Sunteți pe pagina 1din 17

Academia de Studii Economice

Facultatea de Relatii Economice Internationale

Organizarea unei livrari de marfuri


Proiect la Tehnica Operatiunilor de Comert Exterior

n practica de comer exterior, operaiunile de logistic se refer la urmtoarele


activiti: ambalarea mrfurilor, ncrcarea acestora n container, camion, vagon la
uzina sau depozitul de plecare, pretransportul mrfii (deplasarea mrfii pn n
portul sau aeroportul de mbarcare, sau la platforma de grupaj), formalitile de
vmuire la export i import, transportul principal, asigurarea n traficul interna
ional, posttransportul i descrcarea mrfurilor din mijlocul de transport.
Responsabilitatea operaiunilor de logistic revine exportatorului sau
importatorului, n funcie de clauza Incoterms adoptat de pri n contract, iar n
lipsa acesteia, de modul n care acestea au stabilit responsabilitile reciproce i de
dreptul aplicabil.
Lanul logistic formeaz un proces continuu care merge de la comanda de
import pn la livrarea mrfii i ncasarea preului.
Complexitatea anumitor operaiuni de expediere, att n plan logistic, ct i n ceea ce privete
efectuarea formalitilor vamale, impune adesea recurgerea la un expediionar, care reprezint
interfaa dintre firm i transportator i poate oferi prestaii profesionale i specializate nfuncie
de modul de transport, destinaie, natura mrfii i tipul de servicii solicitate de client. Recurgerea
la un expediionar este avantajoas i din punct de vedere financiar, deoarece acesta este n
msur s obin de la crui tarife prefereniale, reducnd costul transportului pentru cel
care face livrarea.
Automobile Dacia S.A.

