat si aerul AMC este asigurat de doua compresoare :

compresorul Kaser model BS-61;
compresorul Kaser model BS 51.
Compresoarele sunt amplasate in cladirea centralei termice. Aerul comprimat se
trimite la consumatori prin trecerea sa prin uscatoarele aflate in centala termica. Aerul
comprimat este stocat in rezervorul de 5 mc (situat langa statia de prepurare).
Consumatori aer AMC: sectia VIA, VI (mori microbile, masini de ambalat), instalatia
de incinerare, laboratoarele MMP si Cercetare, sectia Rasini.
Gazul inert folosit pe platforma este azotul. El este folosit pentru formarea pernelor de azot
(p=20 mbar) Ia rezervoarele de solventi, in reactoarele din sectiile Rasini si in parcul de
maturatoare.
Gospodaria de azot este constituita din :
instalatia de azot;
vas tampon pentru azot dispus langa parcul VEGA (V=5mc);
vas tampon pentru azot dispus parcul de maturatoare (V=10mc)
Centrala termica
Centrala termica este o cladire independenta in care este amplasat cazanul de apa calda
marca FERROLI Italia, model PREXTHERM 940, cu urmatoarele caracteristici: puterea=940
KW, tempetatura maxima 110C, presiunea max=6 bar.
In functie de temperaturile exterioare, cazanul de apa calda poate fi setat pentru temperaturi in
limitele min. 65C , max. 80C si presiuni de lucru de min.2 bar, max. 4 bar.
Pentru vehicularea apei calde sunt montate trei pompe, fiecare deservind cate o
ramura/traseu: Ob.5, Ob.9, Ob.15. Pornirea si oprirea pompelor se face din tabloul pompelor.
Traseul Ob.5 deserveste consumatorii din: Ob.5 Ax 1-4, Ax 4-14 si Ob.10.
Traseul Ob.15 deserveste consumatorii din: Ob15, Ob.1, Ob. 103, Ob.104
Traseul Ob. 9 deserveste consumatorii din: Ob.9, Ob.8 sprinklere, Ob.20, Ob.21,
Ob.20A, VT aer.
Centrale termice Motan

Centrale murale sunt echipate cu un arzator care utilizeaza combustibil gazul metan.
Destinatia centralelor este incalzirea incaperilor la pavilion administrativ Ob.106, pavilion
administrativ Ob.18, casa poarta Ob.114, cantina- vestiare Ob. 5C si atelier mentenanta Ob.
107.
Alimentarea cu gaz metan

Conducta de gaz metan de presiune medie se inteapa in conducta existenta in strada
Fermelor din municipiul Piatra Neamt, fiind pozata subteran in partea dreapta a drumului DN
15 D, directia Roman pana la S.C. KBER S.R.L. situata in com. Girov, sat Turturesti.
La nivelul firmei, in partea de SV, este ampasat o statie tip SRM de aducerea gazului de la
9
medie presiune la presiunea de consum. Consumatori gaz metan: sobele de terminol (agent
termic), centralele termice, linia post-procesare termica ape uzate tehnologice, laboratoarele
MMP. Reteaua exterioara de utilizare are traseu rectiliniu, suprateran, cu conducte din otel,
montate pe estacade si pe pereti exteriori ai cladirilor din beton sau caramida.
Alimentarea cu energie electrica

Unitatea este prevazuta cu doua transformatoare electrice de 1000 KVA/20KW/0,4KW produse
la Filiasi in 1995 si prevazute cu protectie la gaze si suprasarcina. Utilizeaza ulei pentru
transformatori tip TR 30 ( care nu contine PCB bifenilipoliclorurati).
Firma detine trei grupuri de condensatori care nu contin PCB (uscati):
Grup I are 3 condensatori tip NKMI 60/400D (3/15KV; Qn-60Kvar; 400V);
Grup II are 3 condensatori tip NKMI 60/400D (3/15KV; Qn-60Kvar; 400V)
Grup III are 9 condensatori 400V-25Kvar
Produse finite obtinute in sectiile de productie sunt:

Sectia Rasini: rasina alchidica, rasina alchidica slaba, rasina alchido-acrilica, rasina alchidica
medie, rasina ureoform-aldehidica, rasina alchido-uretanica, rasini emulsionate
sectia VIA: paste nuantare, grunduri, lacuri, lazuri, emailuri
sectia PL: lazuri, emailuri, baituri, lacuri nitrocelulozoice, grunduri nitrocelulozice, diluanti.
sectia VI: grunduri, vopsele, emailuri, intaritori, diluanti , chituri
Lista cu produse finite obtinute in sectiile de productie existente la nivelul platformei este redata
in Anexa nr. 2.
Regimul de lucru: 330 zile/an, de 8 ore / zi, 5 zile / saptamana. In functie de comenzi in
sectorul de productie se lucreaza 2- 3 schimburi / zi.
Numar de personal: 100
1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica

Punctul de lucru KBER S.R.L., situat la cca. 4 km de municipiul Piatra Neamt,
isi are amplasata platforma industriala in satul Turturesti, comuna Girov, jud. Neamt.
Unitatea beneficiaza de acces la drumul national DN 15D Piatra Neamt Roman.
Vecinatatile amplasamentului studiat:
la N NE terenuri agricole;
la S DN 15 D Piatra Neamt Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata o
moara si o locuinta;
la E - o alee de acces din DN 15 D in zona de culturi agricole, locuinta familiei Chirila;
la V terenuri agicole si o locuinta.
Zona rezidentiala, localitatea Turturesti, se afla in imediata vecinatate a platformei S.C.
KBER S.R.L.
Coordonate (stereo 70)
X : NV: 69331,6818; NE: 609499,1922;SE: 609415,9446; SV: 609252,3885;
Y: NV: 605833,7967;NE: 605796,3950;SE: 605579,8842;SV: 605629,6939
Proprietarul terenului; titularul activitatii

Infintata in 1991 de catre Aurel Kber, S.C. KBER S.R.L. este o persoana juridica
romaneasca cu raspundere limitata, cu capital integral privat.
Societatea este administrata de dl. Aurel Kber Administrator, asistat de dl. Florin
Amarandei-Manager executiv .
Actualul drept de proprietate asupra terenului pe care este amplasata societatea il
detine compania S.C. KBER S.R.L. Suprafata totala de teren detinuta de S.C. KBER S.R.L.
in satul Turturesti este de 39476 mp incinta firma si 34749mp in extravilan, din care suprafata
10
ocupata de constructiile si instalatiile societatii este de 34860 mp.
Fig.1.
Elemente de Geologie
Din punct de vedere geologic, zona analizata se incadreaza in Unitatea Neogena
Subcarpatica, care este formata in cea mai mare parte din depozite aquitaniene (argiloase cu
sare), burdigaliene (gresii, marne cu gresii), helvetiene (gresii calcaroase si nisipuri) si
tortoniene (marne si gresii).
Zona este constituita din depozite cu caracter de molasa. Spre est, aceasta unitate incalica
in lungul liniei pericarpatice peste depozitele sarmatiene de platforma. Formatiunea
acoperitoare apartine cuaternarului cu trei tipuri de depozite litologice:
depozitele terasei de 150 180 m, de varsta peistocen mediu, constituite din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri aluviale, depude discodant peste roca de baza, situate in zona
inalta a Dealului Turturestilor;
depozitele terasei de 20 25 m, de varsta peistocen superior, constituite din nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri aluviale, depude discodant peste roca de baza, situate intre
Dealul Turturestilor si Dealul Vulpea;
depozite loessoide, constituite din prafuri, nisipuri prafoase si argile, ce formeaza o
cuvertura peste orizonturile de pietrisuri, pe acre le acopera in intregime.
Prin forajele de hidro-observatie (2 foraje de hidro-observatie executate de S.C. ALCRO
TRADE S.R.L. in anul 2000) precum si cele geotehnice (2 foraje geotehnice executate de S.C.
EDILPROIECT S.A. in 1994) pentru amplasamentul analizat s-a pus in evidenta urmatoarea
succesiune litologica:
0.00 - 0,50 m sol vegetal de culoare cafeniu inchis;
0,50 - 4,50 m un strat de praf nisipos (loess) galben cafeniu, tare, calcaros, cu
vinisoare si concretiuni calcaroase, sensibil la umezire;
4,50 -5.80 m - argila
5.80 -7.40 m argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa, cu concretiuni calcaroase;
7.40 8.20 m argila;
8.20 9.60 m argila prafoasa;
9.60 12.70 m argila;
12,70 15.40 m pietris cu nisip argilos si rare elemente de bolovanis;
15.40 17.60 m argila;
17.60 19.50 m pietris cu nisip argilos si rare elemente de bolovanis;
19.50 20.50 m argila.
11
Cel mai adanc foraj din zona a fost oprit la adancimea de 20.50 m intr-un strat de argila.
Nivelul hidrostatic determinat in urma masuratorilor a fost stabilt la adancimea de 18 m.
Fig. 1.2.1.
Conform hartii de zonare seismica a teritoriului Romaniei, Normativ Seismic P100/92,

amplasamentul analizat este situat in zona seismica E-VII, avand coeficientul de intensitate
al actiunii seismice Ks = 0,12, iar valoarea perioadei de colt este Tc = 0,7 sec.
Elemente de hidrologie
Apa de suprafata
Cel mai important rau din zona este Bistrita, prezenta in judet prin sectorul sau mijlociu,
pe care il strabate pe o distanta de 126 km. Bistrita asigura alimentarea cu apa a municipiului
Piatra Neamt.
Paraul Cracau (L=58 km, S = 408 km2), afluent stanga al raului Bistrita, dreneaza apele
de suprafata si subterane din zona.
Amplasamentul analizat nu este strabatut de nici un curs de apa.
Elemente de Hidrogeologie
Apa subterana
Judetul Neamt este bogat in ape subterane. Regimul si raspandirea lor sunt
determinate de conditiile structural- litologice precum si de etajarea conditii fizico-geografice.
In regiunea subcarpatica precum si in cea de podis, deluviile mai fine si energia mai
mica a reliefului impun un drenaj mai slab. Totodata, cantitatea de precipitatii mai redusa si
evapotranspiratia relativ ridicata, determina regenerarea acestor ape intr-un ritm mult mai lent
decat in zona montana.
Conform datelor din Memoriul Tehnic pentru Obtinerea Autorizatiei de Gospodarirea
Apelor (executat de S.C. ALCRO TRADE S.R.L. Piatra Neamt) directia de curgere a apelor
subterane in zona analizata este NNV-SSE iar panta este de 4.55%. Primul acvifer interceptat
in zona a fost in jurul adancimii de 18-20 m, corespunzator depozitelor terasei de 20-25 m.
Aceasta adancime este in conformitate cu nivelul hidrostatic gasit si in fantanile localnicilor.
Exista suprafete intinse sub care nivelul freatic nu coboara mai mult de 5 m (situatie
caracteristica luncilor marilor rauri). Alimentarea aquiferelor subterane se face pe capele de
strat dar in numeroase cazuri si din albia raurilor.
12
Elemente Climatice
Teritoriul judetului Neamt apartine in proportii aproximativ egale sectorului cu clima de

munte (partea de V) si celui cu clima continentala tinutul climei de dealuri, subcarpatii estici si
partial cel al Podisului Cental Moldovenesc.
Clima din zona analizata este continental moderata, nuantata substantial de altitudinea
formelor de relief.
Regimul temperaturilor:
Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicand importana
factorilor locali in modificarea vremii si se prezinta astfel, din inregistrarile efectuate: maxima
+36,6C si minima -28,5C. Temperatura medie anuala este 8,8.
Luna cea mai friguroasa este ianuarie, iar cea mai calduroasa iulie.
Regimul precipitatiilor prezinta variatii importante in raport cu unitatile de relief. Cantitatile

lunare de precipitatii se modifica in cursul anului functie de oscilatiile circulatiei generale ale
atmosferei si de intensitatea proceselor termo-convective. Precipitatiile medii anuale cresc
gradat de la E catre V, de la 550 mm in E la peste 1000 mm in V, sunt cuprinse intre:
- 550-600 mm pe vaile largi ala Bistritei , Moldovei si Siretului;
- 600-800 mm in sectorul de podis;
- 8001050 mm in zonele mantana si subcarpatica.
Stratul de zapada se mentine cca. 100-160 zile pe culmile carpatice mai inlate, 70-
100 zile in subcarpati, iar pe podisuri si in vaile largi de la 60 la 80 zile (64,2 zile la Piatra
Neamt). Grosimea stratului de zapada ajunge in zona de munte la 80-110 cm, iar in sectorul
dealurilor de podis la 25-40cm.
Umiditatea medie anuala este de 68%;
Nebulozitatea medie anuala -numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este de
93.2, iar numarul mediu anual al zilelor cu cer noros este de 121.5.
Vanturile
La nivelul celor mai inalta culmi montane sunt predominante componentele din V si NV.
La inaltimi mari vitezele medii ale vantului depasesc 10,0 m.s, dar la inaltimi mai mici acestea
scad repede sub 4,0 m/s (3,0 m/s la Piatra Neamt).
Aproximativ 53% din timp sunt conditii de calm atmosferic;
Deci climatul este de tip continental, influentat la nivel local de geografia zonei.
Istoricul amplasamentului
S.C. KBER S.R.L. s-a constituit in anul 1991, perimetrul platformei incadrandu-se pe
vechiul amplasament apartinand S.C. AVICOLA S.A. Piatra Neamt, dotat cu doua hale pentru
cresterea animalelor.
Terenurile din Turturesti (74.225 mp) pe care se desfasoara activitatea sunt proprietatea S.C.
KBER S.R.L. si sunt:
terenuri aferente incintei fabricii in suprafata totala de 39476 mp;
terenuri in afara fabricii in suprafata totala de 34749 mp.
Din determinarile efectuate de laboratoare abilitate au rezultat urmatoarele:
pentru factorul de mediu apa

Analiza efectuata in 1997 (ICPEAR) pentru proba apa de izvor, situat in amonte de firma, in
partea de N si fantana (la cca. 1 Km distanta) a pus in evidenta o impurificare a panzei freatice
(valori depasite in principal pentru incarcarea organica si amoniu) comparativ cu limitele maxim
13
admise fara ca aceasta sa poata fi pusa pe seama activitatii platformei KOBER. Valorile
depasite pot fi puse pe seama utilizarii in exces a ingrasamintelor chimice si a activitatiilor
desfasurate de S.C. AVICOLA S.A. pe acest amplasament.
pentru factorul de mediu sol

Determinarile au fost efectuate de ECOIND Bucuresti.
De fiecare data s-au prelevat 4 probe:
S1- la 50m de latura sudica a platformei, in zona de livada;
S2- la 50 m de latura estica a platformei, in teren arabil;
S3- la 50 m de latura nordica a platformei, in teren arabil;
S4- la 50 m de latura vestica a platformei, in teren arabil,
modificandu-se locul de prelevare al martorului dupa cum urmeaza:
in iunie 2002: zona de nord a platformei, la 3 Km distanta de aceasta;
in iulie 2002: zona vestica a platformei, la 2 Km distanta de aceasta;
in aprilie 2003: zona vestica a platformei, la 1,5 Km distanta de aceasta.
Rezultatele centralizate in tabele au condus la urmatoarele concluzii:

Valorile obtinute in cazul indicatorilor:pH, umiditate, humus, azot total, conductivitate
electrica, carbonati si fosfor total sunt in cea mai mare parte comparabile cu cele ale probei
martor; diferentele ce apar sunt datorate modului de utilizare a terenurilor.
Solul analizat prezinta, pentru indicatorii analizati, valori ale concentratiilor situate in
intervalul valori normale-prag de alerta, ceea ce indica o poluare nesemnificativa.
Aflata pe piata romaneasca din 1991, firma K ber este primul mare producator cu
capital integral privat din domeniul produselor peliculogene si rasinilor sintetice, cu cea mai
dinamica dezvoltare in domeniul produselor decorative.
In decursul timpului, societatea a parcurs mai multe etape de dezvoltare si
modernizare, investitiile realizandu-se atat pentru extinderea activitatii de productie cat si
pentru protectia mediului.
Cronologic, din punct de vedere tehnologic, etapele de transformare parcurse de
societate se prezinta astfel:
in 1991 s-a infiintat S.C. KBER S.R.L. si s- au produs primele cantitati de vopsele si
grunduri alchidice, utilizand rasini de la alti producatori ;
in 1993 s-a infiintat S.C. ROLAC S.A., destinata producerii de rasini alchidice necesare
atat firmei S.C. KBER S.R.L., cat si altor beneficiari;
in 1995 a fost demarata o investitie de mari dimensiuni vizand extinderea si
modernizarea firmei, atat pe partea de productie a rasinilor cat si pe cea de productie a
emailurilor, grundurilor, diluantilor si chiturilor;
in 1996 s-a finalizat prima etapa a investitiei privind modernizarea firmei si tot atunci
s-a realizat racordarea firmei la reteaua de apa si canalizare a orasului Piatra Neamt.
in 1997 s-au finalizat primele investiti pe mediu : incinerator deseuri si ape chimice
reziduale, bazin de colectare decantare ape pluviale;
in 1999 finalizarea investitiei privind Linia I Divizia VP
in 2000 a fost pusa in functiune instalatia de vopsele in dispersie apoasa ;
in 2001 au inceput lucrarile la instalatia de rasini de temperatura inalta si instalatia de
rasini emulsionate;
in 2003 societatea a fost racordata la reteaua de alimentare cu gaze naturale si in
aceeasi perioada s-a realizat si conducta de evacuare ape meteorice de pe platforma
Kber in canalizarea municipiului Piatra Neamt;
in 2003 s-a finalizat investitia privind Linia II a instalatiei de producere a vopselelor
pulberi;
in 2005 a fost finalizata investitia transport pneumatic materii prime la sectia EVA si
depozit deseuri;
in 2006 a fost obtinuta Autorizatia Integrata de Mediu nr.21/05.07.2006 reactualizata in
29.10.2007 si revizuita in 19.03.2012;
14
Incepand cu anul 2007 titularul si-a propus cresterea capacitatii de productie, tehnologii
moderne, spatii mai mari in derularea activitatilor. Proiectul a avut in vedere degajarea
activitatilor de pe platforma Turturesti prin transferarea a trei sectii: LV, EVA si VP de pe
amplasamentul Turturesti pe fostul amplasament al sectiei Melana V din Dumbrava Rosie.
Aceste activitati au rulajul cel mai mare a materiilor prime si al produselor finite.
Scop:
cresterea capacitatii de productie, tehnologii moderne, spatii mai mari in derularea
activitatilor pentru activitatile mutate la Dumbrava Rosie;
degajarea spatiilor de depozitare materii prime/produse finite de pe platforma Turturesti;
marirea spatiilor de productie productie pentru sectiile ce raman la Turturesti (VI si PL).
in 2008 a fost transferata activitatea sectiei EVA pe platforma Dumbrava Rosie;

Din luna octombrie 2009 s-a pus in functiune sectia Vopsele Industriale Apoase (V.I.A.),
in Ob.10, spatiu realocat fabricarii vopselor industriale in dispersie apoasa prin mutarea
sectiilor EVA si VP la Savinesti. Aici s-au preluat pentru fabricare toate vopsele in dispersie
apoase de la sectia V.I. si P.L.
in 2009 a fost transferata activitatea sectiei Vopsele Pulberi pe platforma Dumbrava
Rosie.
in februarie 2011 a fost transferata activitatea sectiei Lacuri si Vopsele pe platforma
Dumbrava Rosie.
in anul 2011 s-a facut preluarea spatiului si utilajelor sectiei LV de catre sectia VI si
modernizarea acesteia:
inlocuirea utilajelor existente la sectia VI (pe fostul amplasament a sectiei LV) cu utilaje
performante (mori orizontale), de ultima generatie ce permit scurtarea timpului de
reprocesare, deci implicit a timpului de emisii COV .
inlocuirea ventilelor de dozare existente cu electroventile in scopul dozarii si asistarii
dozarii materiilor prime lichide de pe calculator;
extinderea sistemului de transport/depozitare/dozare a materiilor prime lichide
(inlocuirea manipularii/dozarii manuale a materiilor prime cu transportul, depozitarea si
dozarea automata a materiilor prime, in sistem inchis).
Modernizarea sectiei Rasini si a parcului de maturatoare rasini:
inlocuirea anumitor trasee, refacerea izolatiei termice de la reactoare si conductele de

transport rasina si utilitati;
inlocuirea sistemului de filtrare rasini care avea inglobat un singur filtru, cu un sistem
nou ce inglobeaza mai multe filtre; noul sistem permite filtrarea rasinii prin trecerea de
la un filtru la altul pe timpul filtrarii unui lot fara desfacerea capacului de prindere a
elemntelor filtrante, deci se reduce timpul de emisii COV la schimbarea elementelor
filtrante;
organizarea si realizarea unui punct de incarcare rasini la cisterne, in cadrul parcului
de maturatoare.
echiparea instalatiei existente la Rasini II in scopul fabricarii rasinilor emulsionate
(rasini de temperature joasa pe baza de apa).
Reabilitarea retelelei subterane de alimentare cu apa potabila si a retelei de hidranti

exteriori
verificarea si inlocuirea tronsoanelor uzate din OL cu tronsoane din PEHD;
verificarea, repararea sau dupa caz inlocuirea hidrantilor exterior;
Cresterea gradului de siguranta privind stingerea incendiilor:

montarea unei instalatii de drencere in tarc nitoceluloza si in extindere sectie V.I.
montarea unui ACS pe linia sprinklere sectia Rasini care sa permita mentinerea
15
permanenta a instalatiei sub presiune (aer/apa);

montarea unui ACS si transformarea instalatiei de drencere in instalatie de
sprinklere la sectia PL si sectia VI-2;
realizarea de ziduri de explozie in vederea cresterii gradului de protectie la foc
pentru spatiile de productie si depozite
Achizitionarea si montarea unei instalatii noi de azot. Noua instalatie separa azotul din
aer, il comprima si in stocheaza in rezervoarele existente la nivelul platformei. Instalatia
inlocuieste instalatia veche de azot, asigurand in permanenta perne de azot la
rezervoarele cu solventi si rasini.
Modernizarea, reabilitarea tablourilor electrice de la parcuri solventi, sectia VI si sectia

Rasini
Montarea convertizoarelor de frecventa. In scopul reducerii consumului de energie

electrica la morile noi 1,2.3,5,6,7,8,9, 10 sectia VI si la instalatia VIA s-au montat
convertizoare de frecventa.
In scopul reducerii pierderilor de energie termica, cunoasterii exacte a consumului pe

fiecare consumator si cresterea gradului de siguranta in expoatare s-au realizat
urmatoarele:
crearea de surse si trasee diferentiate pentru asigurarea incalzirii spatiilor de lucru
si a agentului termic pentru conducte apa calda utilitati/materii prime/rasini ,care sa
permita incalzirea punctuala a unui obiectiv, fara ca agentul termic sa fie trimis in
toata reteaua. Acestea s-au matarializat prin inlocuirea centralei termice cu una
noua de putere mai mica si montarea de CT murale pe obiective, pavilione
centralele substituie o parte din retelele centralei termice;
montarea de contoare de gaz metan pe consumatori;
montarea de electroventile si senzori de gaz metan la CT, Linia Post-Procesare
Termica Ape Uzate, sobele de difil
Reabilitarea zidariei si automatizarii a Liniei post procesare termica ape uzate.
In vederea modernizarii sistemului de alarmare-instiintare s-a inlocuit centrala de

alarmare de la casa poarta 1 cu una noua: Centrala de detectie a incendiilor
IQ8Control. S-au inlocuit detectorii de fum din Ob.104 depozitul de produse finite.
S-au montat cca.100 de detectori de fum in spatiile in constructie Ex.
1.2 Alternative principale studiate de catre Solicitant (legate de locatie, justificare economica,
orientare spre alt domeniu, etc.)
Incepand cu anul 2007 titularul si-a propus cresterea capacitatii de productie, tehnologii
moderne, spatii mai mari in derularea activitatilor.
Titularul proiectului, societatea KOBER S.R.L. - Turturesti - Girov, din punct de vedere a
locatiilor, a avut in vedere 2 alternative:
Locatia 1 - In zona actualei fabrici de la Turturesti Girov;
Locatia 2 - In spatiul liber existent pe platforma chimica Savinesti (fosta Melana V).
Din analiza alternativelor privind amplasarea noii fabrici, a fost aleasa varianta a doua, din
urmatoarele considerente:
Posibilitatile de extindere a fabricii existente la Turturesti sunt limitate
Platforma Savinesti corespunde cerintelor tehnologice amplasarii noii fabrici de
productie lacuri si vopsele
16
Se valorifica la maximum dotarile existente pe amplasamentul fostei sectii MELANA V

Se valorifica forta de munca existenta in zona.
Din punct de vedere tehnologic:

S-a ales o tehnologie moderna, ce permite flexibilitate si productivitate mai buna, in
condtii de protectie a mediului si cu riscuri mult mai mici, cuplate cu cresterea calitatii
fata de procedeul actual.
Proiectul a avut in vedere degajarea activitatilor de pe platforma Turturesti prin
transferarea a trei sectii: LV, EVA si VP de pe amplasamentul Turturesti pe fostul
amplasament al sectiei Melana V din Dumbrava Rosie. Aceste activitati au rulajul cel
mai mare a materiilor prime si al produselor finite.
Scop:
cresterea capacitatii de productie, tehnologii moderne, spatii mai mari in derularea
activitatilor pentru activitatile mutate la Dumbrava Rosie;
degajarea spatiilor de depozitare materii prime/produse finite de pe platforma Turturesti;
marirea spatiilor de productie productie pentru sectiile ce raman la Turturesti (VI si PL).
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1 Sistemul de management
In activitatile prevazute prin profilul sau de productie, firma KBER S.R.L. dezvolta un
Sistem de Management integrat in cadrul unui program global de management al calitatii si de
management de mediu in conformitate cu conditiile prevazute de standardele SR EN ISO
9001:2008 si SR EN ISO 14001:2009. Prin acest sistem se vizeaza atat prevenirea
neconformitatilor in toate etapele (de la aprovizionarea cu materii prime, manipularea
depozitarea acestora, programarea produselor in fabricatie, fabricarea acestora, pana la
livrarea acestora la beneficiar), cat si controlul impactului activitatilor firmei asupra mediului.
Totodata, se garanteaza si imbunatatirea continua a Sistemului de Management (Sistemului de
Management al Calitatii si a Sistemului de Management de Mediu).
Responsabilitatile administrative si tehnice privind calitatea produselor furnizate,
precum si cele privind managementul de mediu sunt integrate intr-un program coerent, iar
activitatile efective sunt executate intr-o maniera planificata, controlata, sistematica si eficace.
Totodata, sunt definite responsabilitatile si procedurile de sistem (PS) legate de indeplinirea in
mod curent a activitatilor in cadrul firmei.
Nota declarativa a Administratorului privind autoritatea si politica de implementare a

Sistemului de Management
indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii, respectiv a celor pentru

mediu si situatii de urgenta prezentate in Manual, concomitent cu respectarea tuturor
obligatiilor legale care revin firmei reprezinta garantia continuitatii si evolutiei ascendente a
firmei noastre;
supravegherea directa si permanenta a respectarii tuturor prevederilor si dispozitiilor
cuprinse in Manualul Calitatii si Mediului de catre toti angajatii firmei cu accent pe
promovarea, construirea si mentinerea relatiilor reciproc avantajoase si durabile cu clientii
si furnizorii;
supravegherea permanenta a impactului activitatilor firmei asupra mediului si prevenirea
poluarii, prin reducerea si eliminarea generarii de deseuri la sursa;
asigurarea resurselor necesare pentru indeplinirea obiectivelor calitatii si a obiectivelor de
mediu prezentate in acest Manual prin implicarea directa in toate proiectele care vizeza
imbunatatirea continua, in conditii de eficienta economica;
17
preocuparea de a evalua in permanenta eficienta prevederilor din Manual prin

imbunatatirea continua a produselor si sistemului integrat al proceselor si prin implicarea,
angajamentul, constientizarea, instruirea si motivarea angajatilor de la toate nivelurile
organizatiei, conditie esentiala in atingerea obiectivelor propuse;
conducerea S.C. KBER S.R.L. asigura resursele si cadrul necesar urmarind o evolutie
ascendenta a Sistemului de Management prin implementarea de solutii noi si prin
promovarea actiunilor de prevenire a aparitiei neconformitatilor, a incidentelor periculoase,
a accidentelor majore si prin implementarea eficienta actiunilor corective;
asigurarea unei comunicari interne si externe clare, bazata pe interactiune permanenta,
pentru informarea angajatilor, comunitatii locale, organismelor abilitate si a celorlalte parti
interesate despre obiectivele Sistemului de Mangement propuse si progresele inregistrate.
Sistemul de Management implementat in cadrul firmei KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
este certificat de urmatoarele organisme de certificare:
A. Conform ISO 9001
a) Organismul german de certificare GERMANISCHER LLOYD CERTIFICATION.
Certificarea atesta conformitatea cu prevederile standardului SR EN ISO 9001 :
2008.
b) Organismul de certificare AFER OCS Bucuresti. Certificarea atesta
conformitatea cu prevederile standardului SR EN ISO 9001 : 2008.
B. Conform ISO 14001

Organismul german de certificare GERMANISCHER LLOYD CERTIFICATION.
Certificarea atesta conformitatea cu prevederile SR EN ISO 14001:2009.
In afara de certificatele care atesta conformitatea Sistemului de Management
implementat cu prevederile SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 14001:2009, dispunem de
certificari/acreditari tehnice care certifica calitatea produselor noastre MLPAT, INCERC, GLC,
AFER.
Politica managementului in domeniile calitatii si mediului

Firma KBER S.R.L. specializata in productia de produse peliculogene este o
companie angajata in satisfacerea nevoilor curente si viitoare ale clientilor ei prin produse si
servicii de inalta calitate.
Intreaga activitate a firmei este subordonata scopului major al asigurarii unor castiguri
corecte si echitabile ale asociatilor ei, prin desfasurarea unei activitati profitabile si prin
dezvoltarea unei organizari eficiente orientata spre reducerea continua a costurilor abordand
activitatea prin prisma proceselor integrate cu impact minim asupra mediului.
Componentele directiei primordiale de actiune a firmei vor fi:
1. Imbunatatirea continua a proceselor de fabricatie in vederea cresterii
productivitatii muncii
2. Imbunatatirea continua a tehnologiilor de fabricatie in vederea obtinerii de
produse competitive din punct de vedere calitativ.
3. Imbunatatirea modului de salarizare a personalului in functie de realizarea
obiectivelor stabilite
4. Perfectionarea tehnicilor de vanzari prin :
realizarea unor oferte la nivelul cerintelor pietei monitorizand tendintele acesteia;
abordarea unor politici sanatoase de vanzari.
5. Implementarea obiectivelor, programelor si tintelor de mediu, in cadrul
organizatiei, prin:
a) supravegherea permanenta a impactului activitatilor desfasurate asupra mediului si
prevenirea poluarii, prin reducerea si eliminarea generarii de deseuri la sursa;
b) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului;
c) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediu;
18
d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot

avea efect semnificativ asupra mediului;
e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact
semnificativ asupra mediului;
f) monitorizare integrata a calitatii mediului;
g) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului;
h) educarea si constientizarea angajatilor, precum si participarea acestuia in procesul
de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul;
i) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea
oamenilor.
6. Imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management.
Managementul firmei isi propune sa creeze un climat de munca care sa le permita
angajatilor sa-si atinga potentialul maxim, prin asigurarea si mentinerea unor standarde morale
ridicate si a unei transparentei depline in activitatea pe care o desfasoara.
Urmarirea cu consecventa a strategiei stabilite pentru realizarea obiectivelor
corespunzatoare acestei politici, concomitent cu respectarea si satisfacerea tuturor cerintelor
clientilor precum si a cerintelor legale si a cerintelor reglementate aplicabile produsului, precum
si a cerintelor proprii organizatiei constituie axa centrala a activitatii firmei, pentru care
managementul acesteia va actiona eficace, potrivit intereselor majore ale firmei.
Politica din domenilul calitatii si mediului este disponibila tuturor angajatilor sub forma
scrisa si electronica. Aplicarea prezentei politici este responsabilitatea tuturor angajatilor.
Managementul de varf asigura resursele necesare adoptarii masurilor de siguranta si pentru
investitii in echipamente, monitorizand performantele obtinute. Modernizarea proceselor de
fabricare, folosirea de substante/produsi mai putin agresivi cu omul si mediul, realizarea unor
investitii specifice care sa sadisfaca atat cerintele tehnice de functionare cat incadrarea in
legislatia specifica de mediu/situatii de urgenta si cresterea nivelului de securitate constituie
prioritatile managementului firmei.
Politica de prevenire a accidentelor majore
Politica de prevenire a acidentelor majore a S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru

Turturesti are drept scop prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante
periculoase, precum si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii lucratorilor, populatiei
si mediului.
Politica de prevenire a accidentelor majore a S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru
Turturesti este o componenta a sistemului de management al securitatii, care face parte din
Sistemul de Management Integrat Calitate Mediu, conform standardelor de referinta SR EN
ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitatii si SR EN ISO 14001:2009 Sisteme de
management de mediu.
Sistemul de management al securitatii implementat cuprinde structuri organizatorice
adecvate, responsabili, practici, proceduri, precum si resursele necesare pentru punerea in
aplicare a prezentei politici.
S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti a indentificat si analizat pericolele
potentiale de accidente majore si a amplasamentului in care sunt prezente substante
periculoase si a stabilit masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si
limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii lucratorilor, populatiei si mediului.
Principiile de actiune referitoare la asupra pericolelor de accident major:
Respectarea si continua conformare cu cerintele legale si cu alte norme aplicabile la
care societatea subscrie, referitor la aspectele de prevenire a accidenteor majore.
Controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate
substante periculoase, in scopul prevenirii acestor categorii de accidente si a limitarii
consecintelor asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, populatiei din zona si mediului.
Prevenirea producerii unor accidente majore prin crearea unei culturi organizatorice si
constientizarea intregului personal referitor la efectele si influentele unui accident major
19
asupra lucratorilor, populatiei din zona si mediului.

Asigurarea unei transparente totale si accesul la politica, obiectivele si realizarile in
domeniul prevenirii accidentelor majore in care sunt implicate substantele periculoase
pentru reprezentantii partilor interesate (proprietari, clienti, furnizori, angajati, societate
civila).
Conducerea societatii asigura aplicarea permanenta a politicii in domeniul prevenirii
accidentelor majore in intreaga organizatie, in concordanta cu celelalte politici: de mediu, de
personal, financiara, sanatate si securitatea muncii. Ori de cate ori este necesar, politica este
reactualizata pentru continua adecvare a acesteia cu strategiiile si scopurile organizatiei.
Obiectivele generale ale societatii in domeniul managementului asupra pericolelor de
accident major sunt:
1. Asigurarea sigurantei instalatiilor prin executarea la timp si cu promtitudine a
operatiilor de verificare si reparatii, a exploatarii corespunzatoare a instalatiilor,
realizarea investitiilor necesare pentru modernizarea si retehnologizarea instalatiilor
existente pentru diminuarea riscului de producere a accidentelor majore.
2. Cresterea securitatii instalatiilor prin utilizarea de tehnologii moderne si gestionarea
optima a substantelor periculoase utilizate in societate pe toata durata proceselor de
aprovizionare, depozitare, manipulare si utilizare.
3. Respectarea prevederilor legale privind controlul pericolelor de accident major in
care sunt implicate substantelel periculoase.
4. Imbunatatirea contiunua a pregatirii profesionale a angajatilor pentru eliminarea
exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor si perfectionarea angajatilor in domeniul
sigurantei instalatiilor si a protectiei mediului.
Politica de prevenire a acidentelor majore este cunoscuta de intregul personal si este
disponibila pentru partile interesate.
Pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, pentru conformarea cu cerintele legale si de
reglementare in domeniul prevenirii accidentelor majore, precum si pentru asigurarea
imbunatatirii continue a eficacitatii Sistemului de Management al Securitatii cu privire la
prevenirea accidentelor majore S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti asigura si pune la
dispozitie resurse materiale, financiare si umane necesare.
Societatea detine:
POLITICA PRIVIND PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. KBER S.R.L.
Punct de lucru Turturesti.
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale;
Planul de interventie;
Planul de depozitare;
Notificarea - SEVESO
3. INTRARI DE MATERIALE
3.1 Selectarea materiilor prime
Materiile prime utilizate in procesele de productie sunt specifice activitatilor sunt diverse
substante chimice de tip: rasini, solventi, pigmenti, aditivi, emulgatori, antispumanti, biocizi,
initiatori, etc. Lista materiilor prime cu precizarea frazelor de risc si numarului CAS este
prezentata in anexa nr.1.
3.2 Cerintele BAT

Documentele, la care s-a facut raportarea in evaluarea impactului de mediu, sunt: BREF
- Reference Document on Best Available Techniques for the Manufacture of Organic Fine
Chemicals Draft, editia februarie 2003 si Ghidul Celor mai bune tehnici disponibile (BAT) de
fabricare a acoperirilor, elaborat de asociatia producatorilor de materiale de acoperire, la
Bruxelles, in aprilie 2001, ce are ca scop identificarea BAT-urilor de fabricare a acoperirilor, in
vederea implementarii Directivei privind emisiile de solventi (99/13/EC), de catre toate statele
membre CEPE.
20
Fabrica de lacuri si vopsele este o fabrica moderna, in care sunt aplicate tehnici si
tehnologii moderne pentru obtinerea unor produse de calitate, in conditii de siguranta in
exploatare si protectie a mediului si a personalului angajat. In acest sens, tehnicile
recomandate de documentele de referinta se aplica si in cadrul activitatilor Punctului de lucru
Turturesti.
Compararea activitatilor desfasurate cu Ghidul Celor mai bune tehnici disponibile (BAT)
este prezentata in Anexa nr. 3. Activitatile sunt structurate si se desfasoara conform celor mai
bune tehnici disponibile.
21
3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)

In acest context inca din anul 2002 s-a desfasurat proiectul Strategie pentru managementul
deseurilor generate ca urmare a activitatii desfasurate de S.C. Kober SRL, care constituie
obiectul contractului nr. 7634/27.11.2002 incheiat intre:
S.C. RomEnviro Serv SRL Bucuresti in calitate de furnizor de servicii de mediu
(consultant de mediu)
si
S.C. Kober SRL Turturesti in calitate de beneficiar de proiect (unitate aplicanta).
Studiu constituie referatul final de lucrari al proiectului respectiv, fiind adresat etapelor
sase si sapte ale proiectului - cu termen de finalizare 15 octombrie 2003. Acest referat a urmat
etapelor de:
pregatire a analizei in detaliu a activitatilor Kober in scopul identificarii tuturor surselor si
tipurilor de deseuri
identificare a cadrului legislativ existent in Romania pentru managementul deseurilor
analiza detaliata a activitatilor Kober in scopul identificarii tuturor surselor si tipurilor de
deseuri
elaborarea listei deseurilor generate din activitatea S.C. Kober si selectarea tipurilor de
deseuri pentru care nu exista suficiente informatii referitoare la compozitie si mod de
gestionare
studiu documentar privind posibilitatile de optimizare a sistemului de management al
deseurilor
si a avut drept obiective:
elaborarea unui plan de actiuni pentru managementul deseurilor generate din
activitatea Kober
documentarea unui sistem de management al deseurilor generate din activitatea Kober.
Pentru realizarea acestor ultime doua etape s-au desfasurat urmatoarele activitati:
generarea listei de optiuni posibile pentru minimizarea tipurilor si cantitatilor de deseuri
si pentru obtinerea conformarii cu legislatia de profil;
analiza listei de optiuni propuse si selectarea optiunilor viabile; identificarea mijloacelor
si instrumentelor necesare pentru implementarea acestor optiuni in scopul elaborarii
planului de actiuni pentru managementul deseurilor generate din activitatea Kober,
monitorizarii indeplinirii acestuia si corelarii sale cu programul de management de
mediu;
identificarea metodelor adecvate pentru de actiuni si evaluarea performantei de mediu;
revizuirea procedurii de management al deseurilor;
realizarea registrului deseurilor din unitate;
implementarea sistemului creat si integrarea sa in sistemul de management existent.
Studiul sumarizeaza rezultatele obtinute in urma parcurgerii tuturor acestor pasi. Astfel, au fost:
identificate posibilittile efective de reducere a deseurilor generandu-se optiuni specifice
care sa conduca la acest rezultat;
realizata analiza lor comparativa si ierarhizarea acestora, tinand seama de discutiile
detaliate avute cu specialistii tuturor sectiilor din firma;
detectate optiunile/planurile de actiune care pot fi implementate fr intarziere;
stabilite optiunile/planurile de actiune care necesit o analiz detaliat si un efort
financiar din partea firmei;
facute recomandri privind aspectele tehnologice, economice si de mediu legate de
optiunile care par a avea cel mai important impact asupra aparitiei deseurilor
stabilite reguli documentate de gestionare eficienta a deseurilor prin conceperea unei
proceduri cadru, care urmeaza a fi integrata in documentatia sistemului de
management de mediu al organizatiei;
create modele de lucru (evitare generare/minimizare; colectare; transport;
valorificare/reciclare; depozitare; eliminare) pentru toate tipurile de deseuri care apar in
urma analizelor pe flux tehnologic, identificandu-se codurile conform prevederilor legale
si propunandu-se un sistem de culori pentru marcarea si colectarea selectiva a
22
acestora;
Societatea KBER, prin Politica sa, are prevazute o serie de masuri ce cuprind reducerea pe
cat posibil a cantitatilor de deseuri, recuperarea acolo unde aceasta este permisa, valorificarea
deseurilor reciclabile si masuri speciale pentru eliminarea deseurilor periculoase. Analiza
consumurilor de materii prime se face lunar, pe fiecare sectie si se iau masuri in cazul
neicadrarii in valorile stabilite, in scopul minimizarii emisiilor si deseurilor.
3.4 Utilizarea apei

Alimentarea cu Apa
Alimentarea cu apa a platformei se face prin intermediul aductiunii de apa, de la reteaua
oraseneasca Piatra Neamt, printr-o conducta de PEHD (polietilena de inalta densitate) avand
Dn= 110 mm, L= 4000 m si debit de 7,7 l/s.
Alimentarea cu apa se face din reteaua de apa rece oraseneasca de la rezervorul R6
-Darmanesti, conform contractului nr. 1360126301801/10.06.2013 cu C.J. Apa Serv S.A.
Neamt.
Apa potabila
Gospodaria de apa potabila consta dintr-un rezervor de 10 mc si o casa de pompe.
Apa potabila preluata este destinata consumului de apa potabila in birouri, laboratoare,
vestiare si pentru uz sanitar.
Casa de pompe este prevazuta cu doua pompe care mentin presiunea de 2,5 bar in
retea prin intermediul unui hidrofor.
Apa Tehnologica si PSI
Gospodaria de apa industriala se foloseste pentru uz tehnologic, la intretinerea spatiilor
verzi, spalarea utilajelor/echipamentelor si pentru completarea rezervei intangibile de
incendiu. Apa este inmagazinata intr-un rezervor de 500 mc, circular, din beton, acoperit.
Conducta de distributie a apei de la rezervorul de 500 mc la consumatori este din OL avand
L = 4100 m, Dn = 2, 1/2 (pentru apa tehnologica) si Dn = 160 mm, Dn 65 mm (apa PSI).
Casa de pompe este prevazuta cu trei pompe pentru incendiu si doua pompe pentru
acoperirea pierderilor din retea si mentinerea presiunii de 6 bar in reteaua PSI, prin
intermediul unui hidrofor. Rezerva intangibila PSI in rezervorul de 500mc este de 300mc.
Apa de Racire
a) Instalatia de apa racita de 280C
-un rezervor de 300 mc din otel;
-o casa de pompe apa de racire;
-o casa de pompe, amplasata in Ob.106, pentru instalatia de stins incendiu cu sprinklere la
Ob.104; Rezerva intangibila PSI in rezervorul de 300mc este de 120mc.
-o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de racire).
b) Instalatia de apa racita de 120C
- un rezervor de 45 mc;
-o instalatie de apa racita de 120C(cu un turn de racire, un agregat frigorific CARRIER si
AQUA LOGIC si un bazin de apa racita).
4. Principalele activitati
In cadrul firmei se desfasoara urmatoarele activitati

A. Activitati de productie
B. Activitati de microproductie
C. Activitati de depozitare
D. Activitati conexe
E. Activitati de control al fabricatiei si laboratoare de cercetare.
23
A. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE se desfasoara in urmatoarele instalatii:

A.1 Sectia Rasini
Activitatea sectiei Rasini se desfasoara in urmatoarele obiective:

Doua locatii Rasini I (Ob. 8) si Rasini II (Ob.5 A+E);
Statia de terminol (difil) -soba 1, 2 si 3;
Linie post -procesare termica ape uzate tehnologice (instalatia de incinerare)-Ob.21;
Parc rezervoare maturare-Ob.9.
Obiectiv Rasini I , II
Fabricarea rasinilor reprezinta singurul proces de sinteza chimica a unor produse noi. In
cazul celorlalte produse fabricate in cadrul societatii procesele tehnologice sunt de natura
fizica vizand dizolvarea, omogenizarea si fixarea ingredientelor folosite, conform retetelor
proprii, pentru obtinerea produsului final, vandabil. Principalele rasini obtinute in cadrul
societatii sunt:
Rasinile alchidice slabe
Rasini alchidice medii
Rasini alchidice grase
Rasini ureo-formaldehidice
Rasini alchido-acrilice
Rasini alchidice uretanizate
Rasini emulsionate
Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare a rasinilor este prezentata in fig. nr. 2,
acest flux fiind valabil pentru intreaga gama de rasini de temperatura inalta (diferentele sunt
de dozare a ingredientelor folosite) si fig.nr.2 pentru rasini emulsionate.
Capacitati de productie:
Sectia Rasini I si II - 16 800 t / an (Rasini I: 10 800 t/an si Rasini II: 6000t/an)
Procesul de fabricare a rasinilor de temperatura inalta este format din 5 linii de fabricatie
si cuprinde urmatoarele faze:
Procesul de fabricare a rasinilor cuprinde urmatoarele faze:
a) Pregatirea instalatiei
b) Dozarea materiilor prime
c) Poliesterificarea
Din proces rezulta apa, care este indepartata din sistem prin distilare azeotropa. Dupa
separare de faza organica (care se recircula in reactie), apa rezultata din proces este trimisa
continuu in rezervorul de stocare ape sinteza/ape tehnologice. Rasina obtinuta se descarca, in
sistem inchis, in dizolvator.
d) Spalare reactor
Dupa descarcarea rasinii in dizolvator se spala reactorul cu solvent la fierbere, in vederea
obtinerii unei noi sarje. Solventul uzat de la spalare este utilizat la tipizarea sarjei, astfel ca nu
rezulta solvent uzat ca deseu.
e)Tipizarea rasinii
Tipizarea se realizeaza in dizolvatoare prin dizolvarea si omogenizarea rasinii in solventul
corespunzator tipului de rasina fabricat si prin aducerea solutiei la caracteristicile dorite de
vascozitate si continut de substante nevolatile. Solventul necesar folosit este solventul uzat de
la spalarea reactorului la care se adauga solvent proaspat dozat volumetric prin intermediul
contorilor.
f)Filtrarea
24
Filtrarea solutiilor de rasina se realizeaza cu un sistem de filtre, inchise etans, formate din
filtre GAF si cartuse filtrante CUNO, urmarindu-se indepartarea impuritatilor solide provenite
din materiile prime si a eventualilor produsi de supracondensare.
In aceasta faza rasina din dizolvatoare este pompata, in sistem inchis, prin sistemul de filtrare
si este transportata in rezervoarele din parc maturatoare sau trimisa la punctul de ambalare.
Pentru fiecare sarja se folosesc in medie cinci saci GAF, timpul de schimbare a unui
g) Depozitarea / ambalarea solutiei de rasina
Rasina filtrata este transportata in rezervoarele din parc maturatoare sau trimisa la punctul de
ambalare. Fiecare tip de rasina are desemnat un un anumit rezervor pentru stocare.
Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare a rasinilor este prezentata in Fig. nr. 2,
acest flux fiind valabil pentru intreaga gama de rasini de temperatrura inalta (diferentele sunt de
dozare a ingredientelor folosite).
Proces tehnologic pentru sinteza rasinilor in emulsie (o linie de fabricatie)

In reactor se dozeaza poliolul, solventul din reteta si catalizatorul, se aduce la temperatura de
reactie, se adauga poliiozcianatul si se mentine maxim 4-6 ore pentru definitivare reactie. Se
aduce acest prepolimer in vasul de emulsionare. Se face un reglaj de viscozitate daca este
necesar.
Procesul de fabricare a rasinilor emulsionate cuprinde urmatoarele faze:
a) Preparare semifabricat de initiator, SMI
In vasul destinat acestui scop se introduce 80% din apa din receptura, se dozeaza sub
agitare initiatorul peroxidic, se spala gura de alimentare cu restul de apa si se omogenizeaza
pana la obtinerea unui amestec clar.
b) Preparare semifabricat de emulgatori, SME
In vasul destinat acestui scop se dozeaza apa prevazuta in receptura si se incalzeste
la 40-50 0 C (incalzire prin manta agentul de incalzire este apa de 90 0 C de la centrala
termica).
Sub agitare se dozeaza emulgatorul si apoi se omogenizeaza timp de 15-30 minute
pana la dizolvarea acestuia.
c) Prepararea preemulsiei de monomeri
In vasul special destinat se dozeaza SME si se porneste agitarea . Se incepe apoi
dozarea monomerilor din receptura.Vasul de preparare este prevazut cu manta pentru agentul
de racire : apa de racire din circuitul de 120C. In cazul cresterii temperaturii peste valoarea
impusa se deschide circuitul apei de racire. Daca cresterea persista se adauga inhibitorul din
vasul de dozare inhibitor.
d) Obtinerea rasinii emulsionate.
In reactor se dozeaza apa, SMI, SME si se incalzeste la 70-80 0 C sub agitare.
Reactoarele sunt prevazute cu manta, incalzirea realizandu-se cu agent termic. La atingerea
temperaturii dorite se incepe dozare peemulsiei, temperatura mentinadu-se la cca 80 0 C.
Dozarea se face cu un debit constant timp de 3-3,5 ore , aceasta realizandu-se cu ajutorul
pompei dozatoare. Dupa terminarea dozarii, vasul de preparare preemulsie se spala cu apa
prevazuta in receptura, apa rezultata fiind trimisa in reactor.
e) Maturare
In aceasta etapa se ridica temperatura masei de reactie la 85 0 C timp de 2 ore. Dupa
maturare masa de reactie se raceste la 400 C.
f) Tipizare. Neutralizare.
Se face direct in reactor cand se dozeza amoniacul si biocidul.
g) Filtrare. Ambalare.
Dupa neutralizare masa de reactie se filtreaza prin filtre de presiune pentru retinerea
cojilor si aglomerarilor. Dispersia se trimite prim pompare in rezervorul (maturatorul) de stocare.
h) Demonomerizarea
Demonomerizarea are loc in reactor la o temperatura de 50-60 0C si consta in aplicarea
unui vid avansat si indepartare prin distilare a monomerului rezidual, daca exista, impreuna cu
o cantitate mica de apa. Distilatul se condenseaza, se raceste si se colecteaza in vasele
florentine, unde separa in doua straturi. Ambele straturi se colecteaza si se folosesc la sarja
25
ulteriopara de acelasi tip de rasina.

i) Spalare reactor
Reactorul se spala cu apa de 40-60 0C imediat dupa descarcarea sarjei. Apa din spalare
este stocata in rezervorul de ape uzate si folsita la tipizarea rasinii.
Dupa 5 sarje, sau in cazul ca se trece la o sinteza de alt tip, reactorul se spala mai intai
cu apa (ca mai sus), apoi cu solvent (acetona/toluen +1/3) la fierbere si in final se clateste cu
apa curata.
Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare a rasinilor este prezentata in Fig. nr. 2,
acest flux fiind valabil pentru intreaga gama de rasini de temperatrura inalta (diferentele sunt de
dozare a ingredientelor folosite).
Instalatia de incalzire a terminolului (difil) - statia de terminol (ob.12)
Instalatia foloseste ca agent termic terminolul. Pentru incalzirea terminolului se folosesc

doua sobe respectiv, Soba 1, 2 si 3. Gazele arse rezultate de la fiecere soba sunt evacuate
prin tubulaturi proprii care in final se unesc, evacuarea facandu-se printr-un cos de dispersie.
Utilaje
Instalatia este aferenta sectiei Rasini si se compune din trei circuite separate formate
din:
soba de incalzire;
pompe de recirculare;
rezervor de stocare (capacitate 2mc);
vas de expansiune (capacitate 0,2mc);
Instalatia functioneaza, in functie de comenzi, tot timpul anului. Sobele sunt echipate cu
cate un arzator care utilizeaza drept combustibil gazul metan.
Soba 1:
Pcazan=372 kw;
= 0,92%;
GMLLPc,i= 8,83 kwh/mc;
Pfocar=427kw;
Qgaz max=45 mc/h;
Soba 2:
Pcazan=440 kw;
= 0,92%;
Pfocar=478kw;
Qgaz max=54 mc/h;
Soba 3:
Pcazan=640 kw;
= 0,92%;
Pfocar=696 kw;
Qgaz max=79 mc/h;
Linia post-procesare termica ape uzate tehnologice (instalatia de incinerare).

Instalatia este destinata distrugerii prin ardere vaporizare la temperatura de 850 0 a
urmatoarelor tipuri de ape si de reziduuri:
ape uzate din canalizarea pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de
impurificare;
ape uzate din sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice puternic
impurificate (ape de sinteza rasini);
ape uzate din B 90 mc pentru apele meteorice, care nu indeplinsc conditiile NTPA
001/2005;
26
apele de spalare-racire turn gaze incinerator ;

apele uzate din activitatea laboratoarelor de inspectie si cercetare;
apele de spalare trasee, utilaje de la sectiile care fabrica vopsele in dispersie apoasa;
apele din activitate de curatenie a sectiilor de productie;
apele colectate de basele parcurilor de solventi, combustibili, acizi grasi, rasini.
La temperatura de 8500C compusii oganici se distrug prin descompunere termica si
participa la procesul de ardere, iar vaporii de apa sunt evacuati fara impuritati mecanice si
chimice. Combustibilul utilizat este gazul metan.
Instalatia este proiectata sa functioneze 24ore/zi, 5 zile pe saptamana, 6240ore/an
pentru o cantitate de 100-150 kg ape uzate (max. 200kg/h).
Tot aici, pana in ianuarie 2006, au fost incinerate si deseurile solide. In prezent deseurile
solide periculoase sunt eliminate prin firme autorizatete.
Utilaje
incinerator ape chimic impure, Q=80-200 kg/h, Vu=5mc;
arzator Weishaupt
Pcazan=300 kw;
= 0,92%;
Pfocar=326kw;
Qgaz max=37 mc/h;
pulverizator cu ultrasunete 50-200kg/h ape uzate cu trei duze de reglare a debitului;
ventilator de aer 9000mc/h, 200mm CA;
electropompa recirculare apa coloana spalare (2 buc) 400l/h;
rezervor apa chimica 1,5 mc (2 buc);
pompe pentru apele chimice (pompa cu piston, cu debit controlat si doua pompe
centrifuge);
coloana de spalare H=15m, =0,8m;
tablou electric prevazut cu programator si indicator pentru masurarea temperaturilor
(prescrise , incinta, pereti, evacuare gaze, turnul de racire);
tablou electric pentru arzator .
Apele uzate tehnologice sunt dirijate din rezervorul de stocare, cu ajutorul pompelor de
injectie la injectorul incineratorului.
Aici la o temperatura de 8500C, realizata prin arderea gazului metan, cu ajutorul aerului
comprimat apele chimice sunt pulverizate in incinta incineratorului. La aceasta temperatura
apa se evapora instantaneu, iar substantele organice ard cu formare de apa si bioxid de
carbon.
Gazele de ardere si vaporii de apa la temperatura de 850 0C sunt racite de aerul introdus
de suflanta. Aceasta asigura aerul necesar racirii si ejectiei gazelor de ardere la turnul de
gaze.
Pentru retinerea noxelor din gazele de ardere si racirea lor se asigura in turnul de
evacuare gaze un circuit inchis de spalare-racire prin intermediul pompei de recirculare.
Spalarea si racirea gazelor se face cu o solutie alcalina de carbonat de sodiu de 4-10%
prin preluarea acesteia de la blazul turnului si dispersarea acesteia in ploaie la partea
superioara (H=9m). Completarea apei evaporate in circuitul de spalare -racire se face din
reteaua de apa industriala (nivelul de minim fiind semnalizat optic in tabloul de comanda la
incinerator).
Dupa saturarea lor, solutiile sunt evacuate si intra in circuitul apelor destinate arderii.
Namolul rezultat in urma curatarii periodice a rezervorului de ape chimic impure, a
rezervoarelor intermediare de stocare si a blazului de la turnul de racire-spalare este
colectat in butoaie metalice si distrus prin ardere la societati autorizate; nu este permisa
incinerarea deseurilor solide si a slamurilor toxice si periculoase in incineratorul statiei de
postprocesare termica ape chimic impure. Usa laterala laterala este dezafectata electric.
Usa se foloseste numai la reviziile capitale pentru accesul in incinta in scopul
27
verificarii/reparatiilor zidariei.
A.2 Sectia Vopsele Industriale (VI)

In componenta Sectiei VI intra trei ateliere:
atelier procesare paste, baze si produse clasice;
atelier COLORMIX (nuantare si dozare);
atelier ambalare
Atelier procesare
a) In atelierul Procesare cu o capacitate proiectate de 3000t/an se fabrica produse
clasice/industriale si paste/baze pentru atelierul Colormix (13 linii de fabricatie).
b) Pe fostul amplasament a sectiei LV preluat de sectia VI se produc produse de acoperire:
lacuri, vopsele, grunduri, chituri (pe sase linii de fabricatie lacuri, vopsele, grunduri si o linie de
fabricare chit).
Sectia dispune de:
vase T stocare materii prime si aditivi;
ampastoare, finisoare, rezervoare tampon pentru paste si diluanti;
rezervoare pentru preparare sicativi, eskin si intaritori;
Procesul tehnologic are un caracter discontinuu. Sarjele de fabricatie urmeaza un ciclu de
operare stabilit prin retetele de preparare (fise de fabricare) elaborate in functie de natura
materiilor prime utilizate si de directia de utilizare a produsului final, respectiv cu solicitarile
calitative si cantitative din comenzile prezentate de beneficiarii firmei .
Regimul de lucru este de 24ore functionare / zi , in trei schimburi a 8 ore / schimb, 330
zile/an.
Atelier Colormix
Instalatia este destina producerii de vopsele speciale direct in ambalaj sau in stender,
utilizand baze si paste concentrate fabricate in prealabil in atelierul Procesare. Capacitatea
proiectata este de 7200t/an.
Procesul tehnologic se desfasoara in patru etape:
a) Dozare baze;
b) Dozare paste concentrate;
c) Dozare aditivi;
d) Dozare solventi;
Acest sistem prezinta avantajul pastrarii destinatiei vasului de stocare pentru anumiti
compusi reducand reziduurile ce rezulta in urma curatarii vaselor si traseelor prin tehnologia
clasica. Regimul de functionare este discontinuu .
Produsele se realizeaza conform specificatiilor in cantitati variind intre 4-700 kg/lot.
La intrerupere temporara a activitatii utilajele sunt oprite. Stenderele cu produs aflat in
diverse faze de procesare sunt acoperite cu capace metalice.
Atelier ambalare
Atelierul ambalare al Sectiei VI preia produsele de la Atelierele Procesare si Colormix.
Dupa obtinerea avizului de ambalare produsele sunt filtrate si ambalate conform specificatiilor
SF si solicitarii beneficiarlor.
A.3 Sectia pentru Protectia Lemnului (PL )

Activitatea sectiei Produse pentru Protectia Lemnului consta in fabricarea produselor
pentru protectia lemnului.
A.3.1 Producerea produselor pentru protectia lemnului pe baza de solventi (lacuri si
grunduri nitrocelulozice) se desfasoara in Ob. 5, pe trei linii de fabricatie (trei dizolvatoare).
Procesul tehnologic
Toate fazele procesului tehnologic au loc in dizolvatoare, dupa cum urmeaza:
a) Verificarea instalatiei - Se verifica starea de curatenie a instalatiei si integritatea ei ;
b) Aprovizionare materii prime - Se face aprovizionarea cu materii prime solide necesare. Se

28
verifica materia prima aprovizionata din punct de vedere cantitativ.
c) Dozare solventi portia I - Se dozeaza cu ajutorul sistemului semiautomat de dozare

Toledo, conform Fisei de fabricatie, solventii necesari primei faze de preparare, de dizolvare a
nitrocelulozei;
d) Dozare nitro celuloza (NC) - Dupa dozarea solventilor, se porneste agitarea, si sub agitare
se dozeaza manual, sub fir subtire nitroceluloza. Se adauga dupa caz agentii de matisare
slefuire si aditivii.
e) Omogenizare (dizolvare ) - Se pastreaza amestecul sub agiare 60-90 min, si se verifica

dizolvarea nitrocelulozei prin inspectarea vizuala a amestecului cu lanterna antiex .
Nitroceluloza se considera dizolvata atunci cand nu se mai observa bulgari de nitroceluloza in
masa .
f) Finalizare (dozare solventi portia II, si rasini) - Se trece la dozarea rasinilor si a

diferentei de solvent din receptura , cu ajutorul sistemului semiautomat de dozare Toledo. Se
adauga diferenta de aditivi din receptura.
g) Omogenizare - Se mentine agitarea pentru omogenizarea amestecului circa 45 min , dupa

care se preleveaza proba din produs si se analizeaza ;
h) Tipizare - Se aplica corectii pe produs, in functie de parametrul care nu se incadreaza in SF.

Se obtine aviz de ambalare .
i) Ambalare - Se pregateste traseul de ambalare deschizand numai acei robineti care sa

permita evacuarea produsului din vasul de preparare in ambalaj, se recircula o cantitate de
circa 30-40 kg, se pregatesc ambalajele, se ambaleaza produsul, se marcheaza
corespunzator.
Ambalarea produselor obtinute se face la cota 0 direct din dizolvator atunci cand se
solicita ambalarea in butoaie (de la 220l la 40l) sau galeti (de 20l). Cand sunt cerinte pentru
livrare la unitati mai mici se face transferul produsului finit din dizolvator in unul din vasele
tampon, ambalarea produsului facandu-se pe masinile de ambalat.
Capacitatea proiectata: 4680 t/an.
A.3.2 Produse UV
Sunt produsele cu uscare cu ultraviolete. Perfectarea filmului este realizata prin polimerizare cu
lampi UV doar in cateva secunde.
Procesul tehnologic
In functie de cantitatile procesate toate fazele procesului tehnologic au loc in dispersor sau in
stender, dupa cum urmeaza:
a) Verificarea instalatiei - Se verifica starea de curatenie a dispersorului/ stenderului.
b) Aprovizionare materii prime - Se face aprovizionarea cu materii prime necesare. Se
verifica materia prima aprovizionata din punct de vedere cantitativ/calitativ. Materiile prime se
vor pastra in ambalajele originale, bine inchise, ferite de lumina si caldura excesiva (peste
35C). Pentru prepararea semifabricatelor se vor utiliza galeti PVC 20L destinate acestor
semifabricate.
c) Dozare - Se dozeaza automat cu ajutorul sistemului semiautomat de dozare, conform fisei
de fabricatie si manual pentru materiile prime solide sau cele care nu se pot accesa din
sistemul automat de dozare.
e) Dispersare Materiile prime se dozeaza in dispersor/stender sub agitare respecandu-se
ordinea de adaugare, timpul de dozare/dispersare si viteza de dispersare.
Pe toata durata fabricatiei produselor, acestea nu trebuie expuse la lumina naturala. In timpul
29
stationarii in sectie, stenderele se acopera. Temperatura produsului nu trebuie sa depaseasca

40C .
d) Finalizare In functie de analizele de laborator se fac corectiile necesare adaugandu-se
componete din receptura.
e) Filtrare si ambalare
Filtrarea se efectueaza in maxim 30 min de la obtinerea avizului de ambalare.
Filtrarea se realizeaza prin saci filtranti de 50, gravitational (doar pentru cantitati mici) sau
baterie de filtrare dedicata lacurilor UV.
Se pregateste traseul de ambalare deschizand numai acei robineti care sa permita evacuarea
produsului din vasul de preparare in ambalaj se pregatesc ambalajele, se ambaleaza produsul,
se marcheaza corespunzator.
Ambalarea produselor obtinute se face la parter direct din dispersor, ambalarea produsului
facandu-se pe masinile de ambalat.
A.4 Sectia Vopsele Industriale Apoase (VIA)

Sectia Vopsele Industriale Apoase este amplasata in Ob.10 si este destinata fabricarii
produselor in dispesie apoasa, are o capacitate maxima de productie de 6000 t/an si a fost
pusa in functiune in anul 2009.
Dotari ale sectiei VIA:

a) pentru stocarea materiilor prime:
rezervor de 45 mc (M1-M4): 4 buc amplaste langa Ob.10;
rezervor de 35mc (M5, M6): 2 buc- amplaste langa Ob.10;
rezervor de 34 mc (M8): 1 buc- amplast in Ob.1;
b) pentru prepararea produselor finite dizolvatoarele existente in Ob.10:
dizolvator (VF1, VF3): 3 buc- amplaste in Ob.10;
stendere;
c) pentru procesare si ambalare:
mori si filtre FSI 6 bucati in Ob.5 pentru procesare paste ce intra in produsele
finite;
descarcator de saci (GA)-1buc;
masini de ambalat;
d) pentru transport:
trasee, pompe
Descrierea procesului tehnologic
Procesul tehnologic de fabricare a produselor in dispersie apoasa presupune:
a) Dozarea materiilor prime in dispersoare sau stendere

Materiile prime sunt stocate in rezervoarele si depozitele existente la nivelul platformei.
Materialele pulverulente folosite la sectia VIA reprezinta un procent redus din totalul materiilor
prime. Dozarea acestora de face in vase inchise, legate la pompa de vid, prin intermediul
descarcatorului de saci. Liantii si materiile prime lichide se dozeaza din reteaua existenta
aferenta rezervoarelor.
Apa necesara procesarii este preluata din reteaua de apa existenta a rezervorului de 500 mc.
Aditivii sunt aprovizionati la butoaie metalice si se depoziteaza in pe un rastel in Ob.10 de unde
se dozeaza in vasele de preparare.
b) Procesarea pastelor/produselor finite

Procesarea se face pe dispersoare si/sau mori, adaugarea materiilor prime facandu-se
conform recepturilor de fabricatie.
c) Filtrarea si ambalarea produsului finit

Dupa finalizarea produselor in dispersie apoase acestea se filtreaza prin trecerea prin
filtrele FSI, dupa care in functie de comanda se ambaleaza la structuri de ambalare din PP de
la 17 kg pana la containere de 1t.
30
Depozitarea produselor finite se face in depozitul existent de produse finite Ob.104.
B. ACTIVITATEA DE MICROPRODUCTIE
Activitatea de microproductie se desfasoara pe instalatii pilot aflate in cadrul
laboratoarelor de cercetare. In instalatiile pilot se obtin produse peliculogene, conform
tehnologiilor industriale.
C. ACTIVITATEA DE DEPOZITARE
Depozite de Solventi si Materii Prime Lichide
Depozitul de solventi, Ob.15, face parte din categoria A de pericol de incendiu

conform si cuprinde:
a) Depozitul propriu-zis unde sunt amplasate rezervoarele. Ele sunt dispuse in aer
liber intr-o cuva betonata cu imprejmuiri din beton si plasa de sarma. Cuva de beton poate
retine eventualele scurgeri si deversari ale rezervoarelor sau in caz de accident cca. 60%
din volumul de stocare a rezervoarelor.
Suprafata depozitului este de 32x15 m, Hcuva=1m.
Rezervoarele sunt prevazute cu:
traductori VEGA, ceea ce permite urmarirea prin calculatorul VEGA a cantitatilor
de solventi din rezervoare;
contori de urmarire a cantitatilor de solventi trimis la sectii pentru xilen, toluen si
white-spirite;
termometre, cea ce permite citirea temperaturilor pe fiecare rezervor;
manometre, ceea ce permite cunosterea presinii pe timpul vehicularii lichidelor;
purja;
sistem de racire a rezervoarelor solventilor, prin stropire cu apa din circuitul din
R300, pentru sezonil cald;
sistem de incalzire a rezervoarelor cu ulei vegetal si ulei tall; incalzire cu apa
calda prin serpentina, pe timpul sezonului rece;
sistem de inertizare cu azot.
b) Casa de pompe solventi este amplasata in aer liber si are imprejmuiri din plasa de
sarma si acoperis.
c) Casa de pompe ulei si camera electrica AMC sunt amplasate intr-o cladire de
zidarie aflate in prelungirea casei pompe solventi.
Utilaje:
13 rezervoare, din care:
rezervoare de ulei vegetal, izolate termic si cu serpentina de incalzire, V=40 m 3 -2
buc;
rezervoare cu ulei de tal; V=40m3 si V=25m3;
rezervoare de white - spirit , V=40 m3 3 buc;
rezervor de toluen, V=40 m3 1 buc;
rezervor de xilen, V=40 m3 2 buc;
rezervor de acetona, V=40 m3 1buc
rezervor de butanol, V=25m3 1buc;
rezervor de acetat de butil, V=25 m3 1 buc.
pompe centrifuge cere asigura transvazarea lichidelor din cisternele auto in rezervoare
si din acestea catre sectiile de fabricatie;
rampa pentru descarcare cisterne auto.
Instalatii:
alimentare cu apa de racire pentru stropirea rezervoarelor cu solventi ( in
perioada de vara);
alimentarea cu agent termic (apa calda) pentru incalzirea rezervoarelor cu uleiuri
vegetale si uleli de tall (in perioada de iarna);
31
alimentarea cu azot (rezervoarele se mentin sub perna de azot presiune 20

mbar);
alimentarea cu energie electrica (forta si iluminat);
ventilatie naturala si mecanica in casa pompelor de ulei.
Dotari:
base de colectare ulei, amplasate in casa de pompe ulei, nu sunt legate la
canalizarea chimica; aici sunt colectare scurgerile de ulei si apele de spalare
pardoseli;
base de colectare uleiuri/solventi la rampa de descarcare, legate la canalizarea
chimica prin intermediul unui camin de vane; aici sunt colectate scurgerile de
uleiuri/solventi provenite de la scurg de la furtunele de descarcare din cisterne in
rezervoare;
base ce colectare parc, cu posibilitati de dirijare prin intermediul unor vane la
canalizarea chimica/pluviala.
Volumele maxime de stocare materii prime ce exista in Ob.15 : 477mc (333 mc Lichid
LI+LII si 144 mc lichid LIII si LIV) .
Depozit Combustibili Ob.1
Depozitul se afla amplasat in aer liber pe o suprafata betonata, cu imprejmuiri din

beton si prezinta o cuva de retinere a eventualelor scurgeri sau deversari. Categoria de
pericol de incendiu conform P118/83 esteA.
Utilaje :
un rezervor V=22 mc alcool izopropilic (R3);
un rezervor V=40 mc- acizi grasi (R1);
un rezervor V=40 mc metacriletul de metil (M7);
un rezervor V=36 mc acrilatul de N butil (V606-2) ;
un rezervor V=25 mc (R2)
un rezervor V=36 mc stiren (V606-1);
un rezervor V=34 mc butilglicol (M8);
un rezervor V=63mc toluen (V606-3)
un rezervor V=63m acetatul de vinil (V606-4)
casa pompe centrifuge care asigura transvazarea lichidelor din cisternele auto in
rezervoare si din acestea dupa cum urmeaza:
casa pompe acizi grasi pentru tranzvazarea din rezervorul de 40 mc a acizilor

grasi la divizia Rasini.
rampa pentru descarcarea cisternelor auto.
Dotari:
base locale la rampa de descarcare a acizilor grasi si combustibililor;
Basa parcului de combustibili are posibilitati de dirijare prin intermediul unor vane la
canalizarea chimica / pluviala.
Volumele maxime de stocare materii prime ce exista in Ob.1: 359 mc (263 mc Lichid LI+LII
si 96 mc lichid LIII si LIV) .
Parc rezervoare- instalatia de maturare (ob.9)

Amplasare
Maturatoarele (10 - rezervoare) sunt amplasate intr-o cuva betonata, imprejmuita cu
un zid din beton cu inaltimea de 1,1 m. Cuva este prevazuta cu rigola de surgere si basa
colectoare pentru cazurile de deversare a rasinilor din maturatoare. Categoria de pericol de
incendiu este A . Alte cinci maturatoare sunt dispuse in imediata invecinatate a Ob.5 langa
sectia rasini II: pe latura de Sud 3 maturatoare si pe latura de nord 2 maturatoare..
32
Pentru rasinile care se vand sau se trimit pe platforma Savinesti, in cuva betonata
este prevazut un punct de incarcare rasini in cisterne.
Din maturatoare rasina este vehiculata la sectii, in sistem inchis, cu ajutorul
pompelor. Langa parcul de maturatoare in Ob.23 se afla punctul de ambalare rasini la
butoaie.
Utilaje principale
- rezervoare- 14 buc pentru rasinile fabricare la sectia Rasini , din care:
-2 buc - V=35 m3;
-4 buc V=30 m3;
-3 buc V=25 m3;
-1 buc V=12 m3;
-2 buc V=10 m3.
-2 buc V=26 m3.
- rezervoare 1 buc pentru rasina tip DER, V=25 m3;
- rezervor aer comprimat, V=10m3;
- pompe de recirculare si transport rasini spre sectiile de productie vopsele.
Rezervoarele cu rasini pe baza de solventi sunt prevazute la exterior cu trasee de
apa pentru incalzire pe anotimpul rece, sunt amplasate in aer liber, pe suprafata betonata,
cu imprejmuiri din beton. Rezervoarele sunt prevazute cu perna de azot si traseele sunt
prevazute cu ventile de unic sens.
Rezervoarele cu rasini emulsionate sunt amplasate pe suprafata betonata, sunt
izolate la exterior cu vata minerala pentru protectie pe anotimpul rece si inchise perimetral
cu placi izolatoare .
Pentru urmariea cantitatii de rasina din parcul de maturatoare, rezervoarele sunt
prevazute cu doze tensiometrice, cantitatea de rasina din fiecare rezevor putandu-se citi pe
tabloul de inregistrare de langa parcul de maturatoare, in Ob.23.
Pentru urmariea cantitatii de rasina din rezervoarele de langa Ob.5, rezervoarele
sunt prevazute cu senzori de nivel, cantitatea de rasina din fiecare rezevor putandu-se citi
pe calculatoarele de proces.
Parcul are o cuva de retentie pentru eventualele scurgeri si deversari care comunica
cu canalizarea chimica.
Cantitatile maxime de rasini ce pot exista in rezervoarele (maturatoarele) :
230 tone in maturatoarele M1-M9
24 tone in maturatorul 10
40 tone in maturatoarele M9 si M10
48 tone maturatoarele M11-M13
Depozite de Materii Prime Solide si Lichide (Ob.103, Ob.22, Ob.202

Depozitul de materii prime Ob.103 este o cladire cu parter, de categoria A pericol de
incendiu, cu dimensiunile de 30x18 m. Cladirea are 4 compartimente de depozitare, 2 cu
suprafata de 162 mp fiecare si 2 cu suprafata de 108 mp fiecare. Pentru materii prime sunt
utilizate 4 compartimnente. Inaltimea constructiei este de 4,5m.
Structura depozitului este pe cadre de beton armat, iar acoperisul din elemente
prefabricate chesoane si placa din beton monolit la anexa. Zidul dintre depozit si anexa
este din caramida presata plina, rezistent la explozie.
Materiile prime pulverulente sunt depozitare pe paleti. Materiile prime lichide sunt
depozitate in containere, butoaie, bidoane.
Butoaiele, pentru materiile prime lichide ce sunt eliberate in fractii la sectiile de
productie, sunt depozitate pe rastele prevazute cu cuve de retentie. Scurgerile de la
tranzvazarea din butoaie sunt preluate in galeti de plastic in vederea recuperarii acestora.
Instalatii
de alimentare cu energie electrica (iluminat);
de ventilatie naturala si mecanica;
de incalzire pe timpul iernii , de la sistemul de incalzire centralizat al firmei, cu
apa calda.
33
Depozitul este legat la canalizarea chimica.

