INSTITUTUL TEOLOGIC ADVENTIST

Facultatea de Teologie Pastoral

LIMBA GREAC
a Noului Testament

Lect. Univ. Dr. : Student:

Zoltan Szalos-Farkas

CERNICA
 2005

2
Cursul 1

SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI

Introducere

Limba greaca scrisa exista deja in sec 13 iHr. Provine din familia lingvistica indo-europeana.

1. Limba greaca clasica

Este limba lui Homer din poeziile epice Iliada si Odiseea. Greaca claisca isi cunoaste perioada
de apogeu intre sec. 8 si 6 iHr. Este foarte dezvoltata att gramatical cat i lexic, dar si din punct de
vedere al puterii ei literar-expresive. Forta ei picturala este recunsocuta.

Dialecte:

1.1. Ionic+Attic (atic): are doua ramificaii

1.1.1. Ionic: este limba lui Homer si Herodot

1.1.2. Atic: este limba lui Eschil (Aischylos), Sofocle, Euripide, Aristofan. Centrul
acestui dialect este Atena.

1.2. Doric: este limba Spartei, Italiei de sud, a Corintului si Rodosului. Dialectul doric este
folosit de Pindar (cel mai renumit poet liric al perioadei clasice) si Teocrit (poet al perioadei
incipiente greco-elenistice).

1.3. Eolian-Aiol: vorbit in insula Lesbos si in Tesalia. Este limba lui Sappho si Anacreon.

2. Limba greaca a perioadei eleniste

Deja din sec 5 iHr. dialectul atic devine preponderent, castiga supremaia prin comerul
puternic al Atenei cu toate provinciile greceti. Devine generalizata si uzitata in toate teritoriile
greceti. De aici provine numele de limba comuna- atica, sau limba koine atic. Concomitent cu
aceasta expansiune limba koine atic trece printr-o simplificare progresiva.

Variante ale limbii koine:

2.1. Alexandru cel Mare: si apoi diadochii-generalii lui au contribuit la cristalizarea unei limbi
eleniste. Perioada aceasta se numete elenista (sfritul sec 4 iHr. 3 dHr.). Limba greaca
elenic provine din dialectul koine atic. Acesta trece printr-un proces de simplificare si mai

3
 radicala in perioada elenista. Si aa devine mijlocul culturii eline in toata lumea stapanita de
Alexandru cel Mare. Cunoscuta sub numele de limba comuna sau koine, ea se impune in
toate domeniile
vieii sociale, culturale, politice, religioase din imperiul elenist al lui Alexandru.

2.2. Septuaginta, simbolul ei este LXX. Este limba greaca elenista pe care o avem in traducerea
VT in greaca-koine. Ea reflecta si reprezint o faza de tranziie in dezvoltarea limbii eleniste
koine, si va deveni baza limbii greceti a NT.

2.3. Noul Testament: Limba NT este o utilizare a limbii LXX adaptata la nevoile si
circumstanele vieii lui Isus Hristos si a apostolilor scriitori. Prezint deosebiri calitative,
gramaticale, stilistice, sintactice de la un scriitor la altul. Marcu si Apocalipsa sunt cele mai
putin rafinate. Luca, Faptele Apostolilor, Iacov si 2 Petru au fost scrise intr-un koine elevat si
sofisticat, in timp ce Ep. c. Evrei prezint cel mai select limbaj retoric koine. Ev lui Ioan
manifesta cel mai simplu, dar nu simplist, si accesibil limbaj. Pavel este creative,
independent, dinamic, original si spontan. Creeaza noi expresii nemaintlnite in koine.

2.4. Literatura Patristica/Cretina: Limba greaca elenista domina cretinismul pana in sec. 4
dHr. cnd Scripturile sunt traduse in lb. naionale, latina prelund rolul lb. internaionale.
Asemenea traduceri sunt deci in latina, siriaca, coptica, armeana, etc.