Automobile Dacia S.A. este cel mai mare productor roman de automobile, care din
septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l
constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i
instalaii pentru industria de automobile.
Pentru a reduce timpul ntre proiectare i lansarea n producia de serie a unui
autoturism, autoritile romne au considerat necesar producerea unui autoturism sub
licen obinut de la un productor strin. Se dorea o licen pentru un autoturism din
clasa medie cu o capacitate cilindric cuprins ntre 1.000 i 1.300 cm3 i s se produc
ntre 40.000 i 50.000 automobile pe an.
Dacia a luat natere n 1966 la Colibasi (astzi Mioveni), judetul Arges, avnd la baz un
acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile, Renault, ce
prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de Autoturisme
Mioveni a nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i jumtate.
La 20 august 1968 se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub licena Renault R8;
acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe poarta
fabricii a fost fcut cadou preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci, Nicolae
Ceausescu.
Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost
produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la partea frontal. A mai fost
produs, dei n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri i un motor mai
puternic, folosit de poliie i n cursele de raliu. Puine au mai rmas n stare de
funcionare.
Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300, care a intrat n producie n august 1969, un
model sub licena R12, fiind prezentat la saloanele auto de la Bucureti i Paris.
Modelul 1300 era o berlin cu 4 ui i traciune pe fa.
La salonul de la Bucureti din 1979 a fost prezentat varianta restilizat a modelului
1300, Dacia 1310, primul model aprut dup ncetarea contractului de licen Renault
12, n 1978. Modificrile au constat n: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de
protecie noi i interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea fcut de Renault
pentru modelul lor, R12 in 1975.
Dacia s-a vndut i n Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vrf includea geamuri
electrice, jante de aliaj i cutie de viteze cu 5 trepte. ARO 10 s-a vndut sub numele de Dacia
Duster.
n 1985, inginerii de la Dacia ncep proiectarea primului autoturism de concepie 100%
romneasc.
Dup 10 ani de ateptare (1995), Dacia lanseaz primul model 100% romnesc sub
numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect nvechit i pornea cu un handicap apreciabil.
n 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul Dacia i anun c va lansa un nou
model. n 2000 este lansat modelul SuperNova, un model care a fost o evoluie a Daciei Nova.
n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz
modelul SuperNova.
n 2004 se nceteaz producia modelelor Berlin i Break i se lanseaz modelul Logan,
un autoturism complet nou. Iar n 2006, odat cu lansarea modelului Logan MCV are loc i
prima restilizare, n special la partea din spate.
n anul 2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele
Logan i Logan MCV au fost restilizate.
n cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din
istoria acestei mrci. O lun mai trziu, preedintele Traian Basescu devine primul
proprietar din Romania al unui model Duster; acesta era un vrf de gam i singura diferen
fa de un model de serie, consta n culoarea rou de foc.
Automobile Dacia deine urmtoarele companii: Maini Unelte Dacia, Motoare Dacia,
Servicii Comune Dacia i Utilaje Dacia, care au fost create nainte de privatizarea uzinei
Dacia n anul 1999.
De asemenea mai deine societatea Transporturi Dacia care asigur transportul
muncitorilor i transportul de mrfuri pentru uzin, precum i Mecanica Dacia i Matrie
Dacia.
n anul 2004, Maini Unelte Dacia, avea 32 de salariai, Motoare Dacia avea 2.305 angajai,
iar Utilaje Dacia avea 832 de salariai. Matrie Dacia avea 222 de angajai n anul 2011
i o cifr de afaceri de 7,5 milioane de euro n 2010.
Principalele piete de export ale automobilelor Dacia sunt: Franta, Germania, Italia, Maroc, Turcia,
Algeria, Belgia, Spania, Polonia, Austria.
Uzina Vehicule Dacia asigura productia gamei de vehicule Logan, Logan MCV, Sandero si Duster,
cat si fabricarea de piese de schimb pentru modelele actuale si cele iesite din fabricatie.
Uzina functioneaza in prezent la o cadenta de 1.300 de vehicule pe zi, adica 60 de vehicule pe
ora, un vehicul iesind de pe banda de montaj la fiecare minut.
Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie: presaj, caroserie, vopsitorie si montaj.
Presajul reprezinta inceputul procesului de fabricatie a unui vehicul si consta in transformarea
materiei prime, livrate sub forma de tabla din otel, in piese de caroserie.
Piesele astfel obtinute sunt trimise in departamentul Caroserie, unde sunt asamblate prin sudura
in puncte si impreuna cu elementele mobile, formeaza caroseria masinii.
Vopsitoria, a treia etapa a procesului de fabricatie, are ca misiune protejarea caroseriei impotriva
coroziunii si realizarea unui aspect final conform exigentelor de calitate. Pentru vopsirea unei
caroserii sunt necesare 8 kg de vopsea.
In ultima etapa a procesului de fabricatie, in departamentul Montaj, sunt asamblate si montate
elementele mecanice (grupul motopropulsor, puntea spate), postul de conducere, oglinzile,
elementele interioare si exterioare ale vehiculului (machete, scaune, faruri, etc.).
O alta activitate importanta a Uzinei consta in fabricarea de piese pentru celelalte uzine Renault
care asambleaza modelele Logan, Sandero si Duster in Brazilia, Rusia, Maroc, Columbia, Iran,
Africa de Sud si Algeria.

Uzina Mecanica si Sasiuri Dacia acopera o paleta larga de activitati: fabricarea pieselor brute din
aluminiu, uzinarea si asamblarea motoarelor si a cutiilor de viteze, uzinarea pieselor si montajul
semi-puntilor fata si spate, presarea si sudarea osiilor si cadrelor GMP (grup-moto-propulsor)
pentru vehiculele din gama Dacia, Renault si Nissan fabricate in intreaga lume. Peste 65% din
productia uzinei este destinata exportului catre uzine din grupul Renault-Nissan.
Uzina Mecanica si Sasiuri Dacia este organizata in patru departamente de fabricatie, cu 124 linii
de productie: aluminiu, motoare, cutii de viteze si sasiuri.
Departamentul Aluminiu cuprinde 2 ateliere de turnatorie de aluminiu sub presiune, cea mai
mare turnatorie din tara si din Grupul Renault la nivel mondial, 2 ateliere de uzinaj si 3 ateliere
de mentenanta.
Misiunea Departamentului Motoare consta in fabricarea si uzinarea pieselor componente pentru
motoare si asamblarea motoarelor de benzina.
Activitatea Departamentului Cutii de viteze este destinata exportului catre uzine Renault si
Nissan.
Departamentul Sasiuri reuneste sase tipuri de activitati distincte:uzinaj, montaj, sudura, presaj,
centraj-formaj si cataforeza.