Cantitatile maxime de materii prime ce pot exista in Ob.103: -comp. 1: 55 to; comp. 2: 45to
-comp. 3: 40 to; -comp. 4: 55 to.
Depozitul de materii prime Ob. 22 este o cladire parter, cu dimensiunile de 30x18m. Inaltimea
cladirii H=3m.
Structura este integral metalica, inchiderile sunt din tabla zincata cutata, tamplaria este din
profile metalice. Acoprisul este metalic, tip sarpanta. Categoria de pericol de incendiu este de
tipC, conform P118/83.
Caldirea este tricompartimentata si adaposteste materii prime pulverulente si lichide.
Instalatii
de alimentare cu energie electrica pentru iluminat;
ventilatie naturala.
Cantitatile maxime de materii prime periculoase ce pot exista in Ob.22 pot fi de 270 tone.
Depozit materii prime - Ob. 202

Depozitul este situat in partea de N a firmei. Depozitul este realizat pe o structura integral
metalica realizata din cadre (stalpi si grinzi). Stalpii sunt realizati din teava, iar grinzile
principale din profile laminate avand sectiunea inchisa. Acoperisul este realizat din pane
metalice de tip U si contravantuiri in plan orizontal de tip L, cu pante de scurgerea apelor.
Invelitoarea este din tabla cutata pe trei laturi. Fundatiile structurii pentru stalpii metalici si soclu
sunt realizare din fundatii izolate.
Aici sunt deozitate materii prime lichide aprovizionate in butoaie. Dispunerea
butoaielor se poate face direct pe paleti. Din aceste butoaie nu se elibereaza la sectii fractii.
Cantitatile maxime de materii prime depozitate pot fi de 400t din care periculoase 200 tone.
Platforma depozitare nitroceluloza-Ob.204 asigura depozitarea necesarului de nitroceluloza

pentru o perioada limitata de timp, in conformitate cu procedurile interne de lucru- IL-P-05.
Platforma de depozitare este betonata, prevazuta cu acoperis si impremuita cu tabla,
pentru protejarea butoaielor de razele de soare. Platforma este prevazuta cu instalatie de
drencere si este racordata la canalizarea chimica pentru preluarea apei.
Nitroceluloza alcoolizata (se interzice mentinerea si transportul nitrocelulozei in stare
uscata, ci numai umectata, de regula in alcool) se ambaleaza si se transporta in saci de
polietilena etansi introdusi in cutii de carton sau in saci de polietilena introdusi in butoaie de
carton. Este interzisa depozitarea nitrocelulozei in incinta firmei in alte locuri decat cel special
amenajat. Aprovizionarea nitrocelulozei se face saptamanal, evitandu-se stationarea butoaielor
de nitroceluloza in incinta firmei. Se aprovizioneaza numai cantitatea impusa de desfasurarea
procesului tehnologic. Stoc: max.3t.
Depozit produse finite Ob.104

Cladirea depozitului este o constructie parter cu dimensiunile in plan de 48,94 x
48,94 m si inaltime maxima de 8,70 m.
Sistemul constructiv este alcatuit din stalpi din beton armat prefabricat, sarpanta
metalica alcatuita din grinzi si pane metalice si inchideri la acoperis si pereti din panouri
metalice termoizolate cu tamplarie metalica din aluminiu in constructie antiex.
Depozitul s-a compartimentat in trei zone, cu plasa de sarma, cu inaltimea de 5 m,
astfel:
1. compartiment livrare care cuprinde:
spatiu partial 12,0 x 12,0 m;
rampa 6,0 x 48,94 m
platforma cota + 3,30 m.
2. compartiment produse finite: (18,0 x 18,0) m si (24,0 x 48,94) m;
3. compartiment ambalaje goale (apartine servicii auxiliare): (30,0 x 18,0).
Capacitatea maxima de stocare:
-produse finite 583 tone;
34
ambalaje:-mase plastice: 15t ;-carton:12,5 t;-folie:3,5 t
Punct de incarcare electrostivuitoare ob.113

Punctul de incarcare motostivuitoare are ca obiect de activitate incarcarea acumulatoarelor
motostivuitoarelor si este amplasat langa depozitul de produse finite.
Depozitul de deseuri Ob.203

Amplasat in partea de N, langa depozitul de materii prime, are suprafata construita de
107,33 mp. Constructia are regim de inaltime parter cu dimensiunile in plan 10,37x10,34m.
Structura de rezistenta este asigurata de stalpi si grinzi metalice dezvoltate pe 2 travei de 5 m
si 2 deschideri de 5 m cu inchideri exterioare .
Accesul in depozit este realizat prin doua porti de sarma.
Pe coltul exterior al depozitului intre stalpi s-a prevazut un rebord din beton armat cu
inaltime de 30 cm pentru evitarea scurgerilor in exterior.
Acoperisul este realizat cu panouri din tabla cutata montata pe pane metalice cu
suruburi
Aici sunt depozitate temporar solutiile uzate de solventi, slamurile, elementele filtrante,
uleiurile, apele chimice colectate in containere.
Tot aici se face depozitarea ambalajelor neconforme rezultate din activitatea firmei.
Aceste ambalaje pot proveni de la materii prime (cele care nu mai pot fi folosite), ambalaje de
la produsele neconforme reprocesate sau ambalaje noi (ruginite, deformate, sparte, ambalaje
cu inscriptionare gresita din fabricatie, cu sigiliu rupt/toarta rupta)
Aceste ambalaje, dupa casare, sunt predate catre gestiunea deseuri si valorificate prin
unitati autorizate.
Depozitul este inchis perimetral cu plasa de sarma si tabla cutata. Platforma este
betonata. Platforma este legata la canalizarea chimica.
Cantitatile maxime de deseuri depozitate pot fi de 100 tone.
Sopron deseuri
Este situat langa Ob203. Sopronul este dotat cu o presa de balotat. Aici se baloteaza
deseurile de hartie/carton//folie provenite din activitatea firmei.
Depozit produse neconforme Ob. 15A

In partea de nord a depozitului de solventi se afla un platou pentru butoaie , imprejmuit cu
plasa de sarma, cu dimensiunile 15,0x6,0x3,0 m. Pardoseala este antistatica si
antiscantei.Acoperisul este de tip sarpanta metalica.
Capacitatea maxima de stocare: 200 t.
D. ACTIVITATI CONEXE
1. Preparare apa rece/recirculata
In procesele tehnologice se foloseste apa rece la +120C si apa de +280C. Asigurarea
apei reci se face cu instalatii independente.
un rezervor de 300 mc din otel;
o casa de pompe apa de racire;
o casa de pompe, amplasata in Ob.106, pentru instalatia de stins incendiu cu
sprinklere la Ob.104;
o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de racire).
un rezervor de 45 mc;
o instalatie de apa racita de 120C (cu un turn de racire, doua agregate frigorifice si un
bazin de apa racita).
2. Incarcare acumulatori pentru electrostivuitoare
35
Incaperea destinata incarcarii acumulatorilor de electrostivuitoare este amplasat in

Ob.113, spatiul alaturat depozitului de produse finite.
3. Asigurare aer comprimat si aer AMC

Aerul comprimat si aerul AMC este asigurat de doua compresoare :
Compresoarele sunt amplasate in cladirea centralei termice. Aerul comprimat se
trimite la consumatori prin trecerea sa prin uscatoarele aflate in centala termica. Aerul
comprimat este stocat in rezervorul de 5 mc (situat langa statia de prepurare).
Consumatori aer AMC: sectia VIA, VI (mori microbile, masini de ambalat), instalatia
de incinerare, laboratoarele MMP si Cercetare, sectia Rasini.
Gazul inert folosit pe platforma este azotul. El este folosit pentru formarea pernelor de azot
(p=20 mbar) Ia rezervoarele de solventi, in reactoarele din sectiile Rasini si in parcul de
maturatoare.
instalatia de azot;
vas tampon pentru azot dispus langa parcul VEGA (V=5mc);
vas tampon pentru azot dispus parcul de maturatoare (V=10mc)
4. Preparare apa calda tehnologica si incalzirea spatiilor

Centrala termica este o cladire independenta in care este amplasat cazanul de apa calda
marca FERROLI Italia, model PREXTHERM 940, cu urmatoarele caracteristici: puterea=940
KW, tempetatura maxima 110C, presiunea max=6 bar.
In functie de temperaturile exterioare, cazanul de apa calda poate fi setat pentru temperaturi
in limitele min. 65C , max. 80C si presiuni de lucru de min.2 bar, max. 4 bar.
Componente principale sunt urmatoarele:
cazanul de apa calda;
panoul de comanda;
pompa de recirculatie cazan (protectie cazan);
instalatia de ardere;
pompe circulatie apa calda;
distribuitoare tur si colectoare retur;
tablou comanda pompe;
supapele de siguranta;
presostat cu armare manuala;
rezervor apa demineralizata;
vase expansiune.

Centrale murale sunt echipate cu un arzator care utilizeaza combustibil gazul metan.
Destinatia centralelor este incalzirea incaperilor la ob.106, ob.18, casa poarta Ob.114, cantina-
vestiare ob 5C si ob. 107 atelier mentenanta.
5. Alimentarea cu gaz metan

Conducta de gaz metan de presiune medie se inteapa in conducta existenta in strada
Fermelor din municipiul Piatra Neamt, fiind pozata subteran in partea dreapta a drumului DN
15 D, directia Roman pana la SC KOBER SRL situata in com. Girov, sat. Turturesti.
La nivelul firmei, in partea de SV, este ampasat o statie tip SRM de aducerea gazului de la
medie presiune la presiunea de consum. Consumatori gaz metan: sobele de difil, centrala
termica, linia post-procesare termica ape uzate tehnologice, laboratoarele MMP. Reteaua
exterioara de utilizare are traseu rectiliniu, suprateran, cu conducte din otel, montate pe
estacade si pe pereti exteriori ai cladirilor din beton sau caramida.
36
6. Alimentarea cu energie electrica

Unitatea este prevazuta cu doua transformatoare electrice de 1000 KVA/20KW/0,4KW produse
la Filiasi in 1995 si prevazute cu protectie la gaze si suprasarcina. Utilizeaza ulei pentru
transformatori care nu contine PCB bifenilipoliclorurati.
Platforma dispune si de un grup electrogen de 300kWA (caz de avarii) care poate
consuma cca. 63 kg motorina/h (Ob.6).
7. Ob.107 A cuprinde atelierul mecanic, magazia de materiale, birouri. Obiectul de activitate al

atelierului mecanic il constituie asigurarea intretinerii si reparatiilor utilajelor din cadrul societatii.
Atelierul mecanic se afla amplasat la parterul cladirii O.107A.
8. Ob.24 -Garajul se afla situat in partea de N a platformei. Aici se executa schimbarea

uleiurilor la motostivuitoarele din dotare.
E. ACTIVITATI DE CONTROL AL FABRICATIEI SI LABORATOARE DE

CERCETARE.
Controlul fabricatiei se realizeaza in laboartoarul Monitorizare Masurare Produse MMP.

a) Locatia laborator Monitorizare Masurare Produse MMP
Laboratorul este amplasat in ob.5 Hala fabricatie, la cota + 3,32 m intre axele 1-2/A-D si
axele 3-4/A-D. Cladirea in care este amplasat are o structura de rezistenta compusa din cadre
de beton armat, cu plansee monilite din beton. Pardoselile sunt din beton mozaicat.
Compartimentarile interioare sunt din zidarie de caramida de 25 cm, 125 cm si 75 cm grosime.
Accesul se face de la cota 0,50 m printr-o scara din beton, iar in laborator printr-o usa din
lemn cu acces in hol.
Aici se fac inspectii si incercari de conformitate pentru materii prime si pentru produsele finite
aferente activitatilor de productie desfasurate la nivelul tuturor sectiilor.
b) Locatia-Laborator Monitorizare factori mediu
In cadrul firmei S.C. KOBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti functioneaza laboratorul propriu
de monitorizare a calitatii apelor uzate evacuate si pentru monitorizarea emisiilor atmosferice.
Activitatea laboratorului se desfasoara intr-un spatiu propriu, parter Ob.5.
c) Laboratoarele de cercetare
Laborator Cercetare nr.1 Ob. 23.
Cladirea in care este amplasat Laboratorul de cercetare nr.1 este o constructie
parter, in Ob. 23 cu structura de rezistenta din pereti portanti din zidarie de caramida, cu
ceturi si plansee din beton armat monolit. Compartimentarile interioare sunt din zidarie de
caramida. Pardoseala este din beton mozaicat. Tamplaria este din profile de aluminiu.
Accesul in laborator se face printr-un sas de suprapresiune.
Descrierea activitatii - proiectarea de produse noi sau modernizarea produselor existente pe
baza de solventi.
Laborator Cercetare nr.2 Ob. 5.

Laboratorul de cercetare nr.2 este amplasat la cota 1 a ob.5 Hala fabricatie.
37
Cladirea in care este amplasat laboratorul este o constructie P+1, cu structura realizata din
beton armat, pereti exteriori din zidarie de caramida de 37,5 cm grosime si
compartimentarile interioare din zidarie din caramida.
Accesul se face printr-o usa din holul de acces.
Se asigura utilitatile necesare functionarii laboratoarelor: energie electrica, gaz metan,
apa, aer comprimat.
Descrierea activitatii : proiectarea de produse noi sau modernizarea produselor existente pe
baza de solvent/apa.
5. Emisii si reducerea poluarii

Emisii in APA
Sistem de canalizare a apelor uzate
Retelele de canalizare a platformei sunt amenajate in sistem divizor, permitand colectarea
separata pe categorii distincte de ape reziduale dupa cum urmeaza:
canalizarea pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare;

sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice puternic impurificate ;
canalizarea pentru apele menajere;
canalizarea pentru apele pluviale.
Canalizarea pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare

Acest sistem de canalizare ( =200mm) poate prelua in caz de incidente ape
impurificate cu produsi chimici de la: depozitul de materii prime ob.103, laborator cercetari
ob.23, basa parc maturatoare Ob.9, camin vane parc solventi Ob.15, base parc combustibili
Ob.1, depozit deseuri O.203 si tarc nitroceluloza Ob.204. Curent colecteaza numai apele
rezultate din activitatea lab. Cercetare.
Apele slab impurificate sunt colectate intr-un bazin tricompartimentat (statia de
preepurare) care are rol de stocare si sunt supuse incinerarii in instalatia de postprocesare
termica ape uzate..
Canalizarea pentru ape uzate tehnologice puternic impurificate colecteaza :

apele de sinteza rasini (mai putin cele de la sinteza de rasini alchidice acrilate care nu
genereaza ape de proces);
apele uzate de la spalarea reactoarelor, schimbatoarelor de caldura si a vaselor
Florentine;
solventii uzati de la vasele Florentine;
apele de spalare pardoseli sectia Rasini I si II;
apele de la turnul de spalare racire gaze de ardere incinerator.
Apele de sinteza puternic impurificate sunt colectate in sistem inchis, stocate in
rezervoarele supraterane a liniei post-procesare termica ape uzate tehnologice (instalatia de
incinerare) si supuse incinerarii in instalatia de postprocesare termica ape uzate..
Canalizarea menajera
Aceasta canalizare (D=200 mm) colecteaza apele menajere de pe teritoriul platformei.
Efluentul menajer strabate bazinul decantor, dupa care este pompat in canalizarea
oraseneasca, printr-o conducta de 110 mm (PEHD) care are un traseu paralel cu conducta
de aductiune apa potabila.
Canalizarea pluviala
Sistemul de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe toata suprafata platformei
KBER. Colectarea apelor meteorice se realizeaza cu ajutorul unor rigole, guri de scurgere
si retele subterane din tuburi de beton, PEHD si PVC-KG avand Dn=200-500mm.
38
Datorita extinderii suprafetei construite si a suprafetelor betonate ale incintei, debitul

maxim de ape meteorice este de cca. 330l/s, pentru o suprafata de 4 ha.
Sistemul de colectare si evacuare este compus din :

bazin de colectare ape meteorice , V=90 mc, care preia apele de ploaie aferente
zonei de fabricatie din primele 10 min; aceste ape sunt sunt utilizate pentru uz intern
sau dirijate la incinerare;
bazin de colectare ape meteorice, V=35mc, care preia apele de ploaie aferente zonei
de fabricatie dupa 10 min de ploaie si de pe suprafata reprezentand extinderea
platformei (parcare si zona vanzari); Bazinul are doua compartimente unul de
sedimentare si unul de pompare). De aici apele pot fi folosite ca ape tehnologice
(stropire spatii verzi , curatenie) sau sunt evacuate canalizarea pluviala oraseneasca,
cu conditia ca indicatorii fizico-chimici sa se incadreza in limitele reglementate prin HG
352/2005-NTPA 001.
camine de distributie ape pluviale CDS1 si CDS2 pentru colectarea si dirijarea apelor ,
prevazute cu doi robineti fluture actionati electric;
sistemul de evacuare a apelor meteorice de pe platforma S.C.KBER S.R.L. Punct
de lucru Turturesti in canalizarea pluviala oraseneasca , ce consta intr-o conducta din
polietilena de inalta densitate cu Dn 160 mm.
Apele de ploaie din bazinul de 90mc sunt dirijate in functie de rezultatele analizelor, astfel:
in cazul in care rezultatele analizelor depasesc conditiile impuse prin NTPA 001/2005,
apele sunt dirijate in statia de preepurare;
in cazul in care rezultatele analizelor se incadreaza in NTPA 001/2005, apele pot fi
folosite ca ape tehnologice (stropire spatii verzi , curatenie) sau pot fi evacuate
canalizarea pluviala oraseneasca
Apa freatica
Nu sunt emisii in sol. Calitatea apei freatice este urmarita utilizand doua foraje de monitorizare
de care dispune societatea :
F1- situat la adancimea de 18,20m , situiat in amonte de amplasament
F2- situat la adancimea de 20,5 m ,in aval de instalatiile de productie
Conform buletinelor de analiza valorile determinate se incadreaza in limitele admisibile.
Tehnici de reducere a impactului

a) Asigurarea spatiilor si coditiilor de depozitare corespunzatoare:
parcuri de rezervoare pentru materii prime lichide si combustibili; parc maturatoare;
spatii de depozitare materii prime solide si lichide cu regim termic special, inclusiv
magaziile de lucru curente;
spatii de depozitare pentru produse finite (produse pe baza de solventi organici si
dispersii apoase);
spatii de depozitare pentru deseuri;
Nota: Nitroceluloza se aduce saptamanal, in functie de necesitatile de fabricatie, stoc maxim
3t.
b) Asigurarea starii tehnice a instalatiilor si recipientilor

Parcurile de rezervoare au fost construite in perioada 1993 1997 (conform
autorizatiilor de constructie nr. 3802/93 si 52/97), sunt verificate conform planului de revizii si
reparatii.
Rezervoarele parcului de solventi si uleiuri prezinta indicatoare de nivel si posibilitatea
de urmarire a cantitatilor pe calculator.
c) automatizarea proceselor de transport, dozare, depozitare solventi, uleiuri, acizi

grasi, combustibili, rasina, materii prime lichide.
Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare, fara afectarea factorilor de mediu,
39
materiile prime de tipul: solventi, uleiuri, rasina, acizi grasi se vehiculeaza in sistem inchis spre
sectii, dozarea facandu-se prin cantarire sau dozare volumetrica.
Parcul de maturatoare are rezervoarele puse pe doze tensometrice, putandu-se urmari
cantitatile de rasini stocate, transportul rasinii spre/din rezervoare realizandu-se in sistem
inchis.
La sectia VI, VIA exista un sistem inchis/automatizat de depozitare, dozare materii
prime lichide.
d) asigurarea unor masuri de siguranta ecologica

Pentru cresterea sigurantei in exploatare s-au asigurat urmatoarele:
basele parcurilor de rezervoare au capacitati de preluare suficiente in caz de avarie;
toate obiectivele de pe platforma care pot produce o poluare accidentala sunt
amplasate pe suprafete betonate, neexistand riscul unei infiltrari a poluantului in sol
si mai departe in panza freatica;
toate obiectivele unde se depoziteaza, manipuleaza si se prelucreaza produsele
chimice sunt legate la canalizarea chimica;
canalizarile existente pe platforma sunt construite in sistem divizor, putand fi
colectate separat apele uzate menajere, apele tehnologice puternic impurificate,
apele tehnologice slab impurificate si apele pluviale;
evacuarea apelor de pe platforma se face controlat.
instalatiile sunt dotate corespunzator din punct de vedere PSI;
spatiile de fabricare a produselor peliculogene care utilizeaza produse inflamabile,
stocare materii prime solide, respectiv produse finite au echipamente adecvate pentru lucru
in regim Ex si sisteme adecvate de ventilatie; sunt dotate corespunzator din punct de vedere
PSI;
pentru distrugerea controlata a apelor chimice, unitatea detine o instalatie post
procesare termica a apelor uzate tehnologice din 1996.
deseurile periculoase solide, rezultate in urma activitatii pe platforma Turturesti,
incepand cu anul 2006 sunt in totalitate eliminate prin firme autorizate (nu se se mai elimina
prin incinerare la nivelul platformei)
evidenta computerizata, centralizata, a stocurilor cantitativa si valorica, reactualizata
zilnic.
e) incinerarea apelor uzate tehnologice
Instalatii de Tratare a Apelor Uzate-Linia Post-Procesare Termica Ape Uzate Tehnologice
(instalatia de incinerare)
Instalatia de post procesare termica este destinata distrugerii prin ardere vaporizare la
temperatura de 8500C a apelor uzate tehnologice:
Apele uzate tehnologice sunt dirijate din rezervorul de stocare, cu ajutorul pompelor la
injectorul incineratorului. Aici la o temperatura de 8500C, realizata prin arderea gazului
metan, cu ajutorul aerului comprimat apele chimice sunt pulverizate in incinta
incineratorului. La aceasta temperatura apa se evapora instantaneu, iar substantele
organice ard cu formare de apa si bioxid de carbon.
Pentru eliminarea in atmosfera, gazele de ardere si vaporii de apa la temperatura de
0
850 C sunt racite de aerul introdus de suflanta. Suflanta asigura aerul necesar racirii si
ejectiei gazelor de ardere la turnul de gaze.
Pentru racire, neutralizare si retinerea pulberilor din gazele de ardere se asigura in turnul
de evacuare gaze un circuit inchis de spalare-racire prin intermediul pompei de recirculare.
Spalarea - racirea gazelor se face cu o solutie alcalina de carbonat de sodiu de 2-3 %
prin preluarea acesteia de la blazul turnului si dispersarea acesteia in ploaie la partea
superioara (H=9m). Completarea apei evaporate in circuitul de spalare -racire se face din
reteaua de apa industriala (nivelul de minim fiind semnalizat optic in tabloul de comanda la
incinerator).
Dupa saturarea lor, solutiile sunt evacuate si intra in circuitul apelor destinate arderii.
Namolul rezultat in urma curatarii periodice a rezervorului de ape chimic impure si a
40
blazului de la turnul de racire-spalare este colectat in butoaie metalice si eliminat prin firme
autorizate.
Emisii in AER
Surse de emisie:
cosurile de dispersie aferente proceselor de combustie (centrala termica, statia difil,
statie postprocesare termica ape uzate);
gurile de evacuare ale sistemelor de ventilatie aferente sectiilor de productie si
depozitare a materiilor prime;
rampele de descarcare solventi din cisterne in rezervoare/incarcare rasini in cisterne
(parcul de rezervoare cu solventi Ob.15, parcul combustibili Ob.1 si parcul de
rezervoare rasini Ob.9). Emisia exista in perioada de incarcare a rezervoarelor cu
solventi, respectiv incarcarea cisternelor cu rasini.
trafic si depozite materii prime
Poluanti atmosferici generati de S.C. KOBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti sunt:
pulberi si gaze arse (NO2, CO, SO2, NOX, particule solide),
pulberi tehnologice (cu si fara oxizi metalici) de materii prime, rezultate din desfasurarea
urmatoarelor procese productive:
Apastoare- VI
Stendere VI, VIA
Buncare Rasini
Depozit materii prime
compusi organici volatili datorati utilizarii solventilor: toluen, xilen, white-spirit,
acetona,acetat de butil, n-butanol,
alti poluanti organici din spectrul materiilor prime si produselor finite: acroleina, aldehide
anhidride, acrilati, glicoli.
Deoarece cea mai mare parte a proceselor tehnologice se desfasoara in sistem inchis, aceste
emisii sunt de scurta durata si apar discontinuu in timpul operatiilor de dozare materii prime,
schimbarii elementelor filtrante, pe timpul macinarii sau ambalarii, pe timpul operatiilor de
curatenie.
A. Emisii punctiforme
cosurile de dispersie aferente proceselor de combustie (centrala termica, statia
terminol, linie post-procesare termica ape uzate);
Instalatiile de ardere (centrala termica, statia terminol) sunt de capacitate mica si nu se
incadreaza in prevederile L. nr. 278/2013.
Prin trecerea instalatiilor de ardere, pe gaz metan (inlocuirea combustibilului in cursul
anului 2003) emisiile din procese de combustie au fost diminuate.
Instalatiile sunt exploatate cu respectarea conditiilor de lucru si a VLE reglementate de
Ordinul 462/1993, anexa 2 Norme de limitare a emisiilor pentru instalatiile de ardere.
Linia de post-procesare termica ape uzate NU se incadreaza in valoarea de >10t/zi,
conform L.278/2013, anexa nr.1 pct. 5.2 b)din Categoriile de activitati industriale pentru
care este obligatorie autorizatia integrata de mediu. Linia post-procesare termica ape
uzate tehnologice este autorizata ca activitate in cadrul Autorizatiei Integrate de Mediu nr.
21/04.07.2006, actualizata la 29.10.2007, revizuita la 19.03.2012. Autorizatia inglobeaza toate
activitatile desfasurate la nivelul platformei Punctului de lucru Turturesti.
Instalatia de postprocesare termica ape uzate este exploatata cu respectarea conditiilor de
lucru si a VLE reglementate de Legea 278/2013 privind emisiile industriale.
Prin AIM nr. 21/05.07.2006, actualizata in 29.10.2007, revizuita in 2012 pentru
activitatile desfasurate la nivelul platformei Turturesti s-au impus urmatoarele:
VLE- Statie postprocesare termica ape uzate
41
Localizare sursa Noxe emise VLE conform Legii 278/2013 privind

de emisie emisiile industriale.
valori medii valori medii

zilnice la jumatate de ora
mg/Nmc mg/Nmc
Cos dispersie pulberi 10 100% - 30
staie 97%- 10
postprocesare NMVOC, 10 mg C/Nmc 100% - 20
termica ape exprimatiiin 97% - 10
uzate TOC
CO 50 100%- 100
HCl 10 100%- 60
97% - 10
NOTA :
VLE pentru mediile la jumatate de ora se considera respectate daca sunt indeplinite
ambele conditii ;ex pulberi: toate masuratorile(100%) sa fie mai mici ca 30 si 97% din
masuratori mai mici ca 10.
VLE sunt stabilite in conditii standard: 11%O2, T= 273 K, p= 101,3 kPa
2. Centrala termica ; Statie agent termic (terminol)
Instalatiile vor fi exploatate cu respectarea conditiilor de lucru si a VLE reglementate de

Ordinul 462/1993, anexa 2 Norme de limitare a emisiilor pentru instalatiile de ardere,
prezentate in tabelul urmator:
VLE Centrala termica , Statie agent termic (terminol)
Localizare sursa de emisie /punct emisie Noxe emise VLE conform

HG 462/1993
gaz metan
Nox 350
Cos dispersie aferent Centrala termica CO 100
P=940 KW pulberi 5
Gaz metan SO2 35
Cos dispersie aferent Statie agent termic, Nox 350
3 cazane de CO 100
372, 440, 640 KW
gaz metan pulberi 5
SO2 35
B. Emisii difuze:
gurile de evacuare ale sistemelor de ventilatie aferente sectiilor de productie si
depozitare a materiilor prime;
rampele de descarcare solventi din cisterne in rezervoare/incarcare rasini in cisterne
(parcul de rezervoare cu solventi Ob.15, parcul combustibili Ob.1 si parcul de
rezervoare rasini Ob.9) Emisia exista in perioada de incarcare a rezervoarelor cu
solventi, respectiv incarcarea cisternelor cu rasini.
emisiile provenite din trafic si din unele depozite
42
Conform prevederilor din AIM pentru activitatile desfasurate la nivelul platformei

Turturesti s-au respectat urmatoarele:
1. Toate instalatiile de preparare a produselor peliculogene sunt exploatate cu respectarea
conditiilor de lucru si a VLE privind emisiile de compusi organici volatili stabilite in Legea
278/2013 si cu respectarea VLE pentru pulberi conform Ordinului 462/1993.
2. S.C. KOBER S.R.L. a elaborat anual Planul de gestionare a solventilor organici cu continut
de COV pentru a evalua conformarea cu VLE impuse Legea 278/2013, astfel:
VLE pentru emisiile fugitive, F = 3% x CS; F<3% CS
VLE pentru emisia totala de COV ( datorata gazelor reziduale si emisiilor fugitive)
E = 3% x CS; E<3%CS
unde;CS=consum de solventi, F= emisii COV fugitive, E=emisii COV totale

3. Datorita prezentei habitatelor umane in imediata apropiere a platformei , pentru reducerea
diconfortului creat de activitatea S.C. KBER S.R.L., s-a avut in vedere masuri de imbunatatire
a disciplinii muncii in toate sectoarele.
Conform Planului de gestionare a solventilor organici anual, in toti anii, atat emisiile fugitive de
COV cat si emisiile totale de COV datorate activitatii S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru
Turturesti sunt conforme cu VLE specificate in Legea 278/2013.
Modul de echipare a surselor de emisie
Localizare Punct emisie /sursa de Noxe emise

Instalatii
sursa emisie
de
emisie
depolu-
are gaze
aferente
Sectia Tubulatura ventilatie dozare Pulberi (aldehide, anhidride, Ecofiltru cu
Rasini materii prime pulverulente acrilati) saci
Sursa nr.3
Tubulatura ventilatie In cazul dozarii MP in -
Procesare Rasini I reactoare: acroleina
Sursa nr.4 Numai in cazul corectiilor: -
xilen, toluen, white- spirite,
butanol
Tubulatura ventilatie Filtrare Numai in cazul schimbarii -
Rasini I elementelor filtrante: xilen,
Sursa nr.5 toluen, white- spirite, butanol
Tubulatura ventilatie Fabricare xilen, toluen, white- spirite, -
rasini (ventilatie generala butanol
sectie)
Sursa nr.6
Tubulatura ventilatie Rasini II- In cazul dozarii MP in reactor: Filtru cu
emulsionate pulberi saci
Sursa nr. 19 Dozare MP cu COV si spalare
reactor:COV
Tubulatura ventilatie In cazul dozarii MP in -
Procesare Rasini II reactoare: acroleina
Sursa nr. 20 Numai in cazul corectiilor: -
xilen, toluen, white- spirite,
butanol
43
Tubulatura ventilatie Filtrare Numai in perioada schimbarii -

Rasini II elementelor filtrante:xilen,
Sursa nr.21 toluen, white- spirite, butanol
Sectia VI-2 Tubulatura ventilatie Dozare Numai in perioada dozarii MP
Filtru cu
(pe materii prime pulverulente: xilen, toluen,
saci
amplasa- (ampastoare) white- spirite, butanol
-
mentul Sursa nr.7
fostei sectii
LV) Tubulatura ventilatie Ambalare xilen, toluen, white- spirite, -
produse finite butanol
Sursa nr.15-1 si
Sursa nr.15-2
Sectia VI-1 Tubulatura ventilatie Dozare- acetona, toluen, xilen, butanol, -
procesare materii prime acetat de butil, xilen, white
Atelier Procesare -spirite
Sursa nr.12
Tubulatura ventilatie Dozare- acetona, toluen, xilen, butanol, -
procesare materii prime pentru acetat de butil, xilen, white
at. Colormix -spirite
Sursa nr.13
Sectia VI-1 Tubulatura ventilatie Hala acetona, toluen, xilen, butanol,
productie VI acetat de butil, xilen, white
Atelier Procesare -spirite
Atelier Colormix
Sursa nr.18
Tubulatura ventilatie Dozare Numai in cazul dozarii MP
Filtru cu
Sectia VIA Sursa nr.14 pulverulente: pulberi
saci
Sectia PL Tubulatura ventilatie Dozare Numai pe timpul dozarii PM:

procesare acetona, toluen, xilen, butanol,
Sursa nr.10-2 acetat de butil, xilen
Sectia Tubulatura ventilatie Hale acetona, toluen, xilen, butanol,
PL+VI-2 productie Sectie VI-2 si PL acetat de butil, xilen, white
Sursa nr.11 -spirite
Depozit Tubulatura ventilatie COV -
MP Depozitare materii prime
Ob.103 Sursa nr. 22
Sursa nr. 23
Sursa nr. 24
Sursa nr.25
Instalatia Cos dispersie Gaze de ardere: CO, CO2, -
sobe Sursa nr. 1 NOx, SOx
agent
termic
(terminol)
Instalatia Cos dispersie Gaze de ardere: CO, CO2, Sistem de
post Sursa nr. 2 NOx, SOx stopire a
procesare COV, HCl gazelor de
termica ardere in
contracurent
ape uzate
folosind
tehnologi- solutii
ce alcaline de
4%.
44
Centrala Cos dispersie Gaze de ardere: CO, CO2, -

termica Sursa nr. 16 NOx, SOx
Mentiuni:
Evacuarea gazelor viciate prin tubulaturile de ventilatie se face la o inaltime de 6-10 m;
La sectia Rasini II la dozarea in buncare exista un sistem de descarcarea a sacilor cu
retinerea pulberilor la sursa (in filtre cu saci);
C. Imisii
Datorita locuintelor din imediata apropiere a amplasamentului S.C. KBER S.R.L. Punct de
lucru Turturesti, s-a dat o mare importanta evaluarii starii mediului in zona, realizandu-se
urmatoarele studii:
1.Studiu de impact efectuat in 2003 de INCD-ECOIND BUCURESTI, in vederea
obtinerii acordului de mediu pentru constructia liniei de vopsele pulberi II.
2. Evaluarea riscului de mediu efectuat de S.C. FITPOL S.R.L. in 2005 in scopul
identificarii si cuantificarii pericolelor induse de prezenta substantelor periculoase pe
amplasament.
3. Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de S.C. KBER S.R.L.,
efectuat de Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2003
4. Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de S.C. KBER S.R.L.,
efectuat de Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2005 .
5. Memoriu de evaluare a zonei de protectie in jurul societatii S.C. KBER S.R.L..
6. Masuratori lunare realizate prin laboratorul propriu, masuratori anuale realizate de
laboratoare autorizate.
Prin elaborarea acestor studii si masuratori s-au efectuat masuratori directe privind
calitatea aerului la limita perimetrului care au demonstrat o calitate a aerului care se
incadreaza in limitele maxime admisibile conform legislatiei in vigoare si studii de dispersie
care arata ca nivelul imisiilor de pulberi, Nox, SO2, se incadreaza in VLE .
Ca urmare a acestui fapt la revizuirea AIM din 2012 s-a scos obligativitatrea efectuarii
monitorizarii imisiilor, acesta facandu-se numai la solicitarea organelor de control.

Cea mai mare parte a proceselor tehnologice se desfasoara in sistem inchis. In general,
emisiile sunt de scurta durata si apar discontinuu in timpul operatiilor de dozare materii prime,
schimbarii elementelor filtrante, pe timpul macinarii sau ambalarii. Pentru diminuarea emisiilor
de praf in atmosfera, fabrica dispune de instalatii de exhaustare si filtrare, utilizand filtre cu o
capacitate de retinere cuprinsa intre 95-99 %.
SOL
Potentialele surse de poluare a solului sunt:
emisii de poluanti in aer
operatii de manipulare / stocare / vehiculare neadecvate
stocare necorespunzatoare a materiilor prime, finite, deseuri pe amplasament
deteriorari la reteaua de canalizare
Principalii compusi sau elemente posibil a fi regasiti in sol, ca urmare a emisiilor
atmosferice, a pierderilor, sau a depozitarii necontrolate a deseurilor rezultate in procesele de
productie, sunt reprezentate de:
Compusi organici (solventi, deseuri si reziduuri);
Metale;
Saruri;
Acizi;
Baze;
Conform prevederilor din AIM, pentru activitatile desfasurate la nivelul platformei Turturesti s-au
luat masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare, amenajare
pentru prevenirea poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice
reglementate de Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului.
45
Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord.
MAPPM nr. 756/1997
Total Metale grele
Hidrocarburi
Hg Cu Mn Pb As Cd Ni Zn
aromatice
Valori
normale <0,5 0,1 20 900 20 5 1 20 100
(mg/kg s.u.)
Prag de
50 4 250 2000 250 25 5 200 700
alerta
Prag de
150 10 500 4000 1000 50 10 500 1500
interventie
Analizele de sol efectuate de laboratoarele autorizate indica faptul ca S.C. KBER S.R.L.
Punct de lucru Turturesti nu constituie, in conditii normale de functionare, o sursa de poluare
pentru sol. Nu se evidentiaza posibilitati de poluare directa a solului iar solul din incinta firmei
prezinta valori ale concentratiilor indicatorilor analizati, comparabile cu cele ale probelor martor
prelevate din diferite zone, impactul si poluarea fiind nesemnificative.

masuri constructive: platforma betonata, retele de canalizare integre, amplasarea
rezervoarelor supraterane in cuve de retentie, sisteme complexe de urmarire si
supraveghere a cantitatilor de materii prime din rezervoare;
masuri organizatorice: manipularea/vehicularea/depozitarea materiilor prime,
intermediare, a produselor finite si deseurilor in conditii de siguranta
respectarea normelor specifice de intretinere si exploatare a instalatiilor
apele uzate sunt colectate, preepurate si apoi vidanjate;
deseurile menajere sunt colectate selectiv, depozitate temporar si apoi eliminate prin
societati autorizate;
monitorizarea calitatii solului
Miros
Activitatea de producere a lacurilor si vopselelor este generatoare de mirosuri, datorita
vehicularii solventilor. Astfel ca, in sectiile de fabricatie, unde se utilizeaza diverse substante cu
volatilitate ridicata exista surse de mirosuri specifice.
Pentru reducerea mirosului (a emisiilor COV) se aplica urmatoarele tehnic:
depozitatea materiilor perime volatile in sistem inchis (rezervoare si ambalaje ermetic
inchise);
procesarea materiilor prime in sistem inchis (reactoare, ampastoare, stendere cu capac,
finisoare);
operatiile de dozare, corectie, prelevare probe sa aiba durate cat mai scurte;
folosirea de tehnici de spalare in sistem inchis, conform prescriptiilor BAT, instalatie de
spalat stendere;
consacrarea de linii tehnologice distincte de procesare pentru anumite produse in scopul
limitarii spalarii instalatiilor dupa fiecare produs;
colectarea selectiva a deseurilor si a solutiilor de spalare in recipienti ermetici pentru a nu
permite evaporarea, emisii COV;
eliminarea periodica si ritmica a deseurilor;
reciclaea solventilor uzati;
incinerea apelor uzate cu continut de COV; captarea si incinerarea emisiilor de la sectia
rasini (condensatoare, reactoare, dizolvatoare, pompe vid);
46
sistemele de ventilatie sunt calculate astfel incat potentialele emisii sa fie dispersate in timp
util, fara a afecta vecinatatile.
In acest sens exista studii efectuate de firme/institute autorizate privind calculul dispersiei
efuentilor gazosi emisi.
Dispersia a fost modelata in conditiile cele mai nefavorabile pentru unitate respectiv in conditiile
in care toate sursele (cu emisii maxime) emit simultan si continuu, situatie care nu se
intalneste.
In concluzie, analizand rezultatele modelarii dispersiei din curbele de izoconcentratii, se
constata ca pentru toti poluantii masurati la sursele fixe ale SC KOBER SRL Punct de lucru
Turturesti, in interiorul si exteriorul perimetrului unitatii se obtin concentratii momentane si
anuale mult mai mici decat PA / Valorile Limita corespunzatoare.
Pe baza celor mentionate se poate concluziona ca unitatea genereaza un impact redus asupra
atmosferei sub aspectul poluantilor organici dar si asupra zonelor locuite pana la care
concentratiile se dilueaza.
6. minimizarea si Recuperarea deseurilor

Societatea KBER SRL Punct de lucru Turturesti duce o politica de reducere si
recuperare a deseurilor fie prin refolosire, pe platforma, fie prin valorificare la firme
specializate.
Deseurile se colecteaza selectiv, se depoziteaza temporar in spatii special amenajate, pe
platforme betonate, corespunzator tipului de deseu (periculos, nepericulos).
Desfasurarea activitatilor de colectare, stocare, transport deseuri valorificabile /
nevalorificabile si depozitare deseuri se realizeaza cu respectarea cerintelor privind protectia
factorilor de mediu si a factorului uman.
Inca din anul 2002 s-a desfasurat proiectul Strategie pentru managementul deseurilor
generate ca urmare a activitatii desfasurate de S.C. Kber S.R.L., care constituie obiectul
contractului nr. 7634/27.11.2002 incheiat CU S.C. RomEnviro Serv SRL Bucuresti in calitate
de furnizor de servicii de mediu (consultant de mediu).
In cadrul acestui proiect s-au parcurs urmatoarele etape:
pregatire a analizei in detaliu a activitatilor Kber in scopul identificarii tuturor surselor si
tipurilor de deseuri;
identificare a cadrului legislativ existent in Romania pentru managementul deseurilor;
analiza detaliata a activitatilor Kober in scopul identificarii tuturor surselor si tipurilor de
deseuri;
elaborarea listei deseurilor generate din activitatea S.C. Kober si selectarea tipurilor de
deseuri pentru care nu exista suficiente informatii referitoare la compozitie si mod de
gestionare;
studiu documentar privind posibilitatile de optimizare a sistemului de management al
deseurilor.
Deseurile generate din activitatea fabricii de lacuri si vopsele sunt diverse si constau in:
deseuri tehnologice (coji, slamuri, elemente filtrante, ambalaje
metalice/hartie/carton/folie/plastic cu urme de substante periculoase, ape chimice
etc.);
deseuri specifice activitatilor de reparatii si intretinere (deseuri metalice, uleiuri
uzate, materiale filtrante, acumulatori uzati, anvelope,etc.);
deseuri din activitati conexe (cartuse, etichete, maturi, lavete, EIP, etc.), deseuri
menajere.
Deseurile, rezultate din activitatile desfasurate, sunt evacuate discontinuu si sunt de tipul:
Deseuri valorificabile/reciclabile
deseuri metalice ambalaje, piese uzate;
coji, slam, elemente filtrante, ambalaje hartie/carton/folie/plastic cu urme de substante
periculoase ;
deseuri de carton/hartie/folie curate, ulei uzat, acumulatori uzati, lemn, anvelope uzate,
deseuri electrice/electronice.
47
Deseuri nerecuperabile:
deseuri menajere
Societatea KOBER, prin Politica sa, are prevazute o serie de masuri ce cuprind
reducerea pe cat posibil a cantitatilor de deseuri, recuperarea acolo unde aceasta este
permisa, valorificarea deseurilor reciclabile si masuri speciale pentru eliminarea deseurilor
periculoase. Analiza consumurilor de materii prime se face lunar, pe fiecare sectie si se iau
masuri in cazul neicadrarii in valorile stabilite, in scopul minimizarii emisiilor si deseurilor.

politica de generare minima de deseuri;
reutilizarea solventilor uzati;
repararea/reutilizarea paletilor si separatorilor;
reutilizarea recipientilor metalici si a containerelor rezultate din dezambalarea
materiilor prime;
colectarea selectiva a deseurilor;
stocare temporara in spatii special amenajate, functie de tipul deseului (periculos,
nepericulos)
valorificarea deseurilor reciclabile (deseuri metalice, hartie, carton etc.)
eliminare prin firme specializate in domeniu.
Societatea nu detine pe amplasament depozite definitive de deseuri.
Unitatea prin
Nr. Cod valorificare/ care s-a efectuat
Cod
Crt. eliminare operatia de
Tip deseu val./elim.
Deseu metalic R 4 reciclarea/valorificarea
1 150104
(ambalaje) metalelor si compusilor metalici; S.C. REMAT S.A.
R 12 schimbul de deseuri in
vederea expunerii la oricare
2
Deseu periculos dintre operatiunile numerotate de S.C. DEMECO
ambalaje 150110* la R 1 la R 11. S.R.L.
Deseu materiale vederea expunerii la oricare S.C. DEMECO
3
filtrante cu urme de dintre operatiunile numerotate de S.R.L.
produs 150202* la R 1 la R 11.
Deseu coji vopsele si vederea expunerii la oricare S.C. DEMECO
4
rasini, lacuri intarite, dintre operatiunile numerotate de S.R.L.
vopsele pulberi 080111* la R 1 la R 11.
vederea expunerii la oricare S.C. DEMECO
5
dintre operatiunile numerotate de S.R.L.
Slamuri chimice 080113* la R 1 la R 11.
S.C. KLT@Co
6 INDUSTRIES
dintre operatiunile numerotate de
S.R.L.
Ulei hidraulic uzat 130110* la R 1 la R 11.
S.C. KLT@Co
7 INDUSTRIES
Uleiuri de motor, dintre operatiunile numerotate de
S.R.L.
transmisie si ungere 130205* la R 1 la R 11.
R 3 reciclarea/valorificarea
S.C. MULTIBOX
8 Deseuri de substantelor organice care nu
S.R.L.,
hartie/carton 150101 sunt utilizate ca solventi
S.C. MULTIBOX
9 substantelor organice care nu
S.R.L.,
Deseu material plastic 150102 sunt utilizate ca solventi
48
10 S.C. REMAT S.A.
Deseu metalic 160117 metalelor si compusilor metalici;
11 Persoane fizice
Deseu lemn 150103 la R 1 la R 11.
D 1 depozitarea in sau pe sol, S.C. BRANTNER
12 Deseuri de exemplu, depozite de deseuri SALUBRITATE
menajere/nemenajere 200301 si altele asemenea; S.A.
D 5 depozite special construite,
de exemplu, depunerea in
compartimente separate etanse,
13 care sunt acoperite si izolate CJ APA SEV S.A.
unele fata de celelalte si fata de
Namoluri din fose mediul inconjurator si altele
septice 200304 asemenea;
Unitatea prin
Nr. Cod valorificare/ care s-a efectuat
Cod
Crt. eliminare operatia de
Tip deseu val./elim.
R 12 - schimbul de deseuri in
14
Anvelope uzate 160103 la R 1 la R 11.
15 S.C. REMAT S.A.
Baterii auto 160604 la R 1 la R 11.
D 10 - incinerarea pe sol;/R 12 -
schimbul de deseuri in vederea S.C. KOBER
16 expunerii la oricare dintre S.R.L./ S.C.
Ape chimice impure operatiunile numerotate de la R 1 DEMECO S.R.L.
rasini 070308* la R 11.
17
Ape chimice 08 01 20 la R 1 la R 11.
vederea expunerii la oricare S.C. BRANTNER
18
Deseuri echipamente dintre operatiunile numerotate de SALUBRITATE
electrice si electonice 200136 la R 1 la R 11. S.A.
S.C. ECOREC
19 200121* RECYCLYNIC
Deseuri tuburi dintre operatiunile numerotate de
S.R.L.
flourescente la R 1 la R 11.
7. Energie
S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti are asigurata alimentarea cu energie electrica,
conform Contract nr. 152/29.01.2010 incheiat cu TRANSENERGO COM.
Unitatea este prevazuta cu doua transformatoare electrice de 1000 KVA/20KW/0,4KW
produse la Filiasi in 1995 si prevazute cu protectie la gaze si suprasarcina. Utilizeaza ulei
pentru transformatori tip TR 30 ( care nu contine PCB bifenilipoliclorurati).
49

Energia electrica este folosita pentru alimentarea utilejelor si instalatiilor, precum si
pentru iluminatul interior si exterior.
Platforma dispune si de un grup electrogen de 300kWA (caz de avarii) care poate
consuma cca. 63 kg motorina/h.
In anexa nr. 7 sunt prezentate consumurile de energie electrica si apa pe utilizatori/sectii.
Repartizarea consumulului de energie si apa la productia realizata pe sectii, nu poate
reprezenta un consum mediu specific, deoarece:
firma produce la nivelul platformei cca 300 serii de produse, fiecare serie avand la
randul ei culori diferite (de la alb la negru) sau caracteristici diferite;
timpul de procesare, chiar si pentru aceeasi serie, poate fi diferit de la 4 -16 ore, asta
insemnand aport de utilitati diferit (energie, apa de racire);
exista utilaje comune de procesare cum ar fi sinusurile, unde se proceseaza produse
dintr-o gama variata (pot folosi aceasi utilaj una sau mai multe sectii);
sunt produse cum ar fi diluantii care se obtin cu apot mai mic de energie;
produsele industriale presupun timp mai mare de procesare, deci consumuri mai mari
de utilitati.
La nivelul anului 2009 s-a realizat de catre S.C. ECOENERGY S.R.L. Bacau Bilantul
energetic complex la S.C. KBER S.R.L., lucrare avizata de Agentia Romana pentru
Conservarea Energiei Filiala Bacau.
Din analiza bilantului termoenergetic real, in scopul reducerii pierderilor de energie
termica a fost intocmit un plan de masuri ce vizeaza: reglarea arderii, verificarea
suprafetelor de schimb de caldura, contorizarea si monitorizarea consumului de
combustibili. Masurile au fot analizate si realizate dupa cum urmeaza:
montarea de CT murale pe obiective, pavilione centralele substituind o parte din

retelele centralei termice;
montarea de contoare pe consumatori;
montarea de electroventile si senzori de gaz metan la CT, Linia Post-Procesare Termica
Ape Uzate, sobele de difil
Tot in anul 2009 s-a realizat de catre S.C. ECOENERGY S.R.L. Bacau Bilantul
electroenergetic la S.C. KBER S.R.L..
Din analiza bilantului electroenergetic, in scopul reducerii pierderilor de energie
electrica a fost intocmit un plan de masuri ce vizeaza montarea convertizoarelor de
frecventa.
Astfel incepand cu anul 2009, in scopul reducerii consumului de energie electrica la
morile noi 1,2.3,5,6,7,8,9, 10 sectia VI si la instalatia VIA s-au montat convertizoare de
frecventa. Tot scopul reducerii consumului de energie electrica s-au inlocuit becurile cu
incandescenta cu becuri economice (in depozite la MP). La sectia VIA s-au montat tuburi
economice.
In anul 2014 S.C. QUARTZ MATRIX S.R.L. a intocmit bilantul termoenergetic

Analiza bilanului termoenergetic
Din punct de vedere al eficienei energetice, exprimate prin indicatorii de bilan determinai, se
pot formula cteva concluzii privitoare la eficiena utilizrii combustibilului in interiorul conturului
de bilan.
Cazanul de ap cald Ferroli RSW 940
Randamentul termic. In ceea ce privete randamentul de funcionare pentru cazanul de ap
cald C1, acesta are valori apropiate de cele din fia tehnic respectiv 93,57%
Exploatarea cazanului de ap cald. Valoarea coeficientului de exces de aer n cazul
50
cazanului de abur este de: 1,27.

Valorile mari ale coeficientilor de exces de aer duc la pierderi ridicate de cldur cu gazele de
ardere. Se impune o reglare a debitului de aer astfel nct s se aduc excesul de aer la valori
acceptabile, cca 1,10 1,20.
Temperatura gazelor de ardere. Analiza gazelor de ardere s-a efectuat la nivelul cazanului
de ap cald cu ajutorul analizorului de gaze MULTILYZER NG, temperaturile de evacuare a
gazelor avnd valori de 129C.
Valorile recomandate de evacuare a gazelor de ardere sunt de 140 ... 160C ( n cazul
combustibililor gazoi i lichizi, pentru a se evita condensarea vaporilor de ap din gaze i
pentru a se reduce coroziunea canalelor de evacuare a acestora.
Calitatea procesului de ardere a combustibilului. In urma msurtorilor valorile emisiilor de
CO sunt zero ceea ce arat o ardere complet a combustibilului.
8. Accidentele si consecintele lor

Situatiile de risc pentru obiectivul nou construit pot fi de natura riscurilor naturale si a riscurilor
industriale.
Riscurile naturale semnificative, care pot afecta zona fabricii, sunt: cutremurele si
caderile masive de zapada.
Constructiile si, in special, acoperisurile cladirilor sunt astfel proiectate, incat sa reziste la
depunerea unui strat gros de zapada.
Inundatiile datorate unor precipitatii puternice sunt reduse, intrucat raul Bistrita se afla la
cca. 3 km distanta.
Riscuri industriale constau in accidente care pot fi de: natura mecanica, natura termica,
electrice, chimice, incendii, explozie.
Accidentele de natura mecanica afecteaza, in principal, personalul direct implicat in
aceste accidente.
Accidentele de natura termica sunt destul de improbabile in procesul de productie.
In locurile unde exista potential termic ridicat, accidente de munca de natura termica pot
aparea doar la personalul care efectueaza lucrari de intretinere si lucrari de verificare la utilaje.
Accidentele de natura electrica sunt de fapt electrocutarile. Ca sursa de accidente,
de natura electrica, sunt toate utilajele actionate de energia electrica si, bineinteles, sistemul de
distributie a energiei electrice.
Accidentele sau incidentele de natura chimica se pot produce numai prin implicarea
unor substante chimice in aceste incidente.
Substantele chimice folosite pentru fabricarea lacurilor si vopselelor au un anumit grad
de pericol. Toxicitatea acestora nu este foarte mare, avand in vedere faptul ca intra in
compozitia unor produse uzuale. Evident ingerarea substantelor chimice poate sa duca la
intoxicari grave sau chiar moarte. Dar acestea se pot considera cazuri extreme.
Principalul pericol de intoxicare reprezinta vaporii unor substante organice volatile.
Acestea pot fi periculoase asupra aparatului respirator al lucratorilor, la expuneri la concentratii
mari in aer.
De asemenea, aceste substante organice pot actiona ca un drog, ducand la tulburari
comportamentale, prin afectarea sistemului nervos al indivizilor.
Sursele potentiale de foc sunt materialele combustibile si substante inflamabile
existente pe amplasament: solventi, uleiuri, materii prime si produse finite pe baza de solventi,
gaz metan, ambalaje de hartie, carton, paleti de lemn. Astfel, riscul de incendiu este MARE in
depozite si spatii de productie si MEDIU in anexele tehnico-sociale si in corpul administrativ. In
51
acest sens, sunt prevazute sisteme de supraveghere in regim automat, prin detectoare de incendiu
adresabile, cu semnalizare si alarmare, instalatii de stingere incendiu (drencere, sprinklere, hidranti
interiori, exteriori, stingatoare carosabile, portabile).
Pericolul de explozie este in stransa legatura cu pericolul de incendiu. In general,
produsele inflamabile si volatile prezinta si pericol de explozie. Pericolul de explozie este
prezentat de vaporii de solventi sau alti produsi organici dispersati in aer si se considera
MARE. De aceea, instalatiile si cladirile fabricii sunt realizate integral in constructie antiex.
Evaluarea riscului, prezentat de substantele periculoase arata ca, aceastea intra sub
incidenta Hotararii de Guvern nr. 804/2007 (este intocmita NOTIFICAREA si Politica de
prevenire a accidentelor majore).
Identificarea si evaluarea pericolelor la S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
In cadrul S.C. KBER S.R.L Punct de lucru Turturesti au fost identificate un numar de 7
riscuri care pot genera situatii de urgenta, astfel:
IDENTIFICAREA EVALUAREA LOCATIA URMARILE

PERICOLULUI / PERICOLULUI /
Nr.
RISCULUI RISCULUI
crt.
0 1 2 3 4
1. INCENDIU RISC MAJOR Sectii de productie: Pierderi materiale si sau umane.
Rasini, PL, VI, VIA Degajari de gaze arse si pulberi
Depozite materii prime care pot contine si substante
si produse finite periculoase (pulberi, oxizi de azot,
Parcuri de solventi si oxizi de Zn, CO, oxizi de sulf).
rasini Emisiile in aer, in cazul unui
Laboratoare MMP si incendiu mare pot afecta populatia
Cercetare din zona.
Evolutia incendiului poate genera
explozii.
2. EXPLOZIE RISC MAJOR Sectii de productie: Pierderi materiale si sau umane.
Rasini, PL, VI. Degajari de gaze arse si pulberi
Depozite materii prime care pot contine si substante
si produse finite periculoase (pulberi, oxizi de azot,
Parcuri de solventi si oxizi de Zn, CO, oxizi de sulf).
rasini Suflul exploziei si emisiile in aer, in
Laboratoare MMP si cazul unei explozii pot afecta
Cercetare locuintele si populatia din zona.
3. DEVERSARI / RISC MINOR Sectii de productie: Emisii in aer, apa, sol.
EMISII DE Rasini, PL, VI Deversarile si emisile de substante
SUBSTANTE Depozite materii prime periculoase pot fi stopate intr-un
PERICULOASE si produse finite timp scurt (faze de lucru: izolare,
Parcuri de solventi si transvazare, baraje din materiale
rasini absorbante, colectare si curatare).
4. CADERI DE RISC MINOR/ Intreaga locatie S.C. In functie de locul impactului si
OBIECTE DIN MAJOR KBER S.R.L. intensitatea impactului pot genera:
COSMOS/AER -daune materiale si umane;
-incendii;
-explozii;
5. CUTREMUR RISC MINOR/ Intreaga locatie S.C. In functie de locul impactului si
MAJOR KBER S.R.L. intensitatea impactului pot genera:
-daune materiale si umane;
-incendii;
-explozii;
-emisii de substante periculoase si
52
gaze arse
Conform hartii de zonare seismica
a teritoriului Romaniei, Normativ
Seismic P100/92, amplasamentul
analizat este situat in zona
seismica E-VII, avand coeficientul
de intensitate al actiunii seismice
Ks = 0,12, iar valoarea perioadei
de colt este Tc = 0,7 sec.
6. ALUNECARI DE RISC MINOR Intreaga locatie S.C. Pot avea loc pierderi mateiale,
TERN KBER S.R.L. avarieri ale instalatiilor care pot
conduce la scurgeri si emisii de
substante periculoase.
7. INUNDATII RISC MINOR Intreaga locatie S.C. Amplasata pe o terasa inalta la
KBER S.R.L. altitudinea de 405-410 m platforma
societatii nu prezinta pericolul de a
fi inundata avand in vedere
configuratia terenului din zona.
In situatii extreme pot veni din
amonte aluviuni si apele pot
inunda partea de jos a platformei.
Pentru stingerea incendiilor firma dispune de:

a) Instalatii de stingere cu apa (hidranti interiori, exteriori, bazine, castele, etc.)
Nr. Tipul Numar Zona Pompe de Rezerva

crt. instalatiei hidranti acoperita incendiu+ rezerva apa pentru
(int/ext) incendiu
1. Hidranti -Hidranti -dispusi inelar -pompele P3 si P4 In rezervorul
exteriori- pe toata si a hidroforului de de 500 mc
Rezervoare 27buc suprafata 1000 l rezerva
pentru -hidranti firmei -pompele de intangibila
inmagazina interiori-56 - amplasati in rezerva incendiu este de
rea apei buc fiecare sectie P5, P6 sau P7 300mc.
pentru si depozit Functionare pe In rezervorul
stingerea manual sau in de 300 mc-
incendiilor regim automat: rezerva
-in ecartul de intangibila
Pompe PSI presiune 7,2-7,5 este de
bar-ambele pompe; 120mc.
-in ecartul de
presiune 7,5-8 bar-
o singura pompa .
b) Substante de stingere-interventie, altele decat apa
Nr. Natura Cantitatea, Modul de pastrare (locul de depozitare)

crt. substantei Kg
de stingere
1. 16.000kg Rezervoarele cu spumogen rezistent la inghet FILMFOAM
Spumogen dispus in 18 -17 si FILMFOAM -19 sunt depozitate tot timpul anului in
rezervoare exteriorul cladirilor (casa poarta, ob.15, ob.10).
de plastic Spumogenul tip "AFFF" care nu rezista la inghet, pe timp
cu volumul de iarna, este depozitat in locuri ferite de inghet (depozite
de 1mc si sectii de productie).
53
Instalatii speciale de stingere (sprinklere, dencere, gaze inerte, pulberi, etc)
Nr. Tipul Zona acoperita Alte precizari

crt. instalatiei
1 Gospodaria Parc solventi -instalatie azot;
de azot Ob.15 si Ob.1 -vas tampon pentru azot dispus langa
Parc maturatoare parcul VEGA (V=5mc; p=2-2,2 bar) 1 buc;
Ob.9 si sectia -vas tampon pentru azot dispus parcul de
Rasini Ob.8 maturatoare (V=10mc; p=2-2,2 bar) 1
buc;
2 Stingatoare Dispuse la fiecare Bucati: 288 (P100=22, P125=2, P50=27,
loc de munca, in P6=208, P10=12, P3=5, G3=8, P2=3,
conformitate cu G6=1)
scenariile de
siguranta la foc.
3 Instalatie de Ob. 5 Sectia VI - 20 capete drencer
stingere (vase T).
semiautomata Ob.204 Tarc - 16 capete drencer
cu drencere nitroceluloza
Nr. Tipul Zona acoperita Alte precizari

crt. instalatiei
4 Instalatie de Ob. 104 Depozit -256 de capete de sprinkler la Ob. 104;
stingere de produse finite, -43 de capete de sprinkler la Ob. 5 (6 buc
automata cu Ob.5 Sectia PL , etaj PL, 14 buc ambalare PL, 11 buc tunel
sprinklere Sectia VI si la Ob.8 PL, 12 buc ambalare VI);
Sectia Rasini I - 28 de capete de sprinkler la Ob.8.
Dotare a pichetelor P.S.I. :

1. Cange lunga 1 buc.
2. Cange scurta 1 buc.
3. Cazma 1 buc.
4. Cheie pentru racorduri tip ABC 1 buc.
5. Distribuitor tip CBC 1 buc.
6. Furtun hidrant tip B 1 buc.
7. Furtun hidrant tip C 1 buc.
8. Hidrant portativ cu robineti tip B 1 buc.
9. Lopata 1 buc.
10. Ranga tip pompieri 1 buc.
11. Reductie tip BC 1 buc.
12. Stingator portabil: P10(6) 1 buc.
13. Stingator transportabil: SC180(90) sau P50(125) 1 buc.
14. Tarnacop 1 buc.
15. Topor 1 buc.
16. Teava de refulare tip B 1 buc.
17. Teava de refulare tip C 1 buc.
In baza identificarii si evaluarii pericolelor majore, la nivelul firmei KBER S.R.L. Punct
de lucru Turturesti, s-au identificat urmatoarele riscuri:
deversari de substante si produse periculoase;
54
avarii urmate de emisii de substante periculoase (solventi);

incendii de mica si mare amploare, urmate de emisii de gaze arse;
explozii datorate scaparii de sub control a unui incendiu sau nerespectarii
masurilor privind PSI, urmate de emisii de gaze arse /periculoase.
Zone cu pericol:
Zonele cu pericol sunt prezentate pe planul general zonare Ex si sunt:
cladirile si spatiile de lucru asociate sectiilor de productie:

sectia Rasini (sectia Rasini 1si Rasini 2)- Ob.8 si Ob5;
sectia Vopsele Industriale (VI)- Ob.5;
sectia Produse pentru Protectia Lemnului (PL)- Ob.5;
spatiile de lucru asociate Diviziei Calitate Ob.5; Ob.23;
depozitele asociate acestor spatii de lucru:
rampa de descarcare solventi;
depozite materii prime- Ob.22, Ob.204, Ob.103, Ob.202;
depozit deseuri Ob.203;
tarc nitroceluloza Ob.204
instalatia post procesare ape chimice (incineratorul);
centrala termica, sobele de terpinol (agent termic);
Scenarii de accidente majore:

Pentru a cunoaste care este amploarea diferitor tipuri de accidente/incidente periculoase,
care sunt pierderile, care sunt zonele periculose, care este efectul asupra lucratorilor
firmei si a populatiei din zonele invecinate, care sunt pierderile de bunuri materiale,
cum se realizeaza dispersiei emisiilor de poluanti si modul de actiune asupra
vecinatatilor firma KBER a realizat prin institutii autorizate SECENARII CREDIBILE
DE ACCIDENT CHIMIC. Acestea sunt urmatoarele:
a) Scenarii de acccidente majore realizate de S.C. IPROCHIM S.A Bucuresti

Accident cu incendiu la parcul de rezervoare lichide combustibile- Ob.1
Scenariu de explozie la un rezervor de acetona- Ob.15
b) Secenarii de accidente majore realizate de S.C. OCON ECORISC S.A. CLUJ

Scenariu de incendiu la parcul de maturatoare- Ob.9
Scenariu de incendiu la sectia PL - Ob.5
Scenariu de incendiu la parc combustibil Ob.1
Scenariu de incendiu la depozitul de produse finite Ob.104
Scenariu de incendiu la tarcul de nitroceluloza Ob.204.
Concluziile deprinse din scenariile intocmite de S.C. IPROCHIM S.A. Bucuresti
Tipurile de pericole reprezentate de substante periculoase existente pe amplasament

sunt urmatoarele:
pericol de incendiu si /sau explozie;
pericol asupra sanatatii salariatilor societatii prin nocivitatea substantelor;
pericol in special asupra sanatatii locuitorilor din zona, in special celor din satul
Turturesti;
pericol de contaminare a factorilor de mediu- prin eventualele poluari accidentale.
55
Parcul de rezervoare lichide Ob.1- incendiu generalizat

S-a analizat efectele unui incendiu genearalizat la parcul de rezervoare provocat de atac
armat, sabotaj, atac terorist, prabusirea de corpuri, urmarile unui accident cu explozie la o
instalatie din apropiere, o grava eroare umana.
Din incendierea produselor din rezervoare rezulta o cantitate de poluanti (CO, funingine, SO2)
care, conform dispersiei , ating un maxim pentru:
CO- la 3500m vest de amplasament, adica la marginea de NE a orasului Piatra Neamt;
SO2 la 4100m de sursa, adica deasupra de N a orasului Piatra Neamt;
Funingine -se depaseste limita impusa pentru concentratia in imisii pentru zonele
protejate
Deci un foc extins la toate rezervoarele parcului Ob.1 este un eveniment care produce o
poluare semnificativa, dar reprezinta un risc nesemnificativ asupra polpulatiei din zona.
Riscul prezentat de acest eveniment consta in posibilitatea extinderii incendiului la alte
obiecte aflate in apropiere si riscul pentru echipele ce intervin pentru stingerea incendiului. Se
poate considera ca evenimentul descris reprezinta o severitate marginala, pericolul reprezentat
de incendiu la ob.1 se situeaza la un nivel scazut.
Parcul de solventi Ob.15- explozie la un rezervor de acetona

S-a analizat consecintele unui scenariu catastrofal, provocat de explozia amestecului
gazos care a rezultat din evaporarea acetonei scurse din rezervor.
Unul dintre cele mai periculoase substante depozitata in Ob.15 este acetona. Cu cat
compusul este mai volatil, cu atat pericolul de de explozie este mai mare, datorita usurintei cu
care se poate forma amestecul exploziv in amestec cu aerul.
Conditiile de explozie la un rezervor de acetona pot exista numai la avarierea grava a
rezervorului (atac armat, sabotaj, atac terorist, prabusirea de corpuri, urmarile unui accident cu
explozie la o instalatie din apropiere, o grava eroare umana) si scurgerea unei cantitati de
acetona, formandu-se rapid un amestec exploziv prin evaporarea lichidului.
Scenariul prezentat mai sus prezinta urmatoarele riscuri:
risc major datorat suflului exploziei (distrugerea strucurilor), pana la distanta de 95 m;
numar de persoane afectate 9 oameni;
risc major de fatalitati datorate fluxului termic pe o raza de 71m;
numar probal de facilitati datorate fluxulu termic: 9 persoane.
Afectarea vecinatatilor efectul domino

Din calcule reiese ca scenariul pesimist decris mai sus, o explozie majora la un rezervor de
acetona, poate produce pagube importante in lant, afectand o serie de rezervoare, depozite si
instalatii aflate pe o raza de 95 m. Luand in considerare suprafata fabricii de lacuri si vopsele si
densitatea mare de obiecte de pe platforma, se poate afirma ca explozia va distruge o parte
din obiectele fabricii. Explozia poate afecta si gospodariile aflate in vecinatatea fabricii.
Probabilitatea unui asemenea scenariu este de ordinul 10 -5 , fiind putin probabila
avarierea rezervorului, rezervoarelor si instalatiilor afectate fiind realizate in constructie antiex.
Evenimentul este putin probabil, dar efectele acestuia sunt deosebit de grave, pericolul
situandu-se la nivel mediu.
Concluziile deprinse din scenariile intocmite de S.C. OCON ECORISC S.R.L.
In prima abordare a scenariilor credibile pentru platforma Turturesti s-a luat in lucru trei ipoteze:
Incendiu la parcul de maturatoare (rezervoare rasini) Ob.9
Explozie /incendiu la sectia de Produse pentru Protectia Lemnului (PL) -Ob.5
Incendiu la rampa de descarcare solventi Ob.1
Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul amplasamentului, s-a

procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecintelor si
probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecarui scenariu fiind
56
reprezentat de produsul celor doua valori atribuite.
Valorile obtinute sunt redate in matricea de evaluare a riscurilor pentru amplasamentul

KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
Nr. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

crt.
1 Incendiu la parcul de 1 4 4
maturatoare
2 Explozie /incendiu la sectia de 3 4 12
Produse pentru Protectia
Lemnului (PL) -Ob.5
3 Incendiu la rampa de 2 4 8
descarcare solventi Ob.1
Concluziile analizei calitative a riscului
Rezultatele analizei calitative arata ca scenariile de accident luate in considerare prezinta

un risc moderat sau scazut. Nivelul scazut al riscurilor se datoreaza in principal nivelului
ridicat de tehnologizare a instalatiilor precum si al dotarilor de securitate existente. Riscul
moderat al unei explozii in hala de fabricatie produse pentru protectia lemnului este cauzat de
probabilitatea relativ ridicata de aprindere la dozarea manuala in sistem deschis a unor
componenti periculosi (nitroceluloza). Cu toate ca o explozie la sectia PL ar putea fi considerat
secenariu cu cea mai mare gravitate identificat datorita distrugerilor majore pe care le produce,
prin constructia de ziduri antiexplozie si limitarea efectelor principale in interiorul constructiei,
gravitatea acestui scenariu este diminuata.
Analiza detaliata a riscurilor de accidente relevante(analiza cantitativa)
Pentru evaluarea cantitativa a riscurilor pe amplasament sunt aplicate metode de simulare

pentru evaluarea consecintelor produse de eventualele incendii, explozii si emisii.
Marimea zonelor implicate pentru scenariile analizate
Nr. Scenariu Raza*zonei Raza* zonei Raza zonei cu

crt. cu cu efecte care este un
mortalitate ireversibile, posibil efect
ridicata, m Domino,
m m
1.a Incendiu in interiorul 4 8,3 8,3
maturatorului M1
1.b Incendiu in cuva de 22,2 38,6 38,6
retentie a maturatoarelor
2 Explozie in hala de 72 207 120
fabricatie produse pentru
protectia lemnului
3.a Incendiu in rezervorul de 5,2 10,5 10,5
xilen R1
3.b Incendiu in cuva 8,3 15,8 15,8
rezervorului de xilen R1
3.c Incendiu in cuva de 28,4 48,3 48,3
retentie a rezervoarelor de
combustibili
Concluzii in urma analizei cantitatrative de risc

57
Scenariu 1.a: Incendiu in interiorul maturatorului M1

Zonele afectate sunt in imediata apropiere a maturatorului numai in interiorul
amplasamentului. Din simulare a rezultat ca radiatia termica la care sunt expuse rezervoarele
alaturate este relativ mare (peste 12,5 Kw/mp), daca incendiul nu este stins imediat, datorita
sarcinii termice continutul acestuia se va incalzi si ca urmare sunt necesare masuri de protectie
prin racire cu apa pulverizata.
Scenariu 1.b: Incendiu in cuva de retentie a maturatoarelor

Zonele afectate sunt extinse pe o zona extinsa in partea de sud a amplasamentului inclusiv
pe zonele restranse in exterior in zona drumului DN 15D.
Scenariu 2: Explozie in hala de fabricatie produse pentru protectia lemnului

Zonele asa cum rezulta din simulare sunt extinse afectand o mare parte din amplasament.
In realitate datorita constructiei cu zid antiexplozie efectele din exterior vor fi mult reduse si
numai in dreptul suprafetelor de decompresie.
Scenariu 3a: Incendiu in rezervorul de xilen R1

Zonele afectate sunt in imediata apropiere a rezervorului numai in interiorul
amplasamentului. Din simulare a rezultat radiatia termica la care sunt expuse rezervoarele
alaturate este relativ mare (peste 12,5KW/mp). Daca incendiul nu este stins imediat, datorita
sarcinii termice continutul acestora se va incalzi si ca urmare sunt necesare masuri de protectie
prin racire cu apa pulverizata.
Scenariu 3b: Incendiu in cuva rezervorului de xilen R1

Prin marimea suprafetei incendiate zonele afectate se maresc cuprinzand toata cuva de
retentie dar fara a depasi limitele amplasamentului.
Scenariu 3c: Incendiu in cuva de retentie a rezervoarelor de combustibili

Zonele afectate sunt extinse cuprinzand intreaga parte centrala a amplasamentului fara a
depasi limitele acestuia.
In toate cazurile de incendii la rezervoare (solventi, uleiuri, rasini) este posibil un efect de
Domino intern in primul rand cu amplificarea accidentului prin incendierea rezervoarelor
alaturate. In cazuri grave ale extinderii incendiului in cuva de retentie un efect de Domino intern
este posibil cu amplificarea accidentului prin incendierea si altor instalatii din zona.
In a doua abordare a scenariilor credibile pentru platforma Turturesti s-au mai luat in lucru
doua ipoteze. In lucrarea efectuata de S.C. OCON ECORISC S.R.L., sunt evaluate
urmatoarele pericolele:
Incendiu la depozitul produse finite- prin analiza DOW

Incendiu la tarc nitroceluloza prin calculul distantei de separare si metodei
listei de verificare
Concluzii privind incendiu la depozitul produse finite- analiza DOW

factorul de pericol general al unitatilor de proces analizate este unul mediu datorat in
principal constructiei depozitului ca o incapere inchisa precum si specificului depozitarii in
ambalaje inchise;
factorul de pericol special al unitatilor de proces este unul scazut datorita specificului
procesului (de depozitare in conditii normale) ceea ce indica o probabilitate potentiala
mica a unui accident cu pierderi;
nivelul de pericol al depozitului de produse finite este intermediar datorita potentialului
de risc ridicat a produselor depozitate;
raza de expunere calculata in cazul unui accident cu incendiu sau explozie este una
relativ mare (29 m) in jurul depozitului, dar conform indicatiilor din ghid deoarece peretii
depozitului nu permit extinderea unui eventual incendiu raza de expunere in caz de
58
incendiu este limitata in interiorul incapererii;

factorul de distrugere in cazul unui accident cu incendiu sau explozie este unul ridicat
de peste 50%;
factorul de credit pentru controlul pierderilor este unul relativ ridicat datorita dotarilor
existente (instalatie de semnalizare incendiu, instalatie de sprincklere, trape de fum,
senzori de fum, hidranti interiori, hidranti exteriori, spumogen, stingatoare cu pulberi, etc);
pentru o buna utilizare a dotarilor tehnologice si de interventie, in cazul unui accident de
incendiu sau explozie la depozitul de produse finite, nivelul pierderilor materiale poate
scadea la jumatate cifra calculata initial.
Concluzii privind incendiu la tarc nitroceluloza prin calculul distantei de separare

Consideratii privind incadrarea nitrocelulozei in categoria substantelor periculoase
Conform HG 1408/2008, anexa nr. 2, nitroceluloza folosita in firma KBER care
are un continut de azot mai mic de 12,6% (nitroceluloza industriala), cu fraza de risc R11,
este incadrata in categoria substantelor foarte inflamabile.
Conform adresei INSEMEX Petrosani nr. 2346/21.04.2003 si fiselor de
securitate primite de la furnizori, nitroceluloza impregnata cu cel putin 25% alcool si un
continut de azot care nu depaseste 12,6%, nu face parte din categoria materialelor
explozive. Conform prescriptiilor ADR se incadreaza in clasa 4.1 Substante solide
inflamabile, substante autoreactive si substante explozibile solide desensibilizate.
Pierderea partiala, sub 25% (masa) sau totala a continutului de alcool din compozitia
nitrocelulozei impregnate conduce la cresterea gradului de periculozitate a acestui
produs la depozitare, procesare, transport.
Conform lucrarii intocmita de S.C. OCON ECORISC S.R.L., nitroceluloza
industriala (cu continut de azot care nu depaseste 12,6%) nu este considerata substanta
periculoasa in conformitate cu prevederile HG nr. 804/2007. In schimb nitroceluloza poate
prezenta riscuri la depozitare si manipulare. Nitroceluloza se poate aprinde foarte
usor prin frecare si lovire. Principalul risc asociat nitrocelulozei industriale este
riscul de incendiu.
Necesarul de nitroceluloza la nivelul platformei
Din punct de vedere tehnologic necesarul de nitroceluloza intr-o saptamana este de cca
3 tone. Aceasta cantitate acesta cantitate se comanda la furnizor si se aduce saptamanal in
firma.
Argumentarea depozitarii in siguranta, in tarcul de nitroceluloza existent, a cantitatii maxime
de 3 tone.
In lucrarea efectuata de S.C. OCON ECORISC S.R.L., sunt evaluate pericolele la tarcul
de nitroceluloza existent prin 2 metode:
evaluarea riscului prin metoda Lista de verificare ;
evaluarea riscului prin calculul distantei de separare.
Concluziile finale conduc la faptul ca:
depozitul de nitroceluloza respecta conditiile de depozitare in conditiile de
siguranta a produsului;
se repecta distanta intre tarcul de nitroceluloza si celelalte obiective: pentru o
cantitate intre 1-5 tone nitroceluloza depozitata in depozite fara pereti de foc distanta de
separare intre obiective trebuie sa fie de min. 4 m. Distanta poate fi redusa daca exista
pereti de foc, protectie de raciere cu apa pulverizata sau valuri de pamant. In cazul nostru
tarcul de nitroceluloza este echipat cu instalatie de drencere;
lipsa populatiei, personalului si obiectivelor industriale in vecinatatea tarcului de
nitroceluloza face ca locatia depozitului sa fie considerate cu risc scazut ;
in cazul unui incendiu, in jurul depozitului s-a estimat ca nivelul radiatiei termice
poate depasi valoarea de 12,5 kw/mp; Daca incendiul nu este stins imediat, datorita
sarcinii termice se pot inclazi ambalajele cu produse din Ob.202, 203 si ca urmare sunt
necesare masuri de protectie prin racire cu apa pulverizata, alfel exista riscul propagarii
incendiului prin efectul Domino.
59
Concluzii finale privind STUDIILE DE RISC INDUSTRIAL intocmite de S.C. OCON

ECORISC S.RL. si S.C. IPROCHIM S.A.
In lucrarile efectuate de S.C. OCON ECORISC S.RL. si S.C IPROCHIM S.A. s-au analizat
urmatoarele aspecte privind potentialele pericole la Punctul de lucru Turturesti:
tipul proceselor tehnologice;
categoriile de substante chimice folosite pe platforma si caracteristicile acestora;
pericole de accidente mecanice, termice si electrice existente;
pericolul reprezentat de toxicitatea substantelor chimice utilizate in procesele
tehnologice;
pericolul reprezentat de inflamabilitatea /explozivitatea substantelor si materialellor
combustibile folosite;
masurile luate si dotarile existente pentru reducerea riscurilor de aparitie a unor
accidente;
accidente majore care pot aparea pe platforma si consecintele acestora.
In procesele de productie exista pericole de tip mecanic, termic si electric care se

situeaza la un nivel redus , avand in vedere natura activitatii fabricii.
Pericolul reprezentat de toxicitatea substantelor chimice se situeaza la un nivel mediu
redus, existand in firma o serie de substante periculoase: iritante, nocive, oxidante, toxice,
corozive, inflamabile, foarte inflamabile, periculoase pentru mediu si sistemul acvatic.
Cel mai important pericol este pericolul de incendiu, pe platforma existand cantitati mari
de solventi organici si produse pe baza de solventi.
Unii solventi, cum ar fi acetona, prezinta risc de explozivitate, datorita volatilitatii acestora.
Vaporii de solventi formeaza amestecuri explozive in proportii cu aerul.
In vederea reducerii riscului propagarii incendiului prin efectul Domino, in baza
recomandarilor din Raportul evaluare la incendiu PL TRTURESTI s-au construit ziduri
antiexplozie intre obiective.
In cadrul platformei exista o dotare completa de stingere a incendiilor.
Conform evaluarii dupa HG 804/2007, se poate afirma ca substantele periculoase
existente pe amplasament prezinta un pericol minor.
Analizand toate riscurile existente pe platforma, se poate afirma ca la S.C. KBER S.R.L.
Punct de lucru Turturesti, pericolul principal este reprezentat de substantele inflamabile, care
pot genera incendii. Lipsa masurilor preventive privind PSI, nesemnalizarea la timp a
incendiului, intarzierea la interventia de stingerea incendiilor a echipelor pentru stingerea
incendiilor pot genera incendii violente care pot genera, in cazuri extreme, explozii/extinderea
incendiului prin efectul de Domino.
In conditii de functionare normala a activitatilor pe amplasament, in conditiile respectarii
instructiunilor de lucru, PSI si de sanatate si securitate in munca, riscul de producere a unor
astfel de accidente este redus, iar efectele negative asupra mediului inconjurator sunt limitate
la un nivel minim acceptabil.
9. Zgomot si vibratii
Principalele surse importante de zgomot si vibratii de pe amplasament sunt:
pompele, compresoarele, agregatele de producerea frigului, ventilatoarele de
exhaustare;
instalatiile tehnologice din sectiile de productie, sistemele de omogenizare/agitatoare
sunt surse majore de zgomot, dar acestea se gasesc montate in incinte izolate
acustic.
Instalatia SC KOBER SRL functioneaza in asa fel incat la limita zonei functionale a
amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori limita:
Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii , conform
STAS 10009/88
Pentru nivelul de vibratii :- limita maxima admisa este de 20 vibratii, conform STAS
12025/2-81.
60
Pentru incadrarea in nivelul de zgomot se acorda o atentie dosebita disciplinii in munca mai
ales pe timp de noapte.
Conform masuratorilor efectuate si a mediilor anuale prezentate in Anexa nr. 5, nu s-au
inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot fata de valorile prescrise.
10. Monitorizare
Conform AIM nr. 21/04.07.2006, reactualizata in 29.10.2007, revizuita 19.03.2012

societatea KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti a prevazut un Program de monitorizare
pentru evacuarile in mediu. In program sunt incluse investigatii asupra calitatii efluentului
conventional curat, emisii in aer din surse punctiforme de ardere si tehnologice (pulberi),
analize ape (freatic, menajer, pluvial, tehnologic), analize sol, noxe fizice (zgomot) si chimice
(COV, pulberi) la locul de munca. Programul de monitorizare propus cuprinde poluantii ce
trebuie urmariti in fiecare factor de protectie, metoda de analiza, frecventa de analiza si
rezultatele.
AER
1. Monitorizarea emisiilor punctiforme
Conform AIM nr. 21/04.07.2006, reactualizata in 29.10.2007, revizuita 19.03.2012, firma

are urmatoarele obligatii:
Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele

de analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul de mai jos.
Sa monitorizeze emisiile tehnologice de COV in conformitate cu cerintele legislatiei
referitoare la COV in vigoare.
Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul
EPER si pentru plata la fondul de mediu;
Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii
dispozitivelor de reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia
monitorizari emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.
PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII
Nr. Punct de Noxa Metoda de monitorizare

Crt. masu
rare Masurare Estimare
Prelevare Analiza frecv metoda Frec
enta venta
1 Cos Nox Conform Conform 1/an CORINA 1/an

centrala Ordin Standardelor IRE sau
Sox
termica 462/1993- ISO sau NE Bilanturi
CO de masa
norme In vigoare
pulberi metodologi-
2 pulberi ce lunar
61
Cos CO sau altor NE Conform Trime Pentru

instalatie in vigoare metodelor din strial* pulberi-
NMCOV
post- Ghidul AP40
exprimati in
procesare TOC national al
termica emisiilor de
ape uzate HCl
poluanti,
3 Cos soba Nox Apendix 3 2/an 1/an
terminol Sox ,Conform
(difil) BAT, principii
CO
generale de
pulberi monitorizare,
Anexa 2
Conform
Standardelor
in vigoare
,Catalogul
Standardelor
Romane ,
sectiunea
Protectia
mediului
Nota: Deoarece S.C. KBER S.R.L. incinereaza doar apele uzate chimic impure cu
compozitie constanta din punct de vedere calitativ, avand in vedere capacitatea mica a
instalatiei se considera relevanta monitorizarea discontinua a noxele emise .
2. Monitorizarea emisiilor tehnologice

Conform AIM nr. 21/2006, actualizata la 29.10.2007, firma are urmatoarele obligatii:
Se determina odata/an debitele masice de pulberi evacuate prin intermediul gurilor de

ventilatie .
Din fluxurile tehnologice de producere a produselor peliculogene se emit in atmosfera
prin intermediul sistemului de ventilatie gaze reziduale captate si netratate. Acestea
constitue, conform definitiei Directivei COV, emisii fugitive. Monitorizarea emisiilor
fugitive de COV se face prin intocmirea anuala a planului de gestionare a solventilor
organici.
Se monitorizeaza imisiile de noxe la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei
specifice de protectie a muncii .
Se iau toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor, astfel incat impactul
activitatii asupra personalului si a populatiei din zona invecinata sa fie minim.
Conform bilanturilor COV efectuate anual, nu s-au inregistrat depasiri ale emisiilor COV fata
de valorile prescrise. In anexa nr. 5 este prezentat bilantul COV pentru anul 2014.
APA
1.Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata
Din activitatea S.C. KBER S.R.L. nu rezulta emisii directe in ape de suprafata.
2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana
Pentru monitorizarea calitatii apei subterane , de doua ori pe an se analiza comparativ

62
probe din cele doua foraje, F1 si F2 .

Conform Notificarii de punere in functiune nr.4/12.12.2002 a Directiei Apele Romane
Siret Indicatorii urmariti sunt: pH, conductivitata, CCOMn, Sodiu, Potasiu, Magneziu,
Fier total, Mangan, Cloruri, Sulfati, Fosfati, Azotati, Azotiti, Amoniu, Fenoli, Cianuri,
Crom hexavalent, reziduu fix, detergenti, extractibile.
Frecventa de recoltare : 2/an : F1: 15 martie-15 aprilie; 15 octombrie-15 noiembrie; F2:
01 mai-30 mai; 15 octombrie-15 noiembrie. Perioadele de recoltare au fost fixate in
baza perioadelor de maxim si minim realizate in subteran.
Metodele de analiza utilizate - conform Legii nr. 458 din 8 iulie 2002
privind calitatea apei potabile
Indicatorii urmariti si metodele de analiza sunt conform Notificarii de punere in
functiune nr. 4/12.12.2002 a Directiei Apele Romane Siret.
Determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Nu sunt neincadrari ale
indicatorilor masurati datorate activitatii desfasurate la nivelul firmei.
3. Alte monitorizari
Conform contractului cu CJ APA SERV SC si Autorizatiei de gospodarirea apelor societatea
monitorizeaza calitatea apelor menajere de trei ori pe saptamana . Indicatorii urmariti: pH,
suspensii, CCOCr, CBO5, substante extractibile in eter de petrol, detergenti sintetici, azot
amoniacal, fosfor total, cianuri, sulfuri, sulfiti, sulfati si hidrogen sulfurat, crom hexavalent,
cupru, clor rezidual liber.
Valorile de referinta si metodele de analiza sunt cele reglementate in HG 352/2005.
Apele uzate tehnologice ce urmeaza sa fie eliminate la linia de post-procesare termica sunt
analizate o data pe luna .
Indicatorii urmariti: temperatura, pH, miros, materii in suspensie, CCOCr, substante extractibile
in eter de petrol, conductivitate, cloruri, NH4+,Reziduu fix, Cu2+, SO4 2-, alti indicatori
specifici.
Apele pluviale se analizeaza la umplerea bazinului de 35 mc si bazinului de 90 mc. Indicatorii

urmariti: pH, materii in suspensie, CBO5, CCOCr, substante extractibile, azot amoniacal,
azotati, azotiti, fosfor total, sulfati, cloruri, cianuri, reziduu fix. Odata pe an se vor determina
metalele: Cu, Cr, Pb, Zn, Co.
Rezultatele se compara cu valorile de referinta prevazute de legislatia in vigoare: HG
188/2002, modificat de HG352/2005.
Determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Metalele grele s-au analizat cu
S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L..
Nu sunt neincadrari ale indicatorilor masurati.
Mentiune: In AIM sunt metionate a fi analizate urmatoarele metale: Cu, Cr, Pb, Zn, Co.
Materiile prime utilizate la nivelul firmei nu contin Cr si nici Pb.
3. SOLUL
Prevederile AIM impun monitorizarea solului in urmatoarele puncte:

1. din zona sectiei VP , de langa gardul locuintei Chirila
2. din spatiu verde, zona depozitului de materii prime lichide
3. in afara perimetrului obiectivului, la o distanta de cca 1,5 km de firma langa paraul
Potocina ) , ca punct de referinta.
Analizele de sol se fac o data pe an; parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei
A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu, avindu-se in vedere riscul prezentat de fiecare instalatie, sunt: pH, Cu, Pb, Zn, Cr,
Co, Mn, Hg, total hidrogarburi aromatice.
In anul 2015 din probele prelevate din acelasi puncte, conform analizelor de sol efectuate
63
de SC GIVAROLI IMPEX SRL, valorile indicatorilor analizati se incadreaza in limitele normate

pentru solurile cu folosinata mai putin sensibila conform Ord. 756/1997.
Rapoartele de incercari din anul 2015 privind calitatea solului este redata in anexa nr.5.
4.ZGOMOTUL
Conform AIM nr.21/2006, monitorizarea zgomotului se realizeaza astfel:
Nr. Locul de masurare frecventa Metoda de referinta

crt.
4 limita estica a trimestrial
amplasamentului, cat mai ISO 9613-2
aproape de locuinta familiei SR ISO 8297/1999
Chirila SR EN ISO 3744/1998
5 limita sudica a SR EN ISO 3746/1998
amplasamentului, cat mai
aproape de locuinta si livada
Conform Autorizatiei Integrata de Mediu nr. 21/04.07.2006 valoarea limita maxim

admisa este de 65 dB in timpul zilei, si 55 dB/ pe timpul noptii.
Determinarea nivelului de zgomot s-a realizat intern, prin laboratorul propriu si prin
laboratoare autorizate. Nu s-au inregistrat depasiri a nivelului de zgomot la limitele incintei,
valorile se incadreaza sub valorile limita impuse prin AIM.
Rapoartele de incercari din anul 2015 privind zgomotul sunt in anexa nr.5.
5. DESEURI
Conform prevederilor AIM nr. 21/2006 si Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor:
-s-au predat deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin
autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;
- s-a desemnat o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure
indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
- s-a facut colectarea selectiva a deseurilor, fara amestecarea diferitelor categorii de deseuri
periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase;
- s-au separat deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
- se tine evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei, modului de
transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare; datele se pot pune la dispozitia
autoritatilor competente, la cererea acestora;
- exista o caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul
determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora;
- s-a asigurat evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa
1 din HG 856/2002 si s-a transmis anual la APM Neamt.
Alte precizari:
Evidenta gestiunii deseurilor se face lunar, pe categorii, conform prevederilor HG
nr.856/2002;
inregistrarile sunt pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu;
transportul deseurilor se realizeaza cu respectarea HG nr. 1061/10.09.2008 privind
transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei
gestionarea anvelopelor uzate se face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004;
uleiurile uzate rezultate din activitate sunt gestionate cu respectarea prevederilor HG
64
nr.235/2007;
acumulatorii uzati sunt gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001;
ambalajele si deseurile de ambalaje s-au gestionat conform prevederilor HG
nr.621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 247/2011 privind gestionarea
ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Conform acestei legi :
- operatorul instalatiei - SC KOBER SRL este responsabil pentru intreaga
cantitate de deseuri generate de ambalajele pe care le introduc pe piata
nationala si pentru deseurile generate de ambalajele primare, secundare si
tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu exceptia ambalajelor de
desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vanzare, a produselor
pe care acestia le introduc pe piata nationala;
- operatorul instalatiei este obligat sa indeplineasca cel putin
obiectivele prevazute in anexa nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare inclusiv cu
modificarile aduse de OUG 115/2010, aplicate la deseurile de ambalaje rezultate
de la ambalajele introduse pe piata nationala/preluate pe baza de contract cu
asigurarea trasabilitatii acestora.
- Responsabilitatea s-a realizat prin intermediul unui operator economic autorizat.
Firma noastra are incheiat cu ECOPIM RECYCLING-, firma autorizata de
ministerul mediului, pentru preluarea responsabilitatilor privind ambalajele
introduse pe piata,conf. HG 621/2005..
Mod de valorificare/eliminare:
deseurile de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante

periculoase au fost valorificate prin S.C. DEMECO S.R.L.;
deseurile de hartie, carton, plastic au fost valorificate prin S.C. MULTIBOX S.R.L.;
deseurile de ambalaje de lemn lemn a fost valorificat la persoane fizice;
deseurile tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite,
elemente filtrante, coji produse peliculogene, namoluri din statiile de preepurare,
echipament de protectie uzat au fost valorificate la S.C. DEMECO S.R.L.;
deseurile menajere si nemenajere au fost eliminate la S.C. BRATNER SALUBRITATE
S.A.;
deseurile electrice (tuburi neon) valorificate prin S.C. ECOREC RECYCLYNIC S.R.L.
deseuri electrice si electronice valorificate prin S.C. REMAT S.A..
uleiuri minerale valorificate prin S.C. K.L.T.& Co. INDUSTRIES S.R.L.
11. DEZAFECTARE
Conform prevederile din AIM nr.21/2006:

La incetarea activitatii, titularul activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere,
agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde
masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa
inceteze activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in
vederea refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat
prin Ordinul nr.36/2004.
Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in
practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse
indiferent de situatia financiara a titularului.
Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect
Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de
dezafectare aferente.
In anexa 6 prezentam modelul Planul de inchidere intocmit si inainatat la ARPM la
solicitarea de reactualizare a AIM cu adresa nr. 298/30.07.2007. In caz de inchidere acest plan
urmeaza a fi completat si actualizat.
65
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Terenul, pe care se amplaseaza instalatiile Fabricii lacuri si vopsele - Turturesti, avut

anterior o folosinta agricola. Pe amplasamentul analizat si-a desfasurat initial activitatea S.C.
Avicola S.A., iar dupa desfintare, cele doua hale aflate pe amplasament au fost folosite ca
depozit de fructe.
In anul 1991, sub indrumarea si administrarea inginerului Aurel Kober, se incepe
constructia la S.C. KBER S.R.L., firma cu capital integral privat.
Aflata pe piata romaneasca din 1991, firma Kober este primul mare producator cu
capital integral privat din domeniul produselor peliculogene si rasinilor sintetice, cu cea mai
dinamica dezvoltare in domeniul produselor decorative.
In decursul celor 24 ani de existenta, societatea a parcurs mai multe etape de
dezvoltare si modernizare, investitiile realizandu-se atat pentru extinderea activitatii de
productie cat si pentru retehnologizare si protectia mediului.
Pe parcurs, societatea a mai achizitionat teren de la proprietarii particulari din zona,
extinzand astfel platforma industriala.
Suprafata totala de teren detinuta de S.C. KBER S.R.L. in satul Turturesti este de
39476 mp incinta firma si 34749mp in extravilan, din care suprafata ocupata de constructiile si
instalatiile societatii este de 34860 mp.
Punctul de lucru KBER S.R.L., situat la cca. 4 km de municipiul Piatra Neamt, isi
are amplasata platforma industriala in satul Turturesti, comuna Girov, jud. Neamt.
la S DN 15 D Piatra Neamt Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata
si o locuinta;
la E - o alee de acces din DN 15 D in zona de culturi agricole si locuinta familiei
Chirila;
Zona rezidentiala, localitatea Turturesti, se afla in imediata vecinatate a platformei S.C.
KOBER S.R.L.
X : NV: 69331,6818; NE: 609499,1922;SE: 609415,9446; SV: 609252,3885;
Y: NV: 605833,7967;NE: 605796,3950;SE: 605579,8842;SV: 605629,6939
13. limite de emisie

1. VLE- Statie postprocesare termica ape uzate
Localizare sursa Noxe emise VLE conform L.278/2013

de emisie
mg/Nmc mg/Nmc
staie 97%- 10
uzate TOC
CO 50 100%- 100
HCl 10 100%- 60
97% - 10
66
NOTA :
VLE pentru mediile la jumatate de ora se considera respectate daca sunt indeplinite ambele conditii
;ex pulberi: toate masuratorile(100%) sa fie mai mici ca 30 si 97% din masuratori mai mici ca 10.
2. VLE Centrala termica , Statie agent termic (terminol)
Localizare sursa de emisie /punct Noxe emise VLE conform

emisie HG 462/1993
gaz metan
Nox 350
Cos dispersie aferent Centrala CO 100
termica pulberi 5
P=1400 KW SO2 35
Gaz metan
Cos dispersie aferent Statie agent Nox 350
termic, CO 100
2 cazane de
440, 640 KW pulberi 5
gaz metan SO2 35
3. Emisii stationare tehnologice si emisii difuze

Din fluxurile tehnologice de producere a produselor peliculogene se emit in atmosfera prin intermediul
sistemului de ventilatie gaze reziduale captate si netratate. Acestea constitue, conform definitiei Directivei
COV, emisii fugitive. Monitorizarea emisiilor fugitive de COV se face prin intocmirea anuala a planului de
gestionare a solventilor organici.
S.C. KOBER S.R.L. are obligatia de a elabora anual Planul de gestionare a solventilor organici cu continut
de COV pentru a evalua conformarea cu VLE impuse de L.278/2013, astfel:
E = 3% x CS; E<3%CS

Se determina odata/an debitele masice de pulberi evacuate prin intermediul gurilor de ventilatie .
4. Evacuarea apelor uzate se va realiza respectand toate conditiile specificate in autorizatia de

gospodarire a apelor nr 13/05.02.2007.
4.1. Nivelul indicatorilor de calitate pentru apele menajere se va incadra in limitele impuse in contractul
incheiat cu C.J. APA SERV SA Neamt si in limitele impuse de HG 352/2005, anexa 2, tabel1- Indicatori
de calitate ai apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor.
4.2 VLE pentru apele uzate tehnologice nu este cazul deoarece se incinereaza.
4.3.1. Apele meteorice colectate in rezervorul de 90 mc, in primele 10 minute de ploaie prezinta un
potential impact deoarece spala zona de productie. In functie de valoarea indicatorilor fizico-chimici aceste
ape sunt utilizate ca ape tehnologice pentru uz intern sau sunt eliminate prin incinerare.
4.3.2. Apele meteorice colectate dupa 10 minute de ploaie in rezervorul de 35 mc, sunt evacuate in
canalizarea pluviala cu conditia ca indicatorii fizico-chimici sa se incadreaze in limitele maxime admisibile
din HG 352/2005 privind incarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale evacuate in receptorii naturali.
67
4.4 Calitatea apei freatice este urmarita utilizand doua foraje de monitorizare de care dispune societatea :
Calitatea apei subterane va trebui evaluata avand in vedere contributia proprie a platformei, prin
diferentele calitative care pot apare intre cele doua foraje, fata de valorile de referinta din notificarea
A.N. Apele Romane Directia Apelor Siret nr. 4/12.12. 2002 :
Nr. Crt. Indicator de calitate F2 F1

1 pH 7,2 7,7
2 Conductivitate , S/cm 577 608
3 CCOmn, mg oxigen/l 1,3 3,3
4 Sodiu, mg/l 10,8 11,7
5 Potasiu, mg/l 2,4 5,4
6 Magneziu, mg/l 16,1 11,3
7 Fier total, mg/l 0,02 0,07
8 Mangan, mg/l 0,00 0,1
9 Cloruri, mg/l 12,7 8,5
10 Sulfati, mg/l 21,1 23,00
11 Fosfati, mg/l 0,026 0,03
12 Azotati, mg/l 16,3 11,3
13 Azotiti, mg/l 0,02 0,02
14 Amoniu mg/l 0,2 0,00
15 Fenoli, mg/l 0,00 0,00
16 Cianuri, mg/l 0,00 0,00
17 Crom hexavalent, mg/l 0,00 0,00
18 Reziduu fix mg/l 371 378,5
19 Detergenti mg/l 0,00 0,00
20 Extractibile, mg/l - 2,3
5. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr.
756/1997
Total Metale grele
Hidrocarburi
aromatice
Valori
normale <0,5 0,1 20 900 20 5 1 20 100
(mg/kg s.u.)
Prag de
50 4 250 2000 250 25 5 200 700
alerta
Prag de
150 10 500 4000 1000 50 10 500 1500
interventie
6. Zgomotul
Masuratorile privind nivelul de zgomot se va realiza conform tabelului urmator.

crt.
68

aproape de locuinta familiei ISO 9613-2
Chirila SR ISO 8297/1999
SR EN ISO 3744/1998
aproape de locuinta si
livada
Conform Autorizatiei Integrata de Mediu nr. 21/04.07.2006 valoarea limita maxim admisa este de 65
dB in timpul zilei, si 55 dB/ pe timpul noptii.
14. IMPACT
EMISII AER/ APE, NIVEL ZGOMOT
In conformitate cu obligatiile ce decurg din autorizatie s-au monitorizat intern, prin laboratrul
MFM, urmatoarele:
apele uzate menajere, apele pluviale, apele chimice, apele din panza freatica;
emisii la cosuri (centrala termica, incinerator, sobe difil);
emisii in toate locurile de munca unde se folosesc solventi;
nivelul de zgomot la nivelul platformei, la limita incintei si la nivelul celor mai apropiati
receptori ( NE fam Chirila si S moara).
Mentiuni:
1. Frecventa determinarilor a fost cea stabilita prin autorizatia integrata de mediu.
2. Nu s-au inregistat depasiri ale valorilor impuse de legislatia in vigoare.
3. Planul de gestionare COV este redat in anexa nr.5.
4. Buletinele de analiza au fost trimise lunar la APM Neamt si Garda Nationala de
Mediu Neamt.
5. Determinarile efectuate in anul 2015 sunt prezentate in anexa nr. 5.
Calitatea apei freatice este urmarita utilizand doua foraje de monitorizare de care dispune
societatea :
69
Calitatea apei subterane este evaluata avand in vedere contributia proprie a platformei,
prin diferentele calitative care pot apare intre cele doua foraje, astfel indicatorii analizati nu
indica nici o alterare comparand F2 reprezentand iesirea apelor de sub platforma cu F1
reprezentand inrearea apelor de sub platforma.
Comparand indicatorii analizati cu valorile din Notificarea 4 / 12.12.2002 emisa de DAS

Bacau, valorile determinate se incadreaza in limitele admisibile.
Nivelul de zgomot generat de activitatile desfasurate la nivelul platformei este redus,

incadrandu-se in valorile limita prevazute de H.G. nr. 493/2006 si STAS 10009/ 88, de unde
reiese ca, impactul asupra starii de sanatate a personalului, precum si asupra populatiei din
vecinatate este nesemnificativ, activitatea fabricii neconstituind sursa de poluare fonica in zona.
Prin laboratoare autorizate

Cu S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L s-au efectuat urmatoarele determinari:
apele uzate menajere, apele pluviale, apele chimice, apele din panza freatica;
emisii la cosuri (centrala termica, incinerator, sobe difil);
nivelul de zgomot la nivelul platformei, la limita incintei si la nivelul celor mai apropiati
receptori ( NE fam Chirila si S moara).
analize sol;
Mentiuni:
- Buletinele de analiza efectuate de S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L sunt prezentate in anexa nr.
5
- Nu s-au inregistrat depasiri.
SOL
Analizele de sol se fac o data pe an; parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei
A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu, avindu-se in vedere riscul prezentat de fiecare instalatie, sunt: pH, Cu, Pb, Zn, Cr,
Analizele de sol efectuate de laboratoarele autorizate indica faptul ca S.C. KBER S.R.L.
Punct de lucru Turturesti nu constituie, in conditii normale de functionare, o sursa de poluare
pentru sol. Nu se evidentiaza posibilitati de poluare directa a solului iar solul din incinta firmei
prezinta valori ale concentratiilor indicatorilor analizati, comparabile cu cele ale probelor martor
prelevate din diferite zone, impactul si poluarea fiind nesemnificative.
DESEURI
Evidenta gestiunii deseurilor se tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG nr.856/2002.
Exista contracte incheiate cu firme specializate pentru eliminarea tuturor deseurilor,
eliminarea/valorificarea facandu-se cu respectarea prevederilor legale.
Deseurile rezultate de pe platforma KOBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti au o natura
foarte diversificata si pot fi incadrate in doua grupe mari: valorificabile si nevalorificabile.
Situatia deseurilor valorificate in anul 2014 este redata mai jos:

Nr. Cantitate
crt. valorificata
Denumire deseu Cod deseu
in anul 2014,
tone
1 ambalaje care contin reziduuri sau sunt 15 01 10* 3,605
contaminate cu substante periculoase
2 absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de 15 02 02* 7,048
70
ulei fara alta specificatie), materiale de

lustruire, imbracaminte de protectie
contaminata cu substante periculoase
3 deseuri de vopsele si lacuri cu continut de 08 01 11* 3,194
solventi organici sau alte substante periculoase
4 namoluri de la vopsele si lacuri cu continut de 08 01 13* 33,147
solventi organici sau alte substante periculoase
5 deseu ambalaje de hartie/carton 15 01 01 2,56
6 deseu ambalaje de material plastic 15 01 02 3,94
7 deseu ambalaje de lemn 15 01 03 14,32
8 Deseuri echipamente casate (DEEE) 20 01 21* 0,030

9 alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 03 08* 12,115
10 suspensii apoase cu continut de vopsele si 08 01 20 80,813
lacuri
Situatia deseurilor eliminate prin incinerare este redata mai jos:
Nr. Cantitate
crt. eliminata
Denumire deseu Cod deseu
in anul 2014,
tone
1 alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 03 08* 151,058
Mod de valorificare/eliminare:
deseurile de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante

periculoase au fost valorificate prin S.C. DEMECO S.R.L.;
deseurile de hartie, carton, plastic au fost valorificate prin S.C. MULTIBOX S.R.L.;
deseurile de ambalaje de lemn au fost valorificate la persoane fizice;
deseurile tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite,
elemente filtrante, coji produse peliculogene, namoluri din statiile de preepurare,
echipament de protectie uzat au fost valorificate la S.C. DEMECO S.R.L.;
deseurile menajere si nemenajere au fost eliminate la S.C. BRATNER SALUBRITATE
S.A.;
deseurile electrice (tuburi neon) valorificate prin S.C. ECOREC RECYCLYNIC S.R.L.
uleiuri minerale valorificate prin S.C. K.L.T.& Co. INDUSTRIES S.R.L.
ambalaje introduse pe piata, transfer responsabilitati, contract incheiat cu firma S.C.
INTERSEMAT S.R.L. Bucuresti.
In vederea realizarii obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a ambalajelor introduse

pe piata, in anul 2014, firma KBER S.R.L. a prelungit prin act aditional Contractul nr.
294/2014 incheiat cu firma S.C. ECOPIRIM RECYCLING SA.. de preluare a responsabilitatii
privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Minimizarea deseurilor
Pentru diminuarea deseurilor firma are implementat un sistem de colectare selectiva, ce
permite reutilizarea anumitor tipuri de solutii de spalare/ambalaje inainte de a deveni deseuri.
In vederea reducerii cantitatii de deseuri periculoase societatea dispune de:
- linii de fabricatie consacrate pe game de produse compatibile, ceea ce duce la cantitati mai
mici de deseuri rezultate din curatarea instalatiilor;
- procesele tehnologice se desfasoara in sistem inchis, automatizat, in vederea reducerii
emisiilor;
71
- o instalatie de spalare stendere, in conformitate cu BAT, prin care se asigura o spalare

efecienta in sistem inchis, consumuri reduse de solventi pentru spalare, cantitati reduse de
solventi uzati;
- distilarea solventilor uzati si reutilizarea acestora in procesele tehnologice;
- solutiile uzate de solventi rezultate intr-o anumita faza a procesului de fabricatie sunt
reutilizate, dupa posibilitati, intr-o alta faza ceea ce conduce la o diminuare a deseurilor si
implicit a costurilor;
-urmarirea consumurilor pe fiecare lot/fisa de fabricatie.
In vederea reducerii cantitatii de deseuri reciclabile societatea:
- reutilizeaza/repara paletii de lemn;
- reutilizeaza separatorii din carton;
- reutilizeaza containerele din plastic;
- reutilizeaza butoaile metalice de la materiile prime pentru stocarea unor produse sau
deseuri.
15. PLANUL DE MASURI OBLIGATORII SI PROGRAMELE DE MODERNIZARE
S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti este o instalatie relativ noua, pentru care s-au
prevazut toate masurile astfel incat sa fie optimizate fluxurile de productie, cu respectarea
cerintelor proceselor tehnologice, a masurilor de siguranta in exploatare si protectie impotriva
incendiilor, a normelor de igiena si sanatate publica, protectie a mediului, a legislatiei privind
calitatea constructiei si a instalatiilor aferente.
AIM nr.21/2006 , actualizata in 29.10.2007, revizuita in 2012 nu prevede Plan de actiuni.
Mentiune:
Firma a acordat o atentie deosebita modernizatii si retehnologizarii, de la obtinerea AIM
nr.21/2006 s-au realizat urmatoarele:
Montarea de ecofiltre la sectia Rasini II, la buncarele B4 si B5. Pentru retinerea
pulberilor din mediul de lucru, la dozarea materialelor pulverulente, la sectia Rasini II,
s-au montat ecofiltre.
Retehnologizare: instalatia VIA (procesare vopsele industriale apoase). Fabricarea

unitara a vopselelor in dispersie apoasa, in instalatii consacrate numai produselor pe
baza de apa, in scopul scaderii frecventei curatarii instalatiei si implicit a scaderii
cantitatilor de deseuri. Cresterea gradului de automatizare in operatii precum dozarea
de materii prime si aditivi.
Reorganizarea depozitelor de materii prime/produse finite. Prin mutarea sectiilor VP,

EVA si LV la Savinesti tipurile/cantitatile de materii prime/produse finite din depozite
sunt mai mici, ceea ce face lucrul in spatiile de depozitare materii prime si produse finite
sa se faca mult mai usor, crescand gradul de siguranta.
Preluarea spatiului si utilajelor sectiei LV de catre sectia VI si modernizarea acesteia:

inlocuirea utilajelor existente la sectia VI (pe fostul amplasament a sectiei LV) cu utilaje
performante (mori orizontale), de ultima generatie ce permit scurtarea timpului de
reprocesare, deci implicit a timpului de emisii COV .
extinderea sistemului de transport/depozitare/dozare a materiilor prime lichide
(inlocuirea manipularii/dozarii manuale a materiilor prime cu transportul, depozitarea si
dozarea automata a materiilor prime, in sistem inchis).
Modernizarea sectiei Rasini si a parcului de maturatoare rasini:
72
inlocuirea anumitor trasee, refacerea izolatiei termice de la reactoare si conductele de

transport rasina si utilitati;
inlocuirea sistemului de filtrare rasini care avea inglobat un singur filtru, cu un sistem
nou ce inglobeaza mai multe filtre; noul sistem permite filtrarea rasinii prin trecerea de
la un filtru la altul pe timpul filtrarii unui lot fara desfacerea capacului de prindere a
elemntelor filtrante, deci se reduce timpul de emisii COV la schimbarea elementelor
filtrante;
organizarea si realizarea unui punct de incarcare rasini la cisterne, in cadrul parcului
de maturatoare.
Realizarea de produse noi pe baza de apa prin echiparea instalatiei existente la
Rasini II in scopul fabricarii rasinilor emulsionate (rasini de temperature joasa pe
baza de apa).
Reabilitarea retelelei subterane de alimentare cu apa potabila si a retelei de hidranti

exteriori
verificarea si inlocuirea tronsoanelor uzate din OL cu tronsoane din PEHD;
verificarea, repararea sau dupa caz inlocuirea hidrantilor exterior;
Cresterea gradului de siguranta privind stingerea incendiilor:

montarea unei instalatii de drencere in tarc nitoceluloza si in extindere sectie V.I.
montarea unui ACS pe linia sprinklere sectia Rasini care sa permita mentinerea
permanenta a instalatiei sub presiune (aer/apa);
montarea unui ACS si transformarea instalatiei de drencere in instalatie de
sprinklere la sectia PL si sectia VI-2;
realizarea de ziduri de explozie in vederea cresterii gradului de protectie la foc
pentru spatiile de productie si depozite
Achizitionarea si montarea unei instalatii noi de azot. Noua instalatie separa azotul din
aer, il comprima si in stocheaza in rezervoarele existente la nivelul platformei. Instalatia
inlocuieste instalatia veche de azot, asigurand in permanenta perne de azot la
rezervoarele cu solventi si rasini.
Modernizarea, reabilitarea tablourilor electrice de la parcuri solventi, sectia VI si sectia

Rasini
Montarea convertizoarelor de frecventa. In scopul reducerii consumului de energie

electrica la morile noi 1,2.3,5,6,7,8,9, 10 sectia VI si la instalatia VIA s-au montat
convertizoare de frecventa.
In scopul reducerii pierderilor de energie termica, cunoasterii exacte a consumului pe

fiecare consumator si cresterea gradului de siguranta in expoatare s-au realizat
urmatoarele:
crearea de surse si trasee diferentiate pentru asigurarea incalzirii spatiilor de lucru
si a agentului termic pentru conducte apa calda utilitati/materii prime/rasini ,care sa
permita incalzirea punctuala a unui obiectiv, fara ca agentul termic sa fie trimis in
toata reteaua. Acestea s-au matarializat prin inlocuirea centralei termice cu una
noua de putere mai mica si montarea de CT murale pe obiective, pavilione
centralele substituie o parte din retelele centralei termice;
montarea de contoare de gaz metan pe consumatori;
montarea de electroventile si senzori de gaz metan la CT, Linia Post-Procesare
Termica Ape Uzate, sobele de difil
Reabilitarea zidariei si automatizarii a Liniei post procesare termica ape uzate.

73
In vederea modernizarii sistemului de alarmare-instiintare s-a inlocuit centrala de

alarmare de la casa poarta 1 cu una noua: Centrala de detectie a incendiilor
IQ8Control. S-au inlocuit detectorii de fum din Ob.104 depozitul de produse finite.
S-au montat cca.100 de detectori de fum in spatiile in constructie Ex.
74
Seciunea 2 Tehnici de management
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1 Sistemul de management
Sunteti certificati conform ISO 14001 sau Da. Certificarea conform ISO 14001 realizat din anul 2000.
inregistrati conform EMAS (sau ambele) - Documentele de referinta: manualul, proceduri de sistem,
daca da indicati aici numerele de certificare / instructiuni specifice, instructiunile de lucru, fise post.
inregistrare
Sistemul de Management implementat in cadrul firmei KBER
S.R.L. este certificat de urmatoarele organisme de certificare:
A. Conform ISO 9001
a) Organismul de certificare DNV - GL
Certificarea atesta conformitatea cu prevederile standardului
SR EN ISO 9001 : 2008.
b) Organismul de certificare AFER OCS Bucuresti.
Certificarea atesta conformitatea cu prevederile standardului
SR EN ISO 9001 : 2008.
B) Conform ISO 14001

Organismul de certificare DNV - GL Certificarea atesta
conformitatea cu prevederile standardului SR EN ISO 14001:
2009, conform certificatului anexat.
Furnizati o organigrama de management in Organigrama S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti -
documentatia dumneavoastra de solicitare a Anexa nr.10.
autorizatiei integrate de mediu (indicati
posturi si nu nume). Faceti aici referire la
documentul pe care il veti atasa
Daca sunteti sau nu certificat sau inregistrat asa cum a fost prezentat mai sus, trebuie sa completati casutele goale de
mai jos. In general exista 2 optiuni pentru modul in care puteti raspunde la fiecare punct:
Fie sa confirmati ca aveti in functiune un sistem de management atestat printr-un document si faceti referire la
documentatia respectiva, astfel incat sa poata fi ulterior inspectata / auditata pe amplasament;
Sau, daca nu aveti un sistem de management atestat printr-un document, descrieti modul in care gestionati acest
aspect. Introduceti a se vedea informatii suplimentare in coloana 4 si faceti descrierea intr-o casuta sub tabel.
Daca intentionati sa dobanditi un sistem atestat printr-un document, indicati i n Coloana 3 data de la care acesta va fi
valabil
Responsabilitati
Prezentati ce post
Da Documentul de referinta sau data
Nr. sau departament
Cerinta caracteristica a BAT sau pana la care sistemele vor fi
crt. este responsabil
Nu aplicate (valabile)
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
1 Aveti o politica de mediu DA Politica S.C. KOBER S.R.L. Administrator Unic
recunoscuta oficial? Document de referinta: Manual Manager Ex
integrat al Calitatii si Mediului
2 Aveti programe preventive de DA Planul anual de revizie si reparatie Director Fabrica,
intretinere pentru instalatiile si sefi sectie productie
echipamentele relevante? si sef sectie
mentenanta
75
Responsabilitati
Prezentati ce post
Nr. sau departament
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
3 Aveti o metoda de inregistrare a DA Solicitare lucrari; Lista zilnica de Director Fabrica,
necesitatilor de intretinere si lucrari; Registru de evidenta lucrari sefi sectie productie,
revizie? (de RT si interventii asupra utilajelor si sef sectie logistica-
instalatiilor) in care se consemneza utilitati, teh.teh.
toate lucrarile executate. reparatii si sef sectie
mentenanta
4 Performanta / acuratetea de DA Controlul dispozitivelor de masurarea Director Fabrica,
monitorizare si masurare si monitorizare (PS 09) sefi sectie productie,
sef sectie
mentenanta, teh.teh.
reparatii, sef lab.
MMP
5 Aveti un sistem prin care DA Identificarea aspectelor de mediu Birou PMED-SIPP-
identificati principalii indicatori (PS-16) PSI
de performanta in domeniul IL-QM-01 Analiza efectuata de Inspector QM
mediului? management Lab. MFM
PO-SMS-03-monitorizarea
performantei privind securitatea
Politica privind accidentele majore
Program managementul securitatii in
perspective directivelor SEVESO
6 Aveti un sistem prin care stabiliti DA PS-12 Monitorizare si masurare Sef birou PMED-
si mentineti un program de IL-MFM 10 Program de monitorizare SIPP-PSI
masurare si monitorizare a factori de mediu Comp. QM
indicatorilor care sa permita Aceste documente se armoniza cu Lab. MFM
revizuirea si imbunatatirea programul de monitorizare impus prin
performantei? AIM si AGA.
7 Aveti un plan de prevenire si DA Face parte din documentatia tehnica Director Fabrica,
combatere a poluarilor pentru obtinerea avizului de sefi sectie productie,
accidentale? gospodarire a apelor sef sectie logistica-
utilitati , Atelier
Utilitati-
Depozit solventi sef
birou PMED-SIPP-
PSI
8 Daca raspunsul de mai sus este - verificare zilnica a tuturor obiectivelor Director Fabrica,
DA listati indicatorii principali firmei; lucru in sistem inchis; sefi sectie productie,
folositi colectarea sectiva a deseurilor si sef sectie logistica-
reciclarea/eliminarea deseurilor; utilitati , Atelier
respectarea instructiunilor privind Utilitati-
depozitarea, transportul, manipularea Depozit solventi
MP/PF; pastrarea curateniei interioare Comp PMED-SIPP-
si exterioare; prevenirea emisiilor pe PSI , Lab. MFM
timpul preparirii/procesarii produselor,
interzicerea eliminari in canalizare a
substantelor periculoase
76
Responsabilitati
Prezentati ce post
Nr. sau departament
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
9 Instruire DA Activitatea de instruire este o activitate birou- RU
Confirmati ca sistemele de programata si se face cf. instructiunii Directori, sefii de
instruire sunt aplicate (sau vor fi de lucru IL-RU-01 sectie si toti
aplicate si vor incepe in interval Instruirea se realizeaza programat: coordonatorii de
de 2 luni de la emiterea - instruirea anuala cu scoatere din stucturi
autorizatiei integrate de mediu) program 2 zile; organizatorice
pentru intreg personalul - instruirea la schimbarea tehnologiilor, inspector QM
relevant, inclusiv contractantii si materiilor prime, modernizarilor; sef birou PMED-
cei care achizitioneaza - instruirea la aparitia unor noi SIPP-PSI
echipament si materiale, si care precizari legislative;
cuprinde urmatoarele elemente: -instruirea generala- la angajare;
constientizarea implicatiilor - instruirea periodica se face lunar,
reglementarii data de -instruirea la schimbarea locului de
Autorizatia integrata de mediu munca
pentru activitatea companiei si
pentru sarcinile de lucru;
constientizarea tuturor
efectelor potentiale asupra
mediului rezultate din
functionarea in conditii normale
si conditii anormale;
constientizarea necesitatii de
a raporta abaterea de la
conditiile de autorizare integrata
de mediu;
prevenirea emisiilor
accidentale si luarea de masuri
atunci cand apar emisii
accidentale;
constientizarea necesitatii de
implementare si mentinere a
evidentelor de instruire.
10 Exista o declaratie clara a DA Toate fise post au stipulate cerinte Manager Ex. UAS12
calificarilor si competentelor post . Comp. RU
necesare pentru posturile Directori
cheie? Sefi structuri
organizatorice
11 Care sunt standardele de Activitatea de instruire este o activitate birou RU
instruire pentru acest sector programata si se face cf. Instructiunii inspector QM
industrial (daca exista) si in ce de lucru IL-RU-01 si PS 10-Procesele sef birou PMED-
masura va conformati lor? subsistemului Resurse umane. SIPP-PSI
Diectori
Sefi structuri
organizatorice
77
Responsabilitati
Prezentati ce post
Nr. sau departament
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
12 Aveti o procedura scrisa pentru DA PO-SMS-01-Procedura de investigare Manager Ex. UAS12
rezolvare, investigare, a avariilor si accidentelor Director Fabrica
comunicare si raportare a IL-AQ-13 Regimul de tratare a Sefi structuri
incidentelor de neconformare documentelor rezultate din verificarile organizatorice
actuala sau potentiala, efectuate de organismele de control inspector QM
incluzand luarea de masuri externe firmei sef birou PMED-
pentru reducerea oricarui Actiune corectiva PS-14 SIPP-PSI
impact produs si pentru initierea Actiune preventiva PS-15
si aplicarea de masuri
preventive si corective?
13 Aveti o procedura scrisa pentru DA IL-PMED-08 Tratarea reclamatiilor Manager Ex. UAS12
evidenta, investigarea, privind protectia mediului la nivelul Director Fabrica
comunicarea si raportarea firmei KBER SRL inspector QM
sesizarilor privind protectia Actiune corectiva PS-14 sef birou PMED-
mediului incluzand luarea de Actiune preventiva PS-15 SIPP-PSI
masuri corective si de prevenire
a repetarii?
14 Aveti in mod regulat audituri DA Auditurile sunt planificate si Audituri externi:
independente (preferabil) pentru neplanificate. firmele care ne
a verifica daca toate activitatile certifica sistemul.
sunt realizate in conformitate cu Audituri interni:
cerintele de mai sus? (Denumiti persoane acreditate
organismul de auditare) din cadrul firmei
Audituri de terta
partre: DNV-GL
15 Frecventa acestora este de cel DA Auditurile planificate se desdasoara Birou QM
putin o data pe an? conform graficului anual.
16 Revizuirea si raportarea DA Analiza de management. IL-QM-01 Manager Ex. UAS12

performantelor de mediu Sefi structuri
Este demonstrat in mod clar, organizatorice
printr-un document, faptul ca inspector QM
managementul de varf al sef birou PMED-
companiei analizeaza SIPP-PSI
performanta de mediu si sef lab MMP
asigura luarea masurilor
corespunzatoare atunci cand
este necesar sa se garanteze
ca sunt indeplinite
angajamentele asumate prin
politica de mediu si ca aceasta
politica ramane relevanta?
Denumiti postul cel mai Administrator Administrator
important care are in sarcina Manager Executiv Manager Executiv
analiza performantei de mediu.
78
Responsabilitati
Prezentati ce post
Nr. sau departament
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
17 Este demonstrat in mod clar, DA Analiza de management. IL-QM-01 Manager Ex UAS12
printr-un document, faptul ca Sef comp. PMED-
managementul de varf SIPP-PSI
analizeaza progresul
programelor de imbunatatire a
calitatii mediului cel putin o data
pe an?
18 Exista o evidenta demonstrabila DA PS-16 Identificarea aspectelor de Manager Ex UAS12
(de ex. proceduri scrise) ca mediu Director Fabrica
aspectele de mediu sunt incluse IL-PMED-07 Aspecte de mediu la Sef birou PMED-
in urmatoarele domenii, asa nivelul firmei KBER SRL SIPP-PSI
cum sunt cerute de IPPC:
Controlul modificarii procesului DA PO-SMS-04 privind modul de Sefi Structuri
in instalatie; schimbare si modernizare a organizatorice
instalatiilor existente Sef sectie
Mentenanta
proiectarea si retrospectiva DA PO-SMS-03-monitorizarea Director Tehnic
instalatiilor noi, tehnologiei sau performantei privind securitatea Cercetare
altor proiecte importante;
DA Controlul productiei si al furnizarii Administrator
aprobarea de capital; serviciului PS-07 Manager Ex. UAS12
Proiectare si dezvoltare PS-05 Director economic
DA Administrator
alocarea de resurse; Bugetul de venituri si cheltuieli Manager Ex. UAS12
DA Administrator
planificarea si programarea; PS-16 Identificarea aspectelor de Manager Ex. UAS12
includerea aspectelor de mediu DA mediu Sefi structuri
in procedurile normale de IL-PMED-07 Aspecte de mediu la organizatorice
functionare; nivelul firmei Sef comp. PMED-
PS-06 Aprovizionare; PO-08 SIPP-PSI
Achizitii;Analize periodice privind
DA Administrator
achizitionarea de bunuri
politica de achizitii; Manager Ex. UAS12
Sef comp. Achizitii
Facturi servicii externe privind
evidente contabile pentru Directia economica
protectia mediului (eliminare deseuri,
costurile de mediu comparativ
transport deseuri, depozitare deseuri,
cu procesele implicate si nu cu
monitorizare factori de mediu : apa
cheltuielile (de regie).
freatica, sol)
19 Face compania rapoarte privind Da. Firma va raporta catre APM Neamt, Director Fabrica
performantele de mediu, bazate SGA Neamt date privind monitorizarea Sef comp. PMED-
pe rezultatele analizelor de factorilor de mediu, raport anual de SIPP-PSI
management (anuale sau mediu, deseuri, investitii mediu, Lab MFM
legate de ciclul de audit), costuri privind protectia mediului, etc.
pentru: Raportarile se fac conform solicitarilor
si precizarilor din AIM.
79
Responsabilitati
Prezentati ce post
Nr. sau departament
pentru fiecare
cerinta
0 1 2 3 4
Informatii solicitate de
Autoritatea de Reglementare; si
eficienta sistemului de Da Director Fabrica
management fata de obiectivele Se fac raportari externe, conform Sef comp. PMED-
si scopurile companiei si solicitarilor primite de la APM Neamt , SIPP-PSI
imbunatatirile viitoare DAS Bacau, SGA Neamt, GNM Lab MFM
planificate. Neamt.
20 Se fac raportari externe, Da
preferabil prin declaratii publice
privind mediul?
Informatii suplimentare:
-
Cine este
Cerinta caracteristica a BAT Unde este pastrata Cum se identifica
responsabil
Managementul documentatiei si
registrelor
Pentru fiecare dintre urmatoarele
elemente ale sistemului
dumneavoastra de management dati
informatiile solicitate.
Politici Afisata la toate locurile Se identifica cu Administrator Unic
de munca pe suport de data.
hartie.
Pe suport informatic la
toate locurile de muca.
Responsabilitati Pe suport de hartie la Responsabilitatile Manager Ex.
comp. QM. sunt desemnate UAS12
Arhivate programul prin: manual, Director Fabrica,
PIRS, se pot vedea de proceduri, procese, Directori,
toti utilizatorii instructiuni Sefi structuri
programului LOTUS specifice, organizatorice
-PIRS instructiuni de
lucru, fiese post,
decizii, hotarari.
Se identifica cu cod
data, denumire,
revizie, editie
Tinte In programul de Program de Sefii structurilor
management. management organizatorice
Evidentele de intretinere La sectia mentenanata. Program de revizii Director Fabrica,

si reparatii Sef sectie
Registrul de Mentenanta
evidente lucrari Sefi structuri
organizatorice
80
Proceduri Pe suport de hartie la Codificare, titlul Sef structuri

comp. QM. organizatorice
Arhivate programul inspector QM
PIRS, se pot vedea de Sef birou PMED-
tori utilizatorii SIPP-PSI
programului LOTUS
-PIRS
Registrele de monitorizare Laborator MFM Registre Sef lab MMP
monitorizare Chimist laborator
Buletine de analiza MFM
Rezultatele auditurilor Comp. AQ Numar, data Auditorul
Inspector QM
Rezultatele revizuirilor Pe suport de hartie la Numar, data, nr. Sefi structuri
comp. QM. revizie organizatorice
Arhivate programul
PIRS, se pot vedea de
tori utilizatorii
programului LOTUS
-PIRS
Evidentele privind sesizarile si La birou PMED Registrul privind Sef birou PMED-
incidentele Tratarea SIPP-PSI
reclamatiilor privind
protectia mediului
la nivelul firmei
KBER SRL
Evidentele privind instruirile La comp. RU Formular tipizat. Comp. RU
La sefii structurilor Numar, data Sefii structurilor
organizatorice organizatorice
81
Seciunea 3 Intrri de Materii prime
3. INTRARI DE MATERII PRIME

3.1. Selectarea materiilor prime
Utilizati acest tabel pentru a furniza o lista a principalelor materii prime utilizate, precum si a altora care pot avea un
impact semnificativ asupra mediului. De asemenea, aratati unde exista materii prime alternative care au un impact mai
mic asupra mediului si daca acestea sunt utilizate. Daca nu sunt utilizate, explicati de ce.
Materiile prime utilizate in fabricatia de produse peliculogene Turturesti.

In cadrul fiecarei sectii de productie/instalatie se folosesc materii prime specifice, functie de tipul de
produs finit dorit.
Principalele materii Natura chimica / Inventarul Ponderea Impactul asupra mediului Exista o alternativa Cum sunt stocate?
prime /utilizari compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)2
(Fraze R)1 materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
r (calitativ suprafata bioacumulare potentiala, semnificativ) si va fi materialul un risc
si % in toxicitate pentru specii aceasta utilizata semnificativ de
cantitativ) canalizare relevante) (daca nu, explicati de accident prin natura
Stoc la % in ce)? sa sau prin cantitatea
01.07. deseuri / pe stocata? A se vedea
2015 sol Sectiunea 8
% in aer
AGUFS : acizi 12,309 t Rezervor Ob1/
distilati din uleiuri Rezervor suprateran,
vegetale (ACIZI Max 30 t dispus in cuve de
GRASI) retentie, izolat si
CAS : 84625-38-7 prevazut cu
REACH : - serpentine de apa
calda (incalzire
sezonul rece);
ACEMAT TS 100 3,55 t Aii,
CAS :112945-52-5 Ob. 22-1, Ob.22-2/
REACH :01- saci dispusi pe paleti
2119379499-16-
0000
ACEMAT 3300 0,136 t Aii,
CAS :112945-52-5 Ob. 22-1, Ob.22-2/
2119379499-16-
0000
ACEMAT 810 0,7 t Aii,
CAS :112945-52-5 Ob. 22-1, Ob.22-2/
2119379499-16-
0000
ACETAT DE R10 Inflamabil 7 t H226: Lichid si vapori Rezervor Ob.15/
BUTIL R 66 inflamabili. Rezervor suprateran,
CAS : 123-86-4 Expunerea H336: Poate provoca dispus in cuve de
REACH : 01- repetata poate somnolenta si ameteala. retentie, prevazut cu
2119485493-29- cauza uscarea EUH066: Expunerea perna de azot.
0009 sau craparea repetata poate provoca Depozitare
pielii. uscarea sau craparea Depozitare: se va
R 67 Inhalarea pielii. pastra intr-un loc
vaporilor poate uscat, rece si bine
provoca ventilat.
somnolenta si Produse
ameteala. incompatibile: a se
pastra departe de:
acizi tari, peroxizi,
agenti oxidanti,
amine.
Masuri
tehnice/Conditii de
depozitare : se va
pastra inchis ermetic,
intr-un loc uscat, rece
si bine ventilat. Se va
manipula si deschide
cu grija containerul.
1
2
83
prime /utilizari compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)
(Fraze R) materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
% in aer
Principalele materii Natura chimica / Inventarul Ponderea Impactul asupra Exista o alternativa Cum sunt stocate?
prime /utilizari compozitie complet al % in produs mediului acolo unde adecvata (pentru cele (A-D)4
(Fraze R)3 materialelo % in apa de este cunoscut (de ex. cu impact potential Poate constitui
r (calitativ suprafata degradabilitate, semnificativ) si va fi materialul un risc
si % in bioacumulare potentiala, aceasta utilizata semnificativ de
cantitativ) canalizare toxicitate pentru specii (daca nu, explicati de accident prin natura
Stoc la % in relevante) ce)? sa sau prin cantitatea
% in aer
ACETINA - 0,9 t Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS: 102-76-1 1/
REACH: 01- Aii, in butoaie cu
2119484873-24- buson
003
Depozitare: se va
pastra intr-un loc
uscat, bine ventilat, la
temperaturi de 5-40C
ACETAT DE ETIL R 11 Foarte 1,2 t H225: Lichid si vapori Ob.202 si Ob.103-1/

CAL1 inflamabil. foarte inflamabili. Aii, in butoaie cu
CAS: 141-78-6 R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare buson
REACH: 01- pentru ochi. grava a ochilor. Depozitare:
2119475103-46 R 66 H336: Poate provoca Pastrati produsul in
Expunerea somnolenta si ameteala. recipientele
repetata poate - Fraza de pericol originale bine
cauza uscarea suplimentara: inchise.
sau craparea EUH066: Expunerea
pielii. repetata poate provoca
R 67 Inhalarea uscarea sau craparea
vaporilor poate pielii.
provoca
somnolenta si
ameteala.
ACETONA R 11 Foarte 19,2 t H225: lichid si vapori Rezervor Ob.15/
TEHNICA inflamabil. foarte inflamabili Rezervoare
SINTEZA CAL 1 R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare supraterane, dispuse
CAS: 67-64-1 pentru ochi. grava a ochilor in cuve de retentie,
REACH: R 66 H336: Poate provoca prevazute cu perna de
01-2119471330- Expunerea sonolenta si ameteala azot.
49-xxxx repetata poate EUH066: Expunerea Depozitare
cauza uscarea repetata poate provoca Se asigura o buna
sau craparea uscarea sau craparea pielii ventilatie la locul de
pielii. munca.
R 67 Inhalarea Acesta substanta este Se previne formarea
vaporilor poate clasificata ca precursor de aerosoli.
provoca de droguri din categoria Se iau masuri privind
somnolenta si a III-a, conform formarea sarcinii
ameteala. prevederilor electrostatice.
OUG.121/2006. Evitati sursele de
aprindere. Nu fumati.
Nu se va depozita
langa oxidanti.
Pastrati recipientul
bine inchis si uscat,
intr-un loc racoros.
ACETAT DE VINIL R 11 Foarte H225: Lichid i vapori Rezervor Ob.1/
CAS: 108-05-4 inflamabil. max 20 t foarte inflamabili. Rezervor suprateran,
REACH: 01- R 20 Nociv H332: Nociv in caz de dispus in cuva de
2119471301-50- prin inhalare. inhalare retentie, prevazut cu
3
4
84
% in aer
0001 R 37 Iritant H335: Poate provoca posibilitati de racire.
pentru sistemul iritarea cailor respiratorii Depozitare
respirator. H351-suspect a cauza Se va depozita
R 40 Posibil cancer ermetic inchis, intr-un
efect cancerigen loc uscat, rece si bine
- dovezi ventilat.
insuficiente. Temp. max=30 C
% in aer
ACRILAT de N- R 10 max 20 t H319: Provoaca o iritare Rezervor Ob.1/
BUTIL Inflamabil. grava a ochilor Rezervor suprateran,
CAS: 141-32-2 R 36/37/38 - H335: Poate provoca dispus in cuva de
REACH: 01- Iritant pentru iritarea cailor respiratorii retentie, prevazut cu
2119453155-43- ochi, sistemul H315: Provoaca iritarea posibilitati de racire.
xxxx respirator si pielii Depozitare
pentru piele. H317 Poate provoca Se va pstra ermetic
R 43 Poate reactii alergice cutanate nchis, ntr-un loc
cauza o iritare uscat i rece. Se va
prin contact cu pstra ntr-un loc bine
pielea. ventilat. Se va proteja
mportiva luminii.
Temp. <25 C
ACID BENZOIC R 37 Iritant 0,6 t H314: Provoaca arsuri Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS:65-85-0 pentru sistemul grave ale pielii si lezarea 1/
REACH: 01- respirator. ochilor Caniste, container
2119455536-33- R 41 Risc de
xxxx leziuni oculare
grave.
ACID R 34 Provoaca 1,7 H335: Poate provoca Aii,

CLORHIDRIC arsuri. iritarea cailor respiratorii. Ob.202 si Ob.103-1/
CAS: Produsul HCl R 37 Iritant caniste
forma hidratata pentru sistemul
nu figureaza cu respirator
numar in Registrul
CAS
REACH : 01-
2119484862-27-
0019
ACID FOSFORIC R 34 Provoaca 0,078 t H335: Poate provoca Aii,
85% arsuri. iritarea cailor respiratorii. Ob.202 si Ob.103-1/
CAS: Produsul HCl caniste
forma hidratata
nu figureaza cu
numar in Registrul
CAS
REACH : 01-
2119484862-27-
0019
ACRYSOL RM 0,7 t Aii,
5000 Ob.103-1/,
CAS: 112-34-5 canistre
REACH : Tdepozitare=
5
6
85
% in aer
+1025C
ACRYSOL RM 825 0,3 t Aii,
CAS: 112-34-5 Ob.103-1/,
REACH : canistre
Tdepozitare=
+1025C
ACRONAL PRO 1,2 t Aii,
80 Ob.103-1/,
CAS: - canistre
REACH :- Tdepozitare=
+1025C
ACRONAL LR 1,6 t Aii,
9014 Ob.103-1/,
CAS: - Canistre
REACH :- Tdepozitare=
+1025C
% in aer
ACRYLIC RESIN 0 Ob.10, maturator
EMULSION SH-24 VIA si 103-3/
CAS: - In maturator VIA
REACH :- (rezervor).
Tdepozitare=
+1025C
ACTICIDE IPS 30 R 22 Nociv 0,05 t H302 Nociv pentru Aii,
amestec: prin prin sanatate la inghitire Ob.103-3 si
CAS: 112-34-5 inghitire. H318 Provoaca leziuni Ob.103-1/
REACH : 01- R 41 Risc de oculare grave Butoi cu buson
2119475104-44 leziuni oculare H317 Poate provoca Tdepozitare=
CAS:55406-53-6 grave. reactii alergice cutanate +1025C
R 43 Poate H400: Foarte toxic pentru
REACH :- cauza o iritare viata din acvatic
prin contact cu
pielea.
R 50 Foarte
toxic pentru
organismele
acvatice.
AEROSIL 200 1,3 t Aii,
CAS:112945-52-5 Ob.103-3 si
7631-66-9 Ob.103-1/
REACH:- Butoi cu buson
Tdepozitare=
+1025C
AEROSIL R972 1,2 t Aii,
CAS: 68611-44-9 Ob. 22-2/
REACH:- saci dispusi pe paleti
A se lua masuri de
precauie pentru
evitarea descarcarilor
electrostatice
AEROSIL R972 0 Aii,
CAS: 68611-44-9 Ob. 22-2/
7
8
86
% in aer
A se lua masuri de
precauie pentru
evitarea descarcarilor
electrostatice
AGENT MATUIRE 1,5 t Aii,
OK412 Ob.22-1 si
CAS:- Ob. 22-2/
AGENT MATUIRE 2t Aii,

MT-6110 Ob.22-1 si
CAS:- Ob. 22-2/
ALCOOL R 11 Foarte 8,38 t H 225: Lichid si vapori Ob.1/ in rezervor

IZOPROPILIC inflamabil. foarte inflamabili inchis , in cuva de
CAS: 67-63-0 R 36 Iritant H 319: Provoaca o iritare retentie
REACH:- pentru ochi. max18 t grava a ochilor Rezervor suprateran,
R 67 Inhalarea H 336: Poate provoca dispus in cuva de
vaporilor poate somnolenta sau ameteala retentie, prevazut cu
provoca posibilitati de racire.
somnolenta si Aii,
ameteala. Ob. 202 si Ob. 103-1/
butoi cu buson
% in aer
ALDEHYDE 5,7 t Aii,
RESIN KA -81 Ob.22-1 si Ob. 22-2/
CAS:50-00-0 saci dispusi pe paleti
67-56-1
95-47-6
REACH:
05-2114317721-
57-0000
05-2114317725-
49-0000
05-2114317728-
43-0000
AMP-95 R 36/38 Iritant 0,04 H315 Provoac iritarea Aii,
CAS: pentru ochi si pielii. Ob. 103-4 si Ob. 103-
124-68-5 pentru piele 1/ canistre
27646-80-6 R 52/53 Nociv Tdepozitare=+1025
773218-5 pentru C
REACH:- organismele Depozitarea se va
acvatice, poate face in ambalajele
cauza efecte originale, in loc
nefavorabile pe racoros, ferit de
termen lung incidenta directa a
asupra mediului razelor de soare.
acvatic.
ANCAMIDE R 10 0,02 H226 Lichid si vapori Aii,
221X70% Inflamabil. inflamabili. Ob. 202 si Ob. 103-1/
9
10
87
% in aer
CAS:1330-20-7 R 20/21 Nociv H312 Nociv n contact cu butoi cu buson
REACH: 01- prin inhalare si in pielea.
2119488216-32- contact cu H315 Provoaca iritarea
xxxx pielea. pielii.
R 38 Iritant H332 Nociv n caz de
pentru piele. inhalare.
ANCAMIDE 503 R34 Provoaca 0,02 H302 Nociv n caz de Aii,
Component>85% arsuri. nghitire. Ob. 202 si Ob. 103-1/
CAS:68953-36-6 R43 Poate H312 Nociv n contact cu butoi cu buson
REACH: 01- provoca pielea. Produsul poate
2119487006-38 sensibilizare prin H314 Provoaca arsuri ngheta partial n
contact cu grave ale pielii si lezarea cazul expunerii
Component<15% pielea. ochil or. prelungite la
CAS:112-57-2 R50/53 Foarte H317 Poate provoca o temperaturi scazute,
REACH: 01- toxic pentru reactie alergica a pielii. producndu-se
2119487290-37 organisme H410 Foarte toxic pentru cristalizarea,
acvatice, poate mediul acvatic cu efecte tulburarea sau
cauza efecte pe termen lung. separarea.
nefaste pe H411 Toxic pentru mediul
termen lung n acvatic cu efecte pe
mediul acvatic. termen lung.
ANHIDRIDA R 22 Nociv in 115 t Aii,
FTALICA caz de inghitire. Ob.22-3, Ob.22-1 si
CAS: 85-44-9 R 37/38 Iritant Ob. 202 / butoi cu
REACH: 01- pentru sistemul buson
2119457017-41- respirator si
0022 pentru piele.
R 41 Risc de
leziuni oculare
grave.
R 42/43 Poate
cauza
sensibilizare prin
inhalare si in
contact cu
pielea.
% in aer
ANHIDRIDA R 22 Nociv in 11 t H302 Nociv pentru Aii, Ob.22-3 /
MALEICA caz de inghitire. sanatate la inghitire saci dispusi pe paleti
CAS: 108-31-6 R 36/37/38 - H314: Provoaca arsuri
REACH: 05- Iritant pentru grave ale pielii si lezarea Depozitarea se face
2114332721-58- ochi, sistemul ochilor ntr-un loc racoros si
0000 respirator si H334 Poate provoca in caz bine aerisit; protejat
pentru piele. de inhalare, alergii sau contra umiditaii;
R 42 Poate simptome pastrarea n ambalajul
cauza o asemanatoare astmului original; pastrarea
sensibilizare prin sau probleme respiratorii ambalajului nchis
inhalare. H317 Poate provoca ermetic;
reactii alergice cutanate
ANHIDRIDA R 37 Iritant 2,9 t H318 Provoac leziuni Aii, Ob. 22-3/ saci
TRIMELITICA pentru sistemul oculare grave. dispusi pe paleti
CAS:552-30-7 respirator. H334 Poate provoca Depozitati produsul in
REACH:- R 42/43 Poate simptome de alergie sau loc uscat, rece si
11
12
88
% in aer
cauza astm sau dificultti de aerisit.
sensibilizare prin respiratie n caz de Protejati impotriva
inhalare si in inhalare. umiditatii si nu tineti
contact cu H317 Poate provoca o aproape de apa.
pielea. reacie alergic a pielii. A se feri de cldur si
R 41 Risc de H335 Poate provoca de razele soarelui.
leziuni oculare iritarea cilor respiratorii.
grave.
ANTI TERRA 204 R 10 0,4 t H226 Lichid i vapori Ob. 202 si Ob. 103-1/
CAS: Inflamabil. inflamabili. butoi cu buson
162627-17-0 R 38 Iritant H317 Poate provoca o Depozitati produsul in
64742-95-6 pentru piele. reacie alergic a pielii. loc uscat, rece si
107-98-2 R 52/53 Nociv H336 Poate provoca aerisit.
REACH: pentru somnolen sau ameeal. A se feri de cldur si
01-2119970640- organismele H412 Nociv pentru mediul de razele soarelui.
38-0000 acvatice, poate acvatic cu efecte pe
01-2119455851-35 cauza efecte termen lung.
01-2119457435-35 nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
ARCOSOLV PNB 0,01 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob. 103-1/ butoi
inflamabili. A se pastra departe
CAS: 5131-66-8 H315: Provoaca iritarea de sursele de
REACH: 01- pielii caldura. Produs
2119475527-28- H319: Provoaca o iritare higroscopic.
grava a ochilor Vaporii sunt mai grei
xxxx
ca aerul si pot forma
amestecuri explozive
cu aerul.
AQUACER 539 0,9 t H319 Provoac o iritare Aii, Ob. 103-3/ butoi
CAS: grav a ochilor cu buson
68439-46-3 Depozitare:
68439-49-6 EUH208 Conine: 1,2- Se va pstra
REACH:- Benzisothiazol-3-onePoate containerul ermetic
provoca o reacie alergic. nchis, ntr-un loc
uscat i bine ventilat.
A se pstra departe
de cldur.
AQUAMAT 270 0,5 t H318 Provoaca leziuni Aii, Ob. 103-3 si
oculare grave Ob. 103-1/
Continut <5% butoi cu buson
CAS:68439-46-3 Tdepozitare=
REACH: +1025C
% in aer
APA R34- Provoca 0,5 t H 314: Provoaca arsuri Aii, Ob.202 (anotimp
AMONIACALA arsuri grave ale pielii si lezarea cald)
25% R50 Foarte ochilor Ob.103.-4 (anotimp
CAS: 1336-21-6 toxic pentru H 335: Poate provoca rece)/ canistre
REACH: 01- organismele iritarea cailor respiratorii. originale
2119488876-14- acvatice H 400: Foarte toxic pentru
13
14
89
% in aer
0030 La manipulare mediul acvatic
degaja vapori cu
miros intepator.
Produsul este
exploziv la
temperature mai
mari ca +44C.
Ataca aluminiu,
Zn si aliajele lor.
Fe si Cu
reactioneaza la
cald cu
amoniacul.
N-BUTIL ACRILAT R 10 Max 30t H226 Lichid i vapori Ob.1 /rezervor
Inflamabil. inflamabili. Vaporii pot forma
CAS: 141-32-2 R 36/37/38 - H319 Provoac o iritare amestecuri explozive
REACH: 01- Iritant pentru grav a ochilor. cu aerul. Distana de
2119453155-43- ochi, sistemul H335 Poate provoca ntoarcere a flcrii
xxxx respirator si iritarea cilor respiratorii. poate s fie mare. A
pentru piele. H315 Provoac iritarea se pstra departe de
R 43 Poate pielii. orice flacr sau
cauza o iritare H317 Poate provoca o surs de scntei -
prin contact cu reacie alergic a pielii. Fumatul interzis.
pielea.
BASOPHOB WDS - 0,1 t - Aii, Ob. 103-3 si Ob.