CURSUL 2

ALFABETUL, SEMNE DE PUNCTUATIE

SI ALTE SEMNE SPECIFICE

1. Alfabetul: are 24 de litere sau foneme, si deci este o scriere fonetica cu asemnri intre
acestea si literele din alfabetul latin. Ambele alfabete provin din cel fenician. Interesant ca si
alfabetul ebraic s-a dezvoltat din cel fenician. In toate scrierile antice, la origine, se gsete
scrierea cu majuscule. Manuscrisele NT au o categorie aparte numite MSS majuscule. Din sec. 10
dHr. a aprut o alta forma de scriere, numita cursiva sau minusculara, a NT. Azi se folosete
scrierea cursiva, cu minuscule. Doar numele/substantivele proprii, prima litera a paragrafelor si
citrile ncep cu litere mari sau majuscule. Pentru nceputul unei propoziii in interiorul
paragrafului nu se folosesc litere majuscule. Cu toate acestea studentul trebuie sa cunoasc foarte
bine att literele majuscule cat si cele mici din alfabetul grecesc.

4
 2. Iat alfabetul si transliterarea in latina

Numele Majuscule Minuscule Transliterare Note

literelor latina
1. Alfa a
2. Beta b
3. Gamma g
4. Delta d
5. Epsilon e
6. Zeta z
7. Eta e lung
8.Theta th
9. Iota i
10. Kappa k
11. Lambda l
12. Mi m
13. Ni n
14. Xi x ksi
15. Omicron o
16. Pi p
17. Rho r
s18. Sigma s finalis
19. Tau t
20. psilon u/y u sau
21. Fi/Phi ph
22. Chi ch
23. Psi Ps
24. Omega o lung

3. Observaii
3.1. Anumite consonante aezate dup cum ar fi in forma de fac ca sa
fie pronunata n, ca in ;angelos.
3.2. se pronuna z daca este la nceputul cuvntului si dz daca este in interiorul unui
cuvnt: ,,.
3.3. Se cunosc doua forme in scris ale literei s: siacesta din urma fiind sigma finalis,
adic forma in care se scrie cnd se afla la sfritul cuvntului.
3.4. se scrie u in transliterare latina doar cnd se afla intr-un diftong: v,
euangelion.

4. Vocale si diftongi
4.1. Vocale: se cunosc 7 vocale: .

4.1.1.Scurte:
5
 4.1.2. Lungi:
4.1.3. Semivocale: uneori funcioneaz ca scurte alteori ca lungi:

4.2. Diftongi: sunt tot 7:

v,v,;`,v,v,
v,

5. Consoane: se categorizeaza dup modul, gradul si locul formarii sunetelor

5.1. Locul formarii:
5.1.1. Labiale:
5.1.2. Dentale:
5.1.3. Guturale:

5.2. Gradul formarii

5.2.1. Lichide
5.2.2. Continue
5.2.3. Nazale

6. Semne de punctuaie: doua semne se disting atunci cnd un cuvnt ncepe cu o vocala
sau un diftong, ori cu un

6.1.Spirit lin (spiritus lenis), care nu se pronuna; in scris apare ca o paranteza convexa, ), pusa
deasupra vocalei iniiale sau deasupra celei de a doua vocale dintr-un diftong.
6.2. Spirit aspru (spiritus asper) se pronuna h; in scris apare ca o paranteza concava (.
6.2.1. Spiritul aspru pus pe in general nu se pronuna:
6.1.2. Ambele spirite se pun nainte de o litera majuscula la nceputul cuvntului.
6.3. Virgula: ca in romana
6.4. Punct: ca in romana
6.5. Semnul ntrebrii: este punct-si-virgula (;) plasata la sfaritul propoziiei
6.6. Un punct pus in partea superioara a ultimului cuvnt intr-o propoziie funcioneaz ca :
ori ; din limba romana.