Directia Logistica Romania asigura buna desfasurare a procesului de comanda/aprovizionare si


transport de piese pentru fabricatia vehiculelor si a organelor mecanice in uzinele Dacia de la
Mioveni, precum si in cele 22 de uzine Renault-Nissan ce produc vehicule din gama Global
Access(Logan, Sandero, Duster, Lodgy, Dokker) la nivel international.
O alta activitate, la fel de importanta, este deservirea Directiei Comerciale prin organizarea si
expedierea produselor finite (vehicule noi) catre reteaua de concesionari din Romania si din
afara tarii.
Activitatea Centrului de Expeditii Vehicule consta in preluarea vehiculelor de pe linia de montaj,
stocarea lor in parcul logistic de la Mioveni si expedierea catre reteaua de dealer.
Aici sunt parcurse mai multe etape de pregatire pentru livrare si sunt intocmite documentele de
expeditie.Apoi, in functie de destinatie sunt transportate pec ale rutiera, feroviara si maritima.
Saptamanal, din parcul de expeditii sunt expediate peste 570 de camioane si 11-15 trenuri
incarcate cu vehicule.
Capacitatea de incarcare a unui camion este intre 6 si 9 vehicule , iar a unui tren intre 224-293
de vehicule, in functie de tara de destinatie, dar si de tipul de vehicul.

Situat la 28 de km de Automobile Dacia, Centrul de Piese de Schimb este amplasat in apropierea


autostrazii Bucuresti-Pitesti si este cel mai mare centru de distributie a pieselor de schimb si
accesoriilor de care dispune Grupul in afara Frantei.
Aici sunt gestionate peste 70.000 de referinte ( tipuri de piese), cee ace acopera necesarul atat
pentru ansamblul gamei de modele Dacia, cat si pentru modelele Renault si Nissan
comercializate in Romania.Centrul asigura distributia de piese de schimb si din alte 33 de tari, iar
activitatea de export reprezinta 40% din cifra de afaceri totala a centrului.
Principalele operatiuni desfasurate in cadrul CPS sunt:
- Receptia
- Constrolul si stocajul marfurilor
- Pregatirea comenzilor client si ambalarea marfurilor
- Expedierea comenzilor catre client
Receptia

In zona de aprovizionare sunt receptionate peste 31.000 de tipuri diferite de piese din gama
Dacia, Renault, Nissan.Pentru aprovizionarea acestora, CPS colaboreaza cu 369 de furnizori, din
care 206 din Romania si 163 din Europa si din alte zone(Brazilia, SUA).
Piesele de schimb pentru Dacia provin in cea mai mare parte de pe platforma de la Mioveni.
In zona de receptie, la cele 10 rampe de descarcare sunt preluate zilnic, reperele transportate de
32 de camioane. Dupa controlul calitatii si al cantitatii pieselor preluate, acestea intra in zona de
stocare.

Stocarea pieselor

Suprafata construita este impartita in 10 celule, din care una este special dedicate produselor
chimice(vopsele, ulei, produse de curatare etc).
In interiorul depozitului se remarca doua tipuri de flux al marfurilor:
- Livrari catre export
- Livrari catre client din Romania

Organizarea pe orizontala a suprafetei de depozitare se realizeaza in functie de frecventa de


rotatie a marfurilor.
Organizarea pe vertical a suprafetei de depozitare urmareste cresterea productivitatii muncii si a
operativitatii pregatirii comenzilor catre client.
In zonele de stocare, se apeleaza la doua tipuri de depozitare: pe rafturi sau pe platforma.
Cea mai mare parte a reperelor stocate 80%, se regasesc pe platforma. Organizata pe doua
niveluri, platforma permite asezarea la etaj a pieselor cu vanzari mai mici sau a reperelor noi, in
timp ce la parter se afla reperele cu vanzare mare.

Tratarea comenzilor

Piesele se aduc in stoc, se ambaleaza si se pregatesc de expeditie in functie de tipul de transport.


De exemplu, pentru cel mai indepartat client al CPS, Ecuador, aflat la 13.000 de km distanta,
transportul se realizeaza in container,pe mare. Toti clientii transmit comenzile direct in sistemul
electronic, iar prioritare sunt comenzile de urgenta.
In sistemul electronic se inregistreaza atat comenzi de urgenta, cat si comenzi de stoc.

Expedierea pieselor

Piesele comandate sun expediate in proportie de 70% pe cale rutiera ( in camioane), 20%
maritime (containere) si 10% aerian.
Circa 40% din cifra de afaceri a CPS o constituie activitatea de export, iar cei mai importanti 3
clienti la export sunt Franta, Rusia si Turcia.