Continut<5% 103-1/
CAS: 68439-49-6 butoi cu buson
Tdepozitare=+1025
C
BAYHIDROL A R 10 1,3 t Aii,
145 Inflamabil. H226: lichid si vapori Ob. 103-3 si Ob. 103-
R 43 Poate inflamabili 1/ container
Continut: <4% cauza o iritare H317 Poate provoca Locurile de
CAS: 111-76-2 prin contact cu reactii alergice cutanate depozitare trebuie
pielea. H 412: Nociv pentru ferite de actiunea
Continut: <4% R 52/53 Nociv mediul acvatic cu efecte caldurii, a surselor
CAS: 64742-95-6 pentru pe termen lung directe de foc.
REACH: 01- organismele Tdepozitare=+1025
2119455851-35 acvatice, poate C
cauza efecte
Continut<1.4% nefavorabile pe
CAS: 108-01-0 termen lung
asupra mediului
acvatic.
% in aer
BAYHIDRUR 304 R 20 Nociv 0,2 t H317 Poate provoca Aii, Ob. 103-3 si Ob.
prin inhalare. reactii alergice cutanate 103-1/ , butoi cu
15
16
90
% in aer
CAS: 160944-68-3 R 37 Iritant H332: Nociv in caz de buson
pentru sistemul inhalare Produsul se
Component<0.15 respirator. H335: Poate provoca depoziteaza in
% R 43 Poate iritarea cailor respiratorii ambalajul original, in
CAS:822-06-0 cauza o iritare H 412: Nociv pentru conditii de inchidere
REACH: 01- prin contact cu mediul acvatic cu efecte etansa, in spatii
2119457571-37- pielea. pe termen lung specialamenajate,
0000 R 52/53 Nociv curate, uscate, bine
pentru ventilate.
organismele Tdepozitare=+1025
acvatice, poate C
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
BAYHIDROL - 4t - Aii, Ob. 103-3 si Ob.
UH2593/1 103-1/ container
continut< 0,0015 Tdepozitare=
CAS: 55965-84-9 +1025C
CAS: CAS: 121-
44-8
REACH: 01-
2119475467-26
BARIFLOR 8440 - 25,8 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
Component =96% 22-2/
CAS: 13462-86-7 saci dispusi pe paleti
Component <3%
CAS: 7631-86-9
BAYFERROX - 0,75 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
BLACK 303T 22-2/
CAS: - saci dispusi pe paleti
REACH:-
BENTONA EW - 0,06 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
CAS: - 22-2/
BENTONA 38 - 0,5 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
CAS:- 22-2/
BENTONA BK - 0,5 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
886 22-2/
saci dispusi pe paleti
Componenti:<1%
CAS: 14808-60-7
883 22-2/
Componenti:<3% saci dispusi pe paleti
CAS: 14808-60-7
886-D 22-2/
Componenti:<1% saci dispusi pe paleti
CAS: 14808-60-7
% in aer
BIOBAN IPBC 100 R 20/22 Nociv 0,02 H302 Nociv pentru Aii, Ob. 22-1 si Ob.
91
% in aer
Componenti : prin inhalare si sanatate la inghitire 22-2/
95% prin inghitire. H312: Nociv in contact cu saci dispusi pe paleti
CAS : 55406-53-6 R 37 Iritant pielea
<5% pentru sistemul H318 Provoaca leziuni
CAS:76114-73-3 respirator. oculare grave
R 41 Risc de H332: Nociv in caz de
leziuni oculare inhalare
grave. H400: Foarte toxic pentru
R 43 Poate viata din acvatic
cauza o iritare
prin contact cu
pielea.
R 50 Foarte
toxic pentru
organismele
acvatice.
BIOXID DE TITAN - 100 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
TR 81 22-2/
CAS: 13463-67-7 saci dispusi pe paleti
REACH: 01-
2119489379-17-
0021
BIOXID DE TITAN - 62 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
TRONOX CR 826 22-2/
CLASA GPA saci dispusi pe paleti
Component:85%
CAS: 13463-67-7
REACH: 01-
2119489379-17-
0021
Component:10%
CAS: 7631-86-9
Component:4%
CAS: 21645-51-2
Component: 1%
CAS: 1314-23-4
BRONZE PASTE - 0,06 - Aii, Ob. 22-2/
STAPA 304 RICH Ambalaje din
GOLD YELLOW aluminiu
Compus: <15%
CAS: 64742-48-9
BUTANOL N R 10 H226: lichid si vapori Ob.15/Rezervor
(sinteza) Inflamabil. 11,3 t inflamabili suprateran, dispus in
CAS: 71-36-3 R 22 Nociv in max 20 t H302: Nociv in caz de cuve de retentie,
RACH: 01- caz de inghitire. inghitire prevazut cu perna de
2119484630-38- R 37/38 Iritant H315: Provoaca iritarea azot.
0011 pentru sistemul pielii
respirator si H318: Provoaca serioase
pentru piele. leziuni ochilor
R 41 Risc de H335: Poate provoca
leziuni oculare iritarea cailor respiratorii
grave. H336: Poate provoca
R 67 Inhalarea somnolenta si ameteala
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
17
18
92
% in aer
BUTILGLICOL R 20/21/22 14,2 t H319: Provoaca o iritare Ob.1si
CAS: 111-76-2 Nociv prin grava a ochilor Aii, Ob.101-1/
REACH: 01- inhalare, in Max 30 t H315: Provoaca iritarea
2111475108-36- contact cu pielea pielii Locurile de depozitare
0005 si prin inghitire H312: Nociv in contact cu trebuie ferite de
pielea actiunea caldurii, a
H332: Nociv in caz de surselor directe de
inhalare foc.
H302 Nociv pentru Tdepozitare<35C
sanatate la inghitire Produsul se
depoziteaza in
ambalajul original, in
conditii de inchidere
etansa, in spatii
special amenajate,
curate, uscate, bine
ventilate.
BUTILDIGLICOL R 36 Iritant 1,15 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob.202 si Ob.101-

CAS: 112-34-5 pentru ochi. grava a ochilor 1/
REACH: 01- in butoi metalic cu
2119475104-44- buson
0006 Locurile de depozitare
trebuie ferite de
actiunea caldurii, a
surselor directe de
foc.
Tdepozitare<35C
Produsul se
depoziteaza in
ambalajul original, in
conditii de inchidere
etansa, in spatii
specialamenajate,
curate, uscate, bine
ventilate.
BYK 011 R 65 Nociv: 0,016 t H304 Poate fi mortal n Aii, Ob.103-1/ in butoi
Component=50- poate provoca caz de nghiire i de metalic cu buson
95% afectiuni ptrundere n cile Tdepozitare=+1025
CAS: 64771-71-7 pulmonare in caz respiratorii. C
REACH: 01- de inghitire. Se va pstra
2119475608-26 R 66 containerul ermetic
component: 5% Expunerea nchis, ntr-un loc
CAS: 104-76-7 repetata poate uscat i bine ventilat.
REACH: 01- cauza uscarea
2119487289-20 sau craparea
pielii.
19
20
93
% in aer
BYK 020 R 10 0,03 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob.103-1/ in butoi
Inflamabil. inflamabili. metalic cu buson
Component=50% R 20/21/22 H302 + H312 + H332 Tdepozitare=+1025
CAS:111-76-2 Nociv prin Nociv n caz de nghiire, C
REACH: 01- inhalare, in n contact cu Se va pstra
2119475108-36 contact cu pielea pielea sau prin inhalare containerul ermetic
si prin inghitire. H304 Poate fi mortal n nchis, ntr-un loc
component=20- R 65 Nociv: caz de nghiire i de uscat i bine ventilat.
25% poate provoca ptrundere n cile Se vor respecta
CAS: 104-76-7 afectiuni respiratorii. indicaiile de pe
REACH: 01- pulmonare in caz H335 Poate provoca etichet.
2119487289-20 de inghitire. iritarea cilor respiratorii. Instalaiile electrice /
R 37 Iritant H412 Nociv pentru mediul materialele electrice
component=10- pentru sistemul acvatic cu efecte pe trebuie s fieconforme
12,5% respirator. termen lung. cu normele actuale de
CAS: 64742-82-1 R 52/53 Nociv SSM.
REACH: 01- pentru
2119458049-33 organismele
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
BYK 021 - 0,06 t - Aii, Ob.103-1/ in butoi
CAS:- metalic cu buson
REACH:- Tdepozitare=+1025
C
BYK 024 R 22 Nociv in 0,800 t H302 Nociv pentru Aii, Ob.103-1/ in butoi
CAS: 25322-69-4 caz de inghitire. sanatate la inghitire metalic cu buson
REACH: Tdepozitare=+1025
C
CAS: metalic cu buson
REACH: Tdepozitare=+1025
C
BYK 057 R 10 0,37 t H226 Lichid i vapori Aii,
component<93% Inflamabil. inflamabili. Ob.103-4 si Ob.103-1/
CAS: 64742-95-6 R 37 Iritant H335 Poate provoca in butoi metalic cu
REACH: 01- pentru sistemul iritarea cilor respiratorii. buson
2119455851-35 respirator. H336 Poate provoca
Component:<7% R 51/53 Toxic somnolen sau ameeal.
CAS:108-65-6 pentru H411 Toxic pentru mediul
REACH: 01- organismele acvatic cu efecte pe
2119475791-29 acvatice, poate termen lung.
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
R 66
Expunerea
repetata poate
cauza uscarea
sau craparea
pielii.
R 67 Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
21
22
94
% in aer
% in aer
BYK037 R 65 Nociv: 0 H304 Poate fi mortal n Aii, Ob.103-1/ in butoi
CAS: 64742-65-0 poate provoca caz de nghiire i de metalic cu buson
REACH: 01- afectiuni ptrundere n cile Tdepozitare=+1025
2119471299-27 pulmonare in caz respiratorii. C
de inghitire
EUH208 Conine: 1,2-
Benzisothiazol-3-onePoate
provoca o reacie alergic.
BYK 154 - 0,5 t - Aii, Ob.103-4 si
CAS:- Ob.103-1/
REACH:-
BYK 301 R 20/21/22 0,02 H302: Nociv in caz de Aii, Ob.103-3 si

CAS:111-76-2 Nociv prin inghitire Ob.103-1/ in canistra
REACH: inhalare, in H315: Provoaca iritarea
contact cu pielea pielii
si prin inghitire.t H319: Provoaca o iritare
grava a ochilor
BYK 320 R 10 0,6 t H226 Lichid i vapori Aii,

Component<50% Inflamabil. inflamabili. Ob.103-4 si
CAS: 64742-82-1 R 51/53 Toxic H304 Poate fi mortal n Ob.103-1/in butoi
component<0,25% pentru caz de nghiire i de metalic cu buson
CAS: 111-66-0 organismele ptrundere n cile Se va pstra
component<5% acvatice, poate respiratorii. containerul ermetic
CAS: 108-65-6 cauza efecte H336 Poate provoca nchis, ntr-un loc
REACH: nefavorabile pe somnolen sau ameeal. uscat i bine ventilat.
termen lung H411 Toxic pentru mediul
asupra mediului acvatic cu efecte pe
acvatic. termen lung.
R 66
Expunerea
repetata poate
cauza uscarea
sau craparea
pielii.
R 67 Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
BYK 331 - 0,016 t - Aii, Ob.103-1/in butoi

CAS: - metalic cu buson
REACH:-
BYK 333 - 0,1t - Aii, Ob.103-4 si
CAS: - Ob.103-1 /in butoi
REACH:- metalic cu buson
Tdepozitare=
+1025C
23
24
95
% in aer
BYK 341 R 20/21/22 0,088 t H302: Nociv in caz de Aii, Ob.103-1/ in butoi
Component=30- Nociv prin inghitire metalic cu buson
35% inhalare, in Se va pstra
CAS: 111-76-2 contact cu pielea containerul ermetic
REACH:- si prin inghitire. nchis, ntr-un loc
R 36/38 Iritant uscat i bine ventilat.
pentru ochi si
pentru piele
% in aer
BYK 335 R10: Inflamabil. 0,010 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob.103-3 si
Component>50% R65: Nociv: inflamabili. Ob.103-1/in butoi
CAS: 64742-95-6 poate provoca H304 Poate fi mortal n metalic cu buson,
REACH: afeciuni caz de nghiire i de canistra
01-2119455851-35 pulmonare n ptrundere n cile
component: <7% caz de nghiire. respiratorii. Se va pstra
CAS: 1330-20-7 R37: Iritant H335 Poate provoca containerul ermetic
REACH: pentru sistemul iritarea cilor respiratorii. nchis, ntr-un loc
01-2119488216-32 respirator. H336 Poate provoca uscat i bine ventilat.
R51/53: Toxic somnolen sau ameeal.
pentru H411 Toxic pentru mediul
organismele acvatic cu efecte pe
acvatice, poate termen lung.
provoca efecte
adverse pe EUH066 Expunerea
termen lung repetat poate provoca
asupra uscarea sau crparea
mediului acvatic. pielii.
R67: Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolen
i ameeal.
R66: Expunerea
repetat poate
provoca uscarea
sau crparea
pielii.
CAS : 34590-94-8 metalic cu buson
REACH:- Tdepozitare=+1025
C
BYK 354 R 10 0,395 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob.103-4 si

Component 30- Inflamabil. inflamabili. Ob.103-1/ in butoi
50% R 37 Iritant H335 Poate provoca metalic cu buson
CAS: 64742-95-6 pentru sistemul iritarea cilor respiratorii.
REACH: respirator H336 Poate provoca
01-2119455851-35 R 51/53 Toxic somnolen sau ameeal.
component: <57% pentru H411 Toxic pentru mediul
CAS: 108-83-8 organismele acvatic cu efecte pe
REACH: acvatice, poate termen lung.
01-2119474441-41 cauza efecte EUH066 Expunerea
25
26
96
% in aer
nefavorabile pe repetat poate provoca
termen lung uscarea sau crparea
asupra mediului pielii.
acvatic.
R67: Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolen
i ameeal.
R66: Expunerea
repetat poate
provoca uscarea
sau crparea
pielii.
% in aer
BYK R605 R 10 0,17 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob.103-1/ in butoi
Inflamabil. inflamabili. metalic cu buson
Component 15- R 20/21 Nociv H315 Provoac iritarea
20% prin inhalare si in pielii.
CAS: 64742-95-6 contact cu H318 Provoac leziuni
REACH: pielea. oculare grave.
01-2119455851-35 R 36/37/38 - H335 Poate provoca
Iritant pentru iritarea cilor respiratorii.
component: 20- ochi, sistemul H336 Poate provoca
25% respirator si somnolen sau ameeal.
CAS: 1330-20-7 pentru piele. H412 Nociv pentru mediul
REACH: R 52/53 Nociv acvatic cu efecte pe
01-2119488216-32 pentru termen lung.
organismele
component: 5-7% acvatice, poate
CAS: 78-83-1 cauza efecte
REACH: 01- nefavorabile pe
2119484609- termen lung
23 asupra mediului
component=5-7% acvatic.
CAS: 100-41-4 R67: Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolen
i ameeal.
BYK P104 R 10 0,031 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-1/ in butoi
Component 12,5- Inflamabil. inflamabili metalic cu buson
20% R 20/21 Nociv H315: Provoaca iritarea Se va evita formarea
CAS:100-41-4 prin inhalare si in pielii de aerosoli. Nu se vor
contact cu inhala vapori/praf.
27
28
97
% in aer
component: 30- pielea.
50% R 38 Iritant
CAS: 1330-20-7 pentru piele.
REACH:
01-2119488216-32
component: 3-5%
CAS: 108-83-8
REACH:
01-2119474441-41
BYK A530 R 65 Nociv: 0,028 t H: 304: Poate fi mortal in Aii, Ob.103-1/ in butoi
CAS: 64742-47-8 poate provoca caz de inghitire si de metalic cu buson
afectiuni patrundere in caile Se va pstra
pulmonare in caz respiratorii containerul ermetic
de inghitire. nchis, ntr-un loc
R 66 uscat i bine ventilat.
Expunerea Se vor respecta
repetata poate indicaiile de pe
cauza uscarea etichet.
sau craparea
pielii.
BYK -- 0,02 t - Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-
SINERGIST 2100 2/ , saci dispusi pe
CAS:- paleti
REACH:-
BYK 3500 UV - 0,021t - Aii, Ob.103-1
CAS:- Temperatura de
REACH:- depozitare <40C
% in aer
BYK 410 R 61 Poate 0,03 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob.103-1/
Component:30- provoca efecte grava a ochilor Evitarea formarii
50% nefaste asupra H335: Poate provoca vaporilor.
CAS:872-50-4 copilului(foetus) iritarea cailor respiratorii Se va pstra
Component 1-3% in timpul sarcinii. H360D: Poate provoca containerul ermetic
CAS: 7447-41-8 R 36/37/38 - efecte nefaste asupra nchis, ntr-un loc
REACH:- Iritant pentru copilului(foetus) in timpul uscat i bine ventilat.
ochi, sistemul sarcinii.
respirator si
pentru piele.
BYKANOL N R 10 0,043 H226 Lichid i vapori Aii, Ob.103-3 si
Component+30- Inflamabil. inflamabili. Ob.103-1/
50% R 20/21 Nociv H317 Poate provoca Butoaie metalice cu
CAS: 78-83-1 prin inhalare si in reactii alergice cutanate buson.
contact cu H319: Provoaca o iritare Evitarea formarii
Component=20- pielea. grava a ochilor vaporilor.
25% R 40 Posibil H335 Poate provoca Se va pstra
CAS: 1330-20-7 efect cancerigen iritarea cilor respiratorii. containerul ermetic
- dovezi H336 Poate provoca nchis, ntr-un loc
29
30
98
% in aer
Component=7- insuficiente. somnolen sau ameeal. uscat i bine ventilat.
10% R 43 Poate H351-suspect a cauza
CAS: 96-29-7 cauza o iritare cancer
prin contact cu
Component=7- pielea.
10% R 41 Risc de
CAS:100-41-4 leziuni oculare
grave.
REACH: R 37/38 Iritant
pentru sistemul
respirator si
pentru piele.
R 36/37 Iritant
pentru ochi si
sistemul
respirator.
BYK 1790 - 0,073 t - Aii, Ob.103-1/ butoaie
CAS:- cu buson
REACH: - Temperatura de
depozitare <40C
BYK 361 - 0,168 t - Aii, Ob.103-1/ butoaie
cu buson
% in aer
BYK 055 R 10 0 H226: Lichid i vapori Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-
(in epuizare) Inflamabil. inflamabili. 2 /saci dispusi pe
component:50- R 65 Nociv: H336: Poate provoca paleti
95% poate provoca somnolen sau ameeal.
CAS: 64742-95-6 afectiuni H304: Poate fi mortal n
REACH: 01- pulmonare in caz caz de nghiire i de
2119455851- de inghitire. ptrundere n cile
35 R 37 Iritant respiratorii.
Component: 3-7% pentru sistemul H411: Toxic pentru mediul
31
32
99
% in aer
CAS: 108-65-6 respirator. acvatic cu efecte pe
REACH: 01- R 51/53 Toxic termen lung.
2119475791- pentru
29 organismele EUH066 Expunerea
acvatice, poate repetat poate provoca
cauza efecte uscarea sau crparea
nefavorabile pe pielii.
termen lung
asupra mediului
acvatic.
R 67 Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
R 66
Expunerea
repetata poate
cauza uscarea
sau craparea
pielii.
CALCITA MICRO - 24,6 t - Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-
20A- 2 /saci dispusi pe
CAS: 1317-65-3 paleti
REACH:-
CARBON BLACK - 4t - Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-

BEBLACK 6315F 2 /saci dispusi pe
REACH:-
CARBON BLACK - 2t - Aii, Ob.103-4/ saci
POWCARBON dispusi pe paleti
2419G
CAS: 1333-86-4
REACH:-
CERAFLOR 920 R43: Poate 0,47 t H317 Poate provoca o Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-
Component: 0,25- provoca o reacie alergic a pielii. 2/
0,5% sensibilizare n saci dispusi pe paleti
CAS: 50-00-0 contact cu
REACH: - pielea.
CERAFLOR 996 - 0,08 t - Aii, Ob.22-1 si Ob. 22-
CAS: - 2/
saci dispusi pe paleti
% in aer
CERAMAT 250 R 10 0,8 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-4 si
CAS: CAS 123-86- Inflamabil. inflamabili Ob.103-1/
33
34
100
% in aer
4 R 66 H336: Poate provoca butoi metalic cu buson
Expunerea sonolenta si ameteala Tdepozitare=
repetata poate +1025C
cauza uscarea EUH0066 Expunerea Evitarea formarii
sau craparea repetata poate provoca vaporilor.
pielii. uscarea sau craparea pielii
R 67 Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
CERIDUST 3910 - 0,3 t - Aii, Ob.103-1/ saci
REACH: 01- dispusi pe paleti
2119487304-36-
0002
CHIMPEROX A98 R 7 Poate 0,12 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob.103-3/ canistre
(RETIC DB) provoca un foarte inflamabili. T depozitare-max.
CAS: 110-05-4 incendiu. H242: Pericol de incendiu +30C
R 11 Foarte n caz de nclzire.
inflamabil. H341: Susceptibil de a Pastrati ambalajul
R 52/53 Nociv provoca anomalii genetice. inchis ermetic, intr-un
pentru H 412: Nociv pentru loc racoros. A se
organismele mediul acvatic cu efecte pastra departe de
acvatice, poate pe termen lung sursa de foc si de
cauza efecte caldura si de
nefavorabile pe substante
termen lung incompatbile:acizi,
asupra mediului baze, substante
acvatic. organica usor
R 68 Risc oxidabile.
potential de
efecte
reversibile.
CHS-EPOXY 200 - 9, 8 t Maturatorul 1 la sectia

V55 VIA
Component: 5% si
CAS: 197-98-2 Aii, Ob. 103-1/
Component:50- Maturatorul 1 la VIA
80% T depozitare=5-25C
CAS: 25068-38-6
CITOM G R10 -inflamabil 1,75 t Aii, Ob.202 si Ob.103-

Component =34% 1/ in butoi metalic cu
CAS:8052-42-4 buson
Component: 66%
CAS: 64742-89-8
101
% in aer
CLW23 WATER R 36 Iritant 0 H319: Provoaca o iritare Aii, Ob.103-4/ butoi
ORANGE 2 pentru ochi. grava a ochilor cu buson
CONCENTRATE R 52/53 Nociv H400: Foarte toxic pentru T depozitare=5-25C
pentru viata din acvatic Pastrati ambalajul
Component=10- organismele H410 Foarte toxic pentru inchis ermetic, intr-un
20% acvatice, poate mediul acvatic cu efecte loc racoros.
CAS: 55809-98-8 cauza efecte pe termen lung.
nefavorabile pe
Component=9- termen lung
20% asupra mediului
CAS: 112-34-5 acvatic.
REACH: : 01-
2119457435-35
CLW40 WATER R 43 Poate 0,8 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob.103-4/ butoi cu
BLACK cauza o iritare grava a ochilor buson
CONCENTRATE prin contact cu H317 Poate provoca T depozitare=5-25C
Component= 0,9- pielea. reactii alergice cutanate Pastrati ambalajul
4% R 52/53 Nociv H411 Toxic pentru mediul inchis ermetic, intr-un
CAS: 112-34-5 pentru acvatic cu efecte pe loc racoros.
REACH: 01- organismele termen lung.
2119457435-35 acvatice, poate
Component=19- cauza efecte
25% nefavorabile pe
CAS: 57693-14-8 termen lung
asupra mediului
acvatic.
COASOL - 1t - Aii, Ob.103-1/ butoi
A se tine in ambalajul
REACH: 01- original.
2119986562-31-
0000
COLOFONIU R 43 Poate 0,074 t H317: Poate provoca o Aii, Ob.22-2/ butoi
CAS: 8050-09-7 cauza o iritare reactie alergica a pielii.
prin contact cu
pielea.
CORROSION - 0,26 t - Aii, Ob.103-1/ butoi
cu buson
INHIBITOR RD-
009
CAS:-
CRAYAMID 115 R 41 Risc de 19,9 t H318 Provoaca leziuni Aii, Ob.202 si Ob.103-
leziuni oculare oculare grave 1/in butoi metalic cu
grave. H317 Poate provoca buson
Component=99% R 38 Iritant reactii alergice cutanate Se pastreaza in locuri
CAS: 68082-99-1 pentru piele. H315: Provoaca iritarea racoroase, bine
R 51/53 Toxic pielii ventilate.
pentru H411 Toxic pentru mediul
Component <1% organismele acvatic cu efecte pe
CAS: 112-24-3 acvatice, poate termen lung.
cauza efecte
nefavorabile pe EUH208: Conine
termen lung triethylenetetramine
asupra mediului (CAS:112-24-3).Poate
acvatic.
provoca o reacie
alergic.
35
36
102
% in aer
Principalele Natura chimica / Inventarul Ponderea Impactul asupra mediului Exista o alternativa Cum sunt stocate?
compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)38
materii prime (Fraze R)37 materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
/utilizari r (calitativ suprafata bioacumulare potentiala, semnificativ) si va fi materialul un risc
% in aer
CRAYAMID 195- R 10 1,2 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
60X Inflamabil. inflamabili 1/, in butoi metalic cu
(rasina R 20/21 Nociv H312: Nociv in contact cu buson
poliamidica) prin inhalare si in pielea
contact cu H332: Nociv in caz de
Component=50- pielea. inhalare
70% R 36/37/38 - H315: Provoaca iritarea
CAS: 198028-08-9 Iritant pentru pielii
ochi, sistemul H319: Provoaca o iritare
Component:30- respirator si grava a ochilor
50% pentru piele. H335: Poate provoca
CAS: 90989-38-1 R 48/20 - Nociv: iritarea cailor respiratorii
pericol de H373 NU ncercai s
afectare stingei incendiul atunci
serioasa a cnd focul a ajuns la
sanatatii la explozivi.
expunere H 412: Nociv pentru
prelungita prin mediul acvatic cu efecte
inhalare. pe termen lung
R 52/53 Nociv
pentru
organismele
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
CRAYAMID 140 R 36/38 Iritant 0,23 t H314 Provoac arsuri Aii, Ob.202 si Ob.103-
Component=94% pentru ochi si grave ale pielii i lezarea 1/, in butoi metalic cu
CAS: 68082-29-1 pentru piele ochilor. buson
R 41 Risc de H317 Poate provoca Se pastreaza in locuri
Component=6% leziuni oculare reactii alergice cutanate racoroase, bine
CAS: 90640-67-8 grave. H318 Provoaca leziuni ventilate.
R 43 Poate oculare grave
cauza o iritare H411 Toxic pentru mediul
prin contact cu acvatic cu efecte pe
pielea. termen lung.
R 51/53 Toxic
pentru
organismele
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
CROMOPHTAL - 0 - Aii, Ob.103-4/ saci
VIOLET GT dispusi pe paleti
CAS: 6358-30-1 Se pastreaza in locuri
racoroase, bine
ventilate.
37
38
103
% in aer
CHROMOXID - 0 - Aii, Ob.103-4/ saci

GRUN GN dispusi pe paleti
CAS:-
DAROCURE 1173 R 22 Nociv in 0,15 t Aii, Ob.103-1/ A se lua
CAS: caz de inghitire masuri impotriva
descarcarii sarcinilor
electrostatice.
% in aer
DEGALAN LP - 21,7 t - Aii, Ob.22- 1 si Ob.22-
64/12 2/ saci dispusi pe
CAS:- paleti
DER 331 R 43 Poate 0,49 t H319 Provoac o iritare Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS: 25068-38-6 cauza o iritare grav a ochilor. 1/in butoi metalic cu
REACH: 01- prin contact cu H315 Provoac iritarea buson
pielea. pielii.
2119456619-26-
R 36/38 Iritant H317 Poate provoca o
0000 pentru ochi si reacie alergic a pielii.
pentru piele H411 Toxic pentru mediul
01-2119456619- R 51/53 Toxic acvatic cu efecte pe
26-0007 pentru termen lung.
01-2119456619- organismele
26-0008 acvatice, poate
01-2119456619- cauza efecte
26-0009 nefavorabile pe
01-2119456619- termen lung
26-0010 asupra mediului
01-2119456619- acvatic.
26-0011
DER 3531 R 43 Poate 0,5 t Aii, Ob.202 si Ob.103-
Component =10- cauza o iritare 1/ in butoi metalic cu
20% prin contact cu buson
CAS: 68609-97-2 pielea. T=0-30grade C
R 36/38 Iritant
Component =10- pentru ochi si
20% pentru piele
CAS: 28064-14-4
Component =50-
75%
CAS: 25068-38-6
DEH 4043 R 34 Provoaca 0,4 t H302- Nociv n caz de Aii, Ob.103-1, Ob.
(inlocuit/alternativa arsuri. nghiire. 202/ in butoi metalic
la POLIPOX H043) R 20/21/22 H-312 Nociv n contact cu cu buson
Nociv prin pielea. Pastrati recipientul
Component<50% inhalare, in H314 Provoac arsuri inchis in loc ventilat.
CAS: 100-51-6 contact cu pielea grave ale pielii i lezarea
39
40
104
% in aer
si prin inghitire. ochilor.
Component<50% R 43 Poate H317 Provoac arsuri
CAS: 6810-23-1 cauza o grave ale pielii i lezarea
sensibilizare prin ochilor.
Component<5% contact cu H332 Nociv n caz de
CAS: 25154-52-3 pielea. inhalare.
R 51/53 Toxic H400 Foarte toxic pentru
pentru mediul acvatic.
organismele H410 Foarte toxic pentru
acvatice, poate mediul acvatic cu efecte
provoca efecte pe termen lung.
adverse pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
% in aer
DEH 1450 R 62- Risc 0,549 t H226- Lichid i vapori Aii, Ob.103-1, Ob.
(inlocuit/alternativa posibil de inflamabili. 202/ in butoi metalic
la POLIPOX 450S) afectare a H302- Nociv n caz de cu buson
fertilitatii nghiire.
Component<25% R 34 Provoaca H312- Nociv n contact cu Pastrati recipientul in
CAS: 100-51-6 arsuri. pielea. loc uscat si racoros.
R 20/22 Nociv H314 - Provoac arsuri T=20-30C
Component<25% prin inhalare si grave ale pielii i lezarea
CAS: 68410-23-1 inghitire. ochilor.
R 43 Poate H315- Provoac iritarea
Component<5% cauza o iritare pielii.
CAS:112-24-3 prin contact cu H317- Poate provoca o
pielea. reacie alergic a pielii.
Component<10% R 52/53 Nociv H318 Provoac leziuni
CAS:1477-55-0 pentru oculare grave
organismele H319 Provoac o iritare
Component<10% acvatice, poate grav a ochilor.
CAS: 98-54-4 provoca efecte H331 Toxic n caz de
adverse pe inhalare.
Component<2,5% termen lung H332 Nociv n caz de
CAS: 25620-58-0 asupra mediului inhalare.
acvatic. H335 Poate provoca
Component<10% iritarea cilor respiratorii.
CAS: 90-72-2 H361f Susceptibil de a
duna fertiliti.
Component<5% H411 Toxic pentru mediul
CAS: 109-55-7 acvatic cu efecte pe
termen lung.
H412 Nociv pentru mediul
acvatic cu efecte pe
termen lung.
DESMODUR IL R 10 1,75 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-

1351 Inflamabil. inflamabili 1/ butoi metalic cu
Component=cca50 R 20 Nociv H317 Poate provoca o buson
% prin inhalare. reacie alergic a pielii. Se pastreaza in locuri
41
42
105
% in aer
CAS: 9017-01-0 R 36 Iritant H319 Provoac o iritare racoroase, bine
pentru ochi. grav a ochilor. ventilate.
Component=0,1- R 42/43 Poate H332: Nociv in caz de T=0-30grade C
0,5% cauza inhalare
CAS: 26471-62-5 sensibilizare prin H334 Poate provoca in caz
REACH: 01- inhalare si in de inhalare, alergii sau
2119454791-34- contact cu simptome asemanatoare
0001 pielea. astmului sau probleme
Component=cca50 R 66 respiratorii
% Expunerea
CAS: 123-86-4 repetata poate EUH0066 Expunerea
cauza uscarea repetata poate provoca
sau craparea uscarea sau craparea pielii
pielii. EUH0204 Contine
izocianati. Poate produce
reactii alergice.
% in aer
DESMODUR L 75 R 11 Foarte 0,3 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
Component=cca inflamabil. foarte inflamabili. 1/ in butoi metalic cu
75% R 20 Nociv H317 Poate provoca o buson
CAS: 53317-61-6 prin inhalare. reacie alergic a pielii. Se pastreaza in locuri
R 36 Iritant H319 Provoac o iritare racoroase, bine
Component=25% pentru ochi grav a ochilor. ventilate.
CAS: 141-78-6 R 42/43 Poate H332: Nociv in caz de T=0-30grade C
cauza o inhalare
Component<0.5% sensibilizare prin H334 Poate provoca in caz
CAS: 26471-62-5 inhalare sau prin de inhalare, alergii sau
REACH:01- contact cu pielea simptome asemanatoare
2119454791-34- R 66 astmului sau probleme
0001 Expunerea respiratorii
repetata poate H336: Poate provoca
cauza uscarea sonolenta si ameteala
sau craparea
pielii. EUH0066 Expunerea
repetata poate provoca
uscarea sau craparea pielii
EUH0204 Contine
reactii alergice.
DESMODUR NR 20 Nociv 2,5 t H317 Poate provoca o Aii, Ob.202 si Ob.103-
100 prin inhalare. reacie alergic a pielii. 1/ in butoi metalic cu
Component=99% R 37 Iritant H332: Nociv in caz de buson
CAS: 28182-81-2 pentru sistemul inhalare Se pastreaza in locuri
respirator. H334 Poate provoca in caz racoroase, bine
Component<1% R 42/43 Poate de inhalare, alergii sau ventilate.
CAS:822-06-0 cauza simptome asemanatoare T=0-30grade C
REACH: 01- sensibilizare prin astmului sau probleme
2119457571-37- inhalare si in respiratorii
0000 contact cu H335: Poate provoca
pielea. iritarea cailor respiratorii
43
44
106
% in aer
EUH0066 Expunerea
repetata poate provoca
uscarea sau craparea pielii
EUH0204 Contine
reactii alergice.
DESMODUR Z R 10 0,8 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
4470 BA Inflamabil. inflamabili 1/ in butoi metalic cu
Component<70% R 37 Iritant H317 Poate provoca o buson
CAS: 53880-05-0 pentru sistemul reacie alergic a pielii. Se pastreaza in locuri
REACH: 01- respirator. H332: Nociv in caz de racoroase, bine
2119488734-24- R 43 Poate inhalare ventilate.
0002 cauza o iritare H335: Poate provoca
prin contact cu iritarea cailor respiratorii
Component<30% pielea. H336: Poate provoca
CAS: 123-86-4 R 66 sonolenta si ameteala
REACH: 01- Expunerea
2119489485493- repetata poate EUH0066 Expunerea
29 cauza uscarea repetata poate provoca
sau craparea uscarea sau craparea pielii
component<0,5% pielii. EUH0204 Contine
CAS:4098-71-9 R 67 Inhalarea izocianati. Poate produce
REACH: 01- vaporilor poate reactii alergice.
2119490408-31-
0002
% in aer
DESMOLUX R 38 Iritant 3,63 t H315: Provoaca iritarea Aii, Ob.103-1/Pastrati
P175D pentru piele. pielii recipientul inchis in
Component=25% R 41 Risc de H317 Poate provoca locuri bine ventilate.
CAS: 57427-68-1 leziuni oculare reactii alergice cutanate Se pastreaza in locuri
REACH: 01- grave. H318 Provoaca leziuni racoroase, bine
2119484629-21 R 43 Poate oculare grave ventilate.
cauza o iritare Atentie substanta
prin contact cu coroziva!
pielea.
DISPERBYK 108 - 0,2 t - Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS:- 1/ in butoi metalic cu
buson
Se va pstra
containerul ermetic
nchis, ntr-un loc
uscat i
bine ventilat.
DISPERBYK 110 R 10 0,2 t H226 Lichid i vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
Component=20- Inflamabil. inflamabili. 1/ in butoi metalic cu
25% R 36/37 Iritant H314 Provoac arsuri buson
CAS: 64742-95-6 pentru ochi si grave ale pielii i lezarea Se va pstra
REACH: 01- sistemul ochilor. containerul ermetic
21194555851-35 respirator. H335 Poate provoca nchis, ntr-un loc
R 66 iritarea cilor respiratorii. uscat i
Component=20- Expunerea H336 Poate provoca bine ventilat.A se
25% repetata poate somnolen sau ameeal. pastra departe de
CAS: 108-65-6 cauza uscarea H412 Nociv pentru mediul orice flacara sau
45
46
107
% in aer
REACH: 01- sau craparea acvatic cu efecte pe sursa de scantei.
2119475791-29 pielii. termen lung. Fumatul interzis.
R 67 Inhalarea A se evita acumularea
Component<3% vaporilor poate de sarcini
CAS: 7664-38-2 provoca electrostatice.
REACH: 01- somnolenta si
2119485924 ameteala.
R 52/53 Nociv
pentru
organismele
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
R 34 Provoaca
arsuri.
% in aer
DISPERBYK 163 R 10 0,8 t H226 Lichid i vapori Ob.202 si Ob.103-1/
Component=20- Inflamabil. inflamabili. in butoi metalic cu
25% R 20/21 Nociv H315 Provoac iritarea buson
CAS: 1330-20-7 prin inhalare si in pielii. Se va pstra
REACH: 01- contact cu containerul ermetic
2119488216-32 pielea. nchis, ntr-un loc
Component=10- R 38 Iritant uscat i
12.5% pentru piele. bine ventilat.A se
CAS: 123-86-4 pastra departe de
REACH: 01- orice flacara sau
2119485493-29 sursa de scantei.
Component=7- Fumatul interzis.
10% A se evita acumularea
CAS: 100-41-4 de sarcini
Component=12.5- electrostatice.
20%
CAS: 108-65-6
47
48
108
% in aer
REACH: 01-
2119475791-
29
DISPERBYK 190 - 0 - Ob.103-4 si Ob.103-
CAS:- 1/in butoi metalic cu
buson
Tdepozitare=+1025
C
Se va pstra
containerul ermetic
nchis, ntr-un loc
uscat i
bine ventilat.
DISPERBYK 2150 R10: Inflamabil. 0,18 t H226 Lichid i vapori Ob.103-1/, in butoi
Component=0,1- R38: Iritant inflamabili. metalic cu buson
0,25% pentru piele. H315 Provoac iritarea A se pastra departe
CAS: 70657-70-4 pielii. de orice flacara sau
Component=30- sursa de scantei.
50% Fumatul interzis.
CAS: 108-65-6 A se evita acumularea
REACH:01- de sarcini
2119475791-29 electrostatice.
DISPERBYK-2015 - 1,2 t - Ob.103-1 si Ob. 202 /
CAS:- Tdepozitare=+525C
, ferit de inghet,
radiatii solare directe
% in aer
DISPERSOL 812 R 10 0 R 51/53 Toxic pentru Ob.103-2 si Ob.103-1/
Inflamabil. organismele acvatice, in butoi metalic cu
Component<0.5% R 66 poate cauza efecte buson
CAS: 108-67-8 Expunerea nefavorabile pe termen Tdepozitare=+1025
repetata poate lung asupra mediului C
49
50
109
% in aer
Component=1- cauza uscarea acvatic. Se va pstra
2,5% sau craparea containerul ermetic
CAS: 95-63-6 pielii. nchis, ntr-un loc
R 67 Inhalarea uscat i
Component 25- vaporilor poate bine ventilat.A se
50% provoca pastra departe de
CAS: 64742-82-1 somnolenta si orice flacara sau
ameteala. sursa de scantei.
R 51/53 Toxic Fumatul interzis.
pentru A se evita acumularea
organismele de sarcini
acvatice, poate electrostatice.
cauza efecte Vaporii mai grei ca
nefavorabile pe aerul si in amestec cu
termen lung aerul se pot forma
asupra mediului amestecuri explozive.
acvatic.
DOWANOL DPM - 0,6 t - Ob.1 si
(METOXIDIPROP Aii, Ob.202 si Ob.103-
ANOL, 1/ In rezervor Ob.1 si
ARCOSOLV DPM) in butoi metalic cu
CAS:34592-94-8 buson.
REACH: 01- Se va pstra
2119450011-60- containerul ermetic
0000 nchis, ntr-un loc
uscat i
bine ventilat.
DOWANOL PNB R36/38 Iritant 1,4 t H315 Provoac iritarea Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS: 5131-66-8 pentru ochi i pielii. 1/ in butoi metalic cu
pentru piele. H319 Provoac o iritare buson
grav a ochilor.
DOWANOL DPNB - 8,2 t - Aii, Ob.202 si Ob.103-
(dipropilenglicol n- 1/ in butoi metalic cu
butileter) buson
CAS: 29911-28-2
REACH: 01-
2119451543-42
DPW 180 WATER - 0 - Ob. 103-4/ canistre
BRIGHT RED Se va pstra
CAS: nu este containerul ermetic
notificat nchis, ntr-un loc
uscat i
bine ventilat.
Tdepozitare=+1025
C
DPW 330 - 0 - Ob. 103-4/ canistre
YELLOW Tdepozitare=+1025
CAS: nu este C
notificat
DPW 360 BLACK - 0,036 t - Ob. 103-4/ canistre
CAS: nu este Tdepozitare=+1025
notificat C
110
% in aer
DPW 380 RED - 0,01 t - Ob. 103-4/ canistre
CAS: nu este Tdepozitare=+1025
notificat C
DPW 350 - 0, 09 t - Ob. 103-4/ canistre

WALNUT Tdepozitare=+1025
CAS: nu este C
notificat
DPW320 - 0 - Ob. 103-4/ canistre
ORANGE CONC. Tdepozitare=+1025
WATER BASED C
COLOUR
CAS: nu este
notificat
DYNASYLAN XAR R 11 Foarte 0,780 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
Component>20% inflamabil. foarte inflamabili. 1/in butoi metalic cu
CAS:67-63-0 R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare buson
pentru ochi. grava a ochilor Se va pstra ntr-un
Component=4% R 67 Inhalarea H336: Poate provoca loc uscat i
CAS: 78-10-4 vaporilor poate sonolenta si ameteala bine ventilat.
provoca A se proteja de
somnolenta si umiditate.
ameteala.
EBECRYL 6040 R 43 Poate 10 t H317 Poate provoca Aii, Ob.103-1 si
Component=20- cauza o iritare reactii alergice cutanate Ob.103-4
30% prin contact cu Pastrati recipientul
CAS:52408-84-1 pielea. EUH208 Conine inchis in loc racoros.
REACH: 01- R 53 Poate metoxipropanol. Poate A nu se depasi 60C.
2119487948-12 provoca efecte provoca o reacie T depozitare=4-30C
Component<0,25 adverse pe alergic.
% termen lung EUH208 Conine
CAS: 57472-68-1 asupra mediului dipropilenglicol diacrilat.
REACH: 01- acvatic.
Poate provoca o reacie
2119484629-21
alergic.
Component=70-
80%
CAS: 55818-57-0
REACH:01-
2119490020-23
Component<0,13
%
CAS: 150-76-5
EMADOX A4 - 0,02 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
CAS: nu este metalic cu buson
notificat Se va pstra ntr-un
loc uscat i
bine ventilat.
T depozitare>0C
51
52
111
% in aer
EPIDIAN 115 R 10 24,5 t H226: lichid si vapori Ob.9, Ob.103-3,
Component=70- Inflamabil. inflamabili Ob.202/ Rezervor
80% R 20/21 Nociv H315: Provoaca iritarea Ob.9
CAS: 25068-38-6 prin inhalare si in pielii Butoaie metalice
contact cu H317 Poate provoca Pastrati recipientul
Component=20- pielea. reactii alergice cutanate inchis in loc racoros.
30% R 43 Poate H319: Provoaca o iritare A nu se depasi 60C.
CAS: 1330-20-7 cauza o iritare grava a ochilor T depozitare=4-25C
prin contact cu H 373- poate produce
pielea. leziuni organelor dupa
R 36/38 Iritant expunere prelungita sau
pentru ochi si repetata
pentru piele
EPIKOTE 828 R 51/53 Toxic 0,49 H411 Toxic pentru mediul Aii, Ob.202 si Ob.103-
(Echivalent pentru acvatic cu efecte pe 1/ in butoi metalic cu
DER331) organismele termen lung. buson
CAS: 25068-38-6 acvatice, poate H317 Poate provoca Pastrati recipientul
REACH: 01- cauza efecte reactii alergice cutanate inchis in loc racoros
2119456619-26- nefavorabile pe H315: Provoaca iritarea C
0002 termen lung pielii
asupra mediului H319: Provoaca o iritare
acvatic. grava a ochilor
R 43 Poate
cauza o iritare
prin contact cu
pielea.
R 36/38 Iritant
pentru ochi si
pentru piele
EPIKOTE 240 R 51/53 Toxic 0,15 t H315 Provoaca iritarea Aii, Ob.103-1/ in butoi
Component=50- pentru pielii. metalic cu buson
70% organismele H317 Poate provoca o Se va pastra intr-un
CAS: 25068-38-6 acvatice, poate reactie alergica a pielii. loc uscat. A se pastra
cauza efecte H319 Provoaca o iritare ambalajul inchis
Component=20- nefavorabile pe grava a ochilor. ermetic.
30% termen lung H411 Toxic pentru mediul
CAS: 9003-36-5 asupra mediului acvatic cu efecte pe
acvatic. termen lung.
Component=12,5- R 43 Poate
15% cauza o iritare
CAS: 68609-97-2 prin contact cu
pielea.
R 36/38 Iritant
pentru ochi si
pentru piele
EVERSORB 93 R 50/53 Foarte 0 H317 Poate provoca Aii, Ob. 103-3 si
CAS: 41556-26-7 toxic pentru reactii alergice cutanate Ob.103-1/ canistra
REACH: 05- organismele H410 Foarte toxic pentru Se va pastra intr-un
2116310441-64- acvatice, poate mediul acvatic cu efecte loc uscat si ventilat.
0000 cauza efecte pe termen lung.
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
R 43 Poate
cauza o iritare
prin contact cu
pielea.
53
54
112
% in aer
FAST BLUE BGS - 0,1 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.22-
2/ saci dispusi pe
paleti
FAST GREEN G-Y - 0,062 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.22-
2/ saci dispusi pe
paleti
FAST RED BBM - 0,5 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.22-
2/ saci dispusi pe
paleti
FAST YELLOW - 0,2 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.22-
5G 2/ saci dispusi pe
paleti
FIBRE NATURALE - 0,016 t - Aii, Ob.22-2/ saci
MS 600 dispusi pe paleti
CAS: nu
esteclasificat
FINNTALC M40 - 0,067 t - Aii, Ob.22-2/ saci
SQ dispusi pe paleti
Component=96%
CAS: 1407-96-6
Componenti <4%
CAS: 1318-59-8
CAS:16389-88-1
CAS:13717-00-5
FOAMSTAR A38 - 0,5 t - Aii, Ob.202 si Ob.103-
CAS: nu este 1
clasificat A nu se depasi 40C.
A nu se depozitata
sub 5C
T depozitare=5-40C
FOAMSTAR ST - 0,4 t - Aii, Ob.202 si Ob.103-
2438 1
CAS: nu este A nu se depasi 40C.
clasificat A nu se depozitata
sub 5C
T depozitare=5-40C
FUID AK 300 000 - 0,02 - Aii, Ob. 103-1/ In
butoaie cu buson
Se va pastra intr-un
loc uscat, ventilat.
GLICERINA - 2,4 t - Aii, Ob. 103-2/ in
FARMACEUTICA/ containere
ALIM Produsele vor fi
CAS: 56-81-5 depozitate in spatii
acoperite, la rece.
HELIOGEN BLAU - 0,7 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
L6905F dispusi pe paleti
Component=5-7% Produsele vor fi
CAS:28654-73-1 depozitate in spatii
REACH:01- acoperite, la rece.
2119971074-38
HELIOGEN - 0,4t - Aii, Ob. 103-4/ saci
GREEN L8730 dispusi pe paleti
Produsele vor fi
depozitate in spatii
acoperite, la rece.
HELIOGEN BLAU 0,3 t Aii, Ob. 103-4/ saci
7085 dispusi pe paleti
55
56
113
% in aer
% in aer
HEUCORIN RZ R 52/53 Nociv 0,8 t Aii, Ob. 22-2/ saci
Component=50% pentru dispusi pe paleti
CAS: 1314-13-2 organismele Produsele vor fi
acvatice, poate depozitate in spatii
cauza efecte acoperite, la rece.
nefavorabile pe Pastrati produsul in
termen lung ambalajele originale.
asupra mediului Se va pastra intr-un
acvatic. loc uscat.
HIDROXID DE R 34 Provoaca 0,15 t H302 Nociv pentru Aii, Ob. 22-1/ saci
LITIU monohidrat arsuri. sanatate la inghitire dispusi pe paleti
CAS: 1310-66-3 R 22 Nociv in H314 Provoac arsuri Produsele vor fi
caz de inghitire. grave ale pielii i lezarea depozitate in spatii
ochilor. acoperite, la rece.
Pastrati produsul in
ambalajele originale.
loc uscat.
Nu se va depozita
lng acizi.
HIDROXID DE R 35 - Provoaca 0,1 t H314 Provoac arsuri Aii, Ob. 22-1/ saci
SODIU arsuri grave. grave ale pielii i lezarea dispusi pe paleti
CAS: 1310-73-2 ochilor. Produsele vor fi
REACH: 01- H290: Poate fi coroziv depozitate in spatii
2119457892-27- pentru metale acoperite, la rece.
0065 Pastrati produsul in
ambalajele originale.
loc uscat.
HOSTAPERM - 0,04 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
GELB H3G dispusi pe paleti
Se va pstra ntr-un
loc uscat i
bine ventilat.
A se evita acumularea
de sarcini
electrostatice.
In amestec cu aerul
poate forma
amestecuri explozive.
Proprietati fizico-
chimice:
Aspect: pulbere
Culoare: galbena
Miros: inodora
Punct de topire
>350C
HOSTAPERM - 4,3 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
ROSA E-WD dispusi pe paleti
HOSTAPERM R 41 Risc de 0 Aii, Ob. 103-4/ saci

ROT VIOLET leziuni oculare dispusi pe paleti
ER02 grave. Se va pstra ntr-un
Component<2,5% R 52/53 Nociv loc uscat i
57
58
114
% in aer
CAS: 109909-39-9 pentru bine ventilat.
organismele A se evita acumularea
acvatice, poate de sarcini
cauza efecte electrostatice.
nefavorabile pe In amestec cu aerul
termen lung poate forma
asupra mediului amestecuri explozive.
acvatic.
% in aer
HYDROPALAT R 22 Nociv in 0,4 t H318 Provoaca leziuni Aii, Ob. 103-1/
1080 caz de inghitire. oculare grave container
Component: 50- R 41 Risc de H302 Nociv pentru Tdepozitare=+1040
70% leziuni oculare sanatate la inghitire C
CAS: 68439-50-9 grave. H 412: Nociv pentru A se feri de
mediul acvatic cu efecte temperaturi >50C
Component=20- pe termen lung Se va pstra ntr-un
25% loc uscat , racoros i
CAS: 146340-15-0 bine ventilat.
IRGACURE 500 R 48/22 - Nociv: 0,1 t H 373- Poate produce Aii, Ob.103-1/Pastrati
Component=50% pericol de leziuni organelor dupa recipientul inchis in
CAS: 119-61-9 afectare expunere prelungita sau loc racoros.
serioasa a repetata A se lua masuri
sanatatii la H411 Toxic pentru mediul impotriva descarcarii
expunere acvatic cu efecte pe sarcinilor
prelungita prin termen lung. electrostatice.
inghitire. A se feri de actiunea
R 51/53 Toxic directa a razelor de
pentru soare.
organismele Stabilitate la stocare:
acvatice, poate Pastrati recipientul la
cauza efecte o temp>>18C.
nefavorabile pe Temp. sub 18C poate
termen lung apare o faza solida.
asupra mediului Produsul prin incalzire
acvatic. revine la normal,
proces reversibil.
IRGACURE 819 R 43 Poate 0,005 t H317 Poate provoca Aii, Ob.103-1/Pastrati
CAS: 162881-26-7 cauza o iritare reactii alergice cutanate recipientul inchis in
prin contact cu H413: poate provoca loc racoros.
pielea. efecte nocive pe termen A se lua masuri
R 53 Poate lung asupra mediului impotriva descarcarii
provoca efecte acvatic sarcinilor
adverse pe electrostatice.
termen lung A se feri de actiunea
asupra mediului directa a razelor de
acvatic. soare.
IRGACURE 1173 R 22 Nociv in 0,7 t H302 Nociv pentru Aii, Ob.103-4/ Pastrati
(fost DAROCUR caz de inghitire. sanatate la inghitire recipientul inchis in
1173) loc racoros.
CAS: 7473-98-5 A se lua masuri
REACH: 01- impotriva descarcarii
2119472306-39- sarcinilor
59
60
115
% in aer
0000 electrostatice.
A se feri de actiunea
directa a razelor de
soare.
IRGALIT BLUE PG - 0 - Aii, Ob.103-4/ saci
dispusi pe paleti
inchis in loc uscat,
racoros, ferit de
actiunea directa a
razelor de soare..
A se lua masuri
impotriva formarii
prafului si descarcarii
sarcinilor
electrostatice.
% in aer
IRGAZIN RED L - 0,06 t - Aii, Ob.103-4/ saci
3670HD dispusi pe paleti
CAS: 84632-65-5 Pastrati recipientul
REACH: 01- inchis in loc uscat,
2119937937-20- racoros, ferit de
0000 actiunea directa a
razelor de soare..
A se lua masuri
impotriva formarii
sarcinilor
electrostatice.
IRGAZIN - 0,04 t - Aii, Ob.103-4/ saci
ORANGE 2990 dispusi pe paleti
HD Pastrati recipientul
CAS: 13772-29-7 inchis in loc uscat,
racoros, ferit de
actiunea directa a
razelor de soare..
A se lua masuri
impotriva formarii
sarcinilor
electrostatice.
IRGAZIN RED - 0,007 t - Aii, Ob.103-4/ saci
DPP BOX dispusi pe paleti
racoros, ferit de
actiunea directa a
razelor de soare.
IRON OXIDE RED - 1t - Aii, Ob.103-4/ saci
C130 BM dispusi pe paleti
61
62
116
% in aer
IRON OXIDE RED - 0,7 t - Aii, Ob.103-4/ saci
130 A-WUHAN dispusi pe paleti
CAS: 1309-37-1 Pastrati produsul in
loc uscat.
IRON OXIDE - 0,03 t - Aii, Ob. 103-4 si Ob.
YELLOW 920- 22-1 /saci dispusi pe
WUHAN paleti.
loc uscat.
YELLOW C920M 22-1 /saci dispusi pe
CAS: 20344-49-4 paleti.
loc uscat.
IRON OXIDE RED - 0 - Aii, Ob. 103-4 si Ob.
130BM 22-1 /saci dispusi pe
CAS: 1309-37-1 paleti.
Pastrati produsul
inchis, in loc uscat si
bine ventilat.
YELLOW 313 22-1 /saci dispusi pe
CAS: 20344-49-4 paleti.
Pastrati produsul
bine ventilat.
% in aer
IRON OXIDE - 0 - Aii, Ob. 103-4 si Ob.
YELLOW 920 22-1 /saci dispusi pe
CAS: 20344-49-4 paleti.
Pastrati produsul
bine ventilat.
JONCRYL WAX - 0,6 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
35 plastic cu buson
Pastrati produsul
bine ventilat.
Tdepozitare=+1025
C
A se feri de
temperaturi<0C
Produsul de
deterioreaza la
temperaturi mici.
JONCRYL 8224 - 41, 2 t - Aii, In maturator sectia
Compus<0,1% VIA/
CAS: 1336-21-6 In maturator Ob.10
REACH: 01- VIA (rezervor).
2119488876-14 Tdepozitare=
+1025C
63
64
117
% in aer
racoros, ferit de
actiunea directa a
razelor de soare..
A se lua masuri
impotriva formarii
sarcinilor
electrostatice.
KENALAKE BLUE - 0,1 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
2BG dispusi pe paleti
loc uscat, racoros.
KENALAKE - 0,06 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
GREEN GBX dispusi pe paleti
loc uscat, racoros, in
spatii bine ventilate.
ORANGE RLO dispusi pe paleti
RUBINE TONER 2 dispusi pe paleti
BG Pastrati produsul in
YELLOW 2 GO dispusi pe paleti
% in aer
KEMSURF ESD R 36 Iritant 0,5 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob. 22-1/ in butoi
Component=20- pentru ochi. grava a ochilor metalic cu buson
35% R 38 Iritant H315: Provoaca iritarea Tdepozitare= 040C
CAS: 68585-34-2 pentru piele. pielii Pastrati recipientul
Component<0,1% racoros, ventilat.
CAS: 26172-55-4/
2682-20-4
KORRODUR R 10 0 H314 Provoac arsuri Aii, Ob. 202 si Ob.
(8032) Inflamabil. grave ale pielii i lezarea 103-1/ in butoi metalic
Component=15- R 41 Risc de ochilor. cu buson
20% leziuni oculare H336: Poate provoca Pastrati recipientul
CAS:67-63-0 grave. sonolenta si ameteala inchis in loc uscat,
R 38 Iritant racoros, ferit de
65
66
118
% in aer
Component=5- pentru piele. actiunea directa a
15% R 67 Inhalarea razelor de soare.
CAS:123-86-4 vaporilor poate A se feri de
provoca temperaturi<0C
Component=5- somnolenta si A se lua masuri
15% ameteala. impotriva descarcarii
CAS:78-83-1 sarcinilor
REACH: 01- electrostatice.
2119484609-23 Vapori mai grei ca
aerul, care in amestec
Component=5- cu aerul pot fi
15% explozivi.
CAS:107-98-2
REACH: 01-
2119457435-35
Component=5-
15%
CAS:64742-82-1
Component<0,1%
CAS:6008-20-6
Component=5-
15%
CAS:1623-15-0
LANSPEC R 41 Risc de 0,5 t H318 Provoaca leziuni Aii, Ob. 103-4/ in butoi
EMP208 leziuni oculare oculare grave metalic cu buson
grave. H302 Nociv pentru Pastrati recipientul
CAS: 78330-21-9 R 22 Nociv in sanatate la inghitire inchis in loc racoros,
caz de inghitire. in spatii bine ventilate.
Temperatura =5-40C
La temp>70C- se
modifica ireversibil.
LECITINA - 0,400 - Aii, Ob. 202 si Ob.
IMPORT 103-1/ butoaie
CAS: 8002-43-5 Tdepozitare=
+1025C
% in aer
LAROMER R 38 Iritant 1t H318 Provoac leziuni Aii, Ob.103-1/ Pastrati
DPGDA pentru piele. oculare grave. recipientul inchis in
Component<100% R 41 Risc de H315 Provoac iritarea loc racoros, in spatii
CAS: 57472-68-1 leziuni oculare pielii. bine ventilate.
REACH: 01- grave. H317 Poate provoca o Temp.<35C
67
68
119
% in aer
2119484629-21- R 43 Poate reacie alergic a pielii. A se lua masuri
0000 cauza o iritare impotriva descarcarii
prin contact cu sarcinilor
Component<0,2% pielea. electrostatice.
CAS: 110-82-7 A se feri de actiunea
caldurii si actiunii
directa a razelor de
soare.
LUCIRIN TPO-L R 52/53 Nociv 0,008 t H 412: Nociv pentru Aii, Ob. 103-1/ in butoi
CAS: 84434-11-7 pentru mediul acvatic cu efecte metalic cu buson
organismele pe termen lung Pastrati produsul in
acvatice, poate ambalajul original,
cauza efecte inchis in loc racoros,
nefavorabile pe in spatii bine ventilate.
termen lung A se lua masuri
asupra mediului impotriva descarcarii
acvatic. sarcinilor
electrostatice.
Nu se stinge cu jet de
apa.
LUTONAL M-40- - 0,664 - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
70% metalic cu buson
LUWIPAL 012 R 10 0,17 t H319 Provoac o iritaie Aii, Ob. 202 si Ob.
Component= 22 % Inflamabil. grav a ochilor. 103-1/in butoi metalic
CAS: 71-36-3 R 21 Nociv in H315 Provoac iritarea cu buson
REACH: 01- contact cu pielii.
2119484630-38 pielea. H312 Nociv n contact cu Pastrati produsul in
R 36/37/38 - pielea. ambalajul original,
Component<= 0,5 Iritant pentru H226 Lichid sau vapori inchis in loc racoros,
% ochi, sistemul inflamabili. in spatii bine aerisite
CAS: 50-00-0 respirator si H336 Poate provoca si ventilate.
REACH: 01- pentru piele. somnolen sau ameeal. A se lua masuri
2119488953-20 R 67 Inhalarea H335 Poate provoca impotriva descarcarii
vaporilor poate iritarea cilor respiratorii. sarcinilor
Component= 15 % provoca electrostatice.
CAS: 95-47-6 somnolenta si
REACH: 01- ameteala.
2119485822-30
LUWIPAL 073 - 0,418 t - Aii, Ob. 202 si Ob.
Component<0,3% 103-1/ in butoi metalic
CAS: 67-56-1 cu buson
REACH: 01- Tdepozitare=+1025
2119433307-44 C
Component<0,5% ambalajul original,
CAS: 50-00-0 inchis in loc racoros,
REACH: 01- in spatii bine aerisite
2119488953-20 si ventilate.
A se feri de inghet,
t<0C.
Principalele
Natura chimica / Inventarul Ponderea Impactul asupra mediului Exista o alternativa Cum sunt stocate?
materii compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)70
prime (Fraze R)69 materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
% in aer
LOXANOL PL - 5,5 t - Aii, Ob. 202 si Ob.
5837 103-1/ in butoi metalic
120
materii compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)
prime (Fraze R) materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
% in aer
cu buson
Tdepozitare<40C
ambalajul original,
inchis in loc racoros,
in spatii bine aerisite
si ventilate.
A se lua masuri
impotriva descarcarii
sarcinilor
electrostatice.
MAPRENAL R 10 0,665 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 103-1/
MF 514/60 IB Inflamabil. inflamabili canistra
inlocuit cu R 37/38 Iritant H301: Toxic n caz de Tdepozitare=
pentru sistemul nghiire +1025C
MAPRENAL respirator si H302 Nociv pentru Pastrati recipientul
MF 517/60IB pentru piele. sanatate la inghitire inchis. Folositi
R 40 Posibil H311: Toxic n contact cu produsul
Component=3 efect cancerigen pielea numai in incaperi cu
5-40% - dovezi H314 Provoac arsuri ventilatie
CAS: 78-83-1 insuficiente. grave ale pielii i lezarea corespunzatoare.
REACH: 01- R 41 Risc de ochilor. Pastrati recipientul
2119484609- leziuni oculare H315: Provoaca iritarea ermetic inchis, in
23 grave. pielii spatii racoroase si
R 43 Poate H317 Poate provoca bine ventilate. Pastrati
Component=1, cauza o iritare reactii alergice cutanate produsul in recipientul
5<2% prin contact cu H318 Provoaca leziuni original. Depozitati
CAS: 71-36-3 pielea. oculare grave produsul departe de
REACH: 01- R 67 Inhalarea H331: Toxic n caz de orice sursa de caldura
2119484630- vaporilor poate inhalare. si materiale
38 provoca H335: Poate provoca incompatibile cum ar fi
somnolenta si iritarea cailor respiratorii acizii.
Component=1, ameteala. H336: Poate provoca
5<2% sonolenta si ameteala
CAS: 50-00-0 H351-suspect a cauza
REACH: 01- cancer
2119488953-
20
MERGAL 759 R22: Nociv prin 0,26 t H318 - Provoac leziuni Aii, Ob. 202 si Ob.
nghiire. oculare grave 103-1/ in butoi metalic
Component=25- R41: Risc de H315 - Provoac iritarea cu buson
50% leziuni oculare pielii Tdepozitare<40C
CAS: 6440-58-0 grave. H317 - Poate provoca o Pastrati produsul in
REACH: 01- R43: Poate reactie alergica a pielii ambalajul original,
2119976015-37- provoca H335 - Poate provoca inchis in loc racoros,
xxxx sensibilizare n iritarea cilor respiratorii in spatii bine aerisite
contact cu si ventilate.
Component=10- pielea. A se lua masuri
25% impotriva descarcarii
CAS: 2634-33-5 sarcinilor
electrostatice.
69
70
121
% in aer
METACRILAT DE R 36/37/38 - 8,500 t H315 Provoac iritarea Aii, Ob. 202 / in butoi
CICLOHEXIL Iritant pentru pielii. metalic cu buson
CAS: 101-43-9 ochi, sistemul H317 Poate provoca o A se feri de actiunea
REACH: 01- respirator si reacie alergic a pielii directa a razelor de
21194846667-21- pentru piele. H319 Provoac o iritaie soare.
0000 R 43 Poate grav a ochilor Pastrati produsul in
cauza o iritare H335 Poate provoca ambalajul original,
prin contact cu iritarea cilor respiratorii. inchis in loc racoros,
pielea. in spatii bine aerisite
si ventilate.
A se lua masuri
impotriva descarcarii
sarcinilor
electrostatice.
Vaporii in amestec cu
aerul poate forma
amestecuri
explozibile.
METACRILAT DE R 10 13,14 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 202/ in butoi
IZO-BUTIL Inflamabil. inflamabili metalic cu buson
CAS: 97-86-9 R 36/37/38 - H315 Provoac iritarea A se feri de actiunea
REACH: 01- Iritant pentru pielii. directa a razelor de
2119488331-38- ochi, sistemul H317 Poate provoca o soare.
0000 respirator si reacie alergic a pielii Tdepozitare<30C
pentru piele. H335 Poate provoca Pastrati produsul in
R 43 Poate iritarea cilor respiratorii. ambalajul original,
cauza o iritare inchis in loc racoros,
prin contact cu in spatii bine aerisite
pielea. si ventilate.
R 50 Foarte A se lua masuri
toxic pentru impotriva descarcarii
organismele sarcinilor
acvatice. electrostatice.
METACRILAT DE R 11 Foarte 14,82 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob. 202/ in butoi
METIL inflamabil. foarte inflamabili. metalic cu buson
CAS: 80-62-6 R 37/38 Iritant H315 Provoac iritarea A se feri de actiunea
REACH: 01- pentru sistemul pielii. directa a razelor de
2119452498-28- respirator si H317 Poate provoca o soare.
0000, 01- pentru piele. reacie alergic a pielii Vaporii in amestec cu
R 43 Poate H335 Poate provoca aerul poate forma
2119452498-28-
cauza o iritare iritarea cilor respiratorii. amestecuri
0025, 01- prin contact cu explozibile.
2119452498-28- pielea. Tdepozitare<30C
0028 Pastrati produsul in
ambalajul original,
in spatii bine aerisite
si ventilate.
% in aer
METAMARE 2281 R 10 0,02 t R 50/53 Foarte toxic Aii, Ob. 103-3 si Ob.
CAS: Inflamabil. pentru organismele 103-1/ in butoi metalic
71
72
73
74
122
% in aer
28159-98-0 R 43 Poate acvatice, poate cauza cu buson
64742-95-6 cauza o iritare efecte nefavorabile pe A nu se lsa s
95-63-6 prin contact cu termen lung asupra ptrund n canalizare
1330-20-7 pielea. mediului acvatic.
98-82-8 R 65 Nociv:
poate provoca
afectiuni
pulmonare in caz
de inghitire.
R 50/53 Foarte
toxic pentru
organismele
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
METILETILCETO R 11 Foarte 0,8 t H225 Lichid i vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
NA inflamabil. foarte inflamabili. 103-1/ in butoi metalic
CAS: : 78-93-3 R 36 Iritant H319 Provoac o iritare cu buson
REACH: 01- pentru ochi. grav a ochilor. Se va pstra ermetic
2119457290-43- R 66 H336 Poate provoca nchis, ntr-un loc
0001 Expunerea somnolen sau ameeal uscat, rece i bine
repetata poate ventilat.
cauza uscarea EUH066 Expunerea A nu se lsa s
sau craparea repetat poate provoca ptrund n canalizare
pielii. uscarea sau crparea (pericol de explozie).
R 67 Inhalarea pielii. Se va folosi numai
vaporilor poate echipament
provoca antideflagrant.
somnolenta si Se vor lua msuri de
ameteala. precauie mpotriva
descrcrilor statice.
Vaporii pot forma
cu aerul.
METILETILCETOX R 21 Nociv in 0,53 t H312 Nociv n contact cu Aii, Ob. 202 si Ob.
IMA contact cu pielea. 103-1/ in butoi metalic
CAS: 96-29-7 pielea. H318 Provoac leziuni cu buson
REACH: 01- R 40 Posibil oculare grave.
2119539477-28- efect cancerigen H317 Poate provoca o Pastrati produsul in
XXXX - dovezi reacie alergic a pielii. ambalajul original,
insuficiente. H351 Susceptibil de a inchis in loc racoros,
R 41 Risc de provoca cancer. in spatii bine aerisite
leziuni oculare si ventilate.
grave. A se lua masuri
R 43 Poate impotriva descarcarii
cauza o iritare sarcinilor
prin contact cu electrostatice.
pielea.
METILPROPILEN R 10 0,268 t H226 Lichid si vapori Ob. 202 si Ob. 103-1/
GLICOL Inflamabil. inflamabili. in butoi metalic cu
(METOXIPROPAN R 67 Inhalarea H336: Poate provoca buson
OL) vaporilor poate sonolenta si ameteala Se vor lua msuri de
provoca prevenire a formrii
Component<95,5 somnolenta si de sarcini
% ameteala. electrostatice. Se va
CAS: 107-98-2 ndeprta orice surs
REACH: 01- de aprindere.
2119457435-35- Pstrai ambalajul
0000 nchis ermetic, ntr-un
loc rcoros. Se va
Component<0,5% pstra ntr-un loc
CAS: 1589-47-5 uscat. Se va ine la
123
% in aer
REACH: 01- distan de sursele de
2119752454-37- cldur i foc. Se va
XXXX depozita n
containerul original.
% in aer
METOXIPROPILA R 10 7t H226 Lichid si vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
CETAT Inflamabil. inflamabili. 103-1/ in butoi metalic
Component=98- R 61 Poate H360D Poate dauna cu buson
100% provoca efecte fatului. Se vor lua msuri de
CAS: 108-65-6 nefaste asupra prevenire a formrii
REACH: 01- copilului(foetus) de sarcini
2119475791-29- in timpul sarcinii. electrostatice. Se va
0000 ndeprta orice surs
de aprindere.
Component=0,5- Pstrai ambalajul
1% nchis ermetic, ntr-un
CAS: 70657-70-4 loc rcoros. Se va
pstra ntr-un loc
uscat.
MICRONOX R01 - 8,48 t H 373- poate produce Aii, Ob. 22-3/ saci
Component=74- leziuni organelor dupa dispusi pe paleti
94% expunere prelungita sau
CAS: 1317-60-8 repetata
REACH: 01-
2119457614-35-
0064
Component<11%
CAS: 16389-88-1
Component<10%
CAS: 12001-26-2
Component<4%
CAS: 14808-60-7
Component<1%
CAS: 999999-99-4
MOWITAL B 30 - 0,585 t - Aii, Ob. 22-2/ saci
HH dispusi pe paleti
CAS: 68648-78-2
MPW100 - 0 - Aii, Ob.103-4/
NEUTRAL WATER Canistre
Component=0,9- Pstrai ambalajul
4% nchis ermetic, ntr-un
CAS: 108-01-0 loc rcoros. Se va
pstra ntr-un loc
Component=9- uscat. Se va ine la
20% distan de sursele de
CAS: 107-98-2 cldur i foc. Se va
depozita n
75
76
124
% in aer
MTH091 GREEN R 10 0,003 t - Aii, Ob.103-4/
091 Inflamabil. Tdepozitare=+1025
CONCENTRATE R 67 Inhalarea C
vaporilor poate Pstrai ambalajul
Component=9- provoca nchis ermetic, ntr-un
20% somnolenta si loc rcoros. Se va
CAS: 73378-63-9 ameteala. pstra ntr-un loc
uscat. Se va ine la
Component=79- distan de sursele de
90% cldur i foc. Se va
CAS: 107-98-2 depozita n
REACH: 01- containerul original.
21199457435-35-
0000
% in aer
MTH 80 R 10 0,025 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-4/
BORDEAUX 80 Inflamabil. inflamabili Tdepozitare=+1025
CONC. R 67 Inhalarea H319: Provoaca o iritare C
Component=69- vaporilor poate grava a ochilor Pstrai ambalajul
80% provoca H336: Poate provoca nchis ermetic, ntr-un
CAS: 107-98-2 somnolenta si sonolenta si ameteala loc rcoros. Se va
REACH: 01- ameteala. pstra ntr-un loc
21199457435-35- uscat. Se va ine la
0000 distan de sursele de
cldur i foc. Se va
Component=9- depozita n
20% containerul original.
CAS: 640829-3
Component=4,9-
10%
CAS: 34590-94-8
REACH: 01-
2119450011-60
MTH107CK BLUE R 10 0 H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-4/
107 Inflamabil. inflamabili Tdepozitare=+1025
CONCENTRATE R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare C
pentru ochi. grava a ochilor Pstrai ambalajul
Component=19- R 67 Inhalarea H336: Poate provoca nchis ermetic, ntr-un
20% vaporilor poate sonolenta si ameteala loc rcoros. Se va
CAS: 107-98-2 provoca pstra ntr-un loc
REACH: 01- somnolenta si uscat. Se va ine la
21199457435-35- ameteala. distan de sursele de
0000 cldur i foc. Se va
depozita n
Component=49- containerul original.
60%
CAS: 111-90-0
77
78
125
% in aer
Component=2-
20%
CAS: 67827-60-5
MTH108 BLUE R 10 0,02 H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-4/
CONCENTRATE R 67 Inhalarea H319: Provoaca o iritare C
Component=69- vaporilor poate grava a ochilor Pstrai ambalajul
80% provoca H336: Poate provoca nchis ermetic, ntr-un
CAS: 107-98-2 somnolenta si sonolenta si ameteala loc rcoros. Se va
REACH: 01- ameteala. H 412: Nociv pentru pstra ntr-un loc
21199457435-35- mediul acvatic cu efecte uscat. Se va ine la
0000 pe termen lung distan de sursele de
Component=9- cldur i foc. Se va
20% depozita n
CAS: 90294-39-6 containerul original.
Component=4,9-
10%
CAS: 34590-94-8
REACH: 01-
2119450011-60
Component=3,9-
7%
CAS: 97-99-4
% in aer
MTH115 YELLOW R 10 0,003 H226: lichid si vapori Aii, Ob.103-4/
CONCENTRATE R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare C
pentru ochi. grava a ochilor Pstrai ambalajul
Component=49- R 67 Inhalarea H336: Poate provoca nchis ermetic, ntr-un
60% vaporilor poate sonolenta si ameteala loc rcoros. Se va
CAS: 107-98-2 provoca pstra ntr-un loc
REACH: 01- somnolenta si uscat. Se va ine la
21199457435-35- ameteala. distan de sursele de
0000 cldur i foc. Se va
depozita n
Component=29- containerul original.
40%
CAS: 97-99-4
MOTORINA R11 Foarte 3t H304 Poate fi mortal n Aii, Ob. 11/ Rezervor
inflamabil. caz de nghiire i de suprateran Ob11.
Component <95% R20 Nociv prin ptrundere n cile Recipientele mobile
CAS: 68334-30-5 inhalare respiratorii. vor fi pstrate nchise
REACH: 01- R23/24/25 Toxic H315 Provoac iritarea etan i ntr-un loc
2119484664-27- prin inhalare, n pielii. bine ventilat.
0165 contact cu pielea H332 Nociv n caz de Este permis numai
i prin nghiire. inhalare. utilizarea unor
Component , R38 Iritant H351 Susceptibil de a recipiente staionare
79
80
126
% in aer
0,014% pentru piele provoca cancer (piele). autorizate.
CAS: 67-56-1 R39/23/24/25 H373 Poate provoca Toate rezervoarele i
REACH: 01- Toxic: pericol de leziuni ale organelor echipamentele se vor
2119433307-44 efecte (timus, ficat, mduv lega la centura de
ireversibile foarte osoas) in caz de mpmntare.
grave prin expunere Curarea,
inhalare, n prelungit sau repetat. inspectarea i
contact cu pielea H411 Toxic pentru mediul ntreinerea structurii
i prin acvatic cu efecte pe interne a
nghiire. termen lung. rezervoarelor de
R51/53 Toxic depozitare trebuie
pentru efectuate doar de
organismele personal calificat i
acvatice, poate echipat
provoca efecte corespunztor.
adverse pe
termen lung
asupra
mediului acvatic
R65 Nociv:
poate provoca
afeciuni
pulmonare n
caz de nghiire
NANOBYK 3650 R 10 0,010 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 103-3 si Ob.
Inflamabil. inflamabili 103-1/ in butoi metalic
Component=0,1- cu buson
0,25% Pstrai ambalajul
CAS: 70657-70-4 nchis ermetic, ntr-un
loc rcoros. Se va
Component =30- pstra ntr-un loc
50% uscat. Se va ine la
CAS: 108-65-6 distan de sursele de
cldur i foc. Se va
Component =10- depozita n
12,5% containerul original.
CAS: 107-98-2
Stoc la % in ce)? sa sau prin
01.07. deseuri / pe cantitatea stocata?
2015 sol A se vedea
% in aer Sectiunea 8
NATURAL - 0,29 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
BARYTE E5 22-2/
CAS: 7727-43-7
Negru de fum - 4, 032 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
Printex G 22-2/ saci dispusi pe
Se va pstra ntr-un
loc uscat. Se va ine
la distan de sursele
de cldur i foc.
NEOCRYL B-725 - 21,8 t - Aii, Ob. 22-3/ saci
dispusi pe paleti
81
82
127
2015 sol A se vedea
A se pstra la loc
uscat i rcoros.
NEOCRYL B-735 - 0 - Aii, Ob. 22-2/ saci