7. Iota subscrisa (iota subscriptum, i.s.)

7.1. Este o reminiscenta a unui diftong

6
 7.2. Nu se pronuna, dar in scris este obligatorie
7.3. Substantivele in cazul dativ si verbele contrase au i.s. Exemple: lo,gw|, avrch/|
7.4. Se scrie sub ultima litera
7.5. In transliterare se pune in paranteza dup cuvntul astfel transliterat

8. Semne diacritice

8.1. Apostrof: () indica omiterea unei vocale finale dup care urmeaz un alt cuvnt care
ncepe cu o vocala sau un diftong:
8.2. Trema (diaresis): () doua puncte deasupra unei vocale. Acestea indica nevoia pronunrii
distincte si separate a doua vocale alturate dar care nu constitiue un diftong.
8.3. Coronis (), un apostrof care are funcia sa indice combinarea a doua cuvinte intr-unul
singur cu pierderea unei sau a mai multe litere/vocale intermediare:
v,,v,ca in engleza Im, were.

9. Accentele in greaca sunt de 3 feluri si se pun pe una din ultimele trei silabe ale unui
cuvnt:

9.1. Ascuit (acut): /

9.2. Grav: \
9.3. Circumflex: ~

10. Importanta accentelor

- In citire: se accentueaza silaba respectiva

- In identificarea sensului unui cuvnt: de exemplu =tu eti;vdac
- Accentele s-au inventat prin anul 200 iHr., cu scopul ajutorrii strinilor in pronunarea
corecta a cuvintelor. Ele indicau mai mult intonaia dect accentul in sine.
- Se invata mpreuna cu forma de vocabular al unui cuvnt

11. Regulile de accentuare

11.1. Accentul poate fi pe una dintre ultimele trei silabe ale unui cuvnt: pe ultima, penultima
sau pe antepenultima.
11.2. Accent ascuit /acut/ poate sta pe oricare dintre ultimele trei silabe. Pe ultima silaba poate
sta daca nu-i urmeaz un cuvnt cu accent propriu. Deci avem accent ascuit pe ultima silaba a

7
 unui cuvnt daca cuvntul respective este ultimul in propoziie, sau daca ii urmeaz un punct,
virgula, semn de ntrebare, sau doua punte.
- Accent ascuit poate sta pe penultima silaba daca ultima silaba este lunga si neaccentuata.
,
- El poate sta pe antepenultima daca ultima silaba este scurta, indiferent daca penultima este
scurta sau lunga. ;v,
11.3. Accent grav poate sta doar pe ultima silaba, si anume in cazul in care urmeaz un alt
cuvnt cu accent propriu dup cuvntul cu accent grav. `v..avpo,stoloj
11.4.Accent circumflex poate sta doar pe ultima sau penultima silaba daca acestea sunt silabe
lungi. Pe ultima, daca silaba este lunga: v//.Pe penultima, daca silaba este lunga
si cu condiia ca ultima silaba sa fie scurta: //.
Cuvintele enclitice cuvinte care se lipesc de cuvntul precedent isi pierd accentul, care se
muta pe cuvntul precedent: .;,.
11.5.Observaie
In cazul verbelor, accentul tinde sa se plaseze att de departe de ultima silaba cat ii permit
regulile de accentuare de mai sus. Excepie fiind unele forme ale verbelor la aorist 2.

12. Exerciii

12.1. Memorizai alfabetul

12.2. Transliterai din scrierea latina in greaca si invers textul de pe foaia de exerciiu sau
primele zece versete din Ioan 1.
12.3. Citire cu glas tare: Ioan 1
12.4. Vocabular: fiecare lecie va avea un numr oarecare de cuvinte. Ele trebuie memorizate
pentru ocazia urmtoare

8
 CURSUL 3

CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR,

INDICATIV, ACTIV

.Verbele la timpul prezent indicativ activ:

Verbele se termina or in -sau in -la pers. 1 singular (sg). Acestea sunt terminaiile formei
de vocabular ale verbelor. Deci avem doua tipuri de baza in cazul verbelor in greaca: verbe in
-si verbe in -.