Top 3 cele mai vandute piese:


1. Filtre de ulei: 235.000 piese/an
2. Jante: 87.000 piese/an
3. Fitre de aer: 82.000 piese/an
Necesarul de componente pentru un autoturism:

1 electromotor, 1 alternator;
1 tablou de bord;
2 scaune fa, 1 banchet spate;
4 pistoane, 1 bloc motor, 1 biela;
4 rulmeni ;
1 parbriz, 1 lunet, 4 geamuri laterale;
3 oglinzi retrovizoare;
2 ncuietori, 4 macarale ui, 1 contact pornire, 4 amortizoare, 4 arcuri, 1 cric;
5 anvelope;
1 acumulator;
2 faruri, 2 stopuri;
1 buc. cabluri electrice, 5 buc. cabluri mecanice;
4 L /main ulei pentru motor.

Realizarea transportului:

Transportul se va realiza dup caz n:


Autocamion tip TIR cu dimensiunile 13,75m x 2,45m x 2,7m i cu capacitatea de 20 tone costul
fiind de 3,95 Ron/km (transport intern) i 4,3 Ron (transportul extern);
Autocamion normal cu dimensiunile 7,8m x 2,45m x2,7m i capacitatea de 10 tone costul
fiind de 2,8 Ron/km;
Cistern cu capacitatea de 15000 litri costul fiind de 4,25 Ron/km.

Paletizarea se va realiza dup caz pe:


Europalei cu dimensiunea 120cm x 80cm x 14,5cm;

Palei tip lad cu dimensiunile 120cm x 80cm x 130cm;

Palei speciali pentru sticla cu dimensiunile 130cm x 15cm x 70cm respectiv 70cm x 15cm
x50cm.
Astfel vor ncpea:

n tir: 66 palei tip lad; 33 palei normali; 480 palei pentru parbrize si lunete; 1520
palei pentru geamuri.
n autocamion: 36 palei tip lad; 18 palei normali.

Traseu: Mioveni-Mecafino ( Ankara-Turcia)


Total km: 1.181 Timp [ore] Timp [min]
90 km/ora E/A: 741,982 8 15
60 km/ora DN: 410,378 6 51
40 km/ora DJ: 28,369 0 43
Total timp: 15 ore 49 min

Se vor folosi 2 soferi astfel:


15h 49 + 1h incarcare + 4h 20 + 9h + 11h 20 +1h descarcare= 42h 29

Greutate Numar de Bucati Stoc de Total paleti Total tiruri


totala paleti intregi ramase siguranta
1560 51 12 48 52 1

Costul transportului:
1 tir x 1181 km x 4,3 lei/km = 5078,3 RON
Preul total al transportului dus-ntors: 10156,6 RON
Depozitare
innd cont ca produsele necesare, care vor intra n depozit, sunt variate depozitul
uzinei face parte din categoria depozitelor de mrfuri generale, care au posibilitatea de
a pstra o gam variat de produse. Totodat se pune accentul pe circulaia rapid a
piselor, datorit sistemului Just in time, deci depozitul utilizat de Dacia este unul de
distribuie, unde pstrarea are doar caracter temporar.
Caracteristicile depozitului:
Suprafaa depozitului: 2211 mp (67m x 33m x 13m)
Capacitatea de depozitare:
Intrri: 6
Ieiri: 2
Temperatura controlat
Comunicare sistem: n timp real

Tablourile de bord 52 palei se vor depozita pe nivelele superioare ale unui raft.
ntruct pe un raft ncap 196 astfel de palei tip lad, restul de 144 de spaii neocupate
de la baza primului raft, vor fi ocupate dup cum urmeaz:

Macarale ui 140 de palei;


ncuietori 4 palei.

Raftul va fi ocupat dup cum urmeaz:

Contacte de pornire 1 palet se va depozita la baz, din cauza greutii foarte mari.
Cricuri 12 palei se vor depozita pe partea superioara a raftului.
Amortizoare 70 palei se vor depozita pe rafturile de jos, n continuarea arcurilor.
Arcuri 114 palei se vor depozita la baza raftului, din cauza greutii foarte mari.