dispusi pe paleti
A se pstra la loc
uscat i rcoros.
Tdepozitare=
+540C
NEOCRYL XK52 - 0 - Aii, Ob. 22-2/ saci
dispusi pe paleti
A se pstra la loc
uscat i rcoros.
Tdepozitare=
+540C
NEOPENTYLGLIC R 41 Risc de 9,595 t H318 Provoaca leziuni Aii, Ob. 22-3/saci
OL leziuni oculare oculare grave. dispusi pe paleti
Component=95- grave. Produsul este
100% higroscopic.
CAS: 126-30-7 A se pstra la loc
REACH: 01- uscat i rcoros.
2119480396-30-
0004
NEXCOAT NX795 - 1t - Aii, Ob. 103-1/
CAS: 25265-77-4 container
REACH: 01- A se pstra la loc
2119441305-48- uscat i rcoros.
0002
2015 sol A se vedea
NITROCELULOZA R 11 Foarte 0,74 t H228: Solid inflamabil. Aii, Ob. 204/ In saci ,
E34 inflamabil. nitroceluloza
Component=65- impregnata cu alcool
70% intre 25-35%, pusi in
CAS: 9004-70-0 cutii sau butoaie de
Component=30- carton.
35% Nu se fumeaza. Se
CAS: 64-17-5 evita flacara deschisa.
REACH=01-2119457610- Spatiul de depozitare
83
84
128
2015 sol A se vedea
43-XXXX trebuie sa fie ventilat
Component=0,6-0,7% suficient.Produsul se
CAS: 141-78-6 pastreaza in
REACH=01-2119475103 ambalajul original, in
- 46-XXXX spatii bine aerisite,
ferite de umiditate si
la temperaturi ce nu
depasesc 300C.
Produsul nu se
depozitaza impreuna
cu: baze, amine si
agenti oxidanti.
Trebuie evitata
uscarea nitrocelulozei.
depasesc 300C.
Produsul nu se
depozitaza impreuna
cu: baze, amine si
agenti oxidanti.
Trebuie evitata
2015 sol A se vedea
85
86
129
2015 sol A se vedea
depasesc 300C.
Produsul nu se
depozitaza impreuna
cu: baze, amine si
agenti oxidanti.
Trebuie evitata
depasesc 300C.
Produsul nu se
depozitaza impreuna
cu: baze, amine si
agenti oxidanti.
Trebuie evitata
NUODEX ZN 12 R 38 Iritant 0,1 t - Aii, Ob. 103-1/ saci
Component>50% pentru piele. dispusi pe paleti
CAS: 68551-44-0 R 65 Nociv: A se pstra la loc
poate provoca uscat, ventilat i
Component=25- afectiuni rcoros.
50% pulmonare in caz
CAS: 64742-48-9 de inghitire.
R 66
Component<2,5% Expunerea
CAS: 111-90-0 repetata poate
cauza uscarea
sau craparea
pielii.
OCTOAT DE R 10 0 - Aii, Ob. 202 si Ob.
CALCIU 5% Inflamabil. 103-1/ in butoi metalic
R 36 Iritant cu buson
Component>50% pentru ochi. Nu se fumeaza. Se
Spatiul de depozitare
Component=7- trebuie sa fie ventilat
10% suficient.
CAS: 11-90-0
130
% in aer
OCTOAT DE R 10 0 H226 Lichid si vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
CALCIU 10% Inflamabil. inflamabili. 103-1/ in butoi metalic
Component=50- R 38 Iritant H304 Poate fi mortal n cu buson
60% pentru piele. caz de nghiire si de Nu se fumeaza. Se
CAS: 64742-88-7 R 65 Nociv: ptrundere n cile evita flacara deschisa.
poate provoca respiratorii. Spatiul de depozitare
Component=40- afectiuni H315 Provoac iritarea trebuie sa fie ventilat
50% pulmonare in caz pielii. suficient.
OCTOAT DE R 10 0 - Aii, Ob. 202 si Ob.

MANGAN 6% Inflamabil. 103-1/ in butoi metalic
Component=70- R 38 Iritant cu buson
80% pentru piele.
CAS: 15956-58-8 R 65 Nociv:
poate provoca
Component=20- afectiuni
30% pulmonare in caz
OCTOAT DE R 10 0,611 t H226 Lichid si vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
ZIRCONIU 18% Inflamabil. inflamabili. 103-1/ in butoi metalic
Zr 18 HEX-CEM R 38 Iritant H315 Provoac iritarea cu buson
pentru piele. pielii. A se pstra in
Component=55- R 65 Nociv: H304 Poate fi mortal n ambalajele originale,
65% poate provoca caz de nghiire si de la loc uscat, ventilat i
CAS: 22464-99-9 afectiuni ptrundere n cile rcoros.
pulmonare in caz respiratorii. Se vor ndeprta
Component=35- de inghitire. sursele de incendiu -
45% fumatul interzis.
CAS: 64742-88-7 Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
OCTOAT DE R 10 Inflamabil 0,795 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
COBALT 10% Co R 43 Poate foarte inflamabili. 103-1/, in butoi
10HEX-CEM cauza o iritare H226: Lichid i vapori metalic cu buson
prin contact cu inflamabili. A se pstra n
Component=50- pielea. H304: Poate fi mortal n ambalajul original,
60% R 65 Nociv: caz de nghiire i de protejat de lumina
CAS: 136-52-7 poate provoca ptrundere n cile direct a soarelui, intr-
afectiuni respiratorii un loc uscat, rcoros
Component=30- pulmonare in caz H314: Provoac arsuri i bine ventilat.
40% de inghitire. grave ale pielii i lezarea Eliminati toate sursele
CAS: 64742-48-9 R 66 ochilor. de aprindere.
Expunerea H315: Provoac iritarea Depozitati separat de
Component=1-2% repetata poate pielii. materiale oxidante.
CAS: 11-84-2 cauza uscarea H317: Poate provoca o
sau craparea reactive alergic a pielii.
Component=1-2% pielii. H318: Provoac leziuni
CAS: 79-09-4 R 50/53 Foarte oculare grave.
toxic pentru H332: Nociv n caz de
Component=0- organismele inhalare.
0,25% acvatice, poate H335: Poate provoca
CAS: 111-65-9 cauza efecte iritarea cilor respiratorii.
nefavorabile pe H336: Poate provoca
termen lung somnolen sau ameeal.
asupra mediului H400: Foarte toxic pentru
acvatic. mediul acvatic.
H410: Foarte toxic pentru
mediul acvatic cu efecte
pe termen lung.
87
88
131
% in aer
2015 sol A se vedea
OMYACARB 2-VO - 19,5 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
Component<99,5 22-2/ saci dispusi pe
Depozitati in
Component<1% containere inchise
CAS: 14808-60-7 Pastrati containerul
uscat
Nu depozitati langa
acizi.
OXID DE ZINC R 36/37/38 - 0,278 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob. 22-1 si Ob.
Iritant pentru grava a ochilor 22-2/ saci dispusi pe
Component=5- ochi, sistemul H315: Provoaca iritarea paleti
10% respirator si pielii Depozitati in
CAS: 1336-21-6 pentru piele. H411 Toxic pentru mediul containere inchise
REACH: 01- R 51/53 Toxic acvatic cu efecte pe Pastrati containerul
2119488876-14 pentru termen lung. uscat
organismele H335: Poate provoca A se feri de
Component=5- acvatice, poate iritarea cailor respiratorii temp.<2grade C
15% cauza efecte
CAS: 10361-29-2 nefavorabile pe
termen lung
Component=5- asupra mediului
15% acvatic.
CAS: 1314-13-2
REACH 01-
2119463881-32
OXID ROSU DE - 0,507 t - Aii, Ob. 103-4/ saci

FIER R-5540 dispusi pe paleti
CAS: 1309-37-1 Depozitati in
REACH: 01- containere inchise
2119457614-35 Pastrati containerul
uscat
OXID ROSU DE - 1t - Aii, Ob. 103-4/ saci
FIER 130BM dispusi pe paleti
CAS:1309-37-1 Depozitati in
containere inchise
Pastrati containerul
uscat.
OXID GALBEN DE - 0,438 t - Aii, Ob. 103-4 / saci
FE 920 dispusi pe paleti
containere inchise
uscat .
OMYACARB 10- - 0,380 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
GU 22-2/ saci dispusi pe
(in epuizare) paleti
containere in.chise.
uscat .
Nu depozitati langa
89
90
132
% in aer
acizi.
2015 sol A se vedea
OXID CUPROS R 22 Nociv in 0 Aii, Ob. 103-4/ saci
NORDOX caz de inghitire. dispusi pe paleti
R 50/53 Foarte Depozitati in
Component<97% toxic pentru containere inchise.
CAS: 1317-39-1 organismele Pastrati containerul
acvatice, poate uscat.
Component<1% cauza efecte
CAS:1317-38-0 nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
OTA 480 R 36 Iritant 3t - Aii, Ob.103-1 si
Component<99% pentru ochi. Ob.103-4/ Pastrati
CAS: 52408-84-1 R 43 Poate recipientul inchis in
REACH: 01- cauza o iritare loc racoros.
2119487948-12- prin contact cu
0001 pielea. T depozitare=4-40C
Component=0,1-
0,2%
CAS: 52408-84-1
REACH: 01-
2119487948-12-
0001
OXID DE FE - 8,22 t H319: Provoaca o iritare Aii, Ob. 103-4/ saci
MICACEU grava a ochilor dispusi pe paleti
NUBIFER GG H317 Poate provoca Pastrati recipientul
CAS: 1309-37-1 reactii alergice cutanate inchis.
OXID GALBEN DE - 0,056 t - Aii, Ob. 103-4 / saci

FE Y-2022 dispusi pe paleti
CAS: 20344-49-4 A se pstra in
ambalajele originale,
la loc uscat, ventilat.
PALIOGEN ROT L - 0,08 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
A se pstra in
ambalajele originale,
la loc uscat, ventilat.
PARAFINA - 0,34 t - Aii, Ob. 103-1/ in
CLORURATA 44F butoaie
PARAFORMALDE R 20/22 Nociv 10,385 t H302 Nociv pentru Aii, Ob. 202/ saci
HIDA prin inhalare si sanatate la inghitire dispusi pe paleti
CAS: 30525-89-4 prin inghitire. H332: Nociv in caz de Pulberea la
R 36/37/38 inhalare concentratii in aer de
Iritant pentru H315: Provoaca iritarea 40mg/mc, poate
ochi, sistemul pielii forma amestecuri
respirator si H317 Poate provoca explozibile.
pentru piele. reactii alergice cutanate A se pstra in
R 40 Posibil H318 Provoaca leziuni ambalajele originale,
91
92
133
% in aer
efect cancerigen oculare grave la loc uscat, ventilat.
dovezi H351-suspect a cauza
insuficiente. cancer
2015 sol A se vedea
PASTA ALUMINIU R 11 Foarte 1,035 t - Aii, Ob. 202 si Ob. 22-
inflamabil. 2/ in butoaie
(STAPA tip: 4L, R 66 A se feri de actiunea
8NL) Expunerea directa a razelor de
repetata poate soare.
Component= 65- cauza uscarea Locul de depozitare
80% sau craparea are in apropiere
Pudra aluminiu pielii. mijloace de stingere.
A se depozita in
Component=35- ambalaje originale,
20% ferite de caldura,
CAS: 64742-48-9 umiditate, apa.
PE WAX GS-903 - 0 - Aii, b. 22-1/, saci

dispusi pe paleti
PENTAERITRITA - 100,125 t - Aii, Ob. 22-3, Ob.22-1

Component=95- si Ob.202 /saci
100% dispusi pe paleti
CAS: 115-77-5 A se depozita in
ambalaje originale,
ermetic inchise.
PERSULFAT DE R 8 Contactul 0,020 t H272: Poate agrava un Aii, Ob.22-1/saci
POTASIU cu materiale incendiu; oxidant. Se va depozita n
CAS: 7727-21-1 combustibile H302: Nociv n caz de containerul original.
REACH: 01- poate provoca nghiire. A se pstra ambalajul
2119495676-19- incendiu H319: Provoac o iritare nchis ermetic.
xxxx R 22 Nociv in grav a ochilor. Produsul este
caz de inghitire. H335: Poate provoca higroscopic. Se va
R 36/37/38 - iritarea cilor respiratorii. evita formarea de
Iritant pentru H315: Provoac iritarea praf.
ochi, sistemul pielii. Contactul cu materiale
respirator si H334: Poate provoca combustibile poate
pentru piele. simptome de alergie sau provoca incendiu.
R 42/43 Poate astm sau dificulti de A se pstra departe
cauza respiraie n caz de de orice flacr sau
sensibilizare prin inhalare. surs de scntei -
inhalare si in H317: Poate provoca o Fumatul interzis.
contact cu reacie alergic a pielii.
pielea.
PERMANENT - 0, 043 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
93
94
134
2015 sol A se vedea
ORANGE RL-70 dispusi pe paleti
Se va depozita n
CAS: 15793-73-4 containerul original.
Se va evita formarea
de praf.
A se pstra departe
de orice flacr sau
surs de scntei -
Fumatul interzis.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
PIGMENT - 0,416 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
GREEN7-M7L4, dispusi pe paleti
MALLAK Se va depozita n
CAS:1328-53-6 containerul original.
de praf.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
% in aer
ORANGE 34 dispusi pe paleti
CAS:15793-73-4 Se va depozita n
de praf.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
A se evita contactul
cu acizi.
PIGMENT RED - 0 - Aii, Ob. 103-4/ saci
CAS: 980-26-7 Se va depozita n
de praf.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
A se evita contactul
cu acizi.
VIOLET 23 dispusi pe paleti
CAS: 6358-30-1 Se va depozita n
containerul original, in
spatii ventilate,
racoroase.
de praf.
Se vor lua msuri
95
96
135
2015 sol A se vedea
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
PIGMENT - 0 - Aii, Ob. 103-4/ saci
YELLOW 83 dispusi pe paleti
Se va depozita n
CAS: 5567-15-7 containerul original, in
spatii ventilate,
racoroase.
A se evita contactul cu
acizi.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
PIGMENT RED - 0,540 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
48:4 BRILLIANT dispusi pe paleti
Se va depozita n
spatii ventilate,
racoroase.
substantele oxidante.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
% in aer
VIOLET dispusi pe paleti
HANGZHOU Se va depozita n
BRILIANT containerul original, in
CAS: 1047-16-1 spatii ventilate,
racoroase.
Se vor lua msuri
mpotriva ncrcrii
electrostatice.
YELLOW 228 dispusi pe paleti
Se va depozita n
spatii ventilate,
racoroase.
PLASTORIT - 0,166 t - Aii, Ob. 103-4/ saci
MICRO dispusi pe paleti
Component=33% Pstrai produsul
97
98
136
% in aer
CAS: 1318-59-8 uscat i recipientele
nchise i depozitai
Component=33% sacii astfel nct s
CAS: 12001-26-2 prevenii orice
alunecare
Component=33% accidental. Toate
CAS: 14808-60-7 materialele de
ambalare normale
sunt corespunztoare.
PLC 50 VEHICLE - 0,5 t - Aii, Ob. 103-4/
FOR WATER Canistre
STAIN Se va depozita n
containerul original, in
spatii ventilate,
racoroase.
Tdepozitare=+1025
C
PLC 56 TIX - 0,006 t - Aii, Ob. 103-4/
VEHICULE FOR Canistre
WATER Se va depozita n
PRODUCTS containerul original, in
spatii ventilate,
racoroase.
Tdepozitare=+1025
C
PLURIOL A- 0,549 t - Aii, Ob. 103-2/ in butoi

760 metalic cu buson
(LOXANOL) T
depozitare=+1025C
La T scazute
cristalizeaza reversibil
% in aer
PORTARYTE B10 - 0,29 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
22-2/ saci dispusi pe
Component=98% paleti
CAS:13462-86-7
Se va depozita n
Component=2% containerul original, in
CAS: 7759-32-6 loc uscat.
PREVENTOL R 20/22 Nociv 0,025 t R 50 Foarte toxic pentru Aii, Ob. 22-1 si Ob.
MP100 prin inhalare si organismele acvatice. 22-2/ saci
prin inghitire.
CAS: 55406-53-6 R 36 Iritant Se va depozita n
pentru ochi. containerul original, in
R 50 Foarte loc uscat, racoros,
toxic pentru ventilat si protejat de
organismele actiunea directa a
acvatice. razelor de soare.
Temperatura de
99
100
137
% in aer
depozitare <40C
PRIMAL EP-6060 - 0 - Aii, Maturator VIA Ob.
(DURAPLUS 2 ) 10/ rezervor VIA
Tdepozitare=+1025
C
PREVENTOL R 22 Nociv in 0,378 t R 50/53 Foarte toxic Aii, Ob. 103-3/
HS75 caz pentru organismele canistre
CAS: 52645-53-1 de inghitire. acvatice, poate cauza
R 43 Poate efecte nefavorabile pe Se va depozita n
cauza o iritare termen lung asupra containerul original, in
prin contact cu mediului acvatic. loc uscat, racoros,
pielea. ventilat si protejat de
R 50/53 Foarte actiunea directa a
toxic pentru razelor de soare.
organismele Temperatura de
acvatice, poate depozitare 1-30C
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
PREVENTOL A8 R 20 Nociv prin 0 R 51/53 Toxic pentru Aii, Ob. 22-1 si Ob.
inhalare organismele acvatice, 22-2/ saci dispusi pe
CAS: 107534-96-3 R 51/53 Toxic poate cauza efecte paleti
pentru nefavorabile pe termen
organismele lung asupra mediului Se va depozita n
acvatice, poate acvatic. containerul original, in
cauza efecte loc uscat.
nefavorabile pe Se va depozita n
termen lung containerul original, in
asupra mediului loc uscat, racoros,
acvatic. ventilat si protejat de
R 63 Posibil actiunea directa a
risc de a dauna razelor de soare.
copilului (foetus) Temperatura de
in timpul sarcinii. depozitare <40C
PRIMAL E 2753 - 23,052 - Aii, Maturator VIA Ob.

10/ rezervor VIA
Tdepozitare=
+149C , a se feri de
inghet
% in aer
PRIMAL E 3188 - 0 - Aii, Ob. 103-3 si Ob.
103-1/ container
Tdepozitare=+1025
C
PROPILENGLICO - 0,378 t - Aii, Ob. 202 si Ob.
L 103-1/ container
CAS: 57-55-6 Substant usor
101
102
138
% in aer
REACH: 01- inflamabila cand este
2119456809-23- expusa la caldura sau
012 la flacara deschisa.
POLURENE AD R 11 Foarte 0,311 t H225: Lichid i vapori Aii, Ob. 103-1 si

inflamabil. foarte inflamabili. Ob.202/ trebuie ferite
Component=75% R 20 Nociv H332: Nociv in caz de de umiditate
CAS: 53317-61-6 prin inhalare. inhalare si de radiatiile solare
R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare directe, in spatii bine
Component-25% pentru ochi. grava a ochilor ventilate;
CAS: 141-78-6 R 42/43 Poate H334 Poate provoca in caz
REACH: 01- cauza de inhalare, alergii sau
2119475103-46- sensibilizare prin simptome asemanatoare
XXXX inhalare si in astmului sau probleme
contact cu respiratorii
Component <0,5% pielea. H317 Poate provoca
CAS: 26471-62-5 reactii alergice cutanate
REACH: 01- H336: Poate provoca
2119454791-34- sonolenta si ameteala
XXXX
EUH204 Conine
izocianati. Poate provoca
o reacie alergic.
POLURENE HR.B R 10 Inflamabil 1,7 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 103-1 si
R 20 Nociv inflamabili Ob.202/trebuie ferite
Component=50% prin inhalare. H332: Nociv in caz de de umiditate si de
CAS: 26006-20-2 R 36 Iritant inhalare radiatiile solare
pentru ochi. H319: Provoaca o iritare directe, in spatii bine
Component-50% R 42/43 Poate grava a ochilor ventilate.
CAS: 123-86-4 cauza H334 Poate provoca in caz
sensibilizare prin de inhalare, alergii sau
Component <0,5% inhalare si in simptome asemanatoare
CAS: 26471-62-5 contact cu astmului sau probleme
REACH: 01- pielea. respiratorii
2119454791-34- H317 Poate provoca
XXXX reactii alergice cutanate
H336: Poate provoca
sonolenta si ameteala
EUH204 Conine
izocianati. Poate provoca
o reacie alergic.
139
2015 sol A se vedea
ROSKYDAL K36 R 10 Inflamabil 3,092 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 103-1 si
R 20 Nociv inflamabili Ob.202/ trebuie ferite
prin inhalare. H315: Provoaca iritarea de radiatiile solare
Component=60- R 36/38 Iritant pielii directe, in spatii bine
100% pentru ochi si H319: Provoaca o iritare ventilate, la
CAS: 100-42-5 pentru piele grava a ochilor temperaturi <30grade
H332: Nociv in caz de C.
inhalare
H335: Poate provoca
iritarea cailor respiratorii
H372- Provoac leziuni
ale organelor n caz de
expunere prelungit sau
repetat
RASINA R 36/38 Iritant 0,491 t H319 Provoac o iritare Aii, Ob.103-1 si

EPOXIDICA EBL pentru ochi si grav a ochilor Ob.202/ in butoi
70 pentru piele H315 Provoac iritarea metalic cu buson
R 43 Poate pielii Depozitarea se va
Component=90% - cauza o iritare H317 Poate provoca o face in ambalajele
100% prin contact cu reactie alergic a pielii originale si spatii bine
CAS: 25068-38-6 pielea. H411 Toxic pentru mediul ventilate.
R51/53 Toxic acvatic cu efecte pe
pentru termen lung
organismele
acvatice, poate
provoca efecte
adverse pe
termen lung
asupra mediului
acvatic
RHEOVIS HS - 0, 54 t - Aii, Ob.103-1/ Pastrati
1162 recipientul inchis in
loc racoros si bine
ventilat.
T depozitare=5-30C
RHEOVIS AS - 0 - Aii, Ob.103-1/
1956 Pastrati recipientul
uscat si bine ventilat.
Produs higroscopic.
T depozitare-20-30C
SETAL D RD181X R 10 Inflamabil 1,052 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
R 38 iritant inflamabili
(fostul Desmophen pentru piele H312: Nociv in contact cu 1/ in butoi metalic cu
RD 181X) R 20/21 Nociv pielea buson
Component=10- prin inhalare si in H315: Provoaca iritarea Pastrati recipientul
contact cu pielii inchis in loc racoros,
25% uscat si bine ventilat.
pielea. H332: Nociv in caz de
CAS: 1330-20-7 inhalare A se lua masuri pentru
prevenirea sarcinilor
Component=1-5% electrostatice. Cu
CAS:100-41-4 aerul poate forma
amestecuri expozive.
103
104
140
2015 sol A se vedea
SFSD R 11 Foarte 5t H225: Lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
inflamabil. foarte inflamabili. 1/
R 36 Iritant H319: Provoaca o iritare Aii, in butoaie cu
pentru ochi. grava a ochilor. buson
R 66 H336: Poate provoca Pastrati recipientul
Expunerea somnolenta si ameteala. inchis in loc racoros,
repetata poate - Fraza de pericol uscat si bine ventilat.
cauza uscarea suplimentara: A se lua masuri pentru
sau craparea EUH066: Expunerea
pielii. repetata poate provoca prevenirea sarcinilor
R 67 Inhalarea uscarea sau craparea electrostatice. Cu
vaporilor poate pielii. aerul poate forma
provoca
amestecuri expozive
somnolenta si
ameteala.
SCP 400,800 - 2t - Aii, Ob. 103-2/ galeti
platic
Tdepozitare=+1025
C
SICOTAN - 0 - Aii, Ob. 103-4 / saci
YELLOW L1910 dispusi pe paleti
ambalaje originale,
bine inchise intr-un
spatiu bine ventilat si
uscat.
SICOTRANS - 0,03 - Aii, Ob. 103-4 / saci
GELB L1916 dispusi pe paleti
Oxihidroxid de fier Pastrati produsul in
CAS: 51274-00-1 ambalaje originale,
REACH:01- bine inchise intr-un
2119457554-33- spatiu bine ventilat si
0001 uscat.
SICOTRANS ROT - 0 - Aii, Ob. 103-4 / saci
L2817 dispusi pe paleti
Oxid de Fe III Pastrati produsul in
ambalaje originale,
bine inchise intr-un
spatiu bine ventilat si
uscat.
SILRES REN 80 R 10 1,011 t H226: lichid si vapori Aii, Ob. 202 si Ob.
Inflamabil. inflamabili 103-1/TDA-metalic
R 20/21 Nociv H315: Provoaca iritarea
Component<20% prin inhalare si in pielii Pastrati produsul in
CAS: 1330-20-7 contact cu H319: Provoaca o iritare ambalaje originale,
REACH: 01- pielea. grava a ochilor bine inchise intr-un
2119488216-32 H332: Nociv in caz de spatiu bine ventilat si
inhalare uscat.
Component<7% H: 373: Poate provoca
CAS: 100-41-4 leziuni ale organelor in caz
de expunere prelungita
sau repetata
SIPERNAT 820A - 0,362 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.22-

CAS: 1344-00-9 2 / saci dispusi pe
paleti
105
106
141
2015 sol A se vedea
SETALUX D R 10 16 t H226: lichid si vapori Aii, Ob.202 si Ob.103-
A160X Inflamabil. inflamabili 1/, in butoi metalic cu
(inlocuieste R 20/21 Nociv H312: Nociv in contact cu buson
Desmofen A160) prin inhalare si in pielea Pastrati produsul in
contact cu H315: Provoaca iritarea ambalaje originale,
Component pielea. pielii bine inchise intr-un
60<100% R 43 Poate H332: Nociv in caz de spatiu bine ventilat si
CAS: 37257-99-3 cauza o iritare inhalare uscat..
prin contact cu H317 Poate provoca A se lua masuri pentru
Component pielea. reactii alergice cutanate evitarea formarii
30<50% R 38 Iritant sarcinilor
CAS: 1330-20-7 pentru piele. electrostatice.
Component
1<10%
CAS: 100-41-4
STEARAT DE - 0,685 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
ZINC TIP V 22-2/ saci dispusi pe
paleti
CAS: 91051-01-3
REACH: 01-
2119513214-54-
XXXX
STIREN TEHNIC R 10 10 t H226 Lichid i vapori Ob. 1/Rezervor
Inflamabil. inflamabili. suprateran, dispus in
CAS: 100-42-5 R 20 Nociv H332 Nociv n caz de cuva de retentie,
REACH: 01- prin inhalare inhalare. prevazut cu
2119457861-32- R 36/37/38 H319 Provoac o iritare posibilitati de racire.
xxxx Iritant pentru grav a ochilor. Se va depozita
ochi, sistemul H335 Poate provoca ermetic inchis, intr-un
respirator si iritarea cilor respiratorii. loc uscat, rece si bine
pentru piele H315 Provoac iritarea ventilat.
R48/20 - Nociv: pielii. Aii, Ob. 202/ in butoi
pericol de H372 Provoac leziuni ale metalic cu buson
afectare organelor n caz de Se va pastra intr-un
serioasa a expunere prelungit sau loc uscat, rece si bine
sanatatii la repetat, sau ventilat.
expunere repetat n caz de Este mult mai reactiv
prelungita prin inhalare. decat monomerii
inhalare. H304 Poate fi mortal n metacrilici,
R65 Nociv: caz de nghiire i de polimerizand usor sub
poate provoca ptrundere n cile actiunea temperaturii
afectiuni respiratorii. sau a radiatiilor UV,
pulmonare in caz chiar in forma
de inghitire. stabilizata.
Se pastraza in forma
stabilizata in
rezervoare speciale
din otel inoxidabil
prevazute la exterior
cu dispozitive de
stropire cu apa sau cu
serpentine de racire.
TEMP MAXIMA:25C
107
108
142
compozitie complet al % in produs acolo unde este cunoscut adecvata (pentru cele (A-D)110
materii prime (Fraze R)109 materialelo % in apa de (de ex. degradabilitate, cu impact potential Poate constitui
% in aer
SOLUTIE OXID R 36/37/38 iritant 0,899 t H319 Provoac o iritaie Aii, Ob. 103-3/
pentru ochi, grav a ochilor. canistra plastic
DE ZINC sistem respirator H315 Provoac iritarea Materiale
Component=30- si pentru piele pielii. recomandate pentru
40% R 51/53 Toxic H411 Toxic pentru ambalaje: PEDH, otel
pentru organismele acvatice cu inox
CAS: 40861-29-8
organismele efecte de lung durat. A se depozita intr-un
REACH: acvatice, poate H335 Poate provoca spatiu bine aerisit,
cauza efecte iritarea cilor respiratorii. incuiat. Pastrati
nefavorabile pe recipientul inchis
termen lung etans.
asupra mediului A se evita temp. sub
acvatic. -2 C
SOLVENON PNB R36/38 Iritant 1,44 t H319 Provoac o iritaie Aii, Ob. 103-1 si 103-
CAS: 5131-66-8 pentru ochi i grav a ochilor. 3/ butoaie PVC
REACH: 01- pentru piele. H315 Provoac iritarea A se pastra departe
2119475527-28- pielii. de sursele de
0001 H226 Lichid sau vapori caldura. Produs
inflamabili. higroscopic.
Vaporii sunt mai grei
ca aerul si pot forma
cu aerul.
SOLVENON - 8,23 t - Aii, Ob. 1/ Rezervor
DPNB parc rezervoare Ob.1
(similar cu A se pastra departe
DOWANOL) de sursele de
caldura; a se lua
CAS: 29911-28-2 masuri impotriva
REACH: 01- incarcarii
21194551543-42- electrostatice; a se
0001 depozita in loc uscat.
SUDRANOL DI 20 - 0,219 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
plastic cu buson
T depozitare=10-25C
SURFACTANT - 1,448 t - Aii, Ob. 103-2 si Ob.
DDTM-PG 103-1/ in butoi metalic
Component=50% cu buson
CAS: 126-86-3 A se depozita in loc
uscat.
Component=50% Tdepozitare=+1025
CAS: 57-55-6 C
TALC CM3 - 23,555 t - Aii, Ob. 22-1 si Ob.
TALC CHB2 22-2/ saci dispusi pe
TALC TA - 1001 paleti
A se depozita in loc
Component=80% uscat.
CAS: 14807-96-6
Component=10%
CAS: 1318-59-8
Component=5%
CAS: 16389-88-1
Component=5%
CAS: 546-93-0
109
110
143
% in aer
TEGO - 0,739 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
VISCOPLUS 3000 plastic cu buson
T depozitare=10-25C
A se depozita in spatii
ventilate, ferite de
radiatiile directe a
razelor se soare.
A se evita formarea
sarcinilor
electrostatice.
TEGO VISCO R 36 Iritant 0,046 t H319: Provoac o iritare Aii, Ob. 103-1/ in butoi
PLUS 3060 pentru ochi. grav a ochilor. plastic cu buson
Component=10- T depozitare=10-25C
25% A se depozita in spatii
CAS: 303150-42-7 ventilate, ferite de
Component=10- razelor se soare.
25% A se evita formarea
CAS: 308067-11-0 sarcinilor
electrostatice.
TEGO PHOBE - 0,078 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
1650 plastic cu buson
T depozitare=10-25C
TEGO PHOBE - 1,750 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi
6600 plastic cu buson
T depozitare=10-25C
A se depozita in spatii
ventilate, ferite de
razelor se soare.
Cu aerul poate forma
amestecuri
explozibile.
TEGO VISCO R 36 Iritant 0,263 t H319: Provoac o iritare Aii, Ob. 103-3/ in butoi
PLUS 3030 pentru ochi. grav a ochilor. plastic cu buson
Component=10- T depozitare=10-25C
25% A se depozitain
CAS: 308067-11-0 ambalajele originale,
in spatii ventilate,
Component=5- ferite de radiatiile
10% directe a razelor se
CAS: 303150-42-7 soare.
TEGO AIREX 901 - 0,01 t - Aii, Ob. 103-1/ In butoi

W plastic cu buson
T depozitare=10-25C
Component=5- Se vor respecta
10% msurile contra
CAS: 67762-90-7 ncrcrilor
electrostatice.
111
112
144
% in aer
TEGO AIREX 900 - 0,03 t - Aii, Ob. 103-3 si Ob.
Component=5- 103-1/ in butoi plastic
10% cu buson
CAS: 67762-90-7 T depozitare=10-25C
Se vor respecta
msurile contra
ncrcrilor
electrostatice.
TEGO DISPERS - 0,265 t H315: Provoac iritarea Ob. 103-3 si Ob. 103-
752W pielii. 1/
H319: Provoac o iritare In butoi plastic cu
Component=1- grav a ochilor. buson
2,5% T depozitare=10-25C
CAS: 200-898-6
TEGO GLIDE 482 R 20/21/22 : 0,4 t H315: Provoac iritarea Ob. 103-4 si Ob. 103-
Este duntor pielii. 1/
sntii la H318: Provoac leziuni In butoi plastic cu
Component=5- inhalare, oculare grave buson
10% nghiire i la T depozitare=10-25C
CAS: 614-295-4 contactul cu
pielea
R 38 : Irit
pielea.
R 41 : Pericol de
afectare grav a
ochilor
TEGO WET 280 R 20 Nociv 1,130 t Ob. 103-3 si Ob. 103-
prin inhalare. 1/
Component=-84% R 51/53 Toxic In butoi plastic cu
CAS: 68938-54-5 pentru buson
organismele T depozitare=10-25C
acvatice, poate
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
113
114
145
2015 sol A se vedea
TELALIT 180 R 34 Provoaca 1,334 t H312: Nociv in contact cu Ob. 103-3 si Ob. 103-
arsuri. pielea 1/ in butoi metalic cu
Component=-8- R 43 Poate H314 Provoac arsuri buson
15% cauza o iritare grave ale pielii i lezarea T depozitare=10-25C
CAS: 111-76-2 prin contact cu ochilor.
pielea. H315: Provoaca iritarea Recipientul trebuie s
Component =20- pielii rmn nchis.
30% H317 Poate provoca sensibil la nghe
CAS: 38294-64-3 reactii alergice cutanate
REACH: 02- H318 Provoaca leziuni
2119668117-34- oculare grave
0000 H319: Provoaca o iritare
grava a ochilor
Component =10- H332: Nociv in caz de
20% inhalare
CAS: 2855-13-2 H335: Poate provoca
REACH: 01- iritarea cailor respiratorii
2119473793-27- H 412: Nociv pentru
0006 mediul acvatic cu efecte
pe termen lung
Component =2-5%
CAS: -
REACH: 01-
2119557899-12-
0000
TEXAPHOR 963 S R 34 Provoaca 0,127 t - Aii, Ob. 103-1/ saci
arsuri. dispusi pe paleti
Component <50%
CAS: 70693-06-0 Tineti containerul
inchis etans.
THIXOL 53 L - 0,546 t - Aii, Ob. 103-1/ in butoi

plastic cu buson
T depozitare=10-25C
TITANIUM - 0 - Aii, Ob. 22-1 si Ob.

DIOXIDE RUTILE 22-2/ saci dispusi pe
R06 paleti
CAS: 13463-67-7
115
116
146
2015 sol A se vedea
TOLUEN R 11 Foarte 20,762 t H225: Lichid i vapori Ob. 15 si Ob. 1
CAS: 108-88-3 inflamabil. foarte inflamabili. Rezervor suprateran,
REACH: 01- R 38 Iritant H315: Provoaca iritarea dispus in cuve de
2119471310-51- pentru piele. pielii retentie, prevazut cu
0019 R 48/20 - Nociv: H: 304: Poate fi mortal in perna de azot. Ob.15
pericol de caz de inghitire si de si ob. 1
afectare patrundere in caile Precauii pentru
serioasa a respiratorii manipularea n
sanatatii la H336: Poate provoca condiii de securitate
expunere sonolenta si ameteala Rezervoarele trebuie
prelungita prin H361d: susceptibil a tinute nchise ermetic.
inhalare. dauna fatului Produsul se va pstra
R 63 Posibil H 373- poate produce la loc uscat si rece n
risc de a dauna leziuni organelor dupa rezervoare nchise
copilului (foetus) expunere prelungita sau ermetic.
in timpul sarcinii. repetata
R 65 Nociv:
poate provoca
afectiuni
pulmonare in caz
de inghitire.
R 67 Inhalarea
vaporilor poate
provoca
somnolenta si
ameteala.
TOLUEN R 26 Foarte 3,25 t H351 Suspectat de efect Aii, Ob. 202/, in butoi
DIIZOCIANAT toxic prin cancerigen. metalic cu buson
CAS: 26471-62-5 inhalare. H330 Mortal n caz de
REACH: 01- R 36/37/38 - inhalare. Ferit de actiunea
2119454791-34- Iritant pentru H319 Provoac o iritaie directa a razelor de
0003 ochi, sistemul grav a ochilor. soare.
respirator si H335 Poate provoca A se proteja mpotriva
pentru piele. iritarea cilor respiratorii. umezelii.
R 40 Posibil H315 Provoac iritarea Este posibila formarea
efect cancerigen pielii. de suprapresiune de
- dovezi H334 Poate provoca CO2 in cazul
insuficiente. simptome de alergie sau patrunderii de
R 42/43 Poate astm sau dificulti de umeazeala in
cauza respiraie containerele de
sensibilizare prin n caz de inhalare. Izocianat.
inhalare si in H317 Poate provoca o
contact cu reacie alergic a pielii.
pielea. H412 Nociv pentru
R 52/53 Nociv organismele acvatice cu
pentru efecte de lung durat.
organismele Conine izocianai. Poate
acvatice, poate provoca o reacie alergic.
cauza efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
117
118
147
% in aer
TRIFENILFOSFIT R 43 Poate 0 H302 Nociv pentru Aii, Ob. 22-3/
CAS: 101-02-0 cauza o iritare sanatate la inghitire saci dispusi pe paleti
REACH: 01- prin contact cu H315: Provoaca iritarea
2119511213-58- pielea. pielii
0004 R 50/53 Foarte H317 Poate provoca
toxic pentru reactii alergice cutanate
organismele H319: Provoaca o iritare
acvatice, poate grava a ochilor
cauza efecte H400: Foarte toxic pentru
nefavorabile pe viata din acvatic
termen lung H410 Foarte toxic pentru
asupra mediului mediul acvatic cu efecte
acvatic. pe termen lung.
TRIMETILOLPRO - 3t - Aii, Ob. 22-3/

PAN saci dispusi pe paleti
CAS: 77-99-6 A se pstra la loc
uscat i rece, n
ambalaje bine inchise.
TROYTHIX R 11 Foarte 0,127 t H228-solid inflamabil Aii, Ob. 103-4/
150ACS inflamabil. H312: Nociv in contact cu saci dispusi pe paleti
R 20/21 Nociv pielea Se va proteja de
Component=60- prin inhalare si in H332: Nociv in caz de lumina si se va
70% contact cu inhalare depozita in spatii
CAS: 1330-20-7 pielea. H315: Provoaca iritarea racoroase, uscate si
R 38 Iriant pielii bine ventilate.
Component=10- pentru piele. H319: Provoaca o iritare
30% grava a ochilor
CAS: 64-17-5
ULEI DE RICIN - 3,783 t - Aii, Ob.103-2/ in butoi
metalic cu buson
CAS: 8001-79-4 T depozitare=10-25C
agentii oxidanti.
A se pastra in
containere de otel, la
rece si intuneric
pentru a se pastra
calitatea.
ULEI DE RICIN - 1,839 t - Aii, Ob.103-2/ in butoi
OXIDAT 17 DPAS metalic cu buson,
container
agentii oxidanti.
ULEI RAFINAT - 34,894 t - Ob.15/ Rezervoare
FLOAREA supraterane, dispuse
SOARELUI in cuve de retentie,
izolate si prevazut cu
CAS: 8002-21-6 serpentine de apa
calda (incalzire
sezonul rece).
ULEI DE TALL - 40,881 - Ob.15/ Rezervor
(ACIZI GRASI) suprateran, izolat si
prevazut cu
CAS: 61700-12-3 serpentine de apa
calda (incalzire
sezonul rece).
119
120
148
% in aer
ULEI SILICONIC - 0 - Aii, Ob.103-3 si
AK Ob.103-1 /in butoi
20 si M 300000 metalic cu buson
T depozitare=10-25C
CAS:
UREE TEHNICA R 20/21/22 8,188 t - Aii, Ob. 22-2 si Ob.
GRANULATA Nociv prin 22-3 /saci dispusi pe
inhalare, in paleti
contact cu pielea Depozitarea se face in
si prin inghitire. depozite inchise,
R 36/37/38 - ventilate natural,
Iritant pentru curate, uscate , fara
ochi, sistemul sura de incalzire.
respirator si A se pastrata la o
pentru piele. temteratura
< 35 0C
VINNAPAS DPX - 0 - Aii, Ob. 103-
271 2/,Container
T depozitare=10-25C
VINKOCIDE CMIF R 22 Nociv 0,653 R 52 Nociv pentru Aii, Ob.103-1/,canistra

prin inghitire. organismele acvatice T depozitare=10-25C
Component=0,5- R 34 Provoaca R 53 Poate provoca efecte
1,5% arsuri. nefavorabile pe termen
CAS: 55965-84-9 R 43 Poate lung asupra mediului
cauza o iritare acvatic.
Component=5- prin contact cu
10% pielea.
CAS: 5586-55-8 R 52 Nociv
pentru
organismele
acvatice
R 53 Poate
provoca efecte
nefavorabile pe
termen lung
asupra mediului
acvatic.
WHITE SPIRIT R 10 20,762t H: 304: Poate fi mortal in Ob.15/ Rezervor
MAX. 18% Inflamabil. max:100t caz de inghitire si de suprateran, dispus in
AROMATE R 65 Nociv: patrundere in caile cuve de retentie,
poate provoca respiratorii prevazut cu perna de
CAS: 64742-88-7 afectiuni H226: lichid si vapori azot.
REACH: 01- pulmonare in caz inflamabili Depozitarea se face in
2119537181-47- de inghitire. rezervoare special
0000 destinate, prevazute
cu sistem de
siguranta, dispozitive
de impamantare si
dispozitive de stropire
cu apa.
WORLEECRYL - 1,067 t - Aii, Ob.103-3/ In
7137 container.
T depozitare=10-25C
Se va tine containerul
inchis, la rece, in
locuri bine ventilate.
121
122
149
% in aer
XILEN R 10 35 t H226 Lichid i vapori Ob. 15 Rezervor
Inflamabil. max: 70 t inflamabili. suprateran, dispus in
Component: 72- R 20/21 Nociv H304 Poate fi mortal n cuve de retentie,
83% prin inhalare si in caz de nghiire i de prevazut cu perna de
CAS: 1330-20-7 contact cu ptrundere n cile azot.
REACH: 01- pielea. respiratorii. DepozitaI substana
2119539452-40- R 36/37/38 H312 Nociv n contact cu n ambalaje originale
0000 Iritant pentru pielea. nchise, ntr-un loc
ochi, sistemul H315 Provoac iritarea rcoros, uscat I bine
Component: 17- respirator si pielii. aerisit destinat acestui
25% pentru piele. H319 Provoac o iritare scop.
CAS: 100-41-4 R 48/20/21 grav a ochilor.
REACH: 01- Nociv: pericol de H332 Nociv n caz de
2119539452-40- afectare inhalare.
0000 serioasa a H335 Poate provoca
sanatatii la iritarea cilor respiratorii.
expunere H361d Susceptibil de a
prelungita prin duna ftului.
inhalare si in H373 Poate provoca
contact cu leziuni ale organelor.
pielea.
ZINC R 50/53 Foarte 17,108 t H410 Foarte toxic pentru Ob. 22-1 si Ob. 22-2/
PHOSPHATE toxic pentru mediul acvatic cu efecte saci dispusi pe paleti
TETRAHYDRATE organismele pe termen lung. depozitai n condiii
acvatice, poate de curenie i lips a
Component=95% cauza efecte umiditii, la
CAS: 7779-90-0 nefavorabile pe temperatura
REACH: 01- termen lung ambiant. Pstrai n
2119485044-40- asupra mediului ambalajele originale
xxxx acvatic. nchise.
Se recomand
Component=5% depozitarea acestei
CAS: 1314-13-2 substane separat de
acizi i amoniac.
ZINC PULBERE R 50/53 Foarte 17,895 t H410 Foarte toxic pentru Ob. 22-1 si Ob. 22-2/
SUPERFIN 620 toxic pentru mediul acvatic cu efecte saci dispusi pe paleti
(stabilizat) organismele pe termen lung.
acvatice, poate
CAS: 7440-66-6 cauza efecte
REACH: 01- nefavorabile pe
2119467174-37- termen lung
0030 asupra mediului
acvatic.
Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase
A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii) B Exista un sistem de evacuare a aerului C Sunt incluse sisteme
de drenare si tratare a lichidelor inainte de evacuare D Exista protectie impotriva inundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea
incendiilor
123
124
150
3.2. Cerintele BAT

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate:
Responsabilitate
Indicati persoana sau
Cerinta caracteristica a BAT Raspuns grupul de persoane
responsabil pentru
fiecare cerinta
Exista studii pe termen lung, care sunt necesar a fi Nu
realizate pentru a stabili emisiile in mediu si impactul
materiilor prime si materialelor utilizate? Daca da,
faceti o lista a acestora si indicati in cadrul programului
de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.
Listati orice substitutii identificate si indicati data la Nu au fost identificate.
care acestea vor fi finalizate, in cadrul programului de
modernizare.
Confirmati faptul ca veti mentine un inventar detaliat al Da. Director fabrica
materiilor prime utilizate pe amplasament?125 Exista programul SAP in
care este implementat
inventarulul tuturor MP
si PF.
Confirmati faptul ca veti mentine proceduri pentru Da Director Cercetare
revizuirea sistematica in concordanta cu noile progrese Proiectare
referitoare la materiile prime si utilizarea unora mai Director fabrica
adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?
Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare a Da - exista programe de Sef lab. MMP Calitate
calitatii pentru controlul materiilor prime? control al calitatii
Aceste proceduri includ specificatii pentru evaluarea materiilor prime
oricaror modificari referitoare la impactul asupra
mediului cauzat de impuritatile continute de materiile
prime si care modifica structura si nivelul emisiilor.
3.3. Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor

prime)
Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.
Responsabilitate
Indicati persoana
sau grupul de
Cerinta caracteristica a BAT Raspuns persoane
responsabil
pentru fiecare
cerinta
1 A fost realizat un audit al minimizarii Da. In anul 2004 s-a realizat un audit Manager Ex.
deseurilor? Indicati data si numarul si un studiu in acest sens de catre UL1000
de inregistrare al documentului. firma Romenviro. Inspector QM
Nota: Referire la HG 856/2002. La auditurile anuale interne efectuate Sef birou PMED-
la sectiile de productie. SIPP-PSI
125
Pentru ntrebrile de mai jos:
Dac Da, ne conformm pe deplin facei referine la documentaia care poate fi verificat pe amplasament
Dac Nu, nu ne conformm (sau doar n parte) indicai data la care va fi realizat pe deplin conformarea
151
2 Listati principalele recomandari ale Minimizarea deseurilor rezultate din Sefii de sectie
auditului si data pana la care ele vor sectiile de productie in scopul Sefii colective
fi implementate. incadrarii in limitele impuse. cercetare
Anexati planul de actiune cu masurile Realizat
necesare pentru corectarea Cresterea gradului de reciclare a
neconformitatilor inregistrate in deseurilor de plastic.
raportul de audit. Realizat.
3 Acolo unde un astfel de audit nu a Refolosire si reciclare deseuri.
fost realizat, identificati, principalele Permanent Sefii de sectie
oportunitati de minimizare a Sefii colective
deseurilor si data pana la care ele
vor fi implementate.
4 Indicati data programata pentru noiembrie 2016 Inspector QM
realizarea viitorului audit.
5 Confirmati faptul ca veti realiza un Da Manager Ex.
audit privind minimizarea deseurilor Procedura descrisa in manual si UL1000
cel putin o data la doi ani. proceduri. Director fabrica
Prezentati procedura de audit si Inspector QM
rezultatele / recomandarile auditului Sef birou PMED-
precum si modul de punere in SIPP-PSI
practica a acestora in termen de 2
luni de la incheierea lui.
3.4. Utilizarea apei
3.4.1. Consumul de apa
% de % apa reintrodusa de
Sursa de
Volum de apa Utilizari pe faze recirculare a la statia de epurare in
alimentare cu
captat (UM) ale procesului apei pe faze proces pentru faza
apa
ale procesului respectiva
Apa potabila din Conform bilant apa si - uz potabil; 92,8 -
reteaua contract la o - uz industrial;
oraseneasca, functionare la - uz retea PSI;
Furnizarea de apa capacitate a - circuite ape racire
potabila: - Contract instalatiei:107,4 mc/zi de 12C
nr.1360126301801/ si 28C
10.06.2013 - Consumul inregistrat:
- apa curatenie
Compania 30mc/zi
interioara si
Judeteana APA
exterioara
SERV S.A.;
3.4.2. Compararea cu limitele existente:

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei
- - -
O diagrama a circuitelor apei si a debitelor caracteristice este Numarul documentului:

prezentata mai jos / anexate / altele. Anexa - 9 Bilant ape
Schema de bilant a apei in cadrul instalatiei (de la prelevare
pana la evacuarea in receptorul natural) este prezentata mai
jos / anexat.
152
3.4.3. Cerintele BAT pentru utilizarea apei
Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost
analizate.
Responsabilitate
Indicati persoana sau
Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns grupul de persoane
responsabil pentru
fiecare cerinta
A fost realizat un studiu privind utilizarea Documentatiei pentru Director Fabrica
eficienta a apei? Indicati data si numarul obtinerea Autorizatiei de Sef sectie Logistica-
documentului respectiv. Gospodarire Ape Utilitati
Sef birou PMED-SIPP-
PSI
Listati principalele recomandari ale acelui - -
studiu si data pana la care recomandarile
vor fi implementate.
Daca un Plan de actiune este disponibil,
este mai convenabil ca acesta sa fie
anexat aici.
Au fost utilizate tehnici de reducere a Da. Director Fabrica
consumului de apa? Daca DA, descrieti 1. Apa de racire se recircula in Sefi sectie
succint mai jos principalele rezultate. cadrul circuitelor de racire de Birou contabilitate-
de 12C si 28C. responsabil consumuri
2. Apa de spalare se poate
refolosi in cadrul sectiei VIA si
rasini emulsionate la operatiile
de spalare a instalatiilor.
3.Sunt situatii cand apele
spalare trasee intra in produs
(sectia VIA).
4. Apele pluviale se pot folosi
ca ape tehnologice (curatrenie,
ape racire).
5. Contorizarea apei pe
consumator si urmarirea
consumurilor.
Acolo unde un astfel de studiu nu a fost - -
realizat, identificati principalele
oportunitati de imbunatatire a utilizarii
eficiente a apei si data pana la care
acestea vor fi (sau au fost) realizate.
Indicati data pana la care va fi realizat Noiembrie 2016 Director Fabrica
urmatorul studiu. Sef sectie Logistica-
Utilitati
Sef birou PMED-SIPP-
PSI
153
Confirmati faptul ca veti realiza un studiu Da. Director Fabrica

privind utilizarea apei cel putin la fel de Sef sectie Logistica-
frecvent ca si perioada de revizuire a Utilitati
autorizatiei integrate de mediu si ca veti
prezenta metodologia utilizata si
rezultatele recomandarilor auditului intr-
un interval de 2 luni de la incheierea
acestuia.
Descrieti in casutele de mai jos pozitia actuala sau propusa cu privire la alte cerinte caracteristice a BAT mentionate in
indrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrati ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii,
fie prin justificarea abaterilor sau utilizarea masurilor alternative, ca raspuns la intrebarile de mai jos.

Repartizarea consumulului de energie si apa la productia realizata pe sectii, nu poate reprezenta un
consum mediu specific, deoarece:
firma produce la nivelul platformei cca 300 serii de produse, fiecare serie avand la randul ei culori
diferite (de la alb la negru) sau caracteristici diferite;
timpul de procesare, chiar si pentru aceeasi serie, poate fi diferit de la 4 -16 ore, asta insemnand
aport de utilitati diferit (energie, apa de racire);
exista produse pe baza de apa in care apa intra ca materii prima de la 1-35%;
3.4.3.1 Sistemele de canalizare

Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel incat sa se evite poluarea apei meteorice. Acolo unde este posibil
aceasta trebuie retinuta pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat separat. Care este practica pe
amplasament?
Reteaua de Canalizare
Retelele de canalizare a platformei sunt amenajate in sistem divizor, permitand colectarea
separata pe categorii distincte de ape reziduale dupa cum urmeaza:
canalizarea pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare;
sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice puternic impurificate ;
canalizarea pentru apele menajere;
canalizarea pentru apele meteorice.
Canalizarea pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare

Acest sistem de canalizare ( =200mm) poate prelua in caz de incidente ape impurificate
cu produsi chimici de la: depozitul de materii prime ob.103, laborator cercetari ob.23, basa
parc maturatoare Ob.9, camin vane parc solventi Ob.15, base parc combustibili Ob.1, depozit
deseuri O.203 si tarc nitroceluloza Ob.204. Curent colecteaza numai apele rezultate din
activitatea lab. Cercetare.
Apele slab impurificate sunt colectate intr-un bazin tricompartimentat (statia de
preepurare) care are rol de stocare si sunt supuse incinerarii in instalatia de postprocesare
termica ape uzate.
Canalizarea pentru Uzate Tehnologice Puternic Impurificate

Apele de sinteza aferente reactoarelor R1, R2, R3 de la sectia Rasini I sunt coletate in sistem
inchis, prin cadere libera, in unul din rezervoarele de stocare supraterane a liniei post-procesare
termica ape uzate tehnologice (instalatia de incinerare).
Apele de sinteza aferente reactoarelor R4, R5, R6 de la sectia Rasini II sunt colectate in sistem
inchis, in rezervoarele de stocare supraterane si de aici tranzvazate in unul din rezervoarele de
stocare supraterane a liniei post-procesare termica ape uzate tehnologice.
Apele de spalare plansee din sectia Rasini I si II sunt colectate si apoi transvazate in unul din
rezervoarele de stocare supraterane a liniei post-procesare termica ape uzate tehnologice
154
(instalatia de incinerare).
Canalizarea Menajera
Efluentul menajer strabate bazinul decantor, dupa care este pompat in canalizarea oraseneasca,
printr-o conducta de 110 mm (PEHD) care are un traseu paralel cu conducta de aductiune apa
potabila.
Canalizarea Pluviala
Sistemul de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe toata suprafata platformei.
Colectarea apelor meteorice se realizeaza cu ajutorul unor rigole, guri de scurgere si retele
subterane din tuburi de beton, PEHD si PVC-KG avand Dn=200-500mm.
Datorita extinderii suprafetei construite si a suprafetelor betonate ale incintei, debitul maxim
calculat de ape meteorice este de 330l/s, pentru o suprafata de 4 ha.
bazin de colectare ape meteorice , V=90 mc, care preia apele de ploaie aferente zonei
de fabricatie din primele 10 min; aceste ape sunt sunt utilizate pentru uz intern sau
dirijate la incinerare;
bazin de colectare ape meteorice, V=35mc, care preia apele de ploaie aferente zonei de
fabricatie dupa 10 min de ploaie si de pe suprafata reprezentand extinderea platformei
(parcare si zona vanzari); Bazinul are doua compartimente unul de sedimentare si unul
de pompare). De aici apele pot fi folosite ca ape tehnologice (stropire spatii verzi ,
curatenie) sau sunt evacuate canalizarea pluviala oraseneasca, cu conditia ca indicatorii
fizico-chimici sa se incadreza in limitele reglementate prin HG 352/2005-NTPA 001.
camine de distributie ape pluviale CDS1 si CDS2 pentru colectarea si dirijarea apelor ,
prevazute cu doi robineti fluture actionati electric;
sistemul de evacuare a apelor meteorice de pe platforma S.C.KBER S.R.L. Punct de
lucru Turturesti in canalizarea pluviala oraseneasca , ce consta intr-o conducta din
polietilena de inalta densitate cu Dn 160 mm.
in cazul in care rezultatele analizelor depasesc conditiile impuse prin NTPA 001/2005,
apele sunt dirijate in statia de preepurare;
in cazul in care rezultatele analizelor se incadreaza in NTPA 001/2005, apele pot fi
folosite ca ape tehnologice (stropire spatii verzi , curatenie) sau pot fi evacuate
canalizarea pluviala oraseneasca
3.4.3.2 Recircularea apei

Apa trebuie recirculata in cadrul procesului din care rezulta, dupa epurarea sa prealabila, daca este necesar. Acolo
unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculata in alta parte a procesului care necesita o calitate inferioara a
apei; sa se identifice posibilitatile de substitutie a apei cu sursele reciclate, trebuie identificate cerintele de calitate a
apei asociate fiecarei utilizari. Fluxurile de apa mai putin poluate, de ex. apele de racire, trebuie pastrate separat acolo
unde este necesara reutilizarea apei, posibil dupa o anumita forma de tratare.
Gradul de recirculare al apei este de 92 %.

In cadrul firmei apa de racire se recircula. Sectia ape de la IPROCHIM Bucuresti face acest calcul.
Apa de Racire
o casa de pompe, amplasata in Ob.106, pentru instalatia de stins incendiu cu sprinklere la
Ob.104; Rezerva intangibila PSI in rezervorul de 300mc este de 120mc.
o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de racire).
o instalatie de apa racita de 120C(cu un turn de racire, un agregat frigorific CARRIER si
155
un bazin de apa racita).

o instalatie de apa racita de 120C (cu un un agregat frigorific AQUA LOGIC)
3.4.3.3 Alte tehnici de minimizare

Sistemele de racire cu circuit inchis trebuie utilizate acolo unde este posibil; in final, apele uzate vor necesita o forma
de epurare. Totusi, in multe solicitari, cea mai buna epurare conventionala a efluentului produce o apa de buna calitate
care poate fi utilizata in proces direct sau amestecata cu apa proaspata. Atunci cand calitatea efluentului epurat poate
varia, el poate fi reciclat in mod selectiv, atunci cand calitatea este corespunzatoare, si condus spre evacuare atunci
cand calitatea scade sub nivelul pe care sistemul il poate tolera. Operatorul / titularul activitatii trebuie sa identifice
cazurile in care apa epurata din efluentul statiei de epurare poate fi folosita si sa justifice atunci cand aceasta nu poate
fi folosita.
De exemplu, costul tehnologiei cu membrane continua sa scada. Ele pot fi aplicate fluxurilor proceselor individuale sau
efluentului final de la statia de epurare. In final, ele vor putea inlocui complet statia de epurare, ducand la reducerea
semnificativa a volumului efluentului. Concentratia efluentului ramane totusi insemnata, dar, acolo unde debitul este
suficient de mic si, in particular, acolo unde caldura reziduala este disponibila pentru epurare ulterioara prin evaporare,
poate fi realizat un sistem al carui efluent poate fi redus la zero. Daca este cazul, Operatorul trebuie sa evalueze
costurile si beneficiile utilizarii acestui tip de epurare:
Sistemul de racire al apei se face in circuit inchis.
3.4.3.4 Apa utilizata la spalare
Acolo unde apa este folosita pentru curatire si spalare, cantitatea utilizata trebuie minimizata prin:
- aspirare, frecare sau stergere mai degraba decat prin spalare cu furtunul;
Depozitele de materii prime si produse finite se curata uscat. Nu se utilizeaza apa.
Apa de la spalarea instalatiilor/echipamentelor/recipientelor se reutilizeaza.
- evaluarea scopului reutilizarii apei de spalare;
Apele de spalare de la produse in dispersie apoasa (VIA+Rasini emulsionate) se pot reutiliza
- controale stricte ale tuturor furtunelor si echipamentelor de spalare.
Da, periodic.
Exista alte tehnici adecvate pentru instalatie?