1.Verbe in -conjugarea lor se face prin adugarea terminaiilor la rdcina verbala: rdcina
+ terminaie: ,

Sg. Pl.
1. ,dezleg ,dezlegam
2. ,dezlegi ,dezlegai
3. ,dezleag ,dezleag

1.1. Terminaiile la prezent, indicativ, activ

Sg. Pl.
1. - -()
2. - -
3. - -

1.2. Vocalele de legtura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaz sensul cuvntului si deci vom invata
mpreuna cu terminaiile respective, dei trebuie sa fim contieni ca ele nu fac parte din
terminaia insasi. Vocala de legtura este intodeauna omicron) cnd terminaia ncepe in
.In rest avem ca vocala de legtura.
1.3. Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cnd totui se aseaza, este un
caz de accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci cnd exegeta textul.
v.,.
1.4. Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp continuu, adic aciunea verbului este
fie liniara ___________ fie repetitiva ....................................
2. Verbe -.Sunt subcatergorii ale verbelor -.

2.1.Verbe -,iubesc
Sg. Pl.
9
1./ /
2./ /
3./ /

2.1.1.Reguli de contracii in cazul verbelor -

vocala lunga sau diftong = dispare

2.2. Verbe -v,iubesc

Sg. Pl.
1.v/ v/
2.v|/ v/

3.v|/ v/

2.2.1. Reguli de contracie la verbele -

orice combinaie fonetica ce conine iota = |cu iota subscriptum)

2.3. Verbe -,= a revela, a face cunoscut

Sg. Pl.
1./ /
2./ /

3./ /

2.3.1. Reguli de contracie la verbele -

vocala lunga =
vocala scurta sau =
combinaii fonetice cu iota =
.Timpul viitor, indicativ, activ

10
 1. Semnul de recunoatere a timpului viitor este pusa intre rdcina si terminaiile de mai sus
ale timpului prezent, indicativ, activ ale verbului, aa dup cum urmeaz:

Sg. Pl.
1., ,
2., ,
3., ,

1.1.Daca rdcina verbului se termina cu una din consoanele urmtoare, din cauza sigmei
timpului viitor si aceste consoane se produc urmtoarele modificri ale formei viitorului verbelor
respective:

1.1.1.Guturale: ;[a avea, voi avea

1.1.2. Labiale: ,,a vedea, voi vedea
1.1.3.Dentale: ,,a convinge, voi convinge

1.1.4. Daca rdcina verbului se termina intr-o consoana lichida, sau atunci dispare:
Exemple:
,/v,v/in aceste cazuri ne dam seama ca
este o forma a viitorului pe baza aluziilor care ni se dau, cum ar fi schimbarea accentului in forma
de viitor sau pierderea unei consoane in cazul consoanelor duble si schimbarea accentului.

1.2. Verbele -daca rdcina se termina in acesta din urma se prelungete in sub influenta
dup cum urmeaz: ,excepie: ,,chem, voi chema

1.3.Traducerea viitorului: trei funcii importante ale viitorului:

1.3.1. Denota o aciune in perspectiva.

1.3.2. Se folosete pentru comunicarea unei porunci, funcie imperativa: Lc. 1:31.
1.3.3. Exprima adevruri general acceptate, si se numete viitorul gnomic (h` ,minte,
ratiune, sediul judecai, sugestie, sfat, maxima).

III. Verbul v,eu sunt, la prezent indicativ, activ

Este verb in - , dar se declina aparte, dup cum urmeaz:

11
Sg. Pl.
1.v, v,
2.= ;
3.v, v,

1. Observaie: este foarte important sa se pun accentul circumflex pe pers. a 2-a sg. avnd in
vedere ca acelai cuvnt fara accent nseamn cu totul altceva, si anume vdac.

V. Adverbe de negaie

1.vnu,
1.1. se utilizeaz doar cu verbe la modul indicativ;
1.2. precede cuvntul pe care l definete: v,
1.3. daca cuvntul care ii urmeaz ncepe cu o vocala atunci vse schimba in vca in cazul
negaieivv,
1.4. nainte de un spirit aspru, vse schimba in vca in v`,nu pregtesc

2. ,nu
2.1. se utilizeaz cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ.