Pe raftul urmator se vor depozita:


Arcuri 194 palei.
Pistoane 2 palei se va aeza n partea de jos a raftului din cauza greutaii

Pe urmatorul raft:
Pistoane 7 palei la baza raftului
Biele 10 palei se pot pune tot n partea de jos a raftului
Blocuri motoare 179 palei care se pot depozita att n partea superioar, ct i la
baza raftului

Pe raftul urmator :
Blocuri motoare 78 palei ramasi se aeaza pe etajele superioare
Rulmeni 2 palei se pot depozita n partea superioar a raftului
Faruri 116 palei se pot depozita la baza raftului

Urmatorul raft:
Faruri 13 palei rmai depozitare n partea superioar
Stopuri 114 palei greutatea permite depozitarea lor n partea superioar a raftului
Electromotoare 28 palei vom aeza aceti palei la baza raftului
Alternatoare 28 palei i vom aeza n partea superioar

Jantele
Necesarul pe 3 zile la jante este de 15360, dar va exista stocul constant de 280 buci
dup al doilea transport, n total exista 15640 de bucai cu tot cu stocul de siguran.
Jantele se vor depozita pe 2 rafturi speciale de 23m lungime, i 1.4m laime, avnd pe
fiecare nivel 612 bucai, iar n total vor fi 27 de nivele cu o nlime de 11m.

Anvelopele
Necesarul la anvelope este de 15360, dar dup al doilea transport va exista un stoc de
sigurana constant de 60 de bucai, adic n total 15420 de bucai. La fel ca i jantele,
anvelopele se vor depozita pe rafturi speciale de 23m lungime , 1.4m laime i 11m
nltime. Este nevoie de 4 astfel de rafturi, fiecare raft va avea 16 niveluri, pe fiecare
nivel sunt 508 bucai.

Scaune
Necesarul de scaune este de 3073 de pachete(sau 6144 de bucai), iar cu stocul de
siguran adugat dupa dou transporturi la necesar vor exista 3075 de pachete ce vor
fi aezate pe 26 de niveluri, pe 3 rafturi cu lungimea de 23m, limea de 1.4m fiecare,
iar nltimea de 11m.
Banchete
Este nevoie de 3076 de buci n total, adic necesarul i stocul de siguran dupa cele
dou transporturi, astfel este neboie 2 rafturi cu lungimea de 23m, limea de 1.4m
fiecare i nlimea de 11m. n final se pun pe fiecare etaj din cele 9, 380 de banchete.
Parbrize. Lunete
Parbrizele i lunetele avnd aceleai dimensiuni , ambele se ambaleaza n lzi de lemn
speciale cu dimensiunea de 130x15x84.5 cm i numarul de palei este acelai, n total
vor fi 1230. Va fi nevoie de un singur raft cu lungimea de 23m, limea de 1.4m,
nlimea de 11m, pe fiecare etaj se vor pune 153 de palei si avem 13 etaje.
Geamuri
Geamurile se ambaleaza i ele n lzi de lemn speciale cu dimensiunea de 70x15x64.5
cm, iar numarul de palei necesar este de 2458. Se face un singur raft cu lungimea de
23m, limea de 1.4m i nlimea de 11m, pe fiecare etaj se pun 153 de palei si avand
17 etaje.

Acumulatori. Cabluri electrice. Cabluri mecanice

Necesarul la acumulatori este de 3072 de buci, adic de 50 de palei normali cu


dimensiunile de 120x80x180. Cablurile electrice ncap pe 2 palei normali, iar cablurile
mecanice pe 10 palei normali. n total vor fi 62 de palei. Se face un singur raft cu
lungimea de 23m, limea de 1.4m i nlimea de 11m. Raftul va avea 6 etaje, iar pe
fiecare etaj se pun 28 de palei.
n urma celor analizate, putem concluziona c pentru o bun funcionare a ntreprinderii,
trebuie ntocmite toate procesele specifice aprovizionrii. O aprovizionare
necorespunztoare poate avea ca urmri o producie deficitar, sau chiar stoparea
producie, ceea ce ar duce la pierderi foarte mari.
n etapa de transport a mrfii sunt de parcurs 4735,4 km n 222h si 42 cu un cost total
de 138143,2 Ron. Totodat n aceast etap se stabileste spaiul necesar destinat
depozitrii produselor necesare, dar i a mrfii.
Odat stabilit numarul de palei respectiv pachete necesare, exista formata o imagine
cu privire la suprafaa necesara depozitului. O bun distribuire a mrfii n depozit poate
duce la micorarea timpului de producie, ct si la costuri aferente depozitrii mult mai
mici.