Nu.
156
Seciunea 4 Principalele Activiti
4. PRINCIPALELE ACTIVITATI
4.1 Inventarul proceselor
Numele procesului Numarul Descriere Capacitate
procesului maxima
ACTIVITATE DE PRODUCTIE
Sectia Rasini - 1 Fabricarea rasinilor reprezinta singurul proces de sinteza Capacitatea
Ob. 8 si Ob.5- chimica a unor produse noi. In cazul celorlalte produse proiectata:
fabricarea rasinilor fabricate in cadrul societatii procesele tehnologice sunt de Sectia Rasini I
Principalele rasini natura fizica vizand dizolvarea, omogenizarea si fixarea si II - 16 800 t
obtinute sunt: ingredientelor folosite, conform retetelor proprii, pentru / an (Rasini I:
Rasinile Alchidice obtinerea produsului final, vandabil. 10 800 t/an si
Slabe Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare a Rasini II:
Rasini Alchidice rasinilor este prezentata in fig. nr. 2, acest flux fiind valabil 6000t/an)
Grase pentru intreaga gama de rasini de temperatura inalta
Rasini Ureo- (diferentele sunt de dozare a ingredientelor folosite) si
Formaldehidice fig.nr.2 pentru rasini emulsionate.
Rasina Acrilica Procesul de fabricare a rasinilor de temperatura inalta
Rolacril SPTD este format din 5 linii de fabricatie si cuprinde
Rasini alchidice urmatoarele faze:
uretanizate Procesul de fabricare a rasinilor cuprinde urmatoarele faze:
Rasini a) Pregatirea instalatiei
emulsionate b) Dozarea acizilor grasi
c) Poliesterificarea
Din proces rezulta apa, care este indepartata din sistem
prin distilare azeotropa cu xilen sau toluen. Dupa separare
de faza organica (care se recircula in reactie), apa rezultata
din proces este trimisa continuu in rezervorul de stocare
ape sinteza/ape tehnologice. Rasina obtinuta se descarca,
in sistem inchis, in dizolvator.
d) Spalare reactor
Dupa descarcarea rasinii in dizolvator se spala reactorul
cu solvent (xilen sau toluen) la fierbere, in vederea
obtinerii unei noi sarje. Solventul uzat de la spalare este
utilizat la tipizarea sarjei, astfel ca nu rezulta solvent uzat ca
deseu.
e)Tipizarea rasinii
Tipizarea se realizeaza in dizolvatoare prin dizolvarea si
omogenizarea rasinii in solventul corespunzator tipului de
rasina fabricat (xilen, toluen) si prin aducerea solutiei la
caracteristicile dorite de vascozitate si continut de substante
nevolatile. Solventul necesar folosit este solventul uzat de la
spalarea reactorului la care se adauga solvent proaspat
dozat volumetric prin intermediul contorilor.
f)Filtrarea
Filtrarea solutiilor de rasina se realizeaza cu un sistem de
filtre, inchise etans, formate din filtre GAF si cartuse filtrante
CUNO, urmarindu-se indepartarea impuritatilor solide
provenite din materiile prime si a eventualilor produsi de
supracondensare.
In aceasta faza rasina din dizolvatoare este pompata, in
sistem inchis, prin sistemul de filtrare si este transportata in
rezervoarele din parc maturatoare sau trimisa la punctul de
ambalare.
Pentru fiecare sarja se folosesc in medie cinci saci GAF,
timpul de schimbare a unui
g) Depozitarea / ambalarea solutiei de rasina
Rasina filtrata este transportata in rezervoarele din parc
maturatoare sau trimisa la punctul de ambalare. Fiecare tip
de rasina are desemnat un un anumit rezervor pentru
stocare.
157
Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare a

rasinilor este prezentata in Fig. nr. 2, acest flux fiind valabil
pentru intreaga gama de rasini (diferentele sunt de dozare a
ingredientelor folosite).
Proces tehnologic pentru sinteza rasinilor in emulsie (o
linie de fabricatie)
In reactor se dozeaza poliolul, solventul din reteta si
catalizatorul, se aduce la temperatura de reactie, se adauga
poliiozcianatul si se mentine maxim 4-6 ore pentru
definitivare reactie. Se aduce acest prepolimer in vasul de
emulsionare. Se face un reglaj de viscozitate daca este
necesar.
Procesul de fabricare a rasinilor cuprinde urmatoarele faze:
1.Dozare poliol ,solvent si catalizator in reactor.
2.Dozare poliizocianat .
3.Emulsionare rasina.
4.Filtrare.
5.Ambalare.
Instalatia de incalzireagent termic (ob12)
Instalatia foloseste ca agent termic terminolul. Pentru
incalzirea terminolului se folosesc trei sobe respectiv, Soba
1, 2 si 3. Gazele arse rezultate de la fiecere soba sunt
evacuate prin tubulaturi proprii care in final se unesc,
evacuarea facandu-se printr-un cos de dispersie.
Utilaje
Instalatia este aferenta sectiei Rasini si se
compune din trei circuite separate formate din:
soba de incalzire;
pompe de recirculare;
rezervor de stocare (capacitate 2mc);
vas de expansiune (capacitate 0,2mc);
Instalatia functioneaza, in functie de comenzi, tot timpul
anului. Sobele sunt echipate cu cate un arzator care
utilizeaza drept combustibil gazul metan.
Linie post -procesare termica ape uzate tehnologice- 1248t/an

Ob.21
Instalatia este destinata distrugerii prin ardere vaporizare
la temperatura de 8500 a urmatoarelor tipuri de ape si de
reziduuri:
ape uzate din canalizarea pentru apele uzate
tehnologice cu nivel redus de impurificare;
ape uzate din sistemul de canalizare pentru apele

uzate tehnologice puternic impurificate (ape
de sinteza rasini);
ape uzate din B 90 mc pentru apele meteorice, care
nu indeplinsc conditiile NTPA 001/2005;
apele de spalare-racire turn gaze incinerator ;
apele uzate din activitatea laboratoarelor de
inspectie si cercetare;
apele de spalare trasee, utilaje de la sectiile care
fabrica vopsele in dispersie apoasa;
apele din activitate de curatenie a sectiilor de
productie;
apele colectate de basele parcurilor de solventi,
combustibili, acizi grasi, rasini.
Instalatia este proiectata sa functioneze 24ore/zi, 5
zile pe saptamana, 6240ore/an pentru o cantitate de
158
100-150 kg ape uzate (max. 200kg/h).
Sectia VI (VI-1 si VI-2) 2 A. In componenta Sectiei VI -1 intra trei ateliere: Capacitatea

Ob.5-fabricarea - atelier procesare paste, baze si produse clasice; proiectata este
vopselelor industriale . - atelier COLORMIX (nuantare si dozare); de
- atelier ambalare; 10 200
Atelier procesare tone/an
In atelierul Procesare se fabrica produse
clasice/industriale si paste/baze pentru atelierul Colormix.
Atelier Colormix
Instalatia este destina producerii de vopsele speciale
direct in ambalaj sau in stender, utilizand baze si paste
concentrate fabricate in prealabil in atelierul Procesare.
Procesul tehnologic se desfasoara in patru etape:
a) Dozare baze;
b) Dozare paste concentrate;
c) Dozare aditivi;
d) Dozare solventi;
Acest sistem prezinta avantajul pastrarii destinatiei vasului
de stocare pentru anumiti compusi reducand reziduurile ce
rezulta in urma curatarii vaselor si traseelor prin tehnologia
clasica. Regimul de functionare este discontinuu .
Produsele se realizeaza conform specificatiilor in cantitati
variind intre 4-400 kg/lot.
La intrerupere temporara a activitatii utilajele sunt
oprite. Stenderele cu produs aflat in diverse faze de
procesare sunt acoperite cu capace metalice.
Atelier ambalare
Atelierul ambalare al Sectiei VIM preia produsele de
la Atelierele Procesare si Colormix. Dupa obtinerea avizului
de ambalare produsele sunt filtrate si ambalate conform
specificatiilor SF si solicitarii beneficiarlor.
B. In sectia VI-2 (amplasament preluat de la fosta sectie

LV) se produc produse de acoperire: lacuri, vopsele,
grunduri, chituri.
Procesul tehnologic este organizat pe sase linii de
fabricatie si are un caracter discontinuu. Sarjele de
fabricatie urmeaza un ciclu de operare stabilit prin retetele
de preparare (fise de fabricare) elaborate in functie de
natura materiilor prime utilizate si de directia de utilizare a
produsului final, respectiv cu solicitarile calitative si
cantitative din comenzile prezentate de beneficiarii firmei .
Regimul de lucru este de 24ore functionare / zi , in
trei schimburi a 8 ore / schimb, 330 zile/an.
Instalatia tehnologica de fabricare a produselor de
acoperire este alcatuita din sase linii de fabricatie.
Sectia dispune de:
ampastoare, finisoare, rezervoare tampon pentru
vopsele si diluanti;
rezervoare pentru preparare sicativi, eskin si
intaritori;
masini de ambalat, etichetat, infoliat.
Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare este
prezentata in fig. nr. 4 si 5.
Sectia Produse Pentru 3 Activitatea sectiei Produse pentru Protectia Lemnului Capacitatea
Protectia Lemnului (PL) consta in fabricarea produselor pentru protectia lemnului. proiectata:
Ob.5 Schema generala a fluxului tehnologic de fabricare este 4680 t/an.
prezentata in Fig. nr. 1.
159
Producerea produselor pentru protectia lemnului pe baza de

solventi (lacuri si grunduri nitrocelulozice) se desfasoara in
Ob. 5, pe trei linii de fabricatie (trei dizolvatoare).
Procesul tehnologic
Toate fazele procesului tehnologic au loc in dizolvatoare,
dupa cum urmeaza:
a) Verificarea instalatiei - Se verifica starea de curatenie a
instalatiei si integritatea ei ;
b) Aprovizionare materii prime - Se face aprovizionarea cu
materii prime solide necesare. Se verifica materia prima
aprovizionata din punct de vedere cantitativ.
c) Dozare solventi portia I - Se dozeaza cu ajutorul
sistemului semiautomat de dozare Toledo, conform Fisei de
fabricatie, solventii necesari primei faze de preparare, de
dizolvare a nitrocelulozei;
d) Dozare nitro celuloza (NC) - Dupa dozarea solventilor, se
porneste agitarea, si sub agitare se dozeaza manual, sub fir
subtire nitroceluloza. Se adauga dupa caz agentii de
matisare slefuire si aditivii.
e) Omogenizare (dizolvare ) - Se pastreaza amestecul sub
agiare 60-90 min, si se verifica dizolvarea nitrocelulozei prin
inspectarea vizuala a amestecului cu lanterna antiex .
Nitroceluloza se considera dizolvata atunci cand nu se mai
observa bulgari de nitroceluloza in masa .
f) Finalizare (dozare solventi portia II, si rasini) - Se trece
la dozarea rasinilor si a diferentei de solvent din receptura ,
cu ajutorul sistemului semiautomat de dozare Toledo. Se
adauga diferenta de aditivi din receptura.
g) Omogenizare - Se mentine agitarea pentru
omogenizarea amestecului circa 45 min , dupa care se
preleveaza proba din produs si se analizeaza ;
h) Tipizare - Se aplica corectii pe produs, in functie de
parametrul care nu se incadreaza in SF. Se obtine aviz de
ambalare .
i) Ambalare - Se pregateste traseul de ambalare deschizand
numai acei robineti care sa permita evacuarea produsului
din vasul de preparare in ambalaj, se recircula o cantitate
de circa 30-40 kg, se pregatesc ambalajele, se ambaleaza
produsul, se marcheaza corespunzator.
Ambalarea produselor obtinute se face la cota 0 direct
din dizolvator atunci cand se solicita ambalarea in butoaie
(de la 220l la 40l) sau galeti (de 20l). Cand sunt cerinte
pentru livrare la unitati mai mici se face transferul produsului
finit din dizolvator in unul din vasele tampon, ambalarea
produsului facandu-se pe masinile de ambalat.
Sectia Vopsele 4 Sectia Vopsele Industriale Apoase este amplasata in capacitate
Industriale si Marine Ob.10 si este destinata fabricarii produselor in dispesie maxima de
(VIA) Ob.10 apoasa. Sectia a fost pusa in functiune in anul 2009. productie de
Dotari: 6000 t/an
d) pentru stocarea materiilor prime:
rezervor de 45 mc (M1-M4): 4 buc
amplaste langa Ob.10;
rezervor de 35mc (M5, M6): 2 buc-
amplaste langa Ob.10;
rezervor de 34 mc (M8): 1 buc- amplast in
Ob.1;
e) pentru prepararea produselor finite dizolvatoarele
existente in Ob.10:
dizolvator (VF1, VF3): 3 buc- amplaste in
Ob.10;
160
stendere;
f) pentru procesare si ambalare:
mori si filtre FSI 6 bucati in Ob.5 pentru
procesare paste ce intra in produsele finite;
descarcator de saci (GA)-1buc;
masini de ambalat;
d) pentru transport:
trasee, pompe
Procesul tehnologic de fabricare a produselor in
dispersie apoasa presupune:
a) Dozarea materiilor prime in dispersoare sau stendere
Materiile prime sunt stocate in rezervoarele si
depozitele existente la nivelul platformei. Materialele
pulverulente folosite la sectia VIA reprezinta un procent
redus din totalul materiilor prime. Dozarea acestora de face
in vase inchise, legate la pompa de vid, prin intermediul
descarcatorului de saci. Liantii si materiile prime lichide se
dozeaza din reteaua existenta aferenta rezervoarelor.
Apa necesara procesarii este preluata din reteaua de apa
existenta a rezervorului de 10 mc. Aditivii sunt aprovizionati
la butoaie metalice si se depoziteaza in pe un rastel in
Ob.10 de unde se dozeaza in vasele de preparare.
b) Procesarea pastelor/produselor finite
Procesarea se face pe dispersoare si/sau mori,
adaugarea materiilor prime facandu-se conform recepturilor
de fabricatie.
c) Filtrarea si ambalarea produsului finit
Dupa finalizarea produselor in dispersie apoase
acestea se filtreaza prin trecerea prin filtrele FSI, dupa care
in functie de comanda se ambaleaza la structuri de
ambalare din PP de la 17 kg pana la containere de 1t.
Depozitarea produselor finite se face in Ob.104.
ACTIVITATE DE MICROPRODUCTIE
Instalatii pilot Activitatea de microproductie se desfasoara pe
laboratoare cercetare instalatii pilot aflate in cadrul laboratoarelor de cercetare. In
instalatiile pilot se obtin produse peliculogene, conform
tehnologiilor industriale.
ACTIVITATE DE DEPOZITARE
Depozite Depozite de Solventi si Materii Prime Lichide Capacitatea
proiectata
-Depozitul de solventi, Ob.15, cuprinde 13 rezervoare: Ob.15:477mc
rezervoare de ulei vegetal, izolate termic si cu
serpentina de incalzire, V=40 m3 -2 buc;
rezervoare cu ulei de tal; V=40m3 si V=25m3;
rezervoare de white - spirit , V=40 m3 3 buc;
rezervor de toluen, V=40 m3 1 buc;
rezervor de xilen, V=40 m3 2 buc;
rezervor de acetona, V=40 m3 1buc
rezervor de butanol, V=25m3 1buc;
rezervor de acetat de butil, V=25 m3 1 buc.
-Depozit Combustibili Ob.1 Capacitatea
un rezervor V=22 mc alcool izopropilic (R3); proiectata Ob.1:
359mc
un rezervor V=40 mc- acizi grasi (R1);
un rezervor V=40 mc metacriletul de metil
(M7);
un rezervor V=36 mc acrilatul de N butil
(V606-2) ;
un rezervor V=25 mc (R2)
un rezervor V=36 mc stiren (V606-1);
un rezervor V=34 mc butilglicol (M8);
161
un rezervor V=63mc toluen (V606-3)

un rezervor V=63m acetatul de vinil (V606-4)
- Parc rezervoare- instalatia de maturare -Ob.9 Capacitate Ob.9:
rezervoare- 14 buc pentru rasinile fabricate la - 230 tone in
sectia Rasini , din care: maturatoarele M1-
M9
-2 buc - V=35 m3;
3 - 24 tone in M 10
-4 buc V=30 m ; - 40 tone in
-3 buc V=25 m3; maturatoarele M9
-1 buc V=12 m3; si M10
- 48 tone
-2 buc V=10 m3.
3 maturatoarele
-2 buc V=26 m . M11-M13
rezervoare 1 buc pentru rasina tip DER, V=25
m3;
Depozite de Materii Prime Solide si Lichide (Ob.103,
Ob.22, Ob.202
-Depozitul de materii prime Ob.103 pentru materii prime Capacitate
lichide si pulverulente. Materiile prime pulverulente sunt Ob.103
depozitare pe paleti. Materiile prime lichide sunt depozitate -comp. 1: 55 to;
-comp. 2: 45to
in containere, butoaie, bidoane. -comp. 3: 40 to;
-comp. 4: 55 to.
-Depozitul de materii prime Ob. 22
Capacitate
Caldirea este tricompartimentata si adaposteste materii Ob.22: 270 tone.
prime pulverulente si lichide.
- Depozit materii prime - Ob. 202 Capacitate
Aici sunt deozitate materii prime lichide aprovizionate in Ob.202:
400 t din care
butoaie. Dispunerea butoaielor se poate face direct pe periculoase 200
paleti. tone
- Maturatoare pentru stocarea altor materii prime Ob.10:
4 buc. rezervor de 45 mc (M1-M4), amplaste Capacitate
maturatoare
langa Ob.10- sectia VIA: Ob.10: 250tone
2 buc. rezervor de 35mc (M5, M6), amplaste
langa Ob.10- sectia VIA:
-Platforma depozitare nitroceluloza-Ob.204 asigura
Capacitatea
depozitarea necesarului de nitroceluloza pentru o perioada Ob.204
limitata de timp. maxim: 3 tone
Depozite produse finite Capacitatea
Depozit produse finite Ob.104 Ob.104
-produse finite
Depozitul s-a compartimentat in trei zone, cu plasa de 583 tone;
sarma, cu inaltimea de 5 m, astfel: ambalaje:
-compartiment livrare; -mase plastice:
-compartiment produse finite; 15t ;
-carton:12,5 t;
-compartiment ambalaje goale; -folie:3,5 t
Depozitul de deseuri Ob.203
Aici sunt depozitate temporar solutiile uzate de solventi, Capacitatea
slamurile, elementele filtrante, uleiurile, apele chimice Ob.203:
100 tone
colectate la butoaie.
Sopron deseuri
Este situat langa Ob 203. Sopronul este dotat cu o presa de
balotat. Aici se baloteaza deseurile de hartie/carton//folie
provenite din activitatea firmei.
Depozit produse neconforme Ob. 15A
In partea de nord a depozitului de solventi se afla un Capacitatea
platou pentru depozitarea produselor neconforme. Ob.15 A:
200 tone
Depozit piese de schimb si materiale Ob.107 si Ob.22
Depozitarea pieselor de schimb, uleiurilor, unsorilor,
materilalelor, rechizitelor si echipamentelor de protectie se
face in functie de compatibilitati, in magaziile existente.
ACTIVITATI CONEXE
Preparare apa rece, In procesele tehnologice se foloseste apa rece la
recirculata +120C si apa de +280C. Asigurarea apei reci se face cu
162
instalatii independente formate din agregate de racire,

module de racire, statii de pompare, turn de racire.
o casa de pompe, amplasata in Ob.106, pentru
instalatia de stins incendiu cu sprinklere la
Ob.104;
o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de
racire).
o instalatie de apa racita de 120C (cu un turn de
racire, doua agregate frigorifice si un bazin de
apa racita).
Preparare apa calda Centrala termica este o cladire independenta in care este
tehnologica CT Ferroli amplasat cazanul de apa calda marca FERROLI Italia,
Asigurarea incalzirii model PREXTHERM 940, cu urmatoarele caracteristici:
spatiilor si apa calda puterea=940 KW, tempetatura maxima 110C, presiunea
menejera -CT Motan max=6 bar.
In functie de temperaturile exterioare, cazanul de apa calda
poate fi setat pentru temperaturi in limitele min. 65C , max.
80C si presiuni de lucru de min.2 bar, max. 4 bar.
Pentru vehicularea apei calde sunt montate trei pompe,
fiecare deservind cate o ramura/traseu: Ob.5, Ob.9, Ob.15.
Pornirea si oprirea pompelor se face din tabloul pompelor.
Traseul Ob.5 deserveste consumatorii din: Ob.5 Ax
1-4, Ax 4-14 si Ob.10.
Traseul Ob.15 deserveste consumatorii din: Ob15,
Ob.1, Ob. 103, Ob.104
Traseul Ob. 9 deserveste consumatorii din: Ob.9,
Ob.8 sprinklere, Ob.20, Ob.21, Ob.20A, VT aer.
Centrale murale sunt echipate cu un arzator care utilizeaza
combustibil gazul metan.
Destinatia centralelor este incalzirea incaperilor la pavilion
administrativ Ob.106, pavilion administrativ Ob.18, casa
poarta Ob.114, cantina- vestiare Ob. 5C si atelier
mentenanta Ob. 107.
Instalatii aer comprimat Aerul comprimat si aerul AMC este asigurat de doua
compresoare :
Compresoarele sunt amplasate in cladirea centralei
termice. Aerul comprimat se trimite la consumatori prin
trecerea sa prin uscatoarele aflate in centala termica.
Aerul comprimat este stocat in rezervorul de 5 mc (situat
langa statia de prepurare).
Consumatori aer AMC: sectia VIA, VI (mori microbile,
masini de ambalat), instalatia de incinerare, laboratoarele
MMP si Cercetare, sectia Rasini.
Gazul inert folosit pe platforma este azotul. El este folosit
pentru formarea pernelor de azot (p=20 mbar) Ia
rezervoarele de solventi, in reactoarele din sectiile Rasini
si in parcul de maturatoare.
instalatia de azot;
vas tampon pentru azot dispus langa parcul VEGA
163
(V=5mc);
vas tampon pentru azot dispus parcul de

maturatoare (V=10mc)
Incarcare acumulatori Incarcare acumulatori pentru electrostivuitoare
Incaperea destinata incarcarii acumulatorilor de
electrostivuitoare este amplasat in ob.113, spatiul alaturat
depozitului de produse finite.
CONTROLUL FABRICATIEI. CERCETARE
Laborator masurare si Efectuarea de inspectii si incercari
monitorizare produse de conformitate pentru materii
MMP prime si pentru produsele finite
aferente activitatilor de productie
desfasurate la nivelul tuturor
sectiilor .
Laborator Monitorizare In cadrul firmei SC KOBER SRL a
factori mediu fost pus in functiune laboratorul
propriu de monitorizare a calitatii
apelor uzate evacuate si pentru
monitorizarea emisiilor atmosferice.
Activitatea laboratorului se
desfasoara intr-un spatiu propriu,
parter Ob.5.
Laborator Cercetare nr.1 Proiectarea de produse noi sau
Ob. 23. modernizarea produselor existente
in nomenclatorul de produse al
firmei, aferente sectiei VI.
Laborator Cercetare nr.2 Proiectarea de produse noi sau
Ob. 5. modernizarea produselor existente
in nomenclatorul de produse al
firmei, aferente sectiei PL si VIA.
4.2. Descrierea proceselor
Rezultate (produs / deseuri /

Intrari (materii prime / utilitati) Proces si produs
emisii)
Materii prime si auxiliare: rasini in Produs finit: vopsele in dispersie apoasa
dispersie apoasa, materii prime lichide Emisii in apa: -
si solide, apa, pigmenti, materiale de Emisii in aer:-
Sectia VIA
umplutura, aditivi. Deseuri: ape chimice, slamuri, elemente
Utilitati: energie electrica, apa de filtrante, coji, deseuri ambalaje,etc.
spalare, apa de racire, aer comprimat Zgomot
Materii prime si auxiliare: rasini, Produs finit: produse peliculogene
solventi, pigmenti, materiale de Emisii in apa: -
umplutura, aditivi. Emisii in aer: pulberi, COV
Sectia VI
Utilitati: energie electrica, apa de Deseuri: ape chimice, slamuri, coji,
spalare, apa de racire, aer comprimat, elemente filtrante, deseuri ambalaje;
azot Zgomot
Materii prime si auxiliare: rasini, Produs finit: produse peliculogene pentru
solventi, pigmenti, materiale de protectia lemnului
umplutura, aditivi. Emisii in apa: -
Utilitati: energie electrica, apa de Sectia PL Emisii in aer: COV
spalare, apa de racire, aer comprimat. Deseuri: ape chimice, slamuri, coji,
elemente filtrante, deseuri ambalaje, etc.
Zgomot
164
Materii prime si auxiliare: Produs finit: rasini

-anhidrida ftalica, anhidrida maleica, Emisii in apa: -
pentaeritrita, solventi, aditivi, etc. Emisii in aer: pulberi, COV
-poliizocianat, poliol ,solvent si Sectia RASINI Deseuri: ape chimice, slamuri, coji,
catalizator elemente filtrante, deseuri ambalaje, etc.
Utilitati: energie electrica, agent termic,
apa de spalare, aer comprimat, azot.
4.3. Inventarul iesirilor (produselor)

Cantitatea de produs
Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului fabricata in anul 2014,
t/an
Sectia VIA -produse in dispersie 1453
apoasa
Sectia VI - produse peliculogene de 1822
uz industrial Comercializare pe piata
Sectia PL - produse peliculogene 583
pentru protectia lemnului
Sectia Rasini - rasini 4666
4.4 Inventarul iesirilor (deseurilor)

Ref. Deseul, Cantitatea
Numele procesului Numele si codul deseului si denumirea emisiei impactul generata,
emisiei t/an 2014
Activitatea la nivelul ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate Nesemnificativ:
platformei cu substante periculoase 15 01 10* potentiale emisii 1,145
COV+praf
absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei
Nesemnificativ:
fara alta specificatie), materiale de lustruire, potentiale emisii 8,245
imbracaminte de protectie contaminata cu substante COV
periculoase 15 02 03*
deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi Nesemnificativ:
organici sau alte substante periculoase 08 01 11* potentiale emisii 1,207
COV
namoluri de la vopsele si lacuri cu continut de Nesemnificativ:
solventi organici sau alte substante periculoase potentiale emisii 33,207
08 01 13* COV+praf
Ulei hidraulic uzat 13 01 10* Nesemnificativ 0

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si Nesemnificativ 0,080
de ungere 13 02 05*
deseu ambalaje de hartie si carton 15 01 01 Nesemnificativ: 2,56
deseu ambalaje de material plastic 15 01 02 Nesemnificativ 3,940
deseu ambalaje de lemn 15 01 03 Nesemnificativ 14.32
deseuri municipale amestecate 20 03 01 Nesemnificativ 66
deseu anvelope scoase din uz 16 01 03 Nesemnificativ 0,300
baterii auto 16 06 04 Nesemnificativ 0
tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de Nesemnificativ 0,03
mercur 20 01 21*
ape chimice impure rasini 07 03 08* Nesemnificativ
potentiale emisii 159,763
COV
suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri Nesemnificativ 86,893
08 01 20
4.5 Diagramele elementelor principale ale instalatiei
Diagramele elementelor principale ale instalatiei, acolo unde sunt importante
pentru protectia mediului; de ex.: tratare cu saramura, tratare cu var,
degresare, tabacire, instalatie de acoperire, sisteme de extractie, capacitati de
ventilare, instalatie de reducere a emisiilor, inaltimea cosurilor.
165
Denumirea cosului sau a Inaltime Diametru Parametri fizici ai gazelor

evacuarii de poluanti in Cod sursa cos, cos evacuate
atmosfera H, m D, m Debit Temp. Viteza
Nm3/h C m/s
Schemele de flux tehnologic se prezinta in Anexa 4.

4.6. Sistemul de exploatare
Tinand cont de informatiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului, date in diagramele de
mai sus, in sectiunile referitoare la reducere si in diagramele conductelor si instrumentelor, furnizati orice alte
descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul in care sistemul de exploatare include informatiile
de monitorizare a mediului.
Care este timpul de

Ce actiune a procesului
Parametrul de Inregistrat Alarma raspuns? (secunde /
rezulta din feedback-ul
control Da / Nu (N/L/R)126 minute / ore daca nu este
acestui parametru?
cunoscut cu precizie)
Temperatura Da L Modificarea parametrilor de Imediat/permanent
Presiune Da L lucru in vederea operarii in
Nivel Da L conditii normale.
Oprirea instalatiei / parti din
instalatie, cu verificarea/
inlaturarea cauzelor care au
generat neconformitatea.
Informatii suplimentare despre sistemul de exploatare: -
4.6.1. Conditii anormale

Protectia in timpul conditiilor anormale de functionare, cum ar fi: pornirile, opririle si intreruperile momentane
Tinand cont de informatiile din Sectiunea 10 privind monitorizarea in timpul pornirilor, opririlor si intreruperilor
momentane, furnizati orice informatii suplimentare necesare pentru a explica modul in care este asigurata
protectia in timpul acestor faze.
In regulamentele de functionare exista procedura PO-SMS-02 privind functionarea in conditii

normale si anormale, prin care sunt prevazute operatiunile si modul de desfasurare a acestora,
astfel incat sa se asigure elementele de protectie necesare pentru om, mediu, echipamente,
utilaje, alte bunuri.
Identificarea/cuantificarea aspectelor semnificative in conditii normale, anormale si de urgenta
se face in baza procedurilor existente (PS-16 Identificarea aspectelor de mediu si IL-PMED-07
Aspecte de mediu la nivelul firmei).
4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare
Identificati omisiunile in informatiile de mai sus, pentru care Operatorul / titularul activitatii crede ca este nevoie de
studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeti-le si in Sectiunea 15.
Proiecte curente in derulare Rezumatul planului studiului
126
N=Fr alarm L=Alarm la nivel local R=Alarm dirijat de la distan (camera de control)
166
Studii propuse
167
4.8. Cerinte caracteristice BAT

Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT,
demonstrand ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea
abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative;
Urmatoarele tehnici trebuie aplicate, acolo unde este cazul, tuturor instalatiilor. In paragrafele
specifice procesului, prezentate mai jos, sunt identificate cerinte suplimentare sau sunt accentuate
cerinte specifice.
Evaluarea tehnologiei de stocare criogenica a produselor din cadrul fabricii de lacuri si vopsele s-a realizat prin
compararea cu recomandarile din Reference Document on Best Available Techniques for the Manufacture of
Organic Fine Chemicals Draft, editia februarie 2003. Documentul este redat in Anexa nr.3.
Reducerea nivelului emisiilor de compusi organici volatili se realizeaza printr-o serie de masuri generale sau
specifice, a caror aplicare conduc la instalarea starii de conformitate a activitatii din instalatie.
Masurile, care tin seama de recomandarile BAT, pot fi grupate in urmatoarele categorii:
A) Masuri generale
1. Instruirea, educarea si motivarea personalului si a operatorilor;
2. Optimizarea controlului proceselor de fabricatie;
3. Operatii de intretinere corespunzatoare;
4. Existenta unui sistem de management de mediu
B) Masuri pentru reducerea emisiilor in aer
1. Utilizarea reactoarelor inchise si retinerea in vasele florentine a solventilor, condensatoare
suplimentare, racite cu apa rece;
2. Disciplina muncii si evitarea pe cat posibil ca ambalajele sa ramana descoperite, sa existe scurgeri,
pierderi din neatentie, etc.;
3. Lucrul in utilaje/echipamente inchise, pe cat posibil;
4. Achizitionarea de utilaje performante, inchise etans;
5. Alimentarea produselor cu COV se fac numai prin conducte pentru evitarea pierderilor prin emisii
fugitive;
6. Introducerea in fabricatie a produselor pe baza de apa.
C) Masuri pentru reducerea emisiilor in apa
1. Colectare in sistem divizor a apelor;
2. Monitorizarea eficienta a pierderilor, a incarcarilor acestora si sistemului de regenerare;
3. Eliminarea prin incinerare a apelor uzate tehnologice;
4. Depozitarea si manipularea substantelor chimice sa se faca in conditiile minimizarii riscurilor de pierderi
sau accidente.
D) Masuri privind substantele chimice periculoase
1. Inlocuirea tehnologiilor de fabricatie a materialelor peliculogene pe baza de solventi cu tehnologii de
fabricatie a materialelor peliculogene pe baza de apa;
2. Introducerea in fabricatie a produselor peliculogene high-solids, produse cu continut mai mic de
solventi organici;
3. Pentru protectia factorului uman, in general si la locul de munca in special, se respecta urmatoarele
masuri:
desfasurarea activitatii in conditii controlate (instalatii inchise / capsulare);
respectarea prevederilor suplimentare din legislatia privind sanatatea si securitatea in munca, la
manipularea substantelor;
utilizarea echipamentelor de protectie individuala.
E) Masuri privind deseurile
1. Reducerea la minim a generarii de deseuri solide si recuperarea, reciclarea si reutilizarea
(valorificarea) acestora pe cat posibil;
2. Colectarea separata a tipurilor de deseuri la sursa si depozitarea temporara a deseurilor/reziduurilor;
3. Eliminarea prin firme autorizate a deseurilor periculoase;
4. Utilizarea interna a solutiilor uzate de solventi.
5. Distilarea solutiilor uzate de solventi si reutilizarea fractiilor obtinute in procesul de productie.
Din punct de vedere al operatiilor tehnologice, al utilajelor / echipamentelor, al tipurilor de evacuari in mediu
si al tehnicilor de reducere a emisiilor, acestea sunt similare cu recomandarile documentelor de referinta.
168
Asigurarea functionarii corespunzatoare prin:
4.8.1 Implementarea unui sistem eficient de management al mediului;

Societatea este certificata, conform ISO 140001.
4.8.2 Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de prevenire si

management al situatiilor de urgenta;
Societatea are elaborata POLITICA DE PREVENIRE , SISTEMUL DE MANAGEMENT AL
SECURITATII SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA
ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti.
Documentul prevede masuri corespunzatoare fiecareia dintre situatiile de urgenta, responsabilii
de punerea in practica a acestor masuri, modul de instruire.
Sunt prevazute masurile corespunzatoare fiecareia dintre situatiile de urgenta, precum si
instruirea responsabililor de punerea in practica a acestor masuri. In cadrul programului de
instruire sunt prevazute exercitii practice pentru tot personalul firmei privind modul de actiune in
toate situatiile de urgenta.
In descrierea modalitatilor ce concura la pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns sunt utilizate urmatoarele documente:
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
Planul de interventie (PSI);
Planul de alarmare
Planul de paza
Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante
periculoase si informatiile privind sistemul de management si organizarea obiectivului
in vederea prevenirii accidentelor majore
La nivelul platformei sunt constituite urmatoarele structuri cu atributii de aparare impotriva

incendiilor:
Cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor;
Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta (SPSU)
In conformitate cu tipurile de risc generate de activitatea firmei, S.P.S.U. desfasoara urmatoarele

activitati:
a) activitatea de prevenire- constand in prevenirea producerii unor situatii de urgenta,
indrumare si control;
b) activitatea de interventie - constand in limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de
urgenta.
Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta are in componenta:
a) sef serviciu privat pentru situatii de urgenta;
b) serviciu de prevenire;
c) formatii de interventie.
Formatia de interventie este o structura specializata, constituita in vederea limitarii si inlaturarii
urmarilor situatiilor de urgenta si are in componenta grupe de interventie si/sau echipe
specializate.
Echipa specializata pentru stingerea incendiilor
Echipa specializata n domeniul chimic
Echipa specializata n domeniul sanitar
Echipa specializata n domeniul deblocare salvare
Echipa specializata n domeniul stabilirii legaturilor telefonice; Fax; e- mail, transmisiuni
alarmare
Echipa specializata n domeniul evacuare
Echipa specializata n domeniul suport logistic
Echipa specializata n domeniul tehnologic
169
Echipa de brancardieri
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosinta de apa in cadrul firmei
KBER S.R.L. cuprinde urmatoarele capitole:
a) Memoriu.
b) Componenta colectivului constituit pentru combaterea poluarilor accidentale pe
unitate.
c) Lista punctelor critice din unitate, de unde pot proveni poluari accidentale.
d) Fisele poluantilor potentiali.
e) Program de masuri necesare pentru prevenirea poluarii apelor.
f) Componenta echipelor de interventie corespunzatoare pentru fiecare din punctele
critice.
g) Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru oprirea poluarii si lichidarea efectelor
acestora.
h) Programul de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de interventie
si de realizare a simularilor de poluare accidentala.
i) Responsabilitatile conducatorilor operatiunilor de la punctele critice.
j) Lista unitatilor care asigura sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale.
k) Lista folosintelor de apa aval care pot fi afectate de poluarea accidentala produsa de
unitate.
In Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sunt prezentate urmatoarele
aspecte:
a) Datele de identificare a folosintei de apa si anume: utilizatorul, folosinta de apa, adresa firmei.
b) Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale cu substante periculoase la
fiecare obiectiv.
c) Componenta colectivului constituit pentru combaterea poluarilor accidentale pe unitate este
prezentata tabelar si cuprinde: nume/prenume, functia/loc de munca, adresa, numarul de telefon
si responsabilitatile ce revin respectivei functii.
d) Lista punctelor critice din unitate, de unde pot proveni poluari accidentale este prezentata
tabelar si cuprinde: locul de unde poate proveni poluarea, cauzele posibile ale poluarii, poluantii
potentiali si observatii.
e) Fisele poluantilor potentiali sunt prezentate tabelar si cuprind: denumirea poluantului, limite
de admisibilitate (ape de suprafata), limite de admisibilitate (apa potabila), limite de admisibilitate
(ape subterane), periculozitate la manipulari (caracteristici periculoase), periculozitate la
manipulari (masuri de precautie), posibilitati de combatere (actiuni) si posibilitati de combatere
(mijloace necesare).
f) Programul de masuri necesare pentru prevenirea poluarii apelor este prezentat tabelar si
cuprinde masura sau lucrarea, scopul, responsabilitatile, termenul de incepere, termenul
finalizarii si observatii.
g) Componenta echipelor de interventie corespunzatoare pentru fiecare din punctele critice este
prezentata tabelar si cuprinde: numele/prenumele, adresa si numarul de telefon.
h) Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru oprirea poluarii si lichidarea efectelor acestora
este prezentata tabelar si cuprinde: denumire utilaj/material, locul de unde provine/denumirea
diviziei, sectiei (atelierului), cine deserveste utilajul si cine asigura materialul.
i) Programul de instruire a angajatilor de la punctele critice si a echipelor de interventie si de
realizare a simularilor de poluare accidentala cuprinde categoriile de personal si periodicitatea cu
care se efectueaza.
j) Responsabilitatile conducatorilor operatiunilor de la punctele critice sunt prezentate tabelar si
cuprind: denumirea punctului critic, sectia,divizia, numele/prenumele conducatorului/operatiunea
si responsabilitati.
Planul de interventie PSI cuprinde urmatoarele capitole:
a) Datele de identificare:
denumirea operatorului economic sau a institutiei;
adresa, numar de telefon, fax, e-mail
170
profilul de activitate.
b) Planul general al unitatii (la scara), pe care se marcheaza:

amplasarea cladirilor, instalatiilor tehnologice si a depozitelor in incinta;
caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia;
retelele si sursele proprii de alimentare cu apa;
rezervele de agenti de stingere si de mijloace de protectie a personalului de interventie;
retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze si alte fluide
combustibile;
retelele de canalizare;
vecinatatile.
c) Conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de incendiu:

concluzii privind interventia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din
evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
particularitati tactice de interventie pentru:
evacuarea utilizatorilor (persoane si, dupa caz, animale sau bunuri),
acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate;
localizarea si lichidarea incendiilor;
protectia personalului de interventie;
protectia vecinatatilor;
inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu.
d) Forte de interventie in caz de incendiu:

serviciul privat pentru situatii de urgenta (dotare, incadrare);
servicii publice voluntare pentru situatii de urgenta cu care se coopereaza (categoria,
localitatea, distanta, itinerarul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alarmare si alertare);
subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta, itinerarul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alarmare si alertare);
alte forte cu care se coopereaza si modul de anuntare (de exemplu, ambulanta);
e) Surse de alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii:

retele de alimentare cu apa:
debite;
presiuni;
amplasarea hidrantilor exteriori si stabilirea distantelor fata de incinta unitatii;
alte surse artificiale sau naturale de apa;
felul si capacitatea acestora;
platforme (puncte) de alimentare si distantele fata de unitate.
f) Planul fiecarei constructii, instalatii tehnologice sau platforme de depozitare (la scara), pe care
se marcheaza ori se inscriu date privind:
destinatia spatiilor (incaperilor);
suprafata construita si aria desfasurata;
numarul de persoane care utilizeaza constructia, pe niveluri si pe total;
caile interioare de acces, evacuare si de interventie;
natura materialelor si a elementelor de constructii;
nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu asigurate;
instalatiile utilitare aferente;
instalatiile, sistemele, dispozitivele si aparatele de prevenire si stingere a incendiilor cu
care este echipata;
dispozitivul de interventie in caz de incendiu.
5.19 Planul de interventie PSI este distribuit de catre sef birou PMED-SIPP-PSI- Analist
171
Calitate Platforma Turturesti. Turturesti respective sef birou SSM-PSI-PMED-Administrativ -

Platforma Savinesti functiilor responsabile pe baza de lista de difuzare.
Planul de alarmare este conceput in scopul aducerii in timp scurt si in mod organizat la sediul
firmei/ pe locul de plecare la interventie, a membrilor C.U. si ai S.P.S.U. in cazul producerii
situatiilor de urgenta / de protectie civila.
5.21 Planul de alarmare cuprinde:
a) Sinopticul activitatilor ce se desfasoara de catre persoana care asigura permanenta la sediul

firmei KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
b) Schema de alarmare a membrilor C.U./ S.P.S.U.
c) Algoritmul activitatilor la alarmare ca urmare a producerii situatiilor de urgenta/de protectie
civila (explozie, incendiu, cutremur, inundatii, alunecari de teren)
d) Tabel nominal cu personalul Celulei de Urgenta pentru aducerea acestuia la sediul firmei.
e) Tabel nominal cu personalul S.P.S.U.
Planul de paza al firmei are caracter confidential si este arhivat prin grija factorilor
responsabili.
Politica de prevenire a accidentelor majore este un document elaborat conform legislatiei,

care garanteaza ca activitatea de prevenire a accidentelor este implementata in mod
corespunzator in scopul protejarii, la un nivel ridicat, a sanatatii populatiei si mediului, prin
mijloace, structuri si sisteme de management adecvate.
5. Activitatea de prevenire si interventie in domeniul situatiilor de urgenta se asigura prin structuri
organizatorice, in conformitate cu competentele si atributiile stabilite.
5.2Prin situatii de urgenta se inteleg:
a) incendii, explozii, cutremure, inundatii, alunecari de pamant, accident chimic, poluare
accidentala, accident nuclear, caderi de corpuri din aer;
b) agresiuni directe sau indirecte asupra teritoriului Romniei, din aer, de pe mare sau de
pe uscat.
Politica de prevenire a accidentelor majore este structutata, dupa cum urmeaza:

1. Date de identificare
2. Obiectul de activitate al firmei KBER S.R.L. si principiile de actiune referitoare la
controlul asupra pericolelor producerii accidentelor
2.1. Obiectul de activitate-CAEN
2.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor producerii accidentelor
3. Sistemul de management al securitatii
3.1. Structura organizatorica a CELULEI DE URGENTA
3.2. Componenta serviciului de urgenta voluntar
3.3 Atributiile personalului nominalizat in cadrul pct. 3.1 si 3.2.
3.4. Schema anuntarii producerii unei situatie de urgenta la KBER S.R.L.
3.5. Elaborarea procedurilor pentru punerea in practica a politicii de prevenire a accidentelor
industriale
3.6. Identificarea nevoilor de pregatire a personalului implicat in managementul situatilor de
urgenta
3.7. Identificarea si evaluarea pericolelor in KBER S.R.L.
3.8. Prevenirea, interventia rapida si managementul situatiilor de urgenta
3.8. Controlul operational
3.9. Managementul pentru modernizare
172
3.10. Monitorizarea performantei

3.11.Verificarea si revizuirea politicii pentru situatii de urgenta
Sistemul de Management al Securitatii (SMS) este implementat in conformitate cu SR EN

ISO 14001:2009 si asigura indeplinirea obiectivelor si principiilor de interventie definite prin
politica de prevenire a accidentelor majore:
a) defineste si documenteaza politica, obiecivele si angajamentele;
b) garanteaza ca politica este inteleasa, implementata si sustinuta la toate nivelurile;
c) verifica obiectivele si stabileste actiunile de corectare.
Sistemul de management al securitatii implementat cuprinde structuri organizatorice
adecvate, responsabili, practici, proceduri, precum si resursele necesare pentru punerea in
aplicare a prezentei politici.
Sistemul de management al securitatii implica respectarea cerintelor privind:
a) Politica de prevenire a acidentelor majore stabilita de firma garanteaza un grad ridicat de
protectie personalului, oamenilor si mediului inconjurator. Politica de prevenire a accidentelor
majore / de management in domeniul sigurantei / securitatii si are drept scop :
- identificarea nevoilor de pregatire ale intregului personal ( angajati, contractori)
- stabilirea unui plan de pregatire si verificare a cunostintelor
- specificarea cerintelor minime de pregatire pentru fiecare post
- implementarea unui sistem de management al securitatii
- impunerea si realizarea audit scris al sistemului cu termene stabilite
b) Organizare si personal
- identificarea nevoilor de pregatire ale intregului personal
- specificarea cerintelor minime de pregatire pentru fiecare post
- stabilirea unui plan pentru pregatirea personalului si verificarea cunostintelor
- efectuarea unui audit scris al sistemului , cu termen stabilite
c) Identificarea si evaluarea riscurilor
- implementarea unui sistem pentru identificarea continua a hazardurilor (operare
normala / anormala)
- realizarea procedurilor de evaluarea riscurilor ( probabilitate / frecventa/magnitudine)
- sistem de control al riscurilor
- identificarea instalatiilor critice functionarii in siguranta si carora li se acorda atentie
sporita din punct de veder eal intretinerii si operarii
- realizarea auditului scris cu termene de realizare stabilite
d) Controlul operational
- verificarea cunostintelor angajatilor ce lucreaza in puncte critice asupra procedurilor de
lucru in conditii normale si in situatii de urgenta
- procedurile de lucru trebuie sa contina informatii pentru operarea in conditii de urgenta.
- intretinerea si mentenanta elementelor critice ale instalatiei se fac pe baza unor proceduri
bine documentate , prescriptii porducator
- realizarea evidentei riguroase asupra operatiunilor de mentenanta si intretinere
- implementarea unui sistem de premise de lucru
- realizarea auditului scris cu termene de realizare stabilite
4.8.3 Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos:
-
173
Sectiunea 4 Emisii si Reducerea Poluarii
EMISII SI REDUCEREA POLUARII

4.9 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer
Furnizati scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul in care instalatia principala este
legata de instalatia de depoluare a aerului. Prezentati reducerea poluarii si monitorizarile relevante din punct de vedere
al mediului. Desenati o schema de flux a procesului tehnologic sau completati acest tabel pentru a arata activitatile din
instalatia dumneavoastra. Pentru alte tipuri de instalatii furnizati o schema similara.
Conform AIM nr. 21/2006, actualizata la 29.10.2007, firma are urmatoarele obligatii:
Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele de analiza

indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul de mai jos.
Sa monitorizeze emisiile tehnologice de COV in conformitate cu cerintele legislatiei referitoare la
COV in vigoare.
Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul EPER si pentru
plata la fondul de mediu;
Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii dispozitivelor de
reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia monitorizari emisiilor in
perioada de nefunctionare a lor.
4.9.1. Emisii si reducerea poluarii

Proces Intrari Iesiri Monitorizare / Puncte de emisie
reducerea poluarii
Asigurarea Gaz metan Gaze de CO, Nox, SOX, pulberi Cos centrala
agentului ardere - Nu s-au integistrat depasiri; termica
termic - Reglarea arzatoarelor se face Sursa nr.14
periodic prin firme autorizate
Eliminarea Gaz metan Gaze de CO, NOx, SOX, pulberi, NMCOV Cos instalatie
apelor uzate Ape uzate ardere exprimati in TOC, HCl postproce
tehnologice tehnologice - Nu s-au integistrat depasiri; sare termica ape
- Reglarea arderii se face uzate
conform instructiunii de lucru Sursa nr.2
Deoarece S.C. KBER S.R.L.
incinereaza doar apele uzate chimic
impure cu compozitie
constanta din punct de vedere calitativ,
avand in vedere capacitatea mica a
instalatiei se considera
relevanta monitorizarea discontinua a
noxele emise .
Pregatire Gaz metan Gaze de CO, Nox, SOX, pulberi Cos sobe terminol
agent termic ardere - Nu s-au integistrat depasiri; (difil)
(terminol) - Reglarea arzatoarelor se face Sursa nr.1
periodic prin firme autorizate
Dozare Materiale Materiale Pulberi Tubulatura
materiale pulverulente pulverulente - Nu s-au integistrat depasiri; ventilatie
pulverulente Se determina odata/an debitele masice Sursa nr.3
Sectia Rasini de pulberi evacuate prin intermediul
gurilor de ventilatie
Sectia VI de pulberi evacuate prin intermediul
174

Sectia VIA de pulberi evacuate prin intermediul
Dozare, Substante/ Substante/ Din fluxurile tehnologice de producere sistemul de
procesare, produse cu produse cu a produselor peliculogene se emit in ventilatie gaze
ambalare continut de continut de atmosfera prin intermediul sistemului reziduale captate si
substante/ COV COV de ventilatie gaze reziduale captate si netratate
produse cu netratate. Acestea constitue, conform
continut de definitiei Directivei COV, emisii fugitive.
COV Monitorizarea emisiilor de COV se face
prin intocmirea anuala a planului de
gestionare a solventilor organici.
Conform bilanturilor COV efectuate
anual, nu s-au inregistrat depasiri ale
emisiilor COV fata de valorile
prescrise. In anexa nr. 5 este
prezentat bilantul COV pentru anul
2014.
Monitorizarea emisiilor tehnologice

Conform AIM nr. 21/2006, firma are urmatoarele obligatii:
Se determina odata/an debitele masice de pulberi evacuate prin intermediul gurilor de ventilatie .
Din fluxurile tehnologice de producere a produselor peliculogene se emit in atmosfera prin
intermediul sistemului de ventilatie gaze reziduale captate si netratate. Acestea constitue, conform
definitiei Directivei COV, emisii fugitive. Monitorizarea emisiilor fugitive de COV se face prin
intocmirea anuala a planului de gestionare a solventilor organici.
Se vor monitoriza imisiile de noxe la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei specifice de
protectie a muncii .
Se iau toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor, astfel incat impactul activitatii asupra
personalului si a populatiei din zona invecinata sa fie minim.
4.9.2. Protectia muncii si sanatatea publica

Este necesara monitorizarea profesionala / ocupationala (cu Tuburi Drager)? sau monitorizarea ambientala (cu tehnici
automate / continue sau neautomate sau periodice)?
Descrieti gradul de protectie al echipamentelor care trebuie purtate in diferite zone ale amplasamentului.
In conformitate cu prevederile din AIM nr.21/2006 s-au monitorizat imisiile de noxe la locurile de munca,
conform prevederilor legislatiei specifice de protectie a muncii. Valorile inregistrate au fost comparate cu
Valorile -limita obligatorii de expunere profesionala ale agentilor chimici si sunt in Anexa nr.5.
Nu s-au inregistat depasiri.
In activitatile din cadrul instalatiilor, gradul de protectie al echipamentelor de lucru corespunde
conditiilor specifice locurilor de munca. Personalul operator este dotat cu echipament de protectie
individual, corespunzator activitatilor desfasurate.
Conducerea asigura securitatea si sanatatea in munca lucratorilor firmei. Astfel:

a) S-a reanalizat evaluarea riscurilor pentru toate locurile de munca. Masurile rezultate au fost
preluate in Planul de prevenire si protectie privind SSM .
b) S-a asigurat EIP pentru lucratorii firmei
Conform instructiunii de lucru IL-SIPP-04, semestrial s-a intocmit lista cu cantitatile EIP, necesar
lucratorilor pentru lucru in conditii de securitate. S-au analizat ca tipurile de EIP achizitionate sa corespunda
factorilor de risc existenti pentru toate locurile de munca.
EIP achizitionate au fost, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, avand certificatul de
conformitate, CE, instructiunile de utilizare in limba romana.
c) s-a asigurat materialele igienico-sanitare

175
In conformitate cu instructiunea IL-SIPP-20, pentru toti lucratorii, la toate locurile de munca s-au
asigurat materialele igienico-sanitate.
Firma a asigurat lucratorilor vestiare, sala de servirea mesei, apa calda, dusuri.
S-au igienizat spatiile care tin de birouri, vestiare, dusuri, cantina, WC-uri.
Ceea ce se doreste este ca cei care folosesc aceste spatii sa aiba conditii de igiena, dar tot odata
sa foloseasca civilizat ce li se ofera.
d) S-a efectuat instruirea lucratorilor
La nivelul platformei s-a asigurat si realizat instruirea lucratorilor si a personalului firmelor
prestatoare de servicii.
Instruirea s-a realizat conform tematicilor aprobate, completate, dupa caz, cu materiale legate de
tipurile de activitati desfasurate.
Pentru instruirea lucratorilor firma dispune de sala de instruire, materiale de instruire, filme, pliante,
astfel dorind sa constientizam lucratorii de necesitatea purtarii EIP functie de riscurile existente la locurile
de munca.
Imbucurator este faptul ca nu s-au inregistrat accidente de munca.
Lucratorii firmei sunt instruiti cu privire la riscurile agentilor chimici utilizati, in conformitate cu prevederile
din Fisele tehnice de securitate.
In conformitate cu prevederile art.12 din HG nr.1/2012 s-a reactualizat inventarul/registrul al agentilor
chimici periculosi manipulati in unitate. In anul 2014 s-a completat lista substantelor /produselor
chimice periculoase cu noile pictograme, fraze de pericol, fraze de precautie conform prevederilor Directivei
1272/2008/CE .
4.9.3. Echipamente de depoluare

Pentru fiecare faza relevanta a procesului / punct de emisie si pentru fiecare poluant, indicati echipamentele de depoluare utilizate
sau propuse. Includeti amplasarea sistemelor de ventilare si supapele de siguranta sau rezervele. Unde nu exista, mentionati ca nu
exista.
Punctul de Echipament de depoluare Propus sau
Faza de proces Poluant
emisie identificat existent
Dozare materii Sursa nr.3 pulberi Ecofiltru cu saci Existent
prime pulverulente Buncare Rasini I
Dozare materii Sursa nr.7 pulberi Filtru cu saci Existent
prime pulverulente
Dozare materii Sursa nr.19 pulberi filtru cu saci Existent
prime pulverulente Buncare Rasini II
Sursa nr.20
Buncare Rasini II
Dozare materii Sursa nr.14 pulberi filtru cu saci Existent
prime pulverulente Stendere -VIA
Instalatie Cos evacuare Pulberi, HCl, Sistem de stopire a gazelor Existent
postproce COV de ardere in contracurent
sare termica ape folosind solutii alcaline de
uzate 4%.
Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzatoare cu NO x redus), includeti varianta
corespunzatoare din lista tehnologiilor de reducere a poluarii si completati detaliile solicitate.
5.1.4. Studii de referinta

Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in
limitele de emisie stabilite in Sectiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati
data pana la care vor fi finalizate.
Studiu Data
- -
176
4.9.5. COV
Acolo unde exista emisii de COV, identificati principalii constituenti chimici ai emisiilor si evaluati ce se intampla cu
aceste substante chimice in mediu.
Clasificarea bazata pe TA Luft (prevederile tehnice germane privind calitatea aerului) este furnizata in
Indrumarul Determinarea Valorilor Limita de Emisie pe baza BAT.
Componenta Punct de evacuare Destinatie Masa / unitate de timp mg/m3
COV din Clasa I
Total COV din Clasa I

COV din Clasa II
Total COV din Clasa II

Alte COV
Total alte COV

Datorita locuintelor din imediata apropiere a amplasamentului S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru
Turturesti, s-a dat o mare importanta evaluarii starii mediului in zona, realizandu-se urmatoarele studii:
1.Studiu de impact efectuat in 2003 de INCD-ECOIND BUCURESTI, in vederea obtinerii acordului
de mediu pentru constructia liniei de vopsele pulberi II.
2. Evaluarea riscului de mediu efectuat de S.C. FITPOL S.R.L. in 2005 in scopul identificarii si
cuantificarii pericolelor induse de prezenta substantelor periculoase pe amplasament.
3. Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de S.C. KBER S.R.L., efectuat de
Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2003
Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2005 .
6. Masuratori lunare realizate prin laboratorul propriu, masuratori anuale realizate de laboratoare
autorizate.
Prin elaborarea acestor studii si masuratori s-au efectuat masuratori directe privind calitatea aerului
la limita perimetrului care au demonstrat o calitate a aerului care se incadreaza in limitele maxime
admisibile conform legislatiei in vigoare si studii de dispersie care arata ca nivelul imisiilor de pulberi,
Nox, SO2, se incadreaza in VLE reglementate pentru SO2, NO2, pulberi, plumb, benzen, monoxid de
carbon si ozonul din aerul inconjurator.
4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se intampla in
mediu si care este impactul materiilor prime utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana
la care vor fi finalizate.
Studiu Data
- -
4.9.7. Eliminarea penei de abur

Prezentati emisiile vizibile si fie justificati ca fiecare emisie este in conformitate cu cerintele BAT
sau explicati masurile de conformare pe care intentionati sa le aplicati pentru a reduce pana
vizibila.
177
4.10. Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Oferiti informatii privind emisiile fugitive, dupa cum urmeaza:
Masa / unitatea % estimat din evacuarile
Sursa Poluanti de timp unde totale ale poluantului
este cunoscuta respectiv din instalatie
Rezervoare deschise (de ex. statia de NU
epurare a apelor uzate, instalatie de
tratare / acoperire a suprafetelor);
Zone de depozitare (de ex. containere, NU
halda, lagune etc.);
Incarcarea si descarcarea containerelor Numai pe perioada
de transport; descarcarii
cisternelor
Transferarea materialelor dintr-un Numai pe perioada
recipient in altul (de ex. reactoare, tranzvazarii
silozuri; cisterne);
Sisteme de transport; de ex. benzi NU
transportoare;
Sisteme de conducte si canale (de ex. NU
pompe, valve, flanse, bazine de
decantare, drenuri, guri de vizitare etc.);
Deficiente de etansare / etansare slaba; NU
Posibilitatea de by-pass-are a NU
echipamentului de depoluare (in aer sau
in apa); Posibilitatea ca emisiile sa evite
echipamentul de depoluare a aerului sau
a statiei de epurare a apelor;
Pierderi accidentale ale continutului NU
instalatiilor sau echipamentelor in caz de
avarie.
Monitorizarea emisiilor fugitive de COV se face prin intocmirea anuala a planului de gestionare a
solventilor organici.
178
4.10.1 Studii
Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive?
Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate pe durata acoperita de planul de masuri
obligatorii.
Studiu Data
-
4.10.2. Pulberi si fum

Descrieti in urmatoarele casute pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT
descrise in indrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrati ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea
conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative;
Urmatoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:
Retinerea pulberilor de la operatiile de dozare.

Da
Acoperirea rezervoarelor si vagonetilor;
Da .
Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;
Da
Acolo unde depozitarea exterioara este inevitabila, utilizati stropirea cu apa, materiale de fixare, tehnici de
management al depozitarii, paravanturi etc.;
Nu este cazul.
Curatarea rotilor autovehiculelor si curatarea drumurilor (evita transferul poluarii in apa si imprastierea de
catre vant);
Da
Benzi transportoare inchise, transport pneumatic (notati necesitatile energetice mai mari), minimizarea
pierderilor;
Nu avem benzi transportoare. Nu este cazul.
Curatenie sistematica;
Se aplica.
Captarea adecvata a gazelor rezultate din proces.
Da. Numai pentru linia post procesare termica ape uzate.
COV
Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza:
De la Catre Substante Tehnici utilizate pentru
minimizarea emisiilor
Prin elaborarea de studii si masuratori s-au efectuat masuratori directe privind calitatea
aerului la limita perimetrului care au demonstrat o calitate a aerului care se incadreaza in limitele
maxime admisibile conform legislatiei in vigoare.
4.10.4. Sisteme de ventilare

Oferiti informatii despre sistemele de ventilare, dupa cum urmeaza
Identificati fiecare sistem de
Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor
ventilare
Ventilatoarele de la Sursele S4, Se pornesc dupa caz:numai pe perioada dozarii materiilor
S5, S19,S20, S21, S10-2, prime (20-30 min/lot); corectii (5-10 min/lot); tranzvazarii
S22,S23, S24, S25 (20min); schimbare elemente filtrante (20min/lot).
179
4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si

canalizare
4.11.1. Sursele de emisie
Descrieti dupa cum urmeaza sistemele de epurare pentru fiecare sursa de apa uzata.
Sursa de apa uzata Metode de minimizare a Metode de epurare Punctul de evacuare
cantitatii de apa
consumata
Grupuri sanitare - utilizarea unui consum Decantare Canalizarea oraseneasca
bazin menajer minim de apa de spalare
-ape menajere -robineti cu temporizatori
Singurul tip de apa uzata evacuata este apa uzata menajera.
4.11.2. Minimizare
Justificati cazurile in care consumul apei nu este minimizat sau apa uzata nu este reutilizata sau recirculata
Apa tehnologica este folosita ca atare in produs pentru produsele in dispersie apoasa, pentru spalari in
instalatiile cu produse pe baza de apa, sau este utilizata ca agent de racire.
Apele de spalare se utilizeaza de mai multe ori in instalatiile spalare pana la epuizare.
Apa utilizata ca agent termic este racita in 2 circuite: circuitul de 28C si circuitul de 12C. Apa
evaporata se completeaza si se recircula. Gradul de recirculare este de 92%.
Consumul de apa este minimizat prin recirculare si reutilizare.
4.11.3. Separarea apei meteorice

Confirmati ca, apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale si identificati orice zona in
care exista un risc de contaminare a apelor de suprafata
Sistemul de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe toata suprafata platformei. Colectarea
apelor meteorice se realizeaza cu ajutorul unor rigole, guri de scurgere si retele subterane din tuburi de
beton, PEHD si PVC-KG avand Dn=200-500mm.
Datorita extinderii suprafetei construite si a suprafetelor betonate ale incintei, debitul maxim calculat
de ape meteorice este de 330l/s, pentru o suprafata de 4 ha.
Ob.108 Bazin de colectare ape meteorice , V=90 mc, care preia apele de ploaie aferente zonei de
fabricatie din primele 10 min, dirijate prin camerele de distributie CDS1 si CDS2;
Ob.108A Casa pompe ape meteorice, care preia apele dupa 10 min de ploaie dirijate prin intermediul
CDS1 si CDS2 si de pe suprafata reprezentand extinderea platformei ;
camine de distributie ape pluviale CDS1 si CDS2 pentru colectarea si dirijarea apelor , prevazute cu
doi robineti fluture;
sistemul de evacuare a apelor meteorice de pe platforma S.C. KBER S.R.L. punct de lucru Turturesti
in canalizarea pluviala oraseneasca, ce consta intr-o conducta din polietilena de inalta
densitate Dn 160 mm.
Apele meteorice colectate in statia de pompe (de pe suprafata aferenta extinderii) cat si cele
colectate prin camerele de distributie CDS1 , CDS2 (de pe suprafata aferenta zonei de fabricatie dupa
cca. 10 min de ploaie) care se incadreaza in NTPA 001/2005 pot fi evacuate in canalizarea pluviala
orasenesca, confom acceptului de la Publiserv, sau folosite ca apa industriala.
Apele colectate in primele 10 min de ploaie de pe suprafata aferenta zonei de fabricatie sunt
dirijate prin camerele de distributie CDS1 si CDS2 in bazinul de 90 mc.
in cazul in care rezultatele analizelor depasesc conditiile impuse prin NTPA 001/2005, apele sunt
dirijate in statia de preepurare;
in cazul in care rezultatele analizelor se incadreaza in NTPA 001/2005, apele sunt folosite pentru uz
intern ca apa industriala.
5.3.4. Justificare
Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentati, o justificare pentru faptul ca efluentul nu este epurat la un nivel la care
acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat)
180
5.3.4.1. Studii
Este necesar sa se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode in vederea incadrarii in
valorile limita de emisie din Sectiunea 13? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi
finalizate.
Studiu Data
- -
4.11.5. Compozitia efluentului

Identificati principalii compusi chimici ai efluentului general, evacuat in Statia de epurare finala (inclusiv sub forma de
CCO) si ce se intampla cu ei in mediu.
Apa uzata menajera se elimina in canalizarea oraseneasca. Principalii compusi chimici sunt prezentati mai
jos:
VLA cf. contract
Punctul de nr. 14868/2003
Component Destinatie (ce se intampla cu ea in mediu) CJ APA SERV SA
evacuare
mg/dm3
CCO-Cr Substantele oxidabile din apa ofera indicii
privind continutul de substante organice al apei.
Cresterea cantitatii de substante organice din
apa este sinonima cu poluarea apei cu germeni
care insotesc de obicei substantele organice. 500
Prezenta in cantitati mari a substantelor
organice reduce cantitatea de oxigen dizolvat
din apa, capacitatea de autoepurare si poate
distruge fauna acvatica.
pH pH-ul acid sau alcalin al unei ape uzate poate
constitui o cauza a perturbarii echilibrului
biologic al emisarului, impiedicand
desfasurarea normala a procesului de 6,5 8,5
autoepurare.
Efecte de distrugere a florei si faunei acvatice.
Impiedicarea folosirii apei pentru agrement.
Materii in Suspensiile produc dezoxidarea apei ducand la
suspensii formarea de produsi toxici pentru flora si fauna
acvatica. Gazele rezultate ca urmare a 350
Bazin ape descompunerilor antreneaza malul in masa
uzate menejere apei deteriorandu-i calitatea.
NH4+ Influenteaza continutul de oxigen din apa
favorizand fenomenul de eutrofizare. In timp
sufera un proces de transformare, partial fiind 30
utilizat de microorganismele acvatice.
SO42- Afecteaza mediul de viata organismelor
600
acvatice.
Sbst. Extract. Influenteaza activitatea microbiologica 30
Cianuri Distruge mediul de viata organismelor acvatice. 1
Clor rezidual Influenteaza activitatea microbiologica.
0,5
liber
Fosfor total Influenteaza activitatea microbiologica. 5
Detergenti Afecteaza mediul de viata organismelor
25
acvatice.
Cupru (Cu2+) Afecteaza mediul de viata organismelor
0,2
acvatice.
Cr total Afecteaza mediul de viata organismelor
0,1
acvatice.
Valorile determinate se incadreaza in VLA cf. contract nr. 14868/2003 CJ APA SERV SA
181
4.11.6. Studii
Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinatia in mediu si impactul acestor
evacuari? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate.
Studiu Data
- -
4.11.7. Toxicitate
Prezentati lista poluantilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat Prezentati pe scurt rezultatele oricarei
evaluari de toxicitate sau propunerea de evaluare / diminuare a toxicitati efluentului.
Indicatorii prezenti in efluentul conventional curat, sunt: pH, suspensii, CCO-Cr, NH4+, azotati,
azotiti, sulfati, substante extractibile cu solventi organici, cianuri, metale etc.
La evacuarea in canalizare se monitorizeaza concentratiile de poluanti mentionati anterior, in
scopul verificari incadrarii lor in limitele impuse.
Acolo unde exista studii, care au identificat substante periculoase sau niveluri de toxicitate reziduala,
rezumati orice informatii disponibile referitoare la cauzele toxicitatii si orice tehnici propuse pentru
reducerea impactului potential;
-
4.11.8. Reducere CBO

In ceea ce priveste CBO, trebuie luata in considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizeaza direct
in ape de suprafata care sunt cele mai rentabile masuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru
reducerea CBO. Daca nu va propuneti sa aplicati aceste masuri, justificati.
Nu evacuam in ape de suprafata. Nu este cazul.
4.11.9. Eficienta statiei de epurare orasenesti

Daca apele uzate sunt epurate in afara amplasamentului, intr-o statie de epurare a apelor uzate orasenesti,
demonstrati ca: epurarea realizata in aceasta statie este la fel de eficienta ca si cea care ar fi fost realizata daca apele
uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazata pe reducerea incarcarii (si nu concentratiei) fiecarui poluant in apa
epurata evacuata.
Parametru Modul in care acestia vor fi epurati in statia de epurare

Metale
Poluanti organici persistenti
Saruri si alti compusi anorganici
CCO
CBO
Apele sunt colectate in sistem divizor: menajere, tehnologice si pluviale.
Apele menajere NU contin metale grele. Apele uzate menajere sunt supuse unei
operatii de sedimentare prin stationare in bazinul menjer. La umplerea bazinului efluentul
se evacueaza in statia de epurare oraseneasca. Indicatorii fizico-chimici se incadreaza in
limitele impuse prin contractul cu CJ APA SERV SA.
4.11.10. By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

Demonstrati ca probabilitatea ocolirii statiei de epurare a apelor uzate (in situatii de viituri provocate de furtuna sau
alte situatii de urgenta) sau a statiilor intermediare de pompare din reteaua de canalizare este acceptabil de redusa
(poate ca ar trebui sa discutati acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare ).
% din timp cat statia este ocolita Aceasta canalizare (D=200 mm) colecteaza
apele menajere de pe teritoriul platformei.
Efluentul menajer strabate bazinul decantor,
dupa care este pompat in canalizarea
oraseneasca, printr-o conducta de 110 mm
(PEHD). Nu exista posibilitatea intarii apelor de
poaie in canalizarea menajera.
Apele menajere nu pot fi evacuate decat prin
182
pompare in canalizarea pluviala oraseneasca.