V. Analiza gramaticala a verbului

1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmtoarele apte elemente ale unei analize
gramaticale: verb, timp, mod, diateza, persoana, numr, forma de vocabular.
1.1. Exemplu: ,verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la ,sa se
foloseasc prescurtrile elementelor analitice dup cum urmeaz: prez., ind., act., pers. 1, pl., de la
,.

VI. Exerciii

1. Vocabular
2. Traducere in romana
3. Traducere in greaca
VII. Vocabular

;= conduc v,cer, ntreb v,ascult; ,spun

aud o blasfemie
,botez ,arunc ,vad; ,scriu
12
 privesc
,cunosc ,invat/preda ,laud, `,pregte
u glorific, slvesc sc
v,ridic, inal v,mnnc ;am, posed `,gsesc,
descoperi
v,binecuvnt ,vindec ,= caut ,m uit,
ez vad, privesc
,predic, ,judec ,spun ,dezleg,
propovduiesc eliberez
,primesc, ,conving; m ,trimit ,raman
iau ncred, pun ncrederea
,cred ,salvez, mntui ,chem ,vorbesc,
spun
,mrturises ,ma ,ursc ,fac; creez;
c, dau martuire pocaiesc constituiesc
,pzesc, in, ,iubesc, sunt v,iubes v, anun,
pstrez dragut; srut c vestesc, spun o veste

13
 CURSUL 4
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR: DECLINAREA A 2-a
ARTICOLUL HOTARAT

1. Declinrea a 2-a: o tratam nainte de celelalte declinri ale substantivelor pentru ca are cele
mai regulate forme si, de asemenea, pentru ca numeric vorbind substantivele de
declinarea a 2-a sunt cele mai frecvente in NT.
1.1. Substantivele de declinarea a 2-a pot fi masculine, feminine sau neutre; cele mai multe sunt
masculine si neutre.
1.2. Semnul de recunoatere al substantivelor de declinarea a 2-a masculin si feminin este
terminaia: -oj ca la lo,goj, oi;koj, o`do,j sau la neutru on, ca la e;rgon.
1.3. Sunt si alte forme de substantive de declinarea a 2-a cum ar fi cele contrase de tip -eo si
-oo masculine si neutre (ex. ceima,rrouj = parau si ovstou/n = os) dar din cauza
numarului lor mic nu ne referim la ele acum, ci pe parcursul procesului de nsuire a limbii
greceti, atunci cnd incidental ne vom ntlni ce acestea in textele pe care le vom traduce.

2. Substantive masculine si feminine de decl. a 2-a: lo,goj = cuvnt, o`do,j = drum

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. lo,goj = cuvnt lo,goi o`do,j o`doi,
G. lo,gou = al,ai, lo,gwn o`dou/ o`dw/n
a, ale cuvntului
D. lo,gw| = lo,goij o`dw/| o`doi/j
cuvntului
A. lo,gon = pe lo,gouj o`do,n o`dou,j
cuvnt
V. lo,ge = oh lo,goi o`de, o`doi,
cuvntule!

2.1. Substantive neutre de decl. a 2-a: e;rgon = munca, fapta

Sg. Pl.
N. e;rgon e;rga
G. e;rgou e;rgwn
D. e;rgw| e;rgoij
A. e;rgon e;rga
V. e;rgon e;rga
2.2. Terminaiile substantivelor de declinarea a 2-a
Sg./M si F Pl./M si F Sg. Neutru Pl. Neutru
N.
G.
D. w| w|
14
A.
V.

3. Articolul hotrt, masculin, feminin si neutru: declinare

Sg. M Sg. F Sg. N Pl. M Pl. F Pl. N
N. o` h` to, A. oi` ai` ta,
G. tou/ th/j tou/ G. tw/n tw/n tw/n
D. tw|/ th/| tw/| D. toi/j tai/j toi/j
A. to,n th,n to, A. tou,j ta,j ta,

3.1. In greaca nu exista articol nehotrt. Lipsa articolului hotrt de dinaintea unui substantive
inseamn in mod implicit prezenta articolului nehotrt, adic la traducere se pune articolul
nehotrt in limba in care se face traducerea. De exemplu: lo,goj = un cuvnt, cuvnt la
plural nite cuvinte.
3.2. Din punct de vedere exegetic este important sa notam ca lipsa articolului hotrt poate sa
nsemne ca autorul subliniaz calitatea, esena, sau caracteristica de baza a entitii
desemnate de substantivul respectiv.
3.3. Substantivele precedate de articol hotrt se numesc cu termenul tehnic arthrous (de la
a;rqron = articol); iar cele nearticulate se numesc anarthrous.
3.4. Articolul hotrt se acorda cu substantivul in gen, numr si caz.
3.5. Substantivele masculine, feminine si neutre se invata totdeauna mpreuna cu articolul
hotrt, la genul respectiv, in cazul N.,singular: aceasta fiind forma de dicionar al
substantivelor. Motivul pentru care un substantiv se invata mpreuna cu articolul hotrt
este ca articolul hotrt ne ajuta sa identificam genul substantivului.
3.6. De exemplu: pe baza terminaiei substantivului o`do,j noi am fi tentai sa spunem ca el
este de genul masculin avnd in vedere ca terminaia -este specifica substantivelor
masculine. Insa faptul ca se cere invatarea lor mpreuna cu articolul hotrt ne ajuta sa tim
ca in acest caz avem de a face cu un substantiv feminin al crui articol este h`. Deci se
invata mpreuna: h` o`do,j.
3.7. Substantivul se declina de regula mpreuna cu articolul hotrt, dup cum urmeaza: o`
lo,goj
= cuvntul (masc.) si to. dw/ron = darul, cadoul (neutru)

Sg. M N Pl. M N
N. o` lo,goj to. dw/ron oi` lo,goi ta. dw/ra
G. tou/ lo,gou tou/ tw/n lo,gwn tw/n
dw,rou dw,rwn
D. tw/| lo,gw| tw/| toi/j lo,goij toi/j dw,roij
15
 dw,rw|
A. to.n lo,gon to. tou.j lo,gouj ta. dw/ra
dw/ron

3.8. Ca un exerciiu in clasa, declinai articolul hot. cu substantivul feminin h` parqe,noj =

domnioara, virgina, fata tnra.
3.9. Cnd doua substantive articulate cu art. hot. sunt legate cu verbul a fi, deci ambele
substantive sunt in cazul N, nu este clar care este subiectul si care e complementul.
Exemplu: o` lo,goj evsti.n o` Qeo,j. Propozitia aceasta poate fi tradusa fie Cuvntul
este Dumnezeu. sau Dumnezeu este Cuvntul. In asemenea cazuri complementul isi
pierde art. hot.: Qeo.j evsti.n o` lo,goj. Singura traducere posibila: Cuvntul este
Dumnezeu.

4. Raportul semantic dintre subiect si complementul direct/obiect in cadrul unei propoziii; adic
relaia dintre cazurile N si A.

4.1. In greaca terminaiile cazurilor substantivelor determina interesul unei propoziii si

nu ordinea sau topica cuvintelor in propoziie.
4.2. Exemple:
- avnqrw,poi ble,pousin avgge,louj Nite oameni vad (nite) ngeri.
- avgge,louj ble,pousin avnqrw,poi Dei topica subiectului si al complementului s-a
schimbat, traducerea ramane aceeai.
- oi` avnqrw,poi ble,pousin touj avgge,louj Oamenii vad ngerii.
4.3. Ordinea cuvintelor in propoziie nu este rigida. In general ordinea este urmtoarea:
predicat-subiect-complement: ble,pei a;nqrwpoj avpo,stolon.
4.4. Daca ordinea de mai sus este schimbata, aceasta se face cu intenia de a accentua
importanta ideii exprimate de primul cuvnt: avpo,stolon ble,pei a;nqrwpoj.

5. Regula generala a acordului in numr dintre subiect si predicat spune ca ele se acorda in numr.
5.1. Excepie fiind substantivele neutre care pot prezenta un dezacord in numr dintre ele
si verbul sau predicatul din propozitia respectiva: Exp.: ta. paidi,a eu`ri,skei ta.
bi,blia) Copiii gsete cartile/Biblia. In romana este incorect sa se fac un asemena
dezacord de numr, dar nu si in greaca.

6. Substantivul propriu o` Ihsou/j se declina diferit dei este de decl. a 2-a:

16
 Nu se declina dect la sigular
N. o` Ihsou/j
G. tou/ Ihsou/
D. tw/| Ihsou/
A. to.n Ihsou/n
V. Ihsou/

7. Funciile cazurilor substantivelor

7.1. Genitiv:
- Relaia de posesiune sau proprietate: oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou oi;koj.
- Relaia de originare sau genitiv al sursei: a;gw dou/lon oi;kou.
- Genitiv partitiv, exprima o parte din total: tij tw/n maqhtw/n (Luca 11:1).
- Poziia gentivului este plasarea lui dup substantivul pe care l determina: eivmi. dou/loj
Qeou/.
- Daca poziia este inversata, se face cu intenia accenturii ideii desemnate de substantivul in
G: eivmi. Qeou/ dou/loj.

7.2. Dativ
- Complement indirect: le,gw tw|/ avdelfw/|
- Dativ locativ: avgrw/| in cmp
- Dativ instrumental: lo,gw| prin cuvnt
- Dativ al avantajului personal: tw|/ law|/ pentru popor/in favoarea poporului (Luca 1:68)
- Dativ temporal/temporis: pa,saij tai/j h`me,raij (Luca 1:75)

8. Exerciii
8.1. Vocabular
8.2. Traducere in romana
8.3. Traducere in greaca
8.4. Analiza gramaticala

17
Vocabular
wv Oh! o` a;ggeloj nger; mesager
o` lo,goj cuvnt[ul] o` [om] pctos
a`martwlo,j
o` no,moj lege o` avgro,j cmp
o` ochi o` a;nemoj vnt; briza
ovfqalmo,j
o` Israh,l Israel o` a;rtoj pine
o` Farisai/oj fariseu o` avdelfo,j frate
o` Cristo,j Hristos o` dia,boloj Diavolul
o` potamo,j ru o` dou/loj rob, sclav
o` om in vrsta; o` om, fiina
presbu,teroj prezbiter a;nqrwpoj umana
o` to,poj loc o` h[lioj soare
o` fi,loj prieten o` Qeo,j Dumnezeu
o` fo,boj frica o` apostol
avpo,stoloj

o` karpo,j fruct; rod o` invatator

dida,skaloj
o` misqo,j plata, rsplata o` oi=koj casa
o` dia,konoj diacon o` oi=noj vin
o` nao,j templu, o` evcqro,j duman, inamic
(sanctuarul
interior)
o` ouvrano,j cer o` ko,smoj cosmos, lume
o` qa,natoj moarte o` stauro,j cruce
o` o;cloj gloata, o` ui`o,j fiu
mulime
o` qro,noj tron o` K/ku,rioj Domnul/domn
o` ispita o` lao,j popor (ales)
peirasmo,j
o` kairo,j timp, ocazie o` cro,noj timp (istoric)
(oportun)
o` lepro,j om lepros h` e;rhmoj pustiu, desert
h` o`do,j drum h` parqe,noj virgina, fata
to. dw/ron dar, cadou, to. e;rgon munca, fapta
to. veste buna, to. i`ero,n templu (tot)
euvagge,lio Evanghelie
n

CURSUL 5

18
 SUBSTANTIVELE DE DECLINAREA 1-A

1. Semnele de recunoatere a decl. 1-a sunt terminaia a sau h, in N, singular, feminin. La

masculin, semnele de recunoatere a decl. 1-a sunt terminaiile aj -hj, in N, singular.
Excepie de la regula fiind substantivele contrase care sunt foarte puine in NT si ca atare le
vom aminti cnd le ntlnim in text (h` mna/ mina = 100 de drahme; [si ca greutate sau
suma]).
2. Majoritatea substantivelor de decl. 1-a este feminina.
3. Ca si in cazul decl. A 2-a, genul substantivului se distinge mai uor pe baza art. hot.

4. Substantivele feminine: se recunosc pe baza terminaiilor : -a, -h

4.1. Cele cu terminaia alfa se mpart in alfa pur si alfa impur.

4.1.1.a. Declinarea 1-a in alfa pur: Substantivele ale cror rdcina se termina in e, i sau in r
dup care urmeaz terminaia feminina -a, se numesc apur. Exemple: h` h`me,ra, h`
avlh,qeia, h`
leitourgi,a, h` qea,.

Sg. Term. a-pur Pl. Term. a-pur

N. h` h`me,ra -a ai` h`me,rai -ai
G. th/j h`me,raj -aj tw/n h`merw/n -wn
D. th|/ h`me,ra| -a| tai/j h`me,raij -aij
A. th.n h`me,ran -an ta.j h`me,raj -aj
V. h`me,ra -a h`me,rai -ai

Sg. Pl.
N. h` avlh,qeia ai` avlhqei,ai
G. th/j avlh,qeiaj tw/n avlhqei,wn
D. th|/ avlhqei,a| tai/j avlhqei,aij
A. th.n avlh,qeian ta.j avlh,qeiaj
V. avlh,qeia avlhqei,ai

19
 4.1.1.b. Declinarea 1-a in alfa impur: Substantivele ale cror rdcina se termina in alte
foneme/litere dect e, i sau r dup care urmeaz terminaia a se numesc aimpur. Exemple:
h`
do,xa, h` glw/ssa.

Sg. Term. a-impur Pl. Term. a-impur

N. h` glw/ssa -a ai` glw,ssai -ai
G. th/j glw,sshj -hj tw/n glwssw/n -wn
D. th|/ glw,ssh| -h| tai/j glw,ssaij -aij
A. th.n glw,ssan -an ta.j glw,ssaj -aj
V. glw/ssa -a glw,ssai -ai

- Ca un exerciiu, sa se decline h` do,xa

4.2. Declinarea substantivelor feminine cu terminaia in -h:

Exemple: h` avrch,, h` avga,ph, h` grafh,

Sg. Term. subs. -h Pl. Term. subs. -h

N. h` avrch, -h ai` avrcai, -ai
G. th/j avrch/j -hj tw/n avrcw/n -wn
D. th/| avrch/| -h| tai/j avrcai/j -aij
A. th.n avrch,n -hn ta,j avrca,j -aj
V. avrch, -h avrcai, -ai

- Sa se decline, ca un exerciiu, si substantivele: h` avga,ph, h` grafh,

- Sa se fac o comparaie intre terminaiile subst. in alfa impur si eta.

5. Declinarea 1-a a substantivelor masculine cu term.: -hj, -aj

5.1. ncepem cu substantivele majoritare hj
Exemple: o` profh,thj o` maqhth,j

Sg. Term. subs. -hj Pl. Term. subs. -hj

N. o` profh,thj -hj oi` profh/tai -ai
G. tou/ profh,tou -ou tw/n profhtw/n -wn
D. tw/| profh,th| -h| toi/j profh,taij -aij
A. to.n profh,thn -hn tou.j profh,taj -aj
V. [wv# profh,ta -a profh/tai -ai

5.2. Declinarea 1-a substantivelor masculine cu terminaia: -aj

Exemplu: o` neani,aj

Sg. Term. subs. -aj Pl. Term. subs. -aj

N. o` neani,aj -aj oi` neani,ai -ai