O estimare a incarcarii anuale crescute cu Nu este cazul.
metale si poluanti persistenti care vor
rezulta din by-pass-are.
Planuri de actiune in caz de by-pass-are, Nu este cazul.
cum ar fi cunoasterea momentului in care
apare, replanificarea unor activitati, cum ar
fi curatarea, sau chiar inchiderea atunci
cand se produce by-pass-area.
Ce evenimente ar putea cauza o evacuare Nu este cazul.
care ar putea afecta in mod negativ statia
de epurare si ce actiuni (de ex. bazine de
retentie, monitorizare, descarcare
fractionata etc.) sunt luate pentru a o
preveni.
Valoarea debitului de asigurare la care Apele menajere nu pot fi evacuate decat
statia de epurare oraseneasca va fi by- prin pompare in canalizarea pluviala
pass-ata. oraseneasca.
4.11.10.1. Rezervoare tampon

Demonstrati ca este asigurata o capacitate de stocare tampon sau aratati modul in care sunt
rezolvate incarcarile maxime fara a supraincarca capacitatea statiei de epurare.
Bazin de retentie pentru apele meteorice.
4.11.11. Epurarea pe amplasament

Daca efluentul este epurat pe amplasament, justificati alegerea si performanta statiilor de epurare pe trepte, primara,
secundara si tertiara (acolo unde este cazul). Completati tabelul de mai jos:
Tehnici de epurare a efluentului

Parametrii principali
Parametrii proiectati Statia de Parametrii de performanta Eficienta
Statie Obiective Tehnici
epurare epurarii
analizata
Reducerea Egalizarea Capacitate Debit mediu zilnic (m/zi)
fluctuatiilor de debit si debitului Debit maxim pe ora (m/h)
intensitate ale
efluentului
Prevenirea deteriorarii Rezervoare Capacitate Monitorizarea on-line a
Epurare primara
statiei de epurare de deviatie turbiditatii / materiilor in

suspensie
Indepartarea solidelor Gratare Capacitate Materii in suspensie
de dimensiuni mari si (Examinarea marimii (mg/dm3) in efluentul de la
a unor poluanti particulelor in timpul gratare
precum grasimi uleiuri proiectarii de
si lubrifianti (GUL) detaliu)
Centrifugare Materii in suspensie (mg/l)
Indepartarea solidelor
Decantare X Materii in suspensie (mg/l)
in suspensie /
Flotare Materii in suspensie (mg/l)
vopselelor
pneumatica
Epurare Valorile incarcarii cu CBO/CCO in influent
secundara
aeroba CCO CBO/CCO in efluent

Epurare
Timpul de retentie Solutii mixte

Indepartarea CBO
hidraulica Solide in suspensie (mg/l)
% de namol activ
recirculat
183
Parametrii principali
Parametrii proiectati Statia de Parametrii de performanta Eficienta
Statie Obiective Tehnici
epurare epurarii
analizata
Epurare Pre-epurare? CBO/CCO in influent
anaeroba Timpul de retentie CBO/CCO in efluent
hidraulica
Nutrienti
Incarcare
pH si temperatura
Productie de gaz
Post epurare
Concentrare Potential de Procent de solide uscate in
Tratarea si eliminarea si ingrosare influent si efluent
namolului deshidratare Indicele de namol
Timpul de retentie
Epurare tertiara
Macrofiltrare Marimea paturilor Materii totale in suspensie

filtrante (mg/l)
(Filtre de nisip?) Turbiditate
Reciclarea apei
Membrane Marimea porilor? Conductivitate
Dezinfectie Transmisivitate (pentru UV)

Numar de coliformi
Analiza agentilor patogeni
Pot fi unele etape ocolite / evitate? Daca da, cat de des se
intampla asta si care sunt masurile luate pentru reducerea
emisiilor?
Societatea nu detine statie de epurare. Apele menajare sunt colectate intr-un bazin unde sufera un
proces de decantare. Apa este eliminata prin pompare la canalizarea oraseneasca menajera.
Namolul este indeparat, la solicitare, prin vidanjare de CJ APA SERV SA.
4.12. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

4.12.1. Oferiti informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza
% estimat din evacuarile
Masa / unitatea de timp
Sursa Poluanti totale ale poluantului
unde este cunoscuta
respectiv din instalatie
Canalizare Ape uzate necuantificabil
Neetanseitati Poluanti necuantificabil
retele de specifici
transport
Rezervoare Poluanti necuantificabil
specifici
NOTA:
Nu sunt posibile pierderi / scurgeri directe in apa de suprafata.
Suprafata ocupata de platforma este betonata. Pe amplasament exista rezervoare supraterane de
substante lichide prevazute cu cuve de retentie.
Conductele de canalizare sunt reconsiderate, inlocuite si verificate, din materiale rezistente la
coroziune si actiuni mecanice.
Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT care demonstreaza ca
propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandarile BAT) sau a
utilizarii masurilor alternative;
184
4.12.2. Structuri subterane

Daca nu va
Conformare cu
Document de conformati acum,
Cerinta caracteristica a BAT BAT
referinta data pana la care
Da / Nu
va veti conforma
Furnizati planul (planurile) de amplasament care Da Plan de situatie
identifica traseul tuturor drenurilor, conductelor si
canalelor si al rezervoarelor de depozitare
subterane din instalatie. (Daca acestea sunt deja
identificate in planul de inchidere a
amplasamentului sau in planul raportului de
amplasament, faceti o simpla referire la acestea).
Pentru toate conductele, canalele si
rezervoarele de depozitare subterane
confirmati ca una din urmatoarele optiuni este
implementata:
- izolatie de siguranta Da
- detectare continua a scurgerilor -
- un program de inspectie si intretinere, (de ex. Da verificare
teste de presiune, teste de scurgeri, verificari ale
grosimii materialului sau verificare folosind camera
cu cablu TV - CCTV, care sunt realizate pentru
toate echipamentele de acest fel (de ex. in ultimii 3
ani si sunt repetate cel putin la fiecare 3 ani).
Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu necesita
masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.
4.12.3. Acoperiri izolante

Cerinta Da / Nu Daca nu, data pana la care va fi
Exista un proiect de program pentru Da Programe de intretinere si verificare.
asigurarea calitatii, pentru inspectie si
intretinere a suprafetelor
impermeabile si a bordurilor de
protectie care ia in considerare:
capacitati;
grosime;
precipitatii;
material;
permeabilitate;
stabilitate / consolidare;
rezistenta la atac chimic;
proceduri de inspectie si intretinere; si
asigurarea calitatii constructiei
Au fost cele de mai sus aplicate in toate Da
zonele de acest fel?
4.12.4. Zone de poluare potentiala

Pentru fiecare zona, in care exista posibilitatea ca activitatile sa polueze apa subterana, confirmati ca structurile
instalatiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate si ca straturile izolatoare corespund
fiecareia dintre cerintele din tabelul de mai jos.
185
Acolo unde nu se conformeaza, indicati data pana la care se vor conforma. Introduceti referintele corespunzatoare
instalatiei dumneavoastra si extindeti tabelul daca este necesar.
Zone potentiale de poluare
Rezervoare Rezervoare Rezervoare rasini
Cerinta subterane cu ape supraterane cu
uzate materii prime
Confirmati conformarea
sau o data pentru
conformarea cu
prevederile pentru:
suprafata de contact cu Da Da Da
solul sau subsolul este
impermeabila
cuve etanse de retinere a - Da Da
deversarilor
imbinari etanse ale Da Da Da
constructiei
conectarea la un sistem - Da Da
etans de drenaj
Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impune
-
Nu este cazul.
4.12.5. Cuve de retentie

Pentru fiecare rezervor care contine lichide ale caror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru mediu,
confirmati faptul ca exista cuve de retentie si ca acestea respecta fiecare dintre cerintele prezentate in
tabelul de mai jos. Daca nu se conformeaza, indicati data pana la care se va conforma. Introduceti datele
corespunzatoare instalatiei analizate si repetati tabelul daca este necesar.
Rezervoare Rezervoare
subterane ape supraterane
Cerinta
uzate materii prime,
rasini
Sa fie impermeabile si rezistente la materialele - Da
depozitate
Sa nu aiba orificii de iesire (adica drenuri sau - Da
racorduri) si sa se scurga - colecteze catre un
punct de colectare din interiorul cuvei de retentie
Sa aiba traseele de conducte in interiorul cuvei - Da
de retentie si sa nu patrunda in suprafetele de
siguranta
Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la - Da
rezervoare sau robinete
Sa aiba o capacitate care sa fie cu 110% mai - Da
mare decat cel mai mare rezervor sau cu 25%
din capacitatea totala a rezervoarelor
Sa faca obiectul inspectiei vizuale regulate si Da Da
orice continuturi sa fie pompate in afara sau
indepartate in alt mod, sub control manual, in
caz de contaminare
Atunci cand nu este inspectat in mod frecvent, Da Da
186
sa fie prevazut cu un senzor de nivel inalt si cu

alarma, dupa caz
Sa aiba puncte de umplere in interiorul cuvei de Da Da
retentie unde este posibil sau sa aiba izolatie
adecvata
Sa aiba un program sistematic de inspectie a Da Da
cuvelor de retentie, (in mod normal vizual, dar
care poate fi extins la teste cu apa acolo unde
integritatea structurala este incerta)
Rezervoarele supraterane includ substante periculoase.
Rezervoarele subterane sunt cele cu apa pluviala, apa menajera si ape tehnologice.
Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impune
-
Nu este cazul.
4.12.6. Alte riscuri asupra solului

Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate in apa sau sol
Identificati orice alte structuri, activitati, Tehnici implementate sau propuse pentru
instalatii, conducte etc. care, datorita prevenirea unei astfel de poluari
scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce
la poluarea solului, a apelor subterane sau a
cursurilor de apa.
Conducte de canalizare Program de inspectii
Depozitarea necontrolata a MP, PF si deseuri. Depozitare in spatii autorizate.
4.13. Emisii in ape subterane

Tabelul de mai jos este conceput ca un ghid care sa va ajute in pregatirea informatiilor solicitate. Totusi, daca
dumneavoastra considerati ca este posibil sa evacuati substante prezentate in Anexele 5 si 6 ale Legii
310/28.06.2004, care transpune Directiva 2455/2001/EC127 sau in Anexa VIII a Directivei 2000/60, in apa subterana,
direct sau indirect, sunteti sfatuiti sa discutati cerintele cu specialistul din cadrul Agentiei Regionale de Protectia
Mediului care se ocupa de emiterea autorizatiei integrate de mediu.
4.13.1. Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004,
rezultate din instalatie, in apa subterana?
NU exista emisii directe si indirecte de substante periculoase in apa subterana.
Supraveghere - aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar este obligatorie efectuarea
unui studiu hidrogeologic care sa contina monitorizarea calitatii apei subterane si asigurarea
luarii masurilor de precautie necesare prevenirii poluarii apei subterane.
1 Ce monitorizare a Substantele Amplasamentul Frecventa (de ex.
calitatii apei monitorizate punctelor de zilnica, lunara)
subterane este / monitorizare si
va fi realizata? caracteristicile tehnice
ale lucrarilor de
monitorizare
127
Substane prioritare n relaie cu Directiva cadru privind apa, transpus n legislaia romn de Legea 310/28.06.2004, Anexa 5.
187
Conform F1 -foraj de control intrare De 2 ori pe an.

Notificarii efluent sub platforma
nr.4/2002 de incinta
punere in F2 -foraj de control iesire
functiune a efluent sub platforma
forajelor de incinta
observatie si
control F1 si F2
2 Ce masuri de Dati detalii despre tehnicile / procedurile existente:
precautie sunt Verificarea periodica a retelelor de canalizare ape uzate.
luate pentru Evitarea formarii unor depozite de materii prime/materiale/deseuri
prevenirea direct pe suprafete de sol neprotejate;
poluarii apei Evitarea depozitarii deseurilor de orice natura in alte locuri, decat cele
subterane? destinate acestui scop.
4.13.2. Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de

canalizare, precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza,
respectiv sunt depozitate substantele periculoase. Este necesar sa specificati:
- Frecventa controlului si personalul responsabil
- Cum se face intretinerea
- Exista sume cu aceasta destinatie prevazute in bugetul anual al firmei?
Exploatarea si intretinerea instalatiilor de gospodarire a apelor si a retelelor de canalizare se asigura
de catre personalul firmei si prin terti de catre personalul firmelor autorizate in domeniu.
Verificarea zilnica a gospodariei de apa se face de catre inginerii-utilitati si pompieri. Lucrarile de
amploare mai mare se executa de catre personal de specialitate din afara unitatii. Reparatiile curente se
executa in perioada dintre doua revizii, remediindu-se defectiunile care nu sunt de natura sa produca
intreruperea lucrului. In cadrul reparatiilor curente se executa in principal: inlocuirea garniturilor de etansare
si repararea vanelor, etc.
Lucrarile, care fac obiectul exploatarii si intretinerii retelelor de canalizare, sunt:
- controlul periodic exterior si interior al retelelor;
- intretinerea retelelor si constructiilor anexe;
- curatirea retelelor;
- curatarea canalelor si rigolelor.
Controlul periodic al retelelor de canalizare urmareste asigurarea functionarii normale a acesteia si
consta din verificarea tehnica la exterior si la interior a retelei, a tuturor constructiilor si instalatiilor aferente,
in vederea stabilirii masurilor de luat.
Controlul exterior se face prin parcurgerea la suprafata a traseelor canalelor. In cadrul controlului
exterior se desfac capacele tuturor caminelor de vizitare si se constata:
- daca pavajul sau terenul din jurul caminelor si al gurilor de scurgere este uscat si daca nu are
denivelari;
- daca gratarele/capacele gurilor de scurgere nu sunt crapate sau daca nu sunt bucati de capac sau
de gratare sparte, care lasa guri periculoase pentru circulatie sau permit gunoaielor sa infunde canalele.
La controlul interior al canalizarii, se face o verificare temeinica a starii caminelor de vizitare, a
gurilor de scurgere si a canalelor si se stabileste necesitatea curatirii si a eventualelor reparatii.
Controlul interior al colectoarelor se face numai la solicitare, de catre firme specializate.
In cazul unei defectiuni se izoleaza tronsonul defect si se intervine pentru reparatie.
Sistemul de evidenta si informare cu privire la accidente/incidente

1. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale la S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti
a) Conditii de depozitate
Asigurarea spatiilor si coditiilor de depozitare corespunzatoare:
parcuri de rezervoare pentru materii prime lichide si combustibili; parc maturatoare;
spatii de depozitare materii prime solide si lichide cu regim termic special, inclusiv magaziile
de lucru curente;
188
spatii de depozitare pentru produse finite (produse pe baza de solventi organici si dispersii
apoase);
spatii de depozitare pentru deseuri;
b) Starea tehnica a instalatiilor si recipientilor

Parcurile de rezervoare au fost construite incepand cu anul 1993. Inslatiile sunt verificate conform
planului de revizii si reparatii.
Rezervoarele parcului de solventi si uleiuri prezinta traductori VEGA, ceea ce permite urmarirea prin
calculatorul VEGA a cantitatilor din rezervoare.
c) Automatizarea proceselor de transport, dozare, depozitare solventi, uleiuri, acizi grasi,
combustibili, rasina
Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare, fara afectarea factorilor de mediu, materiile
prime de tipul: solventi, uleiuri, rasina, acizi grasi se vehiculeaza in sistem inchis spre sectii, dozarea
facandu-se prin cantarire sau dozare volumetrica.
Parcul de maturatoare are rezervoarele puse pe doze tensometrice, putandu-se urmari cantitatile de
rasini stocate, transportul rasinii spre/din rezervoare realizandu-se in sistem inchis.
d) Masuri de siguranta ecologica
Pentru cresterea sigurantei in exploatare s-au asigurat urmatoarele:
basele parcurilor de rezervoare au capacitati de preluare suficiente in caz de avarie;
toate obiectivele de pe platforma care pot produce o poluare accidentala sunt amplasate pe
suprafete betonate, neexistand riscul unei infiltrari a poluantului in sol si mai departe in panza
freatica;
toate obiectivele unde se depoziteaza, manipuleaza si se prelucreaza produsele chimice sunt
legate la canalizarea chimica;
canalizarile existente pe platforma sunt construite in sistem divizor, putand fi colectate separat
apele uzate menajere, apele chimice puternic impurificate, apele chimice slab impurificate si
apele pluviale;
colectarea apelor se astfel:
apele puternic impurificate se colecteaza in rezervorul si cuva
aferenta instalatiei post procesare si sunt distruse prin incinerare;
apele slab impurificate se colectaza prin intermediul canalizarii
chimice in statia de preepurare si sunt distruse prin incinerare;
apele uzate menajere sunt colectate prin canalizarea menajera in
bazinul decantor menajer, de unde in urma vizualizarii si analizarii
acestora, sunt evacuate discontinuu in canalizarea menajera
oraseneasca;
apele pluviale din zona de productie sunt colectate in primele 10
minute de ploaie in bazinul de 90 mc, de unde in functie de
incadrarea lor in NTPA 001/2005 se folosesc ca ape industriale fie
se trimit in statia de preepurare;
apele pluviale colectate dupa primele 10 minute de ploaie cat si
cele din zonele ob.104,106, parcarilor si drumurilor de acces in
firma sunt folosite ca ape industriale sau trimise in canalizarea pluvial
oraseneasca, in conditiile incadrarii in NTPA 001/2005.
evacuarea apelor de pe platforma se face controlat.

instalatiile sunt dotate corespunzator din punct de vedere PSI;
spatiile de fabricare a produselor peliculogene care utilizeaza produse inflamabile, stocare materii
prime solide, respectiv produse finite au echipamente adecvate pentru lucru in regim Ex si sisteme
adecvate de ventilatie; sunt dotate corespunzator din punct de vedere PSI;
pentru distrugerea controlata a apelor chimice, unitatea detine o instalatie de tratare termica a
apelor uzate, din 1996.
189
deseurile periculoase solide, rezultate in urma activitatii pe platforma Turturesti, incepand cu anul
2006 sunt in totalitate eliminate prin firme autorizate (nu se se mai elimina prin incinrare la nivelul
platformei)
evidenta computerizata, centralizata, a stocurilor cantitativa si valorica, reactualizata zilnic.
2. In Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale exista descris modul de evisenta si

informare privind accidentelel /incidentele cu substante periculoase.
Daca in cadrul firmei KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti se produce o poluare accidentala sau un
eveniment care poate genera o poluare iminenta a surselor de apa, se procedeaza in felul urmator:
Daca in cadrul firmei KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti se produce o poluare accidentala sau un
eveniment care poate genera o poluare iminenta a surselor de apa, se procedeaza in felul urmator:
Persoana care observa fenomenul trebuie sa anunte imediat inginerul utilitati, agentul paza PSI
(7930, 7931, 7944).
Agentul de paza anunta conducerea unitatii.
Conducerea unitatii dispune:
anuntarea persoanelor sau a echipelor de interventie tehnologica;
anuntarea personalului responsabil cu protectia mediului din cadrul platformei;
anuntarea imediata a:
Dispeceratului Agentiei de Protectie a Mediului Neamt telefon 0233-219695/fax 0233-
219690,in intervalul 730 1530 pentru zilele lucratoare (luni-vineri);
Dispeceratul Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul Judetean Neamt telefon/fax
218964,in intervalul 730 1530 pentru zilele lucratoare (luni-vineri);
Dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt - tel. 0233-217490, /fax 0233-
213970, in intervalul 1530-730 pentru zilele lucratoare (luni-vineri) si zilele de sambata
si duminica, inclusiv sarbatorile legale.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Petrodava al Judetului Neamt, telefon: 112;
0233-216815; 0233-216816; 0233-211230, fax: 0233-211213, in intervalul 730 1530
pentru pentru zilele lucratoare (luni- vineri) si zilele de sambata si duminica,
inclusiv sarbatorile legale.
Agentul de paza anunta COLECTIVUL CONSTITUIT PENTRU COMBATEREA POLUARILOR
ACCIDENTALE PE UNITATE, conform tabelului afisat la casa poarta nr.1.
Persoanele sau echipajele de interventie tehnologica din unitate, cu atributii in combaterea poluarii
accidentale, actioneaza pentru:
eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei;
eliminarea cauzelor care pot duce la incendii, dupa caz: debransarea gazului metan,
debransarea parcurilor de rezervoare cu produse inflamabile prin inchiderea ventilelor de
legatura cu sectiile de productie, scoaterea din firma a autocisternelor cu materiale inflamabile,
tranzvazarea anumitor produse, folosirea echipamentelor tehnice adecvate mediului de lucru
EX,;
limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
colectarea, transportul si depozitarea imediata, in conditii de securitate pentru mediu, in vederea
recuperarii sau, daca este cazul,a neutralizarii ori a distrugerii substantelor poluante.
Se va informa, periodic, Sistemul de Gospodarire a Apelor si Agentia de Protectie a Mediului,
Garda Nationala de Mediu- Comisariatul Neamt si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Petrodava
despre modul desfasurarii activitatilor de sistare a poluarii prin anihilarea cauzelor care au produs-o si
modul de combatere a efectelor acestora.
Evidenta tuturor defectiunilor si reparatiilor efectuate este tinuta in Raportul pe tura Atelier Utilitati-
Depozit solventi.
Incidentele cel mai des intalnite la retelele de canalizare sunt spargerea accidentala si obturare, urmate de
deversarea apei si poluarea subsolului si a panzei freatice.
Masurile necesare, pentru a evita eventualele accidente soldate cu poluarea solului, subsolului si a
panzei freatice, sunt:
urmarirea periodica a fenomenului de coroziune a conductelor si constructiilor aferente;
urmarirea starii de etanseitate a canalizarii;
urmarirea depunerilor in canalizari si camine si luarea de masuri pentru indepartarea lor;
urmarirea calitatii apelor uzate, evacuate in canalizare.
190
4.14. Miros
In general, nivelul de detaliere trebuie sa corespunda riscului care determina neplacere receptorilor sensibili (scoli,
spitale, sanatorii, zone rezidentiale, zone recreationale). Instalatiile care nu utilizeaza substante urat mirositoare sau
care nu genereaza materiale urat mirositoare si prin urmare prezinta un risc scazut trebuie separate la inceput
utilizand Tabelul 4.14.1.
Sursele nesemnificative dintr-o instalatie care are si surse semnificative trebuie separate din punct de vedere
calitativ la inceputul Tabelului 4.14.1 (trebuie facuta justificarea) si nu mai trebuie furnizate informatii detaliate in
sectiunile urmatoare.
In cazul in care receptorii se afla la mare distanta si riscul asociat impactului asupra mediului este scazut, informatiile
referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite, vor fi minime. Informatiile referitoare la sursele nesemnificative de
miros din Tabelul 4.14.3 vor fi totusi cerute si trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atat cat va permite
balanta costurilor si beneficiilor.
Daca este cazul trebuie furnizate harti si planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor si
punctelor de monitorizare.
4.14.1. Separarea instalatiilor care nu genereaza miros

Activitatile care nu utilizeaza sau nu genereaza substante urat mirositoare trebuie mentionate aici. Trebuie
furnizate suficiente explicatii in sprijinul acestei optiuni pentru a permite Operatorului / titularului activitatii sa nu mai
dea informatii suplimentare. In cazul in care sunt utilizate sau generate substante urat mirositoare, dar acestea sunt
izolate si controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie in schimb descrise in Tabelul 4.14 .3.
Activitatea principala de fabricare a produselor peliculogene utilizeaza unele materii prime cu
continut de COV. Acestea au mirosuri specifice si se resimt in sectiile de productie si laboratoare.
In afara sectiilor de productie COV pot fi evacuati prin utilizarea ventilatoarelor de proces.
Tubulaturile de evacuare a emisiilor sunt situate pe cladiri, la inaltimi de 6-10m. La acesta inaltime
COV sunt dispersati, astfel incat studiile efectuate de ECOIND indica o dispersare a tuturor
poluantilor, continutul acestora situandu-se sub limitele impuse.
Alte activitatile secundare si conexe care genereaza mirosuri (COV): decarcarea/incarcarea
cisternelor cu produse/substante COV.
4.14.2. Receptori
(inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si la reglementarile existente pentru monitorizarea impactului
asupra mediului)
In unele cazuri, delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate
utilizat ca o localizare loctiitoare pentru evaluarea impactului (pentru instalatii noi) si evaluari de mediu (pentru
instalatiile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau conditiile au fost stabilite poate, in functie de acest
perimetru. In acest caz, ele trebuie incluse in tabelul de mai jos.
Punctul de lucru KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti, situat la cca. 4 km de municipiul
Piatra Neamt, isi are amplasata platforma industriala in satul Turturesti, comuna Girov, jud. Neamt.
la S DN 15 D Piatra Neamt Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata o moara
si o locuinta;
Vatra satului Turturesti este situata la cca. la 1km de firma Kber SRL Punct de lucru Turturesti.
In anul 2007 s-a realizat Memoriu de evaluare a zonei de protectie in jurul societatii S.C.
KBER S.R.L.. Conform acestui studiu CL Girov nu are voie sa dea acceptul de contruire
locuinte la distanta mai mica de 500m fata de socientatea KBER.
Datorita locuintelor din imediata apropiere a amplasamentului S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru
Turturesti, s-a dat o mare importanta evaluarii starii mediului in zona, realizandu-se urmatoarele studii:
1.Studiu de impact efectuat in 2003 de INCD-ECOIND BUCURESTI, in vederea obtinerii
191
acordului de mediu pentru constructia liniei de vopsele pulberi II.

2. Evaluarea riscului de mediu efectuat de S.C. FITPOL S.R.L. in 2005 in scopul identificarii si
cuantificarii pericolelor induse de prezenta substantelor periculoase pe amplasament.
Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2003
Institutul de Sanatate Publica Iasi in 2005 .
6. Masuratori lunare realizate prin laboratorul propriu, masuratori anuale realizate de laboratoare
autorizate.
Prin elaborarea acestor studii si masuratori s-au efectuat masuratori directe privind calitatea
aerului la limita perimetrului care au demonstrat o calitate a aerului care se incadreaza in limitele
maxime admisibile conform legislatiei in vigoare si studii de dispersie care arata ca nivelul imisiilor de
pulberi, Nox, SO2, se incadreaza in VLE .
Ca urmare a acestui fapt la revizuirea AIM din 2012 s-a scos obligativitatrea efectuarii
monitorizarii imisiilor, acesta facandu-se numai la solicitarea organelor de control.
192
Sectiunea 4 Emisii si reducerea poluarii
Identificati si descrieti
Au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului Se realizeaza o monitorizare de Au fost aplicate limite sau
fiecare zona afectata de Prezentare generala a sesizarilor primite
asupra mediului? rutina? alte conditii?
prezenta mirosurilor
Descrieti tipul de receptor De exemplu, orice evaluari care vizeaza IMPACTUL Se realizeaza o monitorizare Au fost primite vreodata sesizari? Au fost impuse conditii sau
si dati o aproximare a asupra receptorilor adica nu efectele la nivelul suplimentara care se refera la impact limite de catre Autoritatea
numarului de locuitori, amplasamentului, (la sursa), desi pot utiliza ca date (monitorizarea sursei este inclusa in Cate, cand si la cate incidente sau surse / Regionala de Mediu care se
dupa caz. primare, date care provin de la sursa. Tabelul 5.6.3.1). Aceasta ar putea receptori separati se refera acestea? refera la receptorii sensibili
Astfel de evaluari pot include modelari ale dispersiei, cuprinde testari olfactive efectuate in Care este / a fost cauza si daca a fost sau la alte localizari.
Intr-o instalatie mare, studii privind populatia, sondaje privind perceptia mod regulat pe perimetru sau o alta corectata? De ex. restrictii de
diversi receptori pot fi publicului, observatii in teren, olfactometrie simpla (testari forma de monitorizare a aerului amplasare, coduri de buna
afectati de surse diferite. olfactive) sau orice monitorizare a aerului ambiental. ambiental. Daca nu a facut-o deja in alta parte a practica, conditii stabilite
Cand au fost acestea realizate si cu ce scop? Care au Solicitarii, Operatorul / titularul activitatii pentru instalatiile existente
Descrieti localizarea sau fost rezultatele privind efectul / impactul asupra Sub ce forma, care este frecventa de trebuie sa confirme ca are implementata o
indicati pozitia pe un plan receptorilor? realizare si care sunt rezultatele procedura pentru solutionarea sesizarilor.
al localitatii (indicati si obisnuite?
perimetrul procesului
unde este posibil).
- nu sunt zone afectate Datorita locuintelor din imediata apropiere a La cerere s-au analizat imisii COV, Sesizari in acest sens au fost primite de la NU
amplasamentului S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru aldehida formica, CO, pulberi. vecini de catre
Turturesti, s-a dat o mare importanta evaluarii starii APM Neamt. GNM Neamt, ARPM Bacau,
mediului in zona, realizandu-se urmatoarele studii: Comisariatul GNM Suceava, Comisariatul
-Studiu de impact efectuat in 2003 de INCD-ECOIND GNM Bucuresti.
BUCURESTI, in vederea obtinerii acordului de mediu In urma aestor sesizari organele de control
pentru constructia liniei de vopsele pulberi II. abilitate au dispus verificarea sesizarii,
-Evaluarea riscului de mediu efectuat de S.C. FITPOL masuratori. In urma verificarilor si prezentarii
S.R.L. in 2005 in scopul identificarii si cuantificarii masuratorilorefectuate nu au fost impuse
pericolelor induse de prezenta substantelor periculoase masuri suplimentare fata de cele din AIM
pe amplasament. 21/2006.
-Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de Societatea are implementata procedura
S.C. KBER S.R.L., efectuat de Institutul de Sanatate privind inregistrarea reclamatiilor si modul de
Publica Iasi in 2003 solutionare a sesizarilor: IL-PMED-08.
-Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de
S.C. KBER S.R.L., efectuat de Institutul de Sanatate
Publica Iasi in 2005 .
-Memoriu de evaluare a zonei de protectie in jurul
societatii S.C. KBER S.R.L..
-Masuratori lunare realizate prin laboratorul propriu,
masuratori anuale realizate de laboratoare autorizate.
NU se accepta anexarea copiilor rapoartelor FARA explicatii care sa sprijine informatiile sau prezentarea generala ca mai sus.
Prin elaborarea acestor studii si masuratori s-au efectuat masuratori directe privind calitatea aerului la limita perimetrului care au demonstrat o
calitate a aerului care se incadreaza in limitele maxime admisibile conform legislatiei in vigoare si studii de dispersie care arata ca nivelul imisiilor de
pulberi, Nox, SO2, se incadreaza in VLE reglementate prin Ordinul 592/2003, pentru aprobarea normativului privind VLE pentru SO2, NO2, pulberi,
plumb, benzen, monoxid de carbon si COV din aerul inconjurator.
Mentiune: determinarile au fost inainate la organele de reglementare, la momentul executiei.
193
4.14.3. Surse / emisii nesemnificative
Faceti o prezentare generala succinta a surselor cu impact nesemnificativ.

Sursele nesemnificative pot fi separate prin evaluarea impactului de mediu sau prin utilizarea unei abordari calitative reale atunci cand nivelul scazut de
risc este evident. Trebuie facuta o scurta justificare a acestei alegeri. NU trebuie furnizate informatii suplimentare in Tabelul 5.6.3.1 de mai jos pentru
sursele care au fost descrise aici. Justificarea trebuie facuta pentru a arata ca aceste surse nu se adauga unei probleme. Vezi justificarea de la inceputul
5.6. De introdus un exemplu mirosuri indigene, traditionale, de exemplu industria prelucratoare a produselor piscicole in Sulina.
Activitatile care nu genereaza mirosuri:
- depozitele materiilor prime, produsele finite si deseuri;

- activitati conexe: transport, asigurare utilitati;
- sectia VIA ;
- activitatile din pavilioanele administative;
- gospodaria de apa;
- bazine stocare ape uzate.
- asigurarea agentului termic
Activitatile pot fi asociate urmatoarelor spatii de lucru sunt reprezentate de:
sectia VIA - fabricarea vopselelor industriale apoase-Ob.10;
depozite materii prime- Ob.22, Ob.103, Ob.202, Ob.204
centrala termica- Ob.7;
instalatia de incalzire cu difil (terminol)- Ob.12;
instalatia de azot Ob.2;
gospodariile de apa potabila si de incendiu- Ob.17;
gospodariile de apa de racire si de incendiu- Ob.19;
bazin colectare ape meteorice si casa de pompe aferenta- Ob.108 si Ob.108A;
post trafo- Ob.4;
grup electrogen- Ob.6.
anexele tehnico-sociale Ob.106, Ob.5 C, Ob18
194
4.14.3.1. Surse de mirosuri

(inclusiv actiuni intreprinse pentru prevenirea si/sau minimizarea acestora)
Unde apar Descrieti Descrieti emanarile Ce materiale Se realizeaza Exista limite Descrieti actiunile Descrieti masurile care
mirosurile si sursele de fugitive sau alte mirositoare sunt o pentru emanarile intreprinse pentru trebuie luate pentru
cum sunt ele emisii posibilitati de utilizate sau ce tip de monitorizare de mirosuri sau prevenirea sau respectarea BAT-urilor
generate? punctiforme emanare mirosuri sunt continua sau alte conditii minimizarea si a termenelor
ocazionala. generate? ocazionala? referitoare la emanarilor.
aceste emanari?
(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)
Sectia VIA - - - - - - -
Sectia PL Sursa 10-2 si Numai pe activitatea COV Bilant COV Da -folosirea de linii Se respecta.
Sursa 11 se curatare, dozare consacrate in Conform Anexei nr.3
scopul limitarii
emisiilor la spalarea
instalatiei;
-lucrul in sistem
inchis
Sectia VI Sursa 7, 12, Emisii monentane fie COV Bilant COV Da -folosirea de linii Se respecta.
13, 18 la dozarea MP, fie la consacrate in Conform Anexei nr.3
procesare, fie la scopul limitarii
curatare. emisiilor la spalarea
instalatiei
-lucru pe vase
inchise
-utilizare sisteme
inchise de spalare
stendere
195
Sectia Rasini Sursa 4, 5, 6, Emisii monentane fie COV Ocazionala Da -folosirea de linii Se respecta.
19, 20,21 la dozarea MP, fie la Bilant COV consacrate in Conform Anexei nr.3
procesare, fie la scopul limitarii
schimbarea emisiilor la spalarea
elemntelor filtrante, instalatiei;
fie la curatare. -lucrul in sistem
inchis
-scurtarea timpului
de schimbare filtre
(emisii COV) prin
utilizarea unei
baterii de filtre;
-colectarea in
sistem inchis a
apelor de sinteza
-colectarea emisiilor
de la condensatare,
reactoare si
dirijarea catre linia
post procesare
termica
Orice alte informatii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De ex. orice surse care nu se afla in instalatie, dar sunt pe acelasi amplasament (de ex.
care vor continua sa fie reglementate de legislatia referitoare la efecte neplacute).
In cazul in care emanarile au fost deja descrise ca emisii in aer in alta parte a solicitarii DAR AU SI MIROS, ele trebuie mentionate si aici. Este suficient sa precizati
materialul si/sau mirosul aici si sa faceti referire la partea din solicitare in care se gasesc detaliile.
Sursele potentiale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca si cele reale. De exemplu, o statie de epurare a apelor uzate poate sa nu fie detectabila dincolo de perimetrul
instalatiei in conditii normale, dar daca au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni sursa de mirosuri.
4.14.4 Declaratie privind managementul mirosurilor

Puteti identifica aici evenimente pe care nu le puteti controla si care pot duce la degajare de mirosuri (de ex. conditii meteorologice extreme sau intreruperi ale curentului
electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de siguranta).
Trebuie sa descrieti masurile pe care le propuneti pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de ex. oprire cat mai rapid posibil). Daca sunt acceptate de
Autoritatea competenta de Protectia Mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu, va trebui sa mentineti aceste masuri drept conditii de autorizare, dar,
atat timp cat luati masuri, nu puteti fi sanctionat pentru aceste evenimente rare.
196
4.14.5. Managementul mirosurilor

Sursa / punct Natura / cauza Ce masuri au fost Ce se intampla atunci Ce masuri sunt luate Cine este Exista alte cerinte
de emanare avariei implementate pentru cand se produce o atunci cand apare? responsabil specifice cerute de
prevenirea sau avarie? pentru initierea autoritatea de
reducerea riscului de masurilor? reglementare?
producere a avariei?
(i) (j) (k) (l) (m) (n)
Ca cele Pentru fiecare sursa Masuri active de prevenire In cazul in care o estimare este Ce masuri sunt luate? Cine (ca post) este De exemplu orice
mentionate in identificati dificultati sau minimizare trebuie sa fi posibila si are sens, indicati cat Descrieti masurile care au fost responsabil de initierea cerinta de a informa
coloana (a), (b) specifice care pot fost deja conturate in Tabelul de des poate aparea implementate pentru masurilor descrise in Autoritatea de
sau (c) din afecta generarea, surselor de mirosuri coloana evenimentul descris, cat de reducerea impactului exercitat coloana precedenta? Reglementare intr-un
Tabelul surselor reducerea sau (g). mult miros poate fi emanat si de producerea unei avarii. anumit interval de timp de
de mirosuri transportul / dispersia In acest tabel trebuie sa fie durata probabila a la aparitia evenimentului
mirosurilor in luate in considerare mai pe evenimentului. Nota: utilizarea Aceste masuri trebuie sa fie sau masuri specifice care
atmosfera (elemente larg scenarii de tip ce se aprecierilor de tip mult, stabilite de comun acord cu trebuie luate sau cerinte
specifice de topografie intampla daca pentru mediu si putin poate fi Autoritatea de Reglementare. de tinere a evidentei
pot juca un rol prevenirea avariilor. De folositoare daca nu sunt Astfel de masuri pot fi minore avariilor etc.
important aici). exemplu, un scrubber poate fi disponibile informatii mai de tip inchiderea usilor sau
instalat pentru minimizarea detaliate. mai semnificative incetinirea
mirosurilor. Masurile luate Este posibil sa primiti sesizari? procesului de productie sau
pentru monitorizare si oprirea acestuia in cazul
intretinere trebuie precizate in aparitiei conditiilor
aceasta sectiune. nefavorabile.
Rezervoare, In cazul unor situatii Masuri de prevenire a Se respecta prevederile din Masurile mentionate in Coducerea si SPSU NU
ambalaje cu de urgenta care ar accidentelor majore. Sinopticul pentru SU, din Politica privind SU, Planul
produse cu provoca scurgerea/ Controlul instalatiilor, Politica privind SU, din de Prevenire si Combatere
COV. deversarea de desfasurarea activitatii Planul de interventie, din a Poluarii Accidentale,
produs sau incendiu. conform regulamentului de Planul de Prevenire si Planul de interventie.
fabricatie. Combatere a Poluarii
Accidentale.
197
4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei /

evaluarii BAT
Descrieti succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer, apa si sol
si pentru reducerea zgomotului. Prezentati concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.
Rezultatele evaluarii tehnicilor de reducere a emisiilor de poluanti in aer, apa, sol si zgomot, se prezinta in
continuare, pentru fiecare instalatie pentru care exista aceste mentiuni in BAT.
Sectiunea 5 Minimizarea si Recuperarea DeseurilorSeciunea 6 Minimizarea i Recuperarea Deeurilor
198
Sectiunea 5 Minimizarea si Recuperarea Deseurilor
5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR

5.1. Surse de deseuri
1. Identificati sursele de 2. Codurile 3. Identificati fluxurile 4. Cuantificati 5. Care sunt modalitatile actuale sau propuse de
Referinta
deseului
deseuri (punctele din deseurilor de deseuri fluxurile de manipulare a deseurilor?

cadrul procesului) conform EWC (ce deseuri sunt deseuri - deseurile sunt colectate separat?
(Codul European generate) (UM/an - traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil
al Deseurilor) (periculoase, estimate) de punctul de producere?
nepericuloase, inerte)
Deseuri Namoluri de la vopsele si 08 01 13* periculos 45 t/an Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
tehnologice lacuri cu continut de
solventi organici sau alte
substante periculoase
(Slam)
Absorbanti, materiale 15 02 02* Periculos 10 t/an
filtrante (inclusiv filtre de
ulei fara alta specificatie),
materiale de lustruire,
imbracaminte de protectie
contaminata cu substante
periculoase
Deseuri de vopsele si 08 01 11* Periculos 5 t/an
lacuri cu continut de
solventi organici sau alte
(Coji vopsele rasini, lacuri
intarite)
Ambalaje Deseu metalic: 15 01 10* Periculos 10 t/an Gestiune ambalaje / valorificare prin firme autorizate
care contin - TDA (de la materii sau reutilizare functie de necesitati si starea fizica a
reziduuri sau prime) ambalajului.
sunt - Dube STAPA (de la 15 01 10* Periculos
contaminate materii prime)
cu substante - Bidoane metalice 15 01 10* Periculos
periculoase - Cutii metalice casate 15 01 10* Periculos
- Dube aluminiu (pigmenti 15 01 10* Periculos
metalici de Al)
Deseu material plastic: 15 01 10* Periculos
- Deseuri saci PP
- Recipiente PP 15 01 10* Periculos
- Ambalaje PP (de la 15 01 10* Periculos
produse reprocesate)
199
- Deseuri saci PE (de la 15 01 10* Periculos

materii prime)
- Deseuri cutii PE 15 01 10* Periculos
- Dube PVC 15 01 10* Periculos
Deseuri de hartie si Gestiune ambalaje / valorificare prin firme autorizate
carton de la materii 15 01 10*
Periculos
prime:
- Deseuri saci hartie
Deseu - Deseu folie PE 15 01 02 Nepericulos 4 t/an Gestiune deseuri / Reciclare prin firme autorizate
ambalaje de - Deseuri saci PPE 15 01 02 Nepericulos
material (carbonati)
plastic - Deseu folie strech 15 0 102 Nepericulos
depozit
Deseu - Deseuri saci hartie (de la 15 01 01 Nepericulos 3 t/an Gestiune deseuri / Reciclare prin firme autorizate
ambalaje de carbonati)
hartie si - Cutii carton uzate 15 01 01 Nepericulos
carton - Separatori carton uzati 15 01 01 Nepericulos
- Etichete uzate 15 01 01 Nepericulos
- Deseuri hartie copiator 20 01 01 Nepericulos
Deseu Alte tipuri de deseuri: Nepericulos 15 t/an Gestiune ambalaje / Valorificare la persoane fizice
ambalaje de - Paleti lemn 15 01 03 sau juridice
lemn - Separatori PFL 15 01 03 Nepericulos
reutilizati
Ape uzate Nepericulos 100 t/an Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
Suspensii apoase cu 08 01 20
tehnologice
continut de vopsele si
lacuri
Alte reziduuri din blazul Periculos 180t/an Gestiune deseuri / eliminare la linia post-procesare
07 03 08*
coloanelor de reactie termica sau valorificare prin firme autorizate
Deseuri din Ulei hidraulic uzat 13 01 10* Periculos 0,05 t/an Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
activitati de
reparatii si
Ulei uzat de motor, de 13 02 05* Periculos 0,100 t/an
intretinere
transmisie si de ungere
uzat
Deseu metalic: 12 01 99 Nepericulos 1 t/an Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
- Deseu metalic (piese
uzate)
- Baterii auto uzate 16 06 04 Nepericulos 0,010 Valorificare prin firme autorizate
- Anvelope uzate 16 01 03 Nepericulos 0,200 Valorificare prin firme autorizate
200
Namoluri din fose septice 20 03 04 Nepericulos 7 t/an Eliminare prin vidanjare cu APA SERV S.A.
Deseuri Deseuri nemenajere si 20 03 01 Nepericulos 60 t/an Gestiune deseuri / Preluare de firma de servicii
nemenajere si menajere salubritate
menajere
Deseuri Deseuri echipamente Nepericulos 0,200 Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
echipamente electrice si electonice 20 01 36
electrice si Deseuri tuburi Nepericulos 0,050 Gestiune deseuri / valorificare prin firme autorizate
20 01 21*
electonice flourescente
201
5.2. Evidenta deseurilor

Lista de verificare pentru cerintele Da / Nu
caracteristice BAT
Este implementat un sistem prin care sunt incluse Da;
in documente urmatoarele informatii despre Toate datele de mai jos sunt incluse/descrise in:
deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din - Procedura de gestiunea deseurilor
instalatie - instructiuni de lucru specifice
- Inregistrari (registru evidenta deseuri, raport
statistic)
- Raportari lunare/anuale catre ARPM, APM,
GNM Neamt
- Contracte incheiate cu agenti autorizati
- acte financiar contabile (facturi, bonuri de
cantar, note de predare primire, fise de magazie)
Cantitate Da
Natura Da
Origine (acolo unde este relevant) Da
Destinatie (Obligatia urmaririi daca sunt trimise Da
in afara amplasamentului)
Frecventa de colectare Da
Modul de transport Da
Metoda de tratare Da
Societatea KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti intocmeste lunar situatia deseurior si
anual se face raportarea deseurilor generate pe amplasament, in care se specifica
denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata,
destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului.
5.3 Zone de depozitare

Identificati zona Deseurile Sunt ele identificate Proximitatea fata de Amenajarile
depozitate in mod clar, inclusiv cursuri de ape, zone de existente ale
capacitatea maxima interes public / zonei de
de depozitare si vulnerabile la vandalism depozitare
perioada maxima de Alte perimetre sensibile
depozitare?* Identificati masurile
necesare pentru
minimizarea riscurilor.
* trebuie realizate inainte de emiterea autorizatiei
Societatea KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti nu detine depozite definitive de deseuri
pe amplasament.
Exista spatii de depozitare temporara, amenajate si identificate corespunzator, spatii
utilizate doar pana la valorificarea / eliminarea deseurilor.
202
5.4. Cerinte speciale de depozitare

(de ex. pentru deseuri inflamabile, deseuri sensibile la caldura sau la lumina, separarea deseurilor
incompatibile, deseuri care se pot dizolva sau pot reactiona cu apa (care trebuie depozitate in spatii
acoperite). In acest sector, raspundeti la urmatoarele puncte, mai ales unde este cazul.
Este zona de
Exista protectie
depozitare
Exista un Levigatul este impotriva
acoperita
Categorie de mai
sistem de drenat si inundatiilor sau
(D/N)
Material evacuare a tratat inainte patrunderii apei
sau
biogazului de evacuare de la stingerea
jos
imprejmuita
(D/N) (D/N) incendiilor
in intregime
D/N
(I)
Uleiuri uzate A Da, I Nu este Nu este cazul Da
cazul
Baterii uzate A Da, I Nu este Nu este cazul Da
cazul
Slamuri chimice A Da, I Nu este Nu este cazul Da
cazul
Ape chimice A Da, I Nu este Nu este cazul Da
cazul
Toate deseurile A Da, I Nu este Nu este cazul Da
periculoase cazul
A Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii acoperite.
AA Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii imprejmuite.
B Aceste materiale este probabil sa degaje praf si sa necesite captarea aerului si directionarea lui
catre o instalatie de filtrare.
C Sunt posibile reactii cu apa. Nu trebuie depozitate in zone inundabile.
Societatea KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti NU detine depozite definitive de deseuri
pe amplasament.
5.5 Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)
Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipientii de depozitare:
prevazuti cu capace, valve etc. si securizati; Da
inspectati in mod regulat si inlocuiti sau reparati cand se deterioreaza Da
(cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)
Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile Da
recipientilor care s-au deteriorat sau curg?
Identificati orice masura de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, pulberi, COV si mirosuri) rezultate de la depozitarea
sau manevrarea deseurilor, care nu au fost deja acoperite in raspunsul dumneavoastra la Sectiunile 1.1 si 5.6).
-
203
5.6 Recuperarea sau eliminarea deseurilor
Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practice pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului
Detaliati (daca este cazul) optiunile utilizate sau propuse in instalatie
sau Nu se aplica
Recuperare
Daca optiunea actuala este
Eliminare
Reciclare
Metale Optiuni Eliminare, precizati data pana la
Sursa asociate / posibile care veti implementa reutilizarea
Deseu
deseurilor prezenta PCB pentru Specificati optiunea sau recuperarea sau justificati de ce
sau azbest tratarea lor acestea sunt imposibil de realizat
din punct de vedere tehnic si
economic.
Activitati de - uleiuri uzate

intretinere si Valorificate la firme
reparatii Valorificare Valorificare specializate (R12)
- deseu anvelope uzate
- deseu baterii
Deseuri - Namoluri de la vopsele
tehnologice si lacuri cu continut de Valorificate la firme autorizate
solventi organici sau alte Valorificare Valorificare (R12)
(Slam)
- Absorbanti, materiale
filtrante (inclusiv filtre de
ulei fara alta
specificatie), materiale Valorificate la firme autorizate
Valorificare Valorificare (R12)
de lustruire,
imbracaminte de
protectie contaminata cu
- Deseuri de vopsele si
lacuri cu continut de
solventi organici sau alte Valorificate la firme autorizate
(Coji vopsele rasini,
lacuri intarite)
204
sau Nu se aplica
Recuperare
Eliminare
Reciclare
Deseu
economic.
Dezambalarea - Ambalaje care contin

materiilor prime reziduuri sau sunt Valorificate la firme autorizate
periculoase contaminate cu
Dezambalarea - Deseu ambalaje de R 3 - reciclarea/valorificarea
materiilor prime material plastic reciclarea/ reciclarea/ substantelor organice care
si valorificarea valorificarea nu sunt utilizate ca solventi
produselor finite
- Deseu ambalaje de R 3 - reciclarea/valorificarea
hartie si carton reciclarea/ reciclarea/ substantelor organice care
valorificarea valorificarea nu sunt utilizate ca solventi
- Deseu ambalaje de lemn R 12 - schimbul de deseuri in
valorificare valorificare dintre operatiunile
numerotate de la R1 la R 11
Ape sinteza - D 10 - incinerarea pe sol; Eliminarea apelor tehnologice se face in
Suspensii apoase cu
Ape tehnologice cadrul liniei post procesare termica ape
continut de vopsele si R 12 - schimbul de deseuri in
(spalare, Eliminare/ Eliminare/ uzate tehnologice. Datorita incarcarii
lacuri vederea expunerii la oricare
curatenie) valorificare valorificare organice a apelor tehnologice nu este
dintre operatiunile
posibila epurarea acestora din punct de
numerotate de la R 1 la R 11.
vedere tehnic si tehnologic..
205
sau Nu se aplica
Recuperare
Eliminare
Reciclare
Deseu
economic.
- R 12 - schimbul de deseuri in
Alte reziduuri din blazul vederea expunerii la oricare
coloanelor de reactie
Activitatea de - R 12 - schimbul de deseuri in
intretinere vederea expunerii la oricare
Deseuri echipamente
electrice si electonice
- R 12 - schimbul de deseuri in
Deseuri tuburi
flourescente
206
5.7 Deseuri de ambalaje

Valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie
Incinerate in
Total valorificate sau
Deseuri de Total instalatii de
Material Reciclare Alte forme de Valorificare Alte forme de incinerate in instalatii de
ambalaje generate reciclare, incinerare cu
material reciclare energetica valorificare incinerare cu recuperare de
an 2014 recuperare de
energie, an 2014
energie, an 2014
Sticla - - - - - - - -
Plastic Deseuri de plastic Se recicleaza - 3,94 t Coincinerare. 1t 4,94 t
(saci PP, folie PE, prin firme Se predau la
cutii PE, dube PVC) autorizate, firme
daca nu contin autorizate
substante pentru
periculoase coincinerare,
daca au urme
de substante
periculoase
207
Hartie, Deseuri saci hartie, Se recicleaza - 2,56 t Coincinerare. 1t 3,56 t

carton etichete, cutii prin firme Se predau la
carton, separatori autorizate, firme
daca nu contin autorizate
substante pentru
periculoase coincinerare,
daca au urme
de substante
periculoase
Cutii Cutii metalice, dube Se - - Valorificare. Se 1,6 t 1,6 t
Metal metalice aluminiu, dube reutilizeaza, predau la firme
STAPA functie de autorizate,
starea fizica daca au urme
de substante
periculoase
Butoaie Bidoane metalice Se Se recicleaza Valorificare. Se
reutilizeaza, prin firme predau la firme
functie de autorizate, daca autorizate,
starea fizica nu contin daca au urme
substante de substante
periculoase periculoase
Lemn Paleti lemn Paletii buni se Paletii
recicleaza. necorespunza-
tori, ce nu mai
pot fi reparati,
se vand la
persoane fizice
sau juridice.
Altele
Total
Mentiune:
In vederea realizarii obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a ambalajelor introduse pe piata, in anul 2014, firma KBER S.R.L. a
prelungit prin act aditional Contractul nr. 294/2014 incheiat cu firma S.C. ECOPIRIM RECYCLING SA.. de preluare a responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Nota:
Campurile gri deschis:
Campurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estimari, dar acestea trebuie sa se bazeze pe date empirice si trebuie explicate in descrierea
metodologiei.
208
Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estimari brute. Aceste estimari trebuie explicate in descrierea metodologiei.
Campurile gri inchis: Furnizarea datelor este voluntara.
Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate ca materiale plastice.
Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organica dar excluzand reciclarea materiala.
Coloana (d) reprezinta suma coloanelor (b) si (c).
Coloana (f), include toate formele de valorificare excluzand reciclarea si valorificarea energetica.
Coloana (h), reprezinta suma coloanelor (d) (e) (f) si (g).
Procentajul de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie: Coloana (h) / coloana (a).
Procentajul de reciclare: Coloana (d) / coloana (a).
Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de recirculare de minimum 15 % anterior anului 2011.
209
Seciunea 6 Energie
6. ENERGIE
6.1 Cerinte energetice de baza
6.1.1 Consumul de energie

Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de
energie.
Consum de energie
Sursa de energie
Furnizata/ an Primara, MWh % din total
Electricitate din reteaua Redat pe sectii in
publica anexa nr.7
Electricitate din alta sursa* -
Abur / apa fierbinte -
achizitionata si nu generata
pe amplasament*
Gaze, Pcal. = 8500 kcal/Nm3 475 712 mc
Petrol -
Carbune -
Energie termica
* specificati sursa si factorul de conversie de la energia furnizata la cea primara
La nivelul anului 2009 s-a realizat de catre S.C. ECOENERGY S.R.L. Bacau Bilantul
energetic complex la S.C. KBER S.R.L., lucrare avizata de Agentia Romana pentru
Conservarea Energiei Filiala Bacau.
Din analiza bilantului termoenergetic real, in scopul reducerii pierderilor de energie termica
a fost intocmit un plan de masuri ce vizeaza: reglarea arderii, verificarea suprafetelor de
schimb de caldura, contorizarea si monitorizarea consumului de combustibili. Masurile au fot
analizate si realizate dupa cum urmeaza:
montarea de CT murale pe obiective, pavilione centralele substituind o parte din retelele
centralei termice;
montarea de contoare pe consumatori;
montarea de electroventile si senzori de gaz metan la CT, Linia Post-Procesare Termica
Ape Uzate, sobele de difil
Tot in anul 2009 s-a realizat de catre S.C. ECOENERGY S.R.L. Bacau Bilantul
electroenergetic la S.C. KBER S.R.L..
Din analiza bilantului electroenergetic, in scopul reducerii pierderilor de energie electrica a
fost intocmit un plan de masuri ce vizeaza montarea convertizoarelor de frecventa.
Astfel incepand cu anul 2009, in scopul reducerii consumului de energie electrica la morile
noi 1,2.3,5,6,7,8,9, 10 sectia VI si la instalatia VIA s-au montat convertizoare de frecventa.
Tot scopul reducerii consumului de energie electrica s-au inlocuit becurile cu incandescenta cu
becuri economice (in depozite la MP). La sectia VIA s-au montat tuburi economice.
In anul 2014 S.C. QUARTZ MATRIX S.R.L. a intocmit bilantul termoenergetic

Analiza bilanului termoenergetic
Din punct de vedere al eficienei energetice, exprimate prin indicatorii de bilan determinai, se pot
formula cteva concluzii privitoare la eficiena utilizrii combustibilului in interiorul conturului de
bilan.
Cazanul de ap cald Ferroli RSW 940
Randamentul termic. In ceea ce privete randamentul de funcionare pentru cazanul de ap
cald C1, acesta are valori apropiate de cele din fia tehnic respectiv 93,57%
Exploatarea cazanului de ap cald. Valoarea coeficientului de exces de aer n cazul cazanului
de abur este de: 1,27.
Valorile mari ale coeficientilor de exces de aer duc la pierderi ridicate de cldur cu gazele de
ardere. Se impune o reglare a debitului de aer astfel nct s se aduc excesul de aer la valori
acceptabile, cca 1,10 1,20.
211
Seciunea 6 Energie
Temperatura gazelor de ardere. Analiza gazelor de ardere s-a efectuat la nivelul cazanului de
ap cald cu ajutorul analizorului de gaze MULTILYZER NG, temperaturile de evacuare a gazelor
avnd valori de 129C.
Valorile recomandate de evacuare a gazelor de ardere sunt de 140 ... 160C ( n cazul
combustibililor gazoi i lichizi, pentru a se evita condensarea vaporilor de ap din gaze i pentru a
se reduce coroziunea canalelor de evacuare a acestora.
Calitatea procesului de ardere a combustibilului. In urma msurtorilor valorile emisiilor de CO
sunt zero ceea ce arat o ardere complet a combustibilului.
Informatiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balante energetice, diagrame Sankey) care
arata modul in care este consumata energia in activitatile din autorizatie sunt descrise in continuare:
Tip de informatii (tabel, diagrama, bilant energetic Numarul documentului respectiv
etc.)
6.1.2 Energie specifica

Informatii despre consumul specific de energie pentru activitatile din autorizatia
integrata de mediu sunt descrise in tabelul urmator:
Listati mai jos Consum specific Descrierea fundamentelor Compararea cu

activitatile de energie (CSE) CSE limitele
(specificati Acestea trebuie sa se bazeze (comparati consumul
unitatile pe consumul de energie specific de energie cu
adecvate) primara pentru produse sau orice limite furnizate
pe intrarile de materii prime in Indrumarul specific
care corespund cel mai mult sectorului sau alte
scopului principal sau standarde industriale)
capacitatii de productie a
instalatiei.
Energie * -
electrica
*valoare macima BAT calculata per tona de produs vandabil

Repartizarea consumulului de energie si apa la productia realizata pe sectii, nu poate
reprezenta un consum mediu specific, deoarece:
firma produce la nivelul platformei cca 300 serii de produse, fiecare serie avand la randul ei
culori diferite (de la alb la negru) sau caracteristici diferite;
timpul de procesare, chiar si pentru aceeasi serie, poate fi diferit de la 4 -16 ore, asta
insemnand aport de utilitati diferit (energie, apa de racire);
exista utilaje comune de procesare cum ar fi sinusurile, unde se proceseaza produse dintr-
o gama variata (pot folosi aceasi utilaj una sau mai multe sectii);
sunt produse cum ar fi diluantii care se obtin cu apot mai mic de energie;
produsele industriale presupun timp mai mare de procesare, deci consumuri mai mari de
utilitati.
212
Seciunea 6 Energie
6.1.3. Intretinere
Masurile fundamentale pentru functionarea si intretinerea eficienta din punct de vedere energetic sunt
descrise in tabelul de mai jos.
Completati tabelul prin: Confirmarea faptului ca aveti implementat un sistem documentat si faceti referire la
acea documentatie, astfel incat el sa poata fi inspectat pe amplasament de catre GNM / alte autoritati
competente responsabile conform legislatiei in vigoare; sau Declararea intentiei de a implementa un astfel
de sistem documentat si indicarea termenului pana la care veti aplica un asemenea program, termen care
trebuie sa fie acoperit de perioada prevazuta in Planul de masuri obligatorii; sau
Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta / aplicabila pentru activitatile desfasurate.
Exista masuri documentate de functionare, Informatii suplimentare

intretinere si gospodarire a energiei pentru (documentele de referinta,
urmatoarele componente? (acolo unde este Nu este termenele la care masurile vor fi
Da
relevant): relevant implementate sau motivul pentru
care nu sunt relevante /
aplicabile)
Aer conditionat, proces de refrigerare si sisteme Da
de racire (scurgeri, etansari, controlul
temperaturii, intretinerea evaporatorului /
condensatorului);
Functionarea motoarelor si mecanismelor de Da
antrenare
Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, Da Exista proceduri cu instructiuni de
proceduri de utilizare); functionare si exploatare pentru
Sisteme de distributie a aburului (scurgeri, - - instalatie si / sau parti din instalatie.
izolatii);
Sisteme de incalzire a spatiilor si de furnizare a Da
apei calde;
Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare; Da
Intretinerea boilerelor de ex. optimizarea Da
excesului de aer;
Alte forme de intretinere relevante pentru
activitatile din instalatie.
6.2 Masuri tehnice

Masurile tehnice fundamentale pentru eficienta energetica sunt descrise in tabelul de mai jos
Completati tabelul prin:
Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau
Declararea intentiei de conformare si indicarea termenului pana la care o veti face in cadrul Planului de
masuri obligatorii a activitatii analizate; sau
Confirmati ca urmatoarele
masuri tehnice sunt
Informatii suplimentare
implementate pentru evitarea
Da Nu este (termenele prevazute pentru aplicarea
incalzirii excesive sau pierderilor
relevant masurilor sau motivul pentru care nu sunt
din procesul de racire pentru
relevante / aplicabile)
urmatoarele aspecte: (acolo
unde este relevant):
Izolarea suficienta a sistemelor Da
de abur, a recipientilor si
conductelor incalzite
Prevederea de metode de Da
etansare si izolare pentru
mentinerea temperaturii
Senzori si intrerupatoare -
temporizate simple sunt
prevazute pentru a preveni
evacuarile inutile de lichide si
gaze incalzite.
213
Seciunea 6 Energie
Alte masuri adecvate
6.2.1 Masuri de service al cladirilor

Masuri fundamentale pentru eficienta energetica a service-ului cladirilor sunt descrise in tabelul de mai jos:
Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau
Declararea intentiei de conformare si indicarea datei pana la care o veti face in cadrul programului
dumneavoastra de modernizare; sau
Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta pentru activitatile desfasurate.
Confirmati ca urmatoarele
Informatii suplimentare
masuri de service al cladirilor
Da / Nu este (documentele de referinta, termenul de
sunt implementate pentru
Nu relevant punere in practica / aplicare a masurilor sau
urmatoarele aspecte (unde este
motivul pentru care nu sunt relevante)
relevant):
Exista o iluminare artificiala Da
adecvata si eficienta din punct
de vedere energetic
Exista sisteme de control al
climatului eficiente din punct de
vedere energetic pentru:
Incalzirea spatiilor Da
Apa calda Da
Controlul temperaturii Da
Ventilatie Da
Controlul umiditatii -
6.3 Eficienta energetica

Un plan de utilizare eficienta a energiei este furnizat mai jos, care identifica si evalueaza toate tehnicile care sa
conduca la utilizarea eficienta a energiei, aplicabile activitatilor reglementate prin autorizatie.
Completati tabelul astfel:
Indicati ce tehnici de utilizare eficienta a energiei, inclusiv cele omise la cerintele energetice fundamentale si
cerintele suplimentare privind eficienta energetica, sunt aplicabile activitatilor, dar nu au fost inca
implementate.
Precizati reducerile de CO2 realizabile de catre acea tehnica pana la sfarsitul ciclului de functionare (al
instalatiei pentru care se solicita autorizatia integrata de mediu).
In plus fata de cele de mai sus, estimati costurile anuale echivalente implementarii tehnicii, costurile pe tona
de CO2 recuperata si prioritatea de implementare.
TOTI SOLICITANTII
Masura de utilizare Recuperari de CO2 (tone) Cost Anual CAE/CO2 Data de
eficienta a energiei Anual Pe durata de Echivalent recuperat impleme
functionare (CAE) EUR/tona ntare
EUR
Observatii:
Prezentati metoda de evaluare si faceti dovada ca au fost utilizate cele mai bune criterii
pentru rata de actualizare, durata de viata si cheltuieli (EUR/ tona).
214
Seciunea 6 Energie
6.3.1 Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica
Informatii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date in tabelul de mai jos;
Confirmarea faptului ca masura este implementata, sau
Declararea intentiei de a implementa masura si indicarea termenului de aplicare a acesteia; sau
Este aceasta
Daca NU explicati de
tehnica utilizata in
Concluzii BAT pentru principiile de ce tehnica nu este
mod curent in
recuperare / economisire a energiei adecvata sau indicati
instalatie?
termenul de aplicare
(D / N)
Recuperarea caldurii din diferite parti ale Nu este cazul.
proceselor
Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru Nu este cazul.
minimizarea energiei necesare uscarii.
Minimizarea consumului de apa si utilizarea Da
sistemelor inchise de circulatie a apei.
Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de Da
uscare si instalatia).
Amplasamentul instalatiei pentru reducerea Da
distantelor de pompare.
Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda Da
electronica.
Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o Nu se aplica.
temperatura ridicata) pentru recuperarea
caldurii.
Transportor cu benzi transportoare in locul celui Nu se aplica.
pneumatic (desi acesta trebuie protejat impotriva
probabilitatii sporite de producere a evacuarilor
fugitive)
Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile Nu se aplica.
de ardere, de ex. preincalzirea aerului /
combustibilului, excesul de aer etc.
Procesare continua in loc de procese Procesele
discontinue tehnologice
functioneaza in
regim discontinuu.
Valve automate Da
Valve de returnare a condensului Nu se aplica.
Utilizarea sistemelor naturale de uscare Nu este cazul
Altele
215
Seciunea 6 Energie
6.4 Alternative de furnizare a energiei

Informatii despre tehnicile de furnizare eficienta a energiei sunt date in tabelul de mai jos.
Completati tabelul astfel:
Confirmati faptul ca masura este implementata, sau
Declarati intentia de a implementa masura si indicati termenul de punere in practica; sau
Expuneti motivul pentru care masura nu este relevanta / aplicabila pentru activitatile desfasurate
Este aceasta tehnica Daca NU, explicati de ce

utilizata in mod curent tehnica nu este adecvata sau
Tehnici de furnizare a energiei
in instalatie? indicati termenul de aplicare
(D / N)
Utilizarea unitatilor de co-generare; Nu Nu se detin unitati de
cogenerare pe amplasament
Recuperarea energiei din deseuri; Nu Deseurile periculose se trimit la
coincinerare, la firme
autorizate.
Utilizarea de combustibili mai putin Da. Gaz metan
poluanti.
216
Sectiunea 7 Accidentele si consecintele lor
7. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR
7.1 Controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase SEVESO
Da/Nu Da/Nu
Instalatia se incadreaza in categoria de risc major conform prevederilor Nu Daca da, ati depus raportul de securitate? -
HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO?
Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform prevederilor Da Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore? Da
HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO? S-a facut numai NOTIFICAREA si Politica de Prevenire a
Accidentelor Majore .
Seciunea 8 Acciden Seciunea 8 Accidentele i consecinele lor ..tele i consecinele lor ..
7.2 Plan de management al accidentelor

Utilizand recomandarile prevazute de BAT ca lista de verifi care,
completati acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecinte semnificative asupra
mediului sau atasati planurile de urgenta (interna si externa) existente care sa prezinte metodele prin care impactul accidentelor si avariilor sa fie minimizat. In
plus, demonstrati implementarea unui sistem eficient de management de mediu.
Actiuni planificate in
Scenariu de accident sau Probabilitatea de Consecintele Masuri luate sau propuse pentru minimizarea
eventualitatea ca un astfel se
de evacuare anormala producere producerii probabilitatii de producere
eveniment se produce
Sectia RASINI - Ob. 8 si Risc foarte mare - pagube materiale, Masuri organizatorice: - Verificari, audituri,
Ob.5 de incendiu posibil victime - interzicerea focului deschis si a fumatului inspectii planificate si
Ob. 15, Ob.1, Ob.9 Parc - pagube materiale, - mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de neplanificate
rezervoare solventi si posibil victime prevenire si stingere a incendiilor - Includerea in verificarile
maturatoare rasini - respectarea instructiunilor de lucru si a disciplinei zilnice a tuturor obiectivelor
Ob. 5- Sectia VI si PL- hala - pagube materiale, tehnologice care pot genera accidente
de fabricatie posibil victime - mentinerea ordinii si curateniei - Instruirea lunara a
Ob. 103, Ob202, Ob.22, - pagube materiale, - lucru in sistem inchis lucratorilor de la punctele
Ob.204- Depozite MP posibil victime - ventilarea spatiilor de productie critice si a echipelor de
Ob. 203 Depozit Deseuri - evitarea aglomerarii in sectii a materiilor prime interventie
Ob.104 Depozit PF si
ambalaje
205
Ob. 5 Laboratoare MMP, Risc mare de - pagube materiale - dozarea in sistem inchis a produselor cu COV - Exercitii practice de
cercetare incendiu - mentinerea libera a cailor de evacuare si interventie interventie in caz de poluari
Ob.23 laborator Cercetare in caz de incendiu, precum si neblocarea accesului la accidentale, odata cu
Ob.107 Magazii si atelier mijloacele de interventie exercitiu practic de alarmare
mecanic - alarmarea imediata in caz de incendiu si alertarea PSI, realizate lunar, pe baza
Ob.4 post trafo pompierilor de grafic, sub indrumarea
Ob.6 grup electogen - interventia operativa la orice inceput de incendiu directa a Comandantului
Ob.7 Centrala termica Masuri tehnice: colectivului pentru
- lucru in regim Ex, utilizarea echipamentelor de combaterea poluarii
munca in constructie Ex accidentale si a Sef SPSU
- respectarea tehnologiilor de fabricatie;
- respectarea reglementarilor in cazul tranzvazarii,
manipularii, depozitarii si utilizarii produselor inflamabile
- respectarea reglementarilor SSM si PSI la revizii si
reparatii
- respectarea perscriptiilor ISCIR
- dotarea cu sisteme de semnalizare si alarmare
- instalatii de stingere a incendiilor: drencere,
sprinklere, stingatoare portabile si carosabile, hidranti
interiori si exteriori, instalatie interioara si exterioara
mobila de stingere cu spuma,
- detectoare de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu pentru toate constructiile fara
supraveghere permanenta
Care dintre cele de mai sus, considerati ca provoaca cele mai critice riscuri pentru mediu?
Riscul de incendiu este ridicat in cazul unei fabrici de lacuri si vopsele, fiind specific acestui tip de activitate, datorita substantelor care se vehiculeaza in incinta.
Halele de productie si depozitele sunt cele mai expuse riscului de incendiu. Avand in vedere ca, exista dotarile necesare se poate considera ca acestea nu
provoaca riscuri critice pentru mediu.
..
206
7.3 Tehnici
Explicati, pe scurt, modul in care sunt folosite urmatoarele tehnici, acolo unde este relevant.
Raspuns
TEHNICI PREVENTIVE
inventarul substantelor A se vedea Anexa 1-Lista materii prime si Anexa nr.2-Liste
produse finite
trebuie sa existe proceduri pentru verificarea Da, pentru materiile prime exista proceduri de verificare
materiilor prime si deseurilor pentru a ne asigura ca Exista programul SAP de inregistrare a intarilor,
ele nu vor interactiona contribuind la aparitia unui consumurilor, stocurilor atat la MP cat si la PF.
incident
depozitare adecvata Toate materiile prime si produsele finite sunt depozitate in
functie de compatibilitati in spatii special desemnate. La
depozitare se are in vedere toate recomandarile din fisele
tehnice de securitate.
alarme proiectate in proces, mecanisme de Instalatiile sunt dotate cu echipamente si sisteme de
decuplare si alte modalitati de control control al parametrilor de proces, precum si sisteme de
alarmare in caz de avarie.
In firma sunt prevazute instalatii de detectare si
semnalizare incendiu. Spatiile tehnologice si depozitele cu
risc de incendiu sunt supravegheate in regim automat cu
detectori de fum, detectorul de Wsp, detectori de flacara.
Aceste sisteme de detectie permit permit identificarea
rapida a focarului si in consecinta scurtarea timpului de
interventie.
In firma sunt prevazute instalatii de limitare si stingere a
incendiilor (hidranti interiori, exteriori, instalatie de
sprinklere, de drencere, stingatoare si alte mijloace initiale
de interventie).
bariere si retinerea continutului Intre obiective exista ziduri antiexplozie, in vederea
reducerii riscului propagarii incendiului prin efectul
DOMINO.
cuve de retentie si bazine de decantare Parcurile de solventi si rasini sunt prevazute cu cuve de
retentie.
izolarea cladirilor Da. Materialele de constructie corespund riscului la
incendiu.
asigurarea preaplinului rezervoarelor de depozitare Rezervoarele sunt dotate cu sisteme de
(cu lichide sau pulberi), de ex. masurarea nivelului, indicare/avertizare a nivelului de maxim si minim si
alarme care sa sesizeze nivelul ridicat, sisteme de cantarire/indicare a masei produsului stocat.
intrerupatoare de nivel ridicat si contorizarea La atingerea nivelului de maxim pompa care
incarcaturilor vehehiculeaza produsul se opreste.
sisteme de securitate pentru prevenirea accesului Exista un sistem de paza adecvat, exista un sistem de
neautorizat control al accesului personalului, precum si dotarile
necesare pentru asigurarea securitatii in zonele care
prevad acest lucru. Accesul personalului firmei se face in
baza cartelei-ecuson. Personalul din afara firmei intra in
firma in conformitate cu procedura interna: insotit/instruit.
Exista sistem de supraveghere video cu circuit inchis.
registre pentru evidenta tuturor incidentelor, Exista registru de consemnare a
esecurilor, schimbarilor de procedura, incidentelor/evenimentelor periculoase.
evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor
de intretinere
trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a Exista proceduri.
raspunde si a trage invataminte din aceste
incidente
rolurile si responsabilitatile personalului implicat in Da, sunt cuprinse in Deciziile privind modul de organizare
managementul accidentelor a apararii imporiva incendiilor, constituirii CU si a SPSU.
proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca Exista modalitati de consemnare a programului de lucru,
rezultat al comunicarii insuficiente intre angajati in modului de functionare a instalatiilor, deficintilor ce apar .
cadrul operatiunilor de schimbare de tura, de Consemnarea se face in calculator: raport inginer-utilitati si
208
intretinere sau in cadrul altor operatiuni tehnice in registre de tura, in care se consemneaza stadiul
functionarii instalatiilor si a eventualelor incidente.
compozitia continutului din colectoarele de retentie Da, se monitorizeaza calitatea efluentului la evacuarea in
sau din colectoarele conectate la un sistem de canalizarea oraseneasca.
drenare este verificata inainte de epurare sau
eliminare
canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarma de Da, exista alarma la nivelul de maxim la bazinul de apa
nivel ridicat sau cu senzor conectat la o pompa pluviala -90 mc.
automata pentru depozitare (nu pentru evacuare);
trebuie sa fie implementat un sistem pentru a
asigura ca nivelurile colectoarelor sunt mereu
mentinute la o valoare minima
alarmele care sesizeaza nivelul ridicat nu trebuie Da. Verificarea nivelului se face periodic prin personalul
folosite in mod obisnuit ca metoda primara de desemnat.
control al nivelului
ACTIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR
indrumare privind modul in care poate fi gestionat Da, conform Planului de interventie PSI, Planului de
fiecare scenariu de accident prevenire si combatere a poluarii accidentale.
caile de comunicare trebuie stabilite cu autoritatile Da. In cazul producerii unui incident dispeceratul societatii
de resort si cu serviciile de urgenta are ca sarcina anuntarea tuturor autoritatilor competente,
conform Schemei de alarmare.
echipament de retinere a scurgerilor de petrol, Retinerea scurgerilor de pe suprafete betonate se face cu
izolarea drenurilor, anuntarea autoritatilor de resort nisip.
si proceduri de evacuare
izolarea scurgerilor posibile in caz de accident de Da, se analizeaza calitatea apei impurificate de la
la anumite componente ale instalatiei si a apei stingerea incendiului. Retinerea apei impurificate se face
folosite pentru stingerea incendiilor de apa pluviala, in bazinul de 90mc.
prin retele separate de canalizare
Alte tehnici specifice pentru sector -
209
Sectiunea 8 Zgomot si vibratii
8. ZGOMOT SI VIBRATII
Ca recomandare, nivelul de detaliere al informatiilor oferite trebuie sa corespunda riscului de producere a
disconfortului la receptorii sensibili.
In cazul in care, receptorii se afla la mare distanta si riscul este mai scazut, informatiile solicitate in Tabelul
8.1 nu vor fi detaliate, dar informatiile referitoare la sursele de zgomot din Tabelul 8.2 sunt necesare, iar BAT-
urile trebuie folosite pentru reducerea zgomotului, atat cat permite rezultatul analizei cost - beneficii.
Sursele nesemnificative trebuie separate calitativ (oferind explicatii) si nu trebuie furnizate informatii
detaliate.
Trebuie oferite harti si planuri de amplasament daca este cazul pentru a indica localizarea receptorilor,
surselor si punctelor de monitorizare. Va fi utila identificarea surselor aflate pe amplasament, in afara
instalatiei, in cazul in care acestea sunt semnificative.
210
8.1 Receptori
(Inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si masurile existente pentru monitorizarea impactului)
Exista un punct Care este nivelul
Identificati si descrieti Care este nivelul de
de monitorizare Frecventa zgomotului cand
fiecare locatie sensibila zgomot de fond (sau Au fost aplicate limite pentru
specificat care are monitorizarii instalatia / sursa
la zgomot, care este ambiental) la fiecare zgomot sau alte conditii?
legatura cu ? (sursele)
afectata receptor identificat?
receptorul? functioneaza?
Personalul operator, care Nivelul de zgomot in Da. Nivelul de anual < 87 dB (A). Nivelul acustic prevazut de H.G.
deserveste instalatiile zona receptorilor zgomot este nr. 493/2006
tehnologice identificati este redat in masurat la fiecare
capitolul monitorizare loc de munca.
anexa 5.
Zona limitrofa Nivelul de zgomot la In conformitate cu lunar 65 dB in timpul zilei Nivelul acustic stabilit prin STAS
amplasamentului fabricii limita incintei industriale prevederile din AIM si 55 dB/ pe timpul 10009/1988
identificati este redat in se masoara nivelul noptii Conform Autorizatiei Integrata de
capitolul monitorizare de zgomt la limita Mediu nr. 21/04.07.2006
anexa 5. amplasamentului in
punctele indicate.
211
8.1 Surse de zgomot

(Informatii referitoare la sursele si emisiile individuale)
Faceti o prezentare generala, succinta, a surselor al caror impact este nesemnificativ.
Aceasta poate fi realizata prin utilizarea informatiilor din sectiunea referitoare la evaluarile de mediu dupa caz (impact sau/si bilant de mediu) privind zgomotul si
vibratiile sau prin folosirea unei abordari calitative obisnuite, atunci cand nivelul scazut de risc este evident.
NU este necesara furnizarea de informatii suplimentare pentru sursele descrise aici.
Descrieti actiunile intreprinse Masuri care trebuie luate
Identificati fiecare sursa Numarul de Exista un punct Care este pentru prevenirea sau minimizarea pentru respectarea BAT-
Descrieti natura
semnificativa de zgomot referinta al de monitorizare contributia la emisiilor de zgomot urilor si a termenelor
zgomotului sau vibratiei
si/sau vibratii sursei specificat? emisia totala? stabilite in Planul de masuri
obligatorii
Mori, sinusuri Redusa - realizarea de fundatii Dotarea personalului de
independente monobloc exploatare cu echipament
pentru utilajele dinamice; de protectie si verificarea
- verificarea periodica a purtarii acestui echipament
La locurile de echipamentelor cu organe pe perioada exploatarii
In perioada de masini in miscare; utilajului-sursa de zgomot.
munca
functionarii - centrari corespunzatoare;
- rodaj mecanic;
Ventilatoare, Medie - instalatii adecvate de ungere;
Compresoare, pompe - echilibrarea utilajelor
Mijloace de transport Medie
Orice alte informatii relevante trebuie precizate aici sau trebuie facuta referire la ele. De ex. Surse din afara instalatiei
212
8.3. Studii privind masurarea zgomotului in mediu
Furnizati detalii despre orice studii care au fost facute.
Referinta (Denumirea, anul etc.) Locatii luate in Surse identificate sau Rezultate,
Scop
studiului respectiv considerare investigate dB(A)
Evaluarea riscului pentru sanatate studiu Evaluarea Platforma S.C. KBER Limita incintei <65 dB
efectuat de Institutul de Sanatate Publica riscurilor S.R.L. Turturesti
Iasi 2003 produse de SC
KBER SRL
Turturesti
Evaluarea riscului pentru sanatate studiu Evaluarea Platforma S.C. KBER Limita incintei <65 dB
efectuat de Institutul de Sanatate Publica riscurilor S.R.L. Turturesti
Iasi- an 2006 produse de SC
KBER SRL
Turturesti
In anexa 5 sunt redate RI privind nivelul de zgomot masurate intern si prin laboratoare autorizate.
8.4. Intretinere
Da Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare

a procedurilor / masurilor
Procedurile de intretinere identifica in mod precis Da
cazurile in care este necesara intretinerea pentru
minimizarea emisiilor de zgomot?
Procedurile de exploatare identifica in mod precis Da
actiunile care sunt necesare pentru minimizarea
emisiilor de zgomot?
213
8.5. Limite
Din tabelul 8.1 rezumati impactul zgomotului referindu-va la limite recunoscute

Nivelul In cazul in care nivelul zgomotului depaseste limitele
zgomotului cand fie justificati situatia, fie indicati masurile si intervalele
Receptor sensibil Limite
instalatia de timp propuse pentru remedierea situatiei (acestea
functioneaza au fost poate identificate in tabelul 9.1).
Personalul operator din Zi 87 dB(A) < 87 dB(A)
sectiile de productie
Zona limitrofa Zi 65 dB(A) <65 dB(A)
amplasamentului Noapte 55 dB(A) <55 dB(A)
societatii
In anexa 5 sunt redate RI privind nivelul de zgomot masurate intern si prin laboratoare autorizate.
214
8.6. Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat
Aceasta este o cerinta suplimentara care trebuie completata cand este solicitata de Autoritatea responsabila de emiterea autorizatiei
integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea utila oricarui Operator / Titular de activitate care are probleme cu zgomotul sau este
posibil sa produca disconfort cauzat de zgomot si/sau vibratii pentru a directiona sau ierarhiza activitatile.
Ce masuri au fost Care este impactul /

128 Scenarii de avarie implementate pentru rezultatul asupra Ce masuri sunt luate daca apare si
Sursa
posibile prevenirea avariei sau pentru mediului daca se cine este responsabil?
reducerea impactului? produce o avarie?
Pompe, Defectiuni mecanice Interventia rapida pentu Prin masurile Se intervine, conform Instructiunilor de
agitatoare, remedierea defectiunii, prin intreprinse, in cazul lucru prevazute de catre personalul
compresoare oprirea utilajului/echipamentului, aparitiei unui abilitat.
ventilatoare, cu punerea in functiune a celui incident/accident,
mori, sinusuri de rezerva. efectele asupra
In cazul unei avarii grave se factorilor de protectie
opreste instalatia pana la sunt reduse.
remedierea incidentului tehnic.
128
Aceasta se refer la fiecare surs enumerat n Tabelul 8.2
215
Minimizarea potentialului de disconfort datorat zgomotului, in special de la:
Utilaje de ridicat, precum benzi transportatoare sau ascensoare;

Nu este cazul.
Manevrare mecanica,
Prin purtarea echipamentului de protectie individuala.
Deplasarea vehiculelor, in special incarcatoare interne precum autoincarcatoare;

Prin purtarea echipamentului de protectie individuala.
Orice alte informatii relevante care nu au fost cerute in mod specific mai sus trebuie date aici sau trebuie sa se faca referire la ele.
Angajatii dispun de echipament de protectie, corespunzator fiecarui loc de munca si sunt instruiti periodic din punct de
vedere al sanatatii si securitatii in munca.
216
Sectiunea 9 Monitorizare
9. MONITORIZARE
9.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

DACA NU:
Acreditarea
detinuta de
prelevatorii de
Frecventa Eroarea de Metode si
Este probe si de
Punct de de Metoda de masurare si intervale
Parametru echipamen- laboratoare sau
emisie monitoriza- monitorizare eroarea de
tul calibrat? detalii despre
re globala care corectare a
personalul
rezulta. calibrarii
folosit si
instruire /
competente
1. Centrala termica
NOx Emisii anual SR ISO Da 1 ppm Conform Prin laboratorul
punctifor- 10396:2008 certificarii propriu
me din Analizatorul
surse de TESTO 340/
ardere TESTO La cerere prin
350XL laboratoare
CO Anual SR ISO Da 1 ppm Conform acreditate
10396:2008 certificarii RENAR
Analizatorul SR EN ISO/CEI
TESTO 340/ 17025:2005:
TESTO GIVAROLI
350XL IMPEX SRL
SOx Anual SR ISO Da 1 ppm Conform CERTIFICAT nr.
10396:2008 certificarii LI 342/2013
Analizatorul
TESTO 340/
TESTO
350XL
Pulberi anual SR ISO Da 21,21% Conform
9096:2005 certificarii
SR EN
13284-
1:2005-
metoda
gravimetrica
Prelevator de
pulberi si
gaze
1. Sobe agent termic
NOx Emisii Semestrial SR ISO Da 1 ppm Conform Prin laboratorul
me din Analizatorul
surse de TESTO 340/
350XL laboratoare
acreditate
RENAR
SR EN ISO/CEI
17025:2005:
GIVAROLI
IMPEX SRL
CERTIFICAT nr.
LI 342/2013
217
CO semestrial SR ISO Da 1 ppm Conform

Analizatorul
TESTO 340/
TESTO
350XL
SOx semestrial SR ISO Da 1 ppm Conform
Analizatorul
TESTO 340/
TESTO
350XL
Pulberi semestrial SR ISO Da 21,21% Conform
SR EN
13284-
1:2005-
metoda
gravimetrica
Prelevator de
pulberi si
gaze
3. Instalatia post procesare termica ape uzate tehnologice
NOx Emisii trimestrial SR ISO Da 1 ppm Conform Prin laboratorul
me din Analizatorul
surse de TESTO 340/
350XL laboratoare
CO trimestrial SR ISO Da 1 ppm Conform acreditate
10396:2008 certificarii RENAR
Analizatorul SR EN ISO/CEI
TESTO 340/ 17025:2005:
TESTO GIVAROLI
350XL IMPEX SRL
SOx trimestrial SR ISO Da 1 ppm Conform CERTIFICAT nr.
10396:2008 certificarii LI 342/2013
Analizatorul
TESTO 340/
TESTO
350XL
Pulberi ltrimestrial SR ISO Da 21,01% Conform
SR EN
13284-
1:2005-
metoda
gravimetrica
Prelevator de
pulberi si
gaze
NMVOC trimestrial Tuburi Da 21,03% Conform
exprimati Drager /SR certificarii
in TOC EN
12619:2005
Metoda
automata cu
analizator cu
detector de
ionizare in
flacara
218
HCl trimestrial Tuburi DA 21,04% Conform

Drager /SR certificarii
EN
1911:2011-
Metoda ion
cromatogra-
fica
Tubulaturi ventilatie instalatii tehnologice
Pulberi S3, S7,S14 Anual SR ISO Da 10,10% Conform Prin laboratorul
9096:2005 certificarii propriu
SR EN
13284-
1:2005- La cerere prin
metoda laboratoare
gravimetrica acreditate
Prelevator de RENAR
pulberi si SR EN ISO/CEI
gaze 17025:2005:
GIVAROLI
IMPEX SRL
CERTIFICAT nr.
LI 342/2013
Nivel zgomot
Nivel La limita trimestrial SR ISO Da +_2dB Conform Prin laboratorul
zgomot incintei 1996-1:2008 certificarii propriu
Sonometrul
La cerere prin
laboratoare
acreditate
RENAR
SR EN ISO/CEI
17025:2005:
GIVAROLI
IMPEX SRL
CERTIFICAT nr.
LI 342/2013
Descrieti orice programe / masuri diferite pentru perioadele de pornire si oprire.

Procesele tehnologice de fabricatie sunt discontinue, in procedura PO-SMS -02 este descrisa
functionarea/modul de lucru in conditii normale si anormale.
CONDITII NORMALE DE FUNCTIONARE

Functionarea in conditii normale presupune functionarea instalatiilor in conformitate cu prevederile din
tehnologiile de fabricatie si instuctiunile de lucru.
Fiecare sectie de productie are tehnologiile proprii de fabricare a produselor. Tehnologiile stabilesc
materiile prime, cantitatile, ordinea operatiior, utilajele pe care se proceseaza, modul de lucru de la
dozare la ambalare si depozitare.
Instructiunile de lucru descriu pasii, ordinea operatiilor la fiecare tip de faza/utilaj si care sunt
responsabilii activitatilor respective.
Tehnologiile, procedurile si instructiunele de lucru se gasec in listele master existente la nivelul
platformei.
CONDITII ANORMALE DE FUNCTIONARE

Conditiile anormale de functionare vizeaza in principal:
a) pornirea sau oprirea planificata din functionare a instalatiilor;
b) lucrul in conditii deosebite (capacitate crescuta/scazuta de productie);
c) perioade de revizii si reparatii planificate.
Functionarea in conditii anormale presupune functionarea instalatiilor in conformitate cu prevederile
219
din instuctiunile de lucru.

Instructiunile de lucru, intocmite pe fiecare instalatie/utilaj , precizeaza pasii, ordinea operatiilor la
pornire si orprire si care sunt responsabilii activitatilor respective. Instructiunele de lucru se gasec in
lista master existenta la nivelul platformei.
Monitorizarea si inregistrarea continua este posibil sa fie impuse in urmatoarele circumstante:

Cand emisia este redusa inainte de evacuarea in aer (de ex. printr-un filtru, arzator sau scruber);
Cand sunt impuse alte masuri de control pentru realizarea unui nivel satisfacator al emisiilor (de ex. selectia
sarjei, degresare);
Fluxurile de gaz trebuie masurate, sau determinate in alt mod pentru a raporta concentratiile la evacuarile de
masa;
Pentru a raporta masuratorile la conditiile de referinta va fi necesar sa se masoare si sa se inregistreze
temperatura si presiunea emisiei. Continutul de vapori de apa trebuie de asemenea masurat daca este
probabil sa depaseasca 3 % doar daca tehnicile de masurare utilizate pentru alti poluanti nu dau rezultate in
conditii uscate.
Unde este cazul, trebuie efectuate evaluari periodice vizuale si olfactive ale evacuarilor pentru a asigura
faptul ca evacuarile finale in aer trebuie sa fie incolore, fara aburi sau vapori persistenti si fara picaturi de
apa.
Numarul documentului respectiv pentru informatii Program de

suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in monitorizare
aer
Anexa nr.5 S-a realizat
monitorizarea
factorilor de mediu in
conformitate cu
prevederile din AIM
nr.21/2006
220
9.1 Monitorizarea emisiilor in apa

Descrieti masurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzand orice monitorizare a mediului si frecventa,
metodologia de masurare si procedura de evaluare propusa. Trebuie sa folositi tabelele de mai jos si sa prezentati
referiri la informatii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar.
Apele tehnologice
De pe amplasament NU se evacueaza ape tehnologice.
Apele tehnologice sunt analizate lunar. Apele tehnologice sunt eliminate prin incinerare.
Apele uzate menajere
Evacuarea apelor menajere, se realizeaza in canalizarea oraseneasca, numai in conditiile
respectarii NTPA 002/2005. Apele uzate menajere sunt analizate din 3 in 3 zile.
Apele pluviale
Evacuarea apelor pluviale, se va realizeaza in canalizarea oraseneasca, numai in conditiile
respectarii NTPA 001/2005. Apele pluviale sunt analizate periodic la umplerea bazinelor.
Apele din forajele de observatie si control
Apele din forajele de observatie si control sunt analizate sememestrial.
Calitatea apelor se monitorizeaza intern, de catre Laboratorul MFM. Metalele grele sunt
analizate anual prin laboratoare autorizate.
La cererea organelor de control s-au monitorizat prin laboratoare autorizate calitatea apelor
tehnologice, menajere, pluviale si apa foraje.
Descrieti orice masuri speciale pentru perioadele de pornire si oprire.

Procesele tehnologice de fabricatie sunt discontinue. Se asigura supravegherea instalatiilor si
pe timpul opririi. Nu se impun masuri speciale in perioadele de pornire - oprire.
Observatii:
Frecventa de monitorizare va varia in functie de sensibilitatea receptorilor si trebuie sa fie proportionala cu
dimensiunea operatiilor.
Operatorul / Titularul de activitate trebuie sa aiba realizata o analiza completa care sa acopere un spectru
larg de substante pentru a putea stabili ca toate substantele relevante au fost luate in considerare la
stabilirea valorilor limita de emisie. Aceasta analiza trebuie sa cuprinda lista substantelor indicate de
legislatia in vigoare. Acest lucru trebuie actualizat in mod normal cel putin o data pe an.
Toate substantele despre care se considera ca pot crea probleme sau toate substantele individuale la care
mediul local poate fi sensibil si asupra carora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea
monitorizate sistematic. Aceasta trebuie sa se aplice in special pesticidelor obisnuite si metalelor grele.
Folosirea probelor medii alcatuite din probe momentane este o tehnica care se foloseste mai ales in cazurile
in care concentratiile nu variaza in mod excesiv.
In unele sectoare pot exista evacuari de substante care sunt mai dificil de masurat / determinat si a caror
capacitate de a produce efecte negative este incerta, in special cand sunt in combinatie cu alte substante.
Tehnicile de monitorizare a toxicitatii totale a efluentului pot fi asadar adecvate pentru a face masuratori
directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directa a toxicitatii. O anumita indrumare privind testarea
toxicitatii poate fi primita de la Autoritatea responsabila de emiterea autorizatiei integrate de mediu.
Numarul documentului respectiv pentru informatii Program de monitorizare

suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in efluent conventional curat
apele de suprafata
Anexa nr. 5 S-a realizat monitorizarea
factorilor de mediu in
conformitate cu prevederile
din AIM nr.21/2006
221
9.1.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa
DACA NU:
Sunt
Acreditarea detinuta
echipamentel
Metode si de prelevatorii de
e/ Eroarea de
Punct de Denumirea Frecventa de Metoda de intervale de probe si de
Parametru prelevatoarele masurare si
emisie receptorului monitorizare monitorizare corectare a laboratoare sau
de probe / eroarea globala
calibrarii detalii despre
laboratoarele care rezulta.
echipamentelor personalul folosit si
acreditate?
instruire / competente
Debit
pH
Temperatur
a
CCO/CBO
Turbiditate
Metale
Toate
celelalte
substante
evacuate
din
instalatie,
care sunt
cuprinse in
HG
352/2005
Din activitatea fabricii NU se evacueaza ape uzate DIRECT in apa de suprafata.
222
9. 3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana
Parametru Unitate de Punct de emisie Frecventa de Metoda de

masura monitorizare monitorizare
pH F1 si F2 SR EN ISO
10523:2012
CCO-Cr mgO/l SR ISO 6060:1996
Sodiu mg/l ISO 9964-1:1993
Potasiu mg/l ISO 9964-2: 1993
Magneziu mg/l SR EN ISO 7980:2002
Fier total mg/l SR ISO 6332:1996
Mangan mg/l SR EN ISO:
15586:2004
Cloruri mg/l SR ISO 9297:2001
Sulfati mg/l SR EN ISO:
10304-1:2009
Fosfati mg/l SR EN ISO:6878:2005
Azotati mg/l SR EN ISO
10304-1:2009
Azotiti mg/l de doua ori pe SR EN ISO
an 26667:2002
Azot mg/l SR EN ISO 7150-
amoniacal 1:2001
Indice de mg/l SR ISO 6439:2001
fenol fenol
Cianuri totale mg/l SR ISO 6703-1:1998
Crom mg/l SR EN ISO
hexavalent 18412:2007
Reziduu mg/l SR 7986-96
filtrabil uscat
la 105C
Detergenti mg/l SR EN 903:2003
anionici
Substante mg/l SR 7587/1996
extractibile cu
eter de petrol
Pe amplasament, exista executate 2 foraje de control.

Forajul F1 reprezinta calitatea apei la INTRAREA freaticului sub platforma si forajul F2
reprezinta calitatea apei la IESIREA freaticului sub platforma.
S-a realizat monitorizarea factorilor de mediu in conformitate cu prevederile din AIM nr.21/2006
si Notificarea nr.4/2002. Rezultatele masuratorilor au fost trimise la Garda Nationala de mediu
Comisariatul Judetean Neamt, APM Neamt, SGA Neamt, DAS Bacau.
9.4. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare
223
Unitate de Frecventa de Metoda de

Parametru Punct de emisie
SR EN ISO
pH unit. pH
10523:2012
Substante SR 7587/1996
extractibile cu eter mg/l
de petrol
Reziduu filtrabil mg/l SR 7986-96
uscat la 105C
SR EN ISO 7150-
Azot amoniacal mg/l
1:2001
SR ISO
CCOCr mgO2/l
6060:1996
SR EN ISO:
Sulfati mg/l
10304-1:2009
SR EN ISO
Azotiti mg/l
26667:2002
SR EN ISO
Azotati mg/l
10304-1:2009
Bazin ape menajere
La 3 zile SR EN ISO 1899-
CBO5 mgO2/l
1:2003
SR ISO 6703-
Cianuri totale mg/l
1:1998
SR ISO
Cloruri mg/l
9297:2001
SR EN ISO
Fosfor total mg/l
6878:2005
SR EN ISO
Cupru mg/l
15586:2004
Rezidiu filtrabil SR 7986-96
mg/l
uscat la 105C
SR EN ISO
Crom hexavalent mg/l
11083:1998
Detergenti SR EN 903:2003
mg/l
anionici
SR EN
Clor rezidul liber mg/l
7393-1:2003
Conform Autorizatiei de gospodarirea apelor societatea va monitoriza calitatea apelor menajere de

trei ori pe saptamana . Indicatorii urmariti: cei specificati in autorizatia de ape: pH, suspensii, CCOCr,
CBO5, substantele extractibile, detergenti sintetici, azot amoniacal, fosfor total, cianuri, sulfati, crom
hexavalent, cupru, clor rezidual liber.
Rezultatele se vor compara cu valorile de referinta prevazute de legislatia in vigoare.
RI a determinarilor efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Metalele grele s-au analizat cu
S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L..
Nu sunt neicadrari ale indicatorilor masurati.
Apele chimice ce urmeaza sa fie eliminate la linia de postprocesare termica ape uzate sunt
analizate o data pe luna .
Indicatorii urmariti : temperatura, pH, miros, materii in suspensie, CCOCr, substante extractibile in
eter de petrol, conductivitate, cloruri, azot amoniacal, reziduu fix, cupru, sulfati, alti indicatori specifici.
Unitate de Frecventa de Metoda de

Parametru Punct de emisie
224
SR EN ISO
pH unit. pH
10523:2012
Substante SR 7587/1996
mg/l
extractibile
Reziduu filtrabil mg/l SR 7986-96
uscat la 105C
SR EN ISO 7150-
Azot amoniacal mg/l
1:2001
SR ISO
CCOCr mgO2/l
6060:1996
SR EN ISO:
Sulfati mg/l
10304-1:2009
SR EN ISO
Azotiti mg/l
26667:2002
SR EN ISO
Azotati mg/l
10304-1:2009
Bazin ape pluviale de SR EN ISO 1899-
CBO5 mgO2/l La umplere
35 mc 1:2003
90mc SR ISO 6703-
Cianuri totale mg/l
1:1998
SR ISO
Cloruri mg/l
9297:2001
SR EN ISO
Fosfor total mg/l
6878:2005
SR EN ISO
Cupru mg/l
15586:2004
SR EN ISO
Crom total mg/l
15586:2004
SR EN ISO
Plumb mg/l
15586:20043
SR EN
Cobalt mg/l
7393-1:2003
SR EN ISO
Zinc mg/l
15586:2004
Apele pluviale se vor analiza la umplerea bazinelor. Indicatorii urmariti: pH, materii in suspensie,
CBO5, CCOCr, azot amoniacal, azotati, azotiti, fosfati, sulfati - ,cianuri, cloruri, substante extractibile;
reziduu fix. Odata pe an se vor determina metalele: Cu, Cr, Pb, Zn, Co.
RI prprezentand determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Metalele grele s-au
analizat cu S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L..
Mentiune: In AIM sunt metionate a fi analizate urmatoarele metale: Cu, Cr, Pb, Zn, Co.
Materiile prime utilizate la nivelul firmei nu contin Cr si nici Pb.
Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare Program de monitorizare S-a
privind monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de realizat monitorizarea factorilor
canalizare. de mediu in conformitate cu
prevederile din AIM nr.21/2006
9.5 Monitorizarea si raportarea deseurilor
225
Parametru UM Punct de emisie Frecventa de Metoda de

monitorizare monitorizare
Deseuri tehnologice (ape chimice, kg Procese Cantarire
slamuri, coji, materiale filtrante etc.) tehnologice
Deseuri ambalaje (plastic, hartie, kg Activitati conexe Cantarire
metalic)
Uleiuri uzate kg La predare Cantarire
Acumulatori uzati kg catre cantarire
Deseuri metalic feros si neferos kg gestiunea Cantarire
Deseuri nemenajere si menajere kg deseuri Cantarire
Alte deseuri (paleti lemn, separatori, buc., kg Cantarire
etc.)
DEEE kg Activitati tehnico- cantarire
sociale
Observatii:
Pentru generarea de deseuri trebuie monitorizate si inregistrate urmatoarele:
compozitia fizica si chimica a deseurilor;
pericolul caracteristic;
precautii de manevrare si substante cu care nu pot fi amestecate;
in cazul in care deseurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu imprastierea namolului sau un depozit de deseuri pe amplasament,
trebuie stabilit un program de monitorizare care ia in considerare materialele, agentii potentiali de contaminare caile potentiale de
transmitere din sol in apa subterana, apa de suprafata sau in lantul trofic.
Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind

monitorizarea si raportarea generarii de deseuri
Obligatii:
Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt
obligati sa-si identifice toate tipurile de deseuri generate. Fiecarui tip
de deseu i se va atibui un cod conform prevederilor din anexa nr. 2
la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii Fiecare deseu este
deseurilor caracterizat intr-o fisa
O prima clasificare imparte deseurile in deseuri periculoase si de omologare in baza
deseuri nepericuloase. unor RI efectuate de
Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt laboratoare.
obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor
periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi Deseurile periculoase
considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, daca au FTS.
acesta prezinta una sau mai multe dintre proprietatile prevazute in
anexa nr. 4 a L. 211/2011. Registrul de evidenta a
Agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o gestiunii deseurilor
evidenta a gestiunii acestora, in conformitate cu modelul prevazut In este constituit conform
anexa nr. 1 a H .G. 856/2002, pentru fiecare tip de deseu. cerintelor HG 856/2002.
Datele centralizate anual privind evidenta gestiunii deseurilor
se transmit autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, la
cererea acestora.
9.2 Monitorizarea mediului

226
9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant
Este ceruta monitorizarea de mediu in afara amplasamentului instalatiei?
Sunt cerute numai determinari privind apa freatica din FORAJE DE OBSERVATIE SI
CONTROL.
Observatii:
1) Necesitatea monitorizarii mediului in afara amplasamentului trebuie luata in considerare pentru evaluarea
efectelor emisiilor in cursurile de apa controlate, in apa subterana, in aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau
mirosuri neplacute.
2) Monitorizarea mediului poate fi ceruta, de. ex. atunci cand:
exista receptori vulnerabili;
emisiile au o contributie semnificativa asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) care este in
pericol de a fi depasit;
Operatorul doreste sa justifice o concluzie BAT bazandu-se pe lipsa efectului asupra mediului;
este necesara validarea modelarii.
3) Necesitatea monitorizarii trebuie luata in considerare pentru:
- apa subterana, cand trebuie facuta o caracterizare a calitatii si debitului si luate in considerare atat variatiile pe
termen scurt, cat si variatiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilita prin autorizatia de gospodarire a
apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care sa indice directia de curgere a apelor subterane, amplasamentul
si caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare;
- apa de suprafata, cand vor fi necesare, in conformitate cu prevederile autorizatiei de gospodarire a apelor,
prelevarea de probe, analiza si raportarea calitatii in amonte si in aval a cursurilor de apa controlate;
- aer, inclusiv mirosurile;
- contaminarea solului, inclusiv vegetatia si produsele agricole;
- evaluarea impactului asupra sanatatii;
- zgomot.
9.6.2. Monitorizarea impactului

Descrieti orice monitorizare a mediului realizata sau propusa in scopul evaluarii efectelor
emisiilor.
Investigatii realizate anterior PIF a fabricii de lacuri si vopsele - Turturesti

Terenul, pe care se amplaseaza instalatiile Fabricii lacuri si vopsele - Turturesti, avut anterior o
folosinta agricola. Pe amplasamentul analizat si-a desfasurat initial activitatea S.C. Avicola S.A., iar
dupa desfintare, cele doua hale aflate pe amplasament au fost folosite ca depozit de fructe.
In anul 1991, se incepe constructia la S.C. KBER S.R.L., firma cu capital integral privat.
Firma nu detine inregistrari anterior PIF Fabricii lacuri si vopsele - Turturesti . Din anul 1996 exista
inregistrari privind investigarea solului din anumite puncte din firma, comparate cu martorul aflat la o
distanta de 1,5 km de firma.
Din analizele efectuate de ECOIND Bucuresti 1997-2004: valorile obinute n cazul indicatorilor: pH,
umiditate, humus, azot total, conductivitate electric, carbonai i fosfor total sunt n cea mai mare
parte comparabile cu cele ale probei martor; diferenele ce apar sunt datorate modului de utilizare a
terenurilor.
Compararea rezultatelor obinute cu valorile normate n Ordinul 756/1997 al MAPPM conduce la
concluzia ca solul prezint, pentru indicatorii analizai, valori ale concentraiilor situate n
intervalul valori normale-prag de alert.
Din analiza activitilor desfurate la nivelul S.C .KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti rezult c
NU se evideniaz posibiliti de poluare direct a solului iar solul din incinta firmei prezint valori ale
concentraiilor indicatorilor analizai, comparabile cu cele ale probelor martor.
227
Parametru/factor de Studiu/metoda de
Concluzii (daca au fost formulate)
mediu monitorizare
Factor de mediu SOL
Evolutia solului la momentul obtinerii autorizatiei integrate de mediu nr. 21/04.07.2006
In Raportul de amplasament intocmit de S.C. FITPOL S.R.L. la capitolul SOL sunt prezentate
6 puncte de recoltare, cu prelevare pe doua adancimi sol/subsol.
Probele de sol s-au prelevat din urmatoarele zone:
Punctul 1- probe de sol prelevate din zona statiei de azot
- S1/1- adancime 0.00-0.30 m
S1/2- adancime 0.30- 0.50 m
Punctul 2 probe de sol prelevate din zona depozitului de materii prime lichide
S2/1- adancime 0.00-0.30 m
S2/2- adancime 0.30-0.50 m
Punctul 3 (S3) probe de sol prelevate din zona depozitului de solventi
- S3/1- adancime 0.00-0.30m
- S3/2- adancime 0.30- 0.50 m
Punctul 4 (S4) probe de sol prelevate din spatiu verde din zona Diviziei Rasini
- S4/1- adancime 0.00-0.30m
S4/2- adancime 0.30- 0.50 m
Punctul 5 (S5) probe de sol prelevate din spatiu verde din spate depozitului de produse finite
- S5/1- adancime 0.00-0.30m
S5/2- adancime 0.30- 0.50 m
Punctul 6 (S6) probe de sol prelevate din zona rezervor 500mc (apa tehnologica si incendiu)
si a rezervorului de apa potabila de 10 mc
- S6/1- adancime 0.00-0.30m
S6/2- adancime 0.30- 0.50 m
Rezultatele analizelor pentru metale, C organic, N total, fosfor, pH, substante organice din
probele de sol prelevate din cadrul S.C. KOBER S.R.L. S.A., comparate cu valorile de
referinta pentru soluri din categoria de folosinta mai putin sensibila conform Ord. Nr.
756/1997 al M.A.P.P.M.
Caracteristica generala, pentru toate probele de sol prelevate, este valoarea relativ ridicata a
continutului in metale, dar fara a se atinge insa pragul de alerta sau interventie.
Rezultatele sunt in concordanta cu valorile determinate in urma monitorizarii de catre INCD ECOIND a
solului din imediata vecinatate a amplasamentlui. Solul din incinta prezinta in general o asigurare
moderata in C organic si N si o buna asigurare in P. Deasemeni se evidentiaza caracterul usor acid al
solului din incinta similar valorilor inregistrate pentru solurile din vecinatate in perioada iulie 2001.
Prin autorizatiea integrata de mediu nr. 21/04.07.2006, s-au impus limitele normate pentru
solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997 si s-au
stabilit numai 3 puncte de recoltare.
Tanand seama de concluziile bilantului de mediu prin autorizatia integrata s-a impus monitorizarea
solului in urmatoarele puncte:
228

Frecventa stabilita: o data pe an. Parametrii care trebuiesc analizati sunt: pH, Cu, Pb, Zn, Cr,
Monitorizare propusa pentru activitatea fabricii de lacuri si vopsele - Turturesti:
AER
1. Monitorizarea emisiilor punctiforme
Conform AIM nr. 21/2006, actualizata la 29.10.2007, revizuita in 2012 firma are urmatoarele
obligatii:
Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele de

analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul de mai jos.
Sa monitorizeze emisiile tehnologice de COV in conformitate cu cerintele legislatiei
referitoare la COV in vigoare.
Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul EPER si
pentru plata la fondul de mediu;
Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii dispozitivelor
de reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia monitorizari emisiilor in
perioada de nefunctionare a lor.
PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII
Nr. Punct de Noxa Metoda de monitorizare

Crt. masu
rare Masurare Estimare
Prelevare Analiza frecv metoda Frec
enta venta
1 Cos Nox Conform Conform 1/an CORINA 1/an

centrala Ordin Standardelor IRE sau
Sox
termica 462/1993- ISO sau NE Bilanturi
CO de masa
norme In vigoare
pulberi metodologic Conform Pentru
2 Cos pulberi e metodelor din Trime lunar
pulberi-
instalatie CO sau altor NE Ghidul strial* AP40
postproce in vigoare
NMCOV national al
sare exprimati in emisiilor de
termica TOC poluanti,
ape uzate
HCl Apendix 3
,Conform
3 Cos sobe Nox BAT, principii 2/an 1/an
difil Sox generale de
CO monitorizare,
229
pulberi Anexa 2
Conform
Standardelor
in vigoare
,Catalogul
Standardelor
Romane ,
sectiunea
Protectia
mediului
Nota: Deoarece S.C. KBER S.R.L. Punctul de lucru Turturesti incinereaza doar apele uzate chimic
impure cu compozitie constanta din punct de vedere calitativ, avand in vedere capacitatea
mica a instalatiei se considera relevanta monitorizarea discontinua a noxele emise .
2. Monitorizarea emisiilor tehnologice

Conform AIM nr. 21/2006, actualizata la 29.10.2007, revizuita in 2012 firma are urmatoarele
obligatii:
Se determina odata/an debitele masice de pulberi evacuate prin intermediul gurilor de

ventilatie .
intermediul sistemului de ventilatie gaze reziduale captate si netratate. Acestea constitue,
conform definitiei Directivei COV, emisii fugitive. Monitorizarea emisiilor fugitive de COV se
face prin intocmirea anuala a planului de gestionare a solventilor organici.
Se vor monitoriza imisiile de noxe la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei
specifice de protectie a muncii .
Se iau toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor, astfel incat impactul activitatii
asupra personalului si a populatiei din zona invecinata sa fie minim.
Conform bilanturilor COV efectuate anual, nu s-au inregistrat depasiri ale emisiilor COV fata de
valorile prescrise. In anexa nr. 5 este prezentat bilantul COV pentru anul 2014.
APA
1.Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata
Din activitatea S.C. KBER S.R.L. nu rezulta emisii directe in ape de suprafata.
2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana
Pentru monitorizarea calitatii apei subterane , de doua ori pe an se vor analiza comparativ
probe din cele doua foraje, F1 si F2 . Indicatorii urmariti sunt conform Notificarii de punere in
functiune nr.4/12.12.2002 a Directiei Apele Romane Siret.
Determinarilor efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Nu sunt neincadrari ale
indicatorilor masurati datorate activitatii desfasurate la nivelul firmei.
3. Alte monitorizari
Conform AIM si Autorizatiei de gospodarirea apelor societatea monitorizeaza calitatea apelor uzate
menajere de trei ori pe saptamana . Indicatorii urmariti: cei specificati in autorizatia de ape: pH,
suspensii, CCOCr, CBO5, substante extractibile, detergenti sintetici anionici, azot amoniacal, fosfor
total, cianuri, sulfati, crom total, crom hexavalent, cupru, clor rezidual liber.
Metodele de analiza sunt cele reglementate in HG 352/2005 si Sectiunea 9 Monitorizare.
Rezultatele se compara cu valorile de referinta prevazute de legislatia in vigoare.
230
Apele chimice ce urmeaza sa fie eliminate la linia de post-procesare termica ape uzate se analiza o
data pe luna .
Indicatorii urmariti : temperatura, pH, miros, materii in suspensie, CCOCr, substante extractibile in
eter de petrol, conductivitate, cloruri, azot amoniacal, reziduu fix, cupru, sulfati, alti indicatori specifici.
Apele pluviale se analiza la umplerea bazinului de 35 mc.

Indicatorii urmariti: pH, materii in suspensie, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfati,
cianuri, clor rezidul liber-, substante extractibile; reziduu fix. Odata pe an se vor determina metalele:
Cu, Cr, Pb, Zn, Co.
RI privind determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Metalele grele s-au analizat
cu S.C. GIVAROLI IMPEX S.R.L..
Mentiune: In AIM sunt metionate a fi analizate urmatoarele metale: Cu, Cr, Pb, Zn, Co. Materiile
prime utilizate la nivelul firmei nu mai contin Pb si nici Cr.
3. SOLUL
Prevederile AIM impun monitorizarea solului in urmatoarele puncte:

Analizele de sol se fac o data pe an; parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei A.3.1.
la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu,
avindu-se in vedere riscul prezentat de fiecare instalatie, sunt: pH, Cu, Pb, Zn, Cr, Co, Mn, Hg, total
hidrogarburi aromatice.
Firma are obligatia de a lua toate masurile de protectie pentru prevenirea poluarii solului si
pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997privind evaluarea
poluarii mediului, descrise in tabelul de mai jos.
Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr.
756/1997
Total Metale grele
Hidrocarburi
aromatice
Valori
normale <0,5 0,1 20 900 20 5 1 20 100
(mg/kg s.u.)
Prag de
50 4 250 2000 250 25 5 200 700
alerta
Prag de
150 10 500 4000 1000 50 10 500 1500
interventie
RI privind determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5.

4.ZGOMOTUL
Conform AIM nr.21/2006, monitorizarea Zgomotului se va realiza astfel:
231

crt.
amplasamentului, cat mai ISO 9613-2
aproape de locuinta familiei SR ISO 8297/1999
Chirila SR EN ISO 3744/1998
aproape de locuinta si livada
Conform Autorizatiei Integrata de Mediu nr. 21/04.07.2006 valoarea limita maxim admisa este
de 65 dB in timpul zilei, si 55 dB/ pe timpul noptii.
RI privind determinarile efectuate in anul 2015 sunt redate in anexa nr. 5. Nu s-au inregistrat
depasiri a nivelului de zgomot la limitele incintei, valorile se incadreaza sub valorile limita impuse prin
AIM.
5. DESEURI
Precizari din Autorizatia Integrata de Mediu nr. 21/04.07.2006, revizuita in 2012
Conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor firma are obligatia:
sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin autorizatii
de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;
sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure
indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri
nepericuloase;
sa separare deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
sa tina evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei, modului de
transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare si sa o puneti la dispozitia autoritatilor
competente, la cererea acestora;
sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie,
in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora;
sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din
activitatea proprie si sa le transmita la cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;
sa asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din
HG 856/2002 si sa o transmita anual la APM Neamt.
sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani;
sa suporte costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin gestionarea
defectuoasa a deseurilor;
Alte precizari:
Evidenta gestiunii deseurilor se va tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG
nr.856/2002;
inregistrarile vor fi pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu;
transportul deseurilor se va realiza cu respectarea HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul
deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei
gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004;
uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona cu respectarea prevederilor HG
nr.235/2007;
acumulatorii uzati vor fi gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001;
deseurile cu continut de azbest se vor gestiona conform prevederilor HG nr.124/2003, cu
modificarile aduse de HG 734/2006 si HG 210/2007;
ambalajele si deseurile de ambalaje se vor gestiona conform prevederilor Legea nr.249/2015
privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje. /preluate pe baza
de contract cu asigurarea trasabilitatii acestora.
operatorul instalatiei este obligat sa indeplineasca cel putin obiectivele prevazute in anexa nr.
3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
232
9.7. Monitorizarea variabilelor de proces
Descrieti monitorizarea variabilelor de proces

Urmatoarele sunt exemple de variabile de
Descrieti masurile luate sau pe care
proces care ar putea necesita
intentionati sa le aplicati
monitorizare:
- materiile prime trebuie monitorizate din Se monitorizeaza calitatea materiilor prime si
punctul de vedere poluantilor, atunci cand auxiliare alimentate in instalatii.
acestia sunt probabili si informatia
provenita de la furnizor este
necorespunzatoare;
- oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau Sunt urmariti parametrii conform regulamentelor
temperatura in cuptor sau in emisiile de de functionare.
gaze;
- eficienta instalatiei atunci cand este Da.
importanta pentru mediu;
- consumul de energie in instalatie si la Se contorizeaza consumul de energie in fiecare
punctele individuale de utilizare in instalatie.
conformitate cu planul energetic (continuu
si inregistrat);
- calitatea fiecarei clase de deseuri Registru de evidenta a deseurilor.
generate.
Listati alte variabile de proces care pot fi
importante pentru protectia mediului.
9.8. Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala
Descrieti orice masuri speciale propuse pentru perioada de punere in functiune, oprire sau alte conditii
anormale. Includeti orice monitorizare speciala a emisiilor in aer, apa sau a variabilelor de proces ceruta pentru
a minimiza riscul asupra mediului.
Masurile aplicate la porniri/opriri instalatii, sunt in conformitate cu Regulamentele de

functionare, in care sunt prevazute instructiuni de lucru pentru conditii anormale, astfel incat
sa se asigure elementele de protectie, necesare factorilor de mediu si a factorului uman.
233
Sectiunea 10 Dezafectare
10. DEZAFECTARE
10.1. Masuri de prevenire a poluarii luate inca din faza de proiectare

(Pentru o instalatie noua) descrieti modul in care au fost luate in considerare urmatoarele etape in
faza de proiectare si de executie a lucrarilor
Utilizarea rezervoarele si conductele subterane sunt evitate atunci cand este posibil (doar daca nu sunt
protejate de o izolatie secundara sau printr-un program adecvat de monitorizare);
Rezervoarele cu materii prime /produse finite sunt supraterane. Conductele de vehiculare
materii prime/produse finite sunt supraterane.
este prevazuta drenarea si curatarea rezervoarelor si conductelor inainte de demontare;
Da.
lagunele si depozitele de deseuri sunt concepute avand in vedere eventuala lor golire si inchidere;
Nu este cazul.
izolatia este conceputa astfel incat sa fie impermeabila, usor de demontat si fara sa produca praf si
pericol;
Da.
materialele folosite sunt reciclabile (luand in considerare obiectivele operationale sau alte obiective de
mediu).
Da.
Nota: pentru instalatiile existente, asa cum sunt specificate in OUG 152/2002 privind prevenirea, reducere si
controlul integrat al poluarii, este necesar ca la prima autorizare integrata de mediu, documentatia sa prezinte si
programul / masurile prevazute pentru dezafectare, astfel incat sa previna poluarea mediului.
S-a prezentat programul / masurile prevazute pentru dezafectare, astfel incat sa previna
poluarea mediului.
10.2. Planul de inchidere a zonei

Documentatia pentru solicitarea autorizatiei integrate a instalatiilor noi si a celor existente trebuie sa contina un
Plan de inchidere a instalatiei.
Planul de inchidere este prezentat in anexa 6. Planul de inchidere a fost intocmit si

inainatat la ARPM la solicitarea de reactualizare a AIM cu adresa nr. 298/30.07.2007.
Cele de mai jos pot fundamenta planul de inchidere a instalatiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de
amplasament si actualizat daca circumstantele se modifica. Orice revizuiri trebuie trimise Autoritatii responsabila
de emiterea autorizatiei integrate de mediu.
Furnizati un Plan de Amplasament cu indicarea pozitiei tuturor rezervoarelor, Plan general

conductelor si canalelor subterane sau a altor structuri. Identificati toate cursurile de Anexa 12
apa, canalele catre cursurile de apa sau acvifere. Identificati permeabilitatea
structurilor subterane. Daca toate aceste informatii sunt prezentate in Planul de
Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceti o referire la acesta.
235
10.3. Structuri subterane

Pentru fiecare structura subterana identificata in planul de mai sus se prezinta pe scurt detalii privind modul in care poate fi
golita si curatata / decontaminata si orice alte actiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor din functiune in conditii
de siguranta atunci cand va fi nevoie. Identificati orice aspecte nerezolvate.
Masuri pentru scoaterea din
Structuri subterane Continut
functiune in conditii de siguranta
Conducte de alimentare cu Apa potabila, apa Golire, verificare
apa industriala, apa PSI
Canalizari. Conducte de Ape uzate Golire, verificare, desfundare (daca e
canalizare tehnologice, cazul), spalare
menajere si pluviale
Retele electrice Cabluri electrice Scoatere de sub tensiune
10.4. Structuri supraterane

Pentru fiecare structura supraterana identificati materialele periculoase (de ex. izolatiile de azbest)
pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare. Orice alte pericole pe
care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potentiale este mai importanta
decat solutiile, cu exceptia cazului in care dezafectarea este iminenta.
Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericole potentiale
Utilaje/echipamente Substante chimice periculoase Pericol de intoxicare
Pericol de incendiu
Cladire P + 1 Diverse substante, utilaje, Pericol de intoxicare
P+2 echipamente, cabluri electrice, Pericol de incendiu
etc. Pericol de explozie
Pericol de electrocutare
Pericol de cadere de la
inaltime
Conducte Substante chimice Pericol de intoxicare
Pericol de incendiu
Pericol de explozie
Depozite Diverse substante chimice Pericol de intoxicare
Pericol de incendiu
Pericol de explozie
Pericol de cadere de la
inaltime
Statii electrice Uleiuri minerale Pericol de electrocutare
Pericol de poluare
Bazin de retentie Ape impurificate Pericol de contaminare sol
Cuve de retentie Substante chimice Pericol de contaminare sol
10.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice).

Lagune
Identificati toate lagunele (iazuri de decantare, iazuri
biologice)
Care sunt poluantii / agentii de contaminare din apa?
Cum va fi eliminata apa?
Care sunt poluantii / agentii de contaminare din sediment
/ namol?
Cum va fi eliminat sedimentul / namolul?
Cat de adanc patrunde contaminarea?
Cum va fi tratat solul contaminat de sub laguna (iazuri de
decantare, iazuri biologice)?
Cum va fi tratata structura lagunei (iazuri de decantare, iazuri
236
biologice) pentru recuperarea terenului?

Nu este cazul. Societatea KOBER nu detine, pe amplasamentul Turturesti, iazuri de
decantare.
10.6. Depozite de deseuri

Depozite de deseuri
Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de pe
amplasament poate indeplini conditiile echivalente de incetare a
functionarii;
Exista studiu de expertizare sau autorizatie de functionare in
siguranta?
Sunt implementate masuri de evacuare a apelor pluviale de pe
suprafata depozitelor?
Nu este cazul. S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru Turturesti nu detine pe amplasament,
depozite definitive de deseuri.
10.7. Zone din care se preleveaza probe

Pe baza informatiilor cuprinse in Raportul de Amplasament si a operatiilor propuse pentru prevenirea si controlul
integrat al poluarii, identificati zonele care ar putea fi considerate in aceasta etapa ca fiind cele mai importante
pentru realizarea analizelor de sol si de apa subterana la momentul dezafectarii. Scopul acestor analize este de
a stabili gradul de poluare cauzat de activitatile desfasurate si necesitatea de remediere pentru aducerea
amplasamentului intr-o stare satisfacatoare, care a fost definita in raportul initial de amplasament.
Zone / locatii in care se preleveaza probe de sol / Motivatie

apa subterana
Solul pe pe platforma fabricii Solul este analizat anual in punctele
unde impactul activitatilor desfasurate pe
platforma este mai mare.
In cazul dezafectarii instalatiei prelevarea
probelor de sol ar fi necesare in zonele
potential afectate.
Forajele de observatie ale platformei fabricii Sunt 2 foraje de observatie si control

privind calitatea apelor din freatic. Primul
foraj F1 caracterizeaza calitatea apelor la
intrarea sub platforma Turturesti si forajul
F2 care caracterizeaza calitea apelor
freatice la iesirea de sub platforma firmei
Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza
dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si
indicati termenele la care vor fi realizate.
Studiu Termen (anul si luna)
- -
Identificati oricare alte probleme pertinente, care trebuie rezolvate in eventualitatea dezafectarii. -
237
Sectiunea 11 Aspecte legate de amplasamentul pe care se afla instalatia
11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL

PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Sunteti singurul detinator de autorizatie integrata de mediu pe

amplasament? Da
Daca da, treceti la Sectiunea 12.
11.1 Sinergii
Luati in considerare si descrieti, daca exista sau nu oportunitati de aparitie a sinergiilor cu alti detinatori de
autorizatie de mediu, fata de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici, care pot avea influenta asupra
emisiilor produse de instalatie.
Tehnica Oportunitati
- proceduri de comunicare intre diferitii detinatori de
autorizatie; in special cele care sunt necesare pentru a
garanta ca riscul producerii incidentelor de mediu este
minimizat;
- beneficierea de economiile de proportie pentru a
justifica instalarea unei unitati de co-generare;
- combinarea deseurilor combustibile pentru a justifica
montarea unei instalatii in care deseurile sunt utilizate
la producerea de energie / unei instalatii de co-
generare;
- deseurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca
materii prime intr-o alta instalatie;
- efluentul epurat rezultat dintr-o activitate, avand
calitate corespunzatoare pentru a fi folosit ca sursa de
alimentare cu apa pentru o alta activitate;
- combinarea efluentilor pentru a justifica realizarea unei
statii de epurare combinate sau modernizate;
- evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea
un efect daunator asupra unei activitati aflate in
vecinatate;
- contaminarea solului rezultata dintr-o activitate care
afecteaza alta activitate - sau posibilitatea ca un
Operator sa detina terenul pe care se afla o alta
activitate;
Altele
11.2. Selectarea amplasamentului

Justificati selectarea amplasamentului propus (pentru instalatii noi).
238
Sectiunea 12 Limite de emisii
12. LIMITELE DE EMISIE
12.1 Inventarul emisiilor si compararea cu valorile limita de emisie stabilite / admise

12.1.1. Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT-urilor
(stergeti sectiunile in care nu se aplica)
Cerinte suplimentare sau variate pentru tipuri specifice de activitate.
Activitate Emisie Puncte de Nivel limita UM Tehnici care pot Orice
emisie propus de fi considerate a fi abatere de la
societate BAT limita - faceti
justificarea
aici
NOx 350 Combustibil
T furnizare Cos
SOx 35 curat- gaz metan
gent termic evacuare mg/Nmc
CO 100 Arzator nou,
hnologic H=14 m
Pulberi 5 performant
obe agent NOx 350 Combustibil
Cos
rmic SOx 35 curat- gaz metan
evacuare mg/Nmc
hnologic CO 100 Arzator nou,
H=21 m
erminol) Pulberi 5 performant
12.1. 2 . VLE- Statie postprocesare termica ape uzate
Localizare sursa Noxe emise VLE conform L.278/2013

de emisie
mg/Nmc mg/Nmc
staie 97%- 10
uzate TOC
CO 50 100%- 100
HCl 10 100%- 60
97% - 10
NOTA :
VLE pentru mediile la jumatate de ora se considera respectate daca sunt indeplinite
ambele conditii ;ex pulberi: toate masuratorile(100%) sa fie mai mici ca 30 si 97% din
masuratori mai mici ca 10.
12.1.3 Emisii de solventi

S.C. KOBER S.R.L. are obligatia de a elabora anual Planul de gestionare a solventilor organici cu
continut de COV pentru a evalua conformarea cu VLE impuse de HG 699/2003 cu modificarile HG
1902/2004 astfel:
E = 3% x CS; E<3%CS

239
Se vor determina odata/an debitele masice de pulberi evacuate prin intermediul gurilor de
ventilatie .
Cerinte suplimentare sau variate pentru tipuri specifice de activitate.

Orice
Tehnici care abatere de
Puncte de Nivel UM pot fi la limita -
Activitate Emisie
emisie limita considerate a faceti
fi BAT justificarea
aici
Instalatii Cosuri de
tehnologic pulberi evacuare 50 mg/mc Filtre cu saci
e H=8-15 m
Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie prezentate mai sus.
12.4. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Emisii anuale de CO2 in mediu
Sursa de energie
(tone/an )
Electricitate din reteaua publica -
Electricitate din alta sursa* -
Abur adus din afara amplasamentului / apa fierbinte* -
Gaz
Petrol -
Total
* specificati mai jos sursa si factorul pentru emisiile de CO 2
(Nu exista valori limita pentru emisiile masice de CO2)
12.4 Evacuari in reteaua de canalizare proprie
12.4.1. Emisii in apa asociate utilizarii BAT-urilor
Puncte de Valoare impusa Valoarea BAT

emisie mg/l mg/l
Nota: O valoare prag este stabilita facand referinta mai intai la legislatia romana si apoi la ghidurile de
referinta pentru BAT si in cazul in care nici una din cele doua alternative de mai sus nu se aplica putem sa
ne ghidam dupa VLE stabilite prin normele unui alt stat membru.
OBS: Se specifica cel putin valorile limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii pentru care se solicita
emiterea autorizatiei integrate de mediu.
NU sunt emisii in apa.
12.4.2. Emisii in reteaua de canalizare oraseneasca sau cursuri de apa de suprafata

(dupa preepurarea proprie)
Canalizarea Menajera
240

Efluentul menajer strabate bazinul decantor, dupa care este pompat in canalizarea oraseneasca,
printr-o conducta de 110 mm (PEHD) care are un traseu paralel cu conducta de aductiune apa
potabila. Calitatea apelor menajere se vor incadra in limitele prevazute de contractul cu Contract
nr.1360126301801/10.06.2013 cu C.J. Apa Serv S.A. Neamt.si H.G.352/2005-NTPA002/2005.
Canalizarea Chimica
Apele chimic impure nu se evacueaza in canalizarea chimic impura, ci constituie deseuri lichide
care se elimina la instalatia de post procesare termica ape uzate tehnologice.
Canalizarea Pluviala
Sistemul de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe toata suprafata platformei.
Colectarea apelor meteorice se realizeaza cu ajutorul unor rigole, guri de scurgere si retele
subterane din tuburi de beton, PEHD si PVC-KG avand Dn=200-500mm.
Datorita extinderii suprafetei construite si a suprafetelor betonate ale incintei, debitul maxim
calculat de ape meteorice este de 330l/s, pentru o suprafata de 4 ha.
Ob.108 Bazin de colectare ape meteorice , V=90 mc, care preia apele de ploaie aferente zonei
de fabricatie din primele 10 min, dirijate prin camerele de distributie CDS1 si CDS2;
Ob.108A Casa pompe ape meteorice, care preia apele dupa 10 min de ploaie dirijate prin
intermediul CDS1 si CDS2 si de pe suprafata reprezentand extinderea platformei;
camine de distributie ape pluviale CDS1 si CDS2 pentru colectarea si dirijarea apelor, prevazute
cu doi robineti fluture actionati electric;
sistemul de evacuare a apelor meteorice de pe platforma S.C. KBER S.R.L. punct de lucru
Turturesti in canalizarea pluviala oraseneasca, ce consta intr-o conducta din polietilena de
inalta densitate Dn 160 mm.
Apele din bazinul de 35 mc pot fi utilizate ca ape industriala sau pot fi evacuate in canalizarea
oraseneasca pluviala.
Apele colectate in primele 10 min de ploaie de pe suprafata aferenta zonei de fabricatie sunt
dirijate prin camerele de distributie CDS1 si CDS2 in bazinul de 90 mc.
in cazul in care rezultatele analizelor depasesc conditiile impuse prin NTPA 001/2005, apele sunt
dirijate in statia de preepurare;
in cazul in care rezultatele analizelor se incadreaza in NTPA 001/2005, apele sunt folosite pentru
uz intern ca apa industriala.
Fabrica de lacuri si vopsele nu evacueaza apa uzata direct in apa de suprafata.
241
Seciunea 13 Impact
13. IMPACT
14.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

Luand in considerare faptul ca au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilant de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie sa
corespunda nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activitati. Instalatiile care evacueaza emisii in receptori importanti sau sensibili sau emit
substante a caror natura si cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliata a efectelor potentiale. In cazul in care instalatiile evacueaza
doar un nivel scazut de emisii si nu exista receptori afectati sau sensibili, aceste zone pot sa nu necesite o astfel de evaluare detaliata.
Operatorii trebuie sa aiba dovezi care sustin evaluarea impactului exercitat de activitatile lor asupra mediului si acestea sa fie componente ale documentatiei de solicitare.
Indrumarul privind evaluarea BAT prezinta o metodologie pentru efectuarea acestei evaluari, care ofera recomandari suplimentare privind natura informatiilor si nivelul de
detaliere necesar. De asemenea, ofera o metoda de stabilire a importantei impactului unei evacuari asupra mediului receptor.
Pentru fiecare solicitare de acord de mediu pentru un obiectiv nou incadrat cu potential impact asupra mediului s-au facut Studii
de impact. Concluziile studiilor au fost tot timpul pozitive permitand dezvoltarile firmei: sectia EVA, sectia VP, transportul
pneumatic, depozite.
Alte documentatii efectuate pentru obtinerea autorizatiilor de mediu au fost Bilanturile de nivel II in care s-au facut masuratori si
modelari ale potentialilor poluanti.
Concluziile acestor masuratori si modelarea poluantilor au demostat ca activitatea firmei respecta reglementarile in vigoare privind
mediul si ca impactul activitatii este nesemnificativ.
Datorita locuintelor din imediata apropiere a amplasamentului S.C. KBER S.R.L. , s-a dat o mare importanta evaluarii starii
mediului in zona, in ultimii ani realizandu-se urmatoarele studii:
1.Studiu de impact efectuat in 2003 de INCD-ECOIND BUCURESTI, in vederea obtinerii acordului de mediu pentru
constructia liniei de vopsele pulberi II.
2. Evaluarea riscului de mediu efectuat de S.C. FITPOL S.R.L. in 2005 in scopul identificarii si cuantificarii pericolelor
induse de prezenta substantelor periculoase pe amplasament.
3. Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de S.C. KBER S.R.L., efectuat de Institutul de Sanatate Publica
Iasi in 2003
4. Evaluarea riscului pentru sanatate a poluarii produse de S.C. KBER S.R.L., efectuat de Institutul de Sanatate Publica
Iasi in 2005 .
6. Evaluarea impactului asupra vegetatiei , ca urmare a emisiilor rezultate de la firma S.C. KBER S.R.L.
Prin elaborarea acestor studii s-au efectuat msurtori directe privind calitatea aerului la limita perimetrului care au
demonstrat o calitate a aerului care se ncadreaz n limitele maxime admisibile conform legislaiei n vigoare .
Cercetarea starii vegetatiei, in 3 faze de vegetatie au pus in evidenta ca vegetatia din incinta si din zonele invecinate NU
este afectata de emisiile tehnologice.
242
Seciunea 13 Impact
13.2 Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare

Trebuie anexate harti si planuri ale amplasamentului la scara corespunzatoare pentru a indica in mod vizibil localizarile receptorilor, sursele si punctele de monitorizare in care
au fost facute masuratori pentru substantele evacuate sau pentru impactul substantelor evacuate din instalatii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, national sau
international, in functie de marimea si natura instalatiei si de natura evacuarilor.
- In special, urmatorii receptori importanti si sensibili trebuie luati in considerare ca parte a evaluarii:
- Habitate care intra sub incidenta Directivei Habitate, transpusa in legislatia nationala prin Legea 462/2001, aflate la o distanta de pana la 20 km de instalatie sau
pana la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWth
- Arii naturale protejate aflate la o distanta de pana la 20 km de instalatie
- Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalatie
- Comunitati (de ex. scoli, spitale sau proprietati invecinate)
- Zone de patrimoniu cultural
- Soluri sensibile
- Cursuri de apa sensibile (inclusiv ape subterane)
- Zone sensibile din atmosfera (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosfera, calitatea aerului in zona in care SCM este amenintat)
- Informatiile despre identificarea receptorilor importanti si sensibili trebuie rezumate in tabelul de mai jos (extindeti tabelul daca este nevoie) 129
Punctul de lucru KBER S.R.L., situat la cca. 4 km de municipiul Piatra Neamt, isi are amplasata platforma industriala in satul Turturesti, comuna
Girov, jud. Neamt.
la S DN 15 D Piatra Neamt Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata si o locuinta;
la V terenuri agicole.

X : NV: 69331,6818; NE: 609499,1922;SE: 609415,9446; SV: 609252,3885;
Y: NV: 605833,7967;NE: 605796,3950;SE: 605579,8842;SV: 605629,6939
Localitatile urbane si rurale, sunt:
- Sat Turturesti, vatra satului la distanta < 1 Km, pe directia E-SE;
- municipiul Piatra Neamt, la distanta > 4,5 Km, pe directia V-SV;
129
Receptorii sensibili la mirosuri i zgomot trebuie s fi fost identificati n Seciunile 5.6 i 9 din solicitare
243
Seciunea 13 Impact
13.2.1. Identificarea receptorilor importanti si sensibili
Harta de referinta Tip de receptor care Lista evacuarilor din instalatie care pot Localizarea informatiei de suport privind impactul
pentru receptor poate fi afectat de avea un efect asupra receptorului si evacuarilor (de ex. rezultatele evaluarii BAT, rezultatele
emisiile din parcursul lor. (Aceasta poate include atat modelarii detaliate, contributia altor surse anexate
instalatie efectele negative, cat si pe cele pozitive) acestei solicitari)
13.3 Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului
Operatorii / Titularii de activitate trebuie sa faca dovada ca o evaluare satisfacatoare a efectelor potentiale ale evacuarilor din activitatile autorizate a fost realizata si impactul
este acceptabil. Acest lucru poate fi facut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT si a altor informatii suplimentare pentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate
de emisiile rezultate din activitati. Rezultatul evaluarii trebuie inclus in solicitare si rezumat in tabelul 14.3.1 de mai jos.
14.3.1. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor (extindeti tabelul daca este nevoie):
Rezumatul evaluarii impactului
Listati evacuarile semnificative de Descrierea motivelor pentru elaborarea unei Confirmati ca evacuarile semnificative nu au drept rezultat o
substante si factorul de mediu in care sunt modelari detaliate, daca aceasta a fost realizata si depasire a SCM prin listarea Concentratiei Preconizate in
evacuate, de ex. cele in care contributia localizarea rezultatelor (anexate solicitarii) Mediu (CPM) ca procent din SCM pentru fiecare substanta
procesului (CP) este mai mare de 1 % din (inclusiv efectele pe termen lung si pe termen scurt, dupa
SCM* caz)*
Efectele evacuarilor asupra factorilor de
mediu au fost prezentate la subpunctul
13.1.
* SCM se refera la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil
244
Seciunea 13 Impact
13.4 Managementul deseurilor

Referitor la activitatile, care implica eliminarea sau valorificarea deseurilor, luati in considerare obiectivele
relevante in tabelul urmator si identificati orice masuri suplimentare care trebuie luate in afara de cele pe
care v-ati angajat deja sa le realizati, in scopul aplicarii BAT-urilor, in aceasta Solicitare de obtinere a
autorizatiei integrate de mediu.
Obiectiv relevant Masuri suplimentare care trebuie

luate
a) asigurarea ca deseul este recuperat sau
eliminat fara periclitarea sanatatii umane si fara
utilizarea de procese sau metode care ar putea
afecta mediul si mai ales fara:
- risc pentru apa, aer, sol, plante sau animale;
Da
sau
Da
- cauzarea disconfortului prin zgomot si mirosuri;
Da
sau
- afectarea negativa a peisajului sau a locurilor
de interes special.
Societatea KBER tine evidenta deseurilor generate pe amplasamentul Fabricii de

lacuri si vopsele Turturesti, in conformitate cu prevederile legale.
Referitor la obiectivul relevant

b) implementare, cat mai concret cu putinta, a unui plan facut conform prevederilor din Planul Local de
Actiune pentru protectia mediului completati tabelul urmator:
Identificati orice planuri de dezvoltare Faceti observatii asupra gradului in

realizate de autoritatea locala de care propunerile corespund cu
planificare, inclusiv planul local pentru continutul unui astfel de plan
deseuri
245
Seciunea 13 Impact
13.5 Habitate speciale
Cerinta Raspuns (Da / Nu / identificati / confirmati

includerea, daca este cazul)
Ati identificat Situri de Interes Nu
Comunitar (Natura 2000), arii naturale
protejate, zone speciale de
conservare, care pot fi afectate de
operatiile la care s-a facut referire in
Solicitare sau in evaluarea
dumneavoastra de impact de mai sus?
Ati furnizat anterior informatii legate de Da
Directiva Habitate, pentru SEVESO
sau in alt scop?
Exista obiective de conservare pentru Nu.
oricare din zonele identificate? (D/N,
va rugam enumerati)
Realizand evaluarea BAT pentru Nu prezinta impact semnificativ.
emisii, sunt emisiile rezultate din
activitatile dumneavoastra apropiate
de sau depasesc nivelul identificat ca
posibil sa aiba un impact semnificativ
asupra ariilor protejate? Nu uitati sa
luati in considerare nivelul de fond si
emisiile existente provenite din alte
zone sau proiecte.
246
Sectiunea 14 Programul pentru conformare si programul de modernizare
14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI

PROGRAMUL DE MODERNIZARE
Va rugam sa rezumati mai jos toate datele pe care le-ati propus in sectiunile anterioare ale solicitarii.
Masurile incluse in Planul de actiuni si Programul de modernizare trebuie grupate pe sectiuni pentru fiecare
factor de mediu afectat, masuri de reducere a poluarii, masuri de remediere a poluarii istorice, pe baza
obiectivului principal al masurii respective.
Masura Data propusa Costuri, Sursa de

pentru Euro finantare/ Nota
implementare
Planul de actiuni se va stabili impreuna cu Autoritatea de mediu, daca se va

considera necesar.
Nota:
0 = sursa va trebui identificata
1 = finantare proprie
2 = credit bancar
3 = institutie financiara internationala
4 = finantare nerambursabila
Programul pentru conformare trebuie sa includa obligatoriu si prevederile Programului de

etapizare, anexa la Autorizatia de Gospodarirea Apelor
In acest moment, ati realizat toate etapele solicitarii dumneavoastra. Va rugam sa va

intoarceti la pagina de inceput pentru a verifica daca ati inclus toate elementele necesare.
Avizat,
Director Productie
ing. Geanina Amatoaiei
Intocmit,
Sef birou PMED-SIPP-PSI analist calitate
ing. Camelia Anemtoaicei
247

SC Kober SRL - Turturești, Dumbrava Roșie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC Kober SRL - Turturești, Dumbrava Roșie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

LISTA DE VERIFICARE A COMPOMENTEI DOCUMENTATIEI DE SOLICITARE

Anexa 1 Lista materii prime

Numele Solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului:

Cod CAEN: 2030 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor

Cod NOSE-P: 105.09 - Procesarea compusilor chimici organici

Numele si prenumele proprietarului:

Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului:

Titularul de activitate / operatorul instalatiei isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si

Nume: ing. Florin Amarandei Semnatura si stampila

INFORMATIA SOLICITATA DE ART. 16 ALIN.1 AL OUG. 34/2002 PRIVIND PREVENIREA,

Unde se regaseste in Verificare

Lista de Verificare a Componentei Documentatiei de Solicitare

Element Sectiune Verificat de Verificat

Element Sectiune Verificat de Verificat

Utilitatile asociate acestor spatii de lucru sunt reprezentate de:

Schemele proceselor tehnologice sunt redate in fig. 1,2,2,3,4,5, cu marcarea punctelor de

Aerul comprimat si aerul AMC este asigurat de doua compresoare :

Centrale termice Motan

Alimentarea cu gaz metan

Alimentarea cu energie electrica

Produse finite obtinute in sectiile de productie sunt:

Numar de personal: 100

1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica

Proprietarul terenului; titularul activitatii

ocupata de constructiile si instalatiile societatii este de 34860 mp.

Conform hartii de zonare seismica a teritoriului Romaniei, Normativ Seismic P100/92,

Teritoriul judetului Neamt apartine in proportii aproximativ egale sectorului cu clima de

Regimul precipitatiilor prezinta variatii importante in raport cu unitatile de relief. Cantitatile

Din determinarile efectuate de laboratoare abilitate au rezultat urmatoarele:

pentru factorul de mediu apa

pentru factorul de mediu sol

Rezultatele centralizate in tabele au condus la urmatoarele concluzii:

in 2008 a fost transferata activitatea sectiei EVA pe platforma Dumbrava Rosie;

Modernizarea sectiei Rasini si a parcului de maturatoare rasini:

inlocuirea anumitor trasee, refacerea izolatiei termice de la reactoare si conductele de

Reabilitarea retelelei subterane de alimentare cu apa potabila si a retelei de hidranti

Cresterea gradului de siguranta privind stingerea incendiilor:

permanenta a instalatiei sub presiune (aer/apa);

Modernizarea, reabilitarea tablourilor electrice de la parcuri solventi, sectia VI si sectia

Montarea convertizoarelor de frecventa. In scopul reducerii consumului de energie

In scopul reducerii pierderilor de energie termica, cunoasterii exacte a consumului pe

Reabilitarea zidariei si automatizarii a Liniei post procesare termica ape uzate.

In vederea modernizarii sistemului de alarmare-instiintare s-a inlocuit centrala de

S-au montat cca.100 de detectori de fum in spatiile in constructie Ex.

Se valorifica la maximum dotarile existente pe amplasamentul fostei sectii MELANA V

Din punct de vedere tehnologic:

Nota declarativa a Administratorului privind autoritatea si politica de implementare a

indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii, respectiv a celor pentru

preocuparea de a evalua in permanenta eficienta prevederilor din Manual prin

B. Conform ISO 14001

Politica managementului in domeniile calitatii si mediului

d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot

Politica de prevenire a accidentelor majore

Politica de prevenire a acidentelor majore a S.C. KBER S.R.L. Punct de lucru

asupra lucratorilor, populatiei din zona si mediului.

3.2 Cerintele BAT

3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)

3.4 Utilizarea apei

In cadrul firmei se desfasoara urmatoarele activitati

A. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE se desfasoara in urmatoarele instalatii:

Activitatea sectiei Rasini se desfasoara in urmatoarele obiective:

Proces tehnologic pentru sinteza rasinilor in emulsie (o linie de fabricatie)

ulteriopara de acelasi tip de rasina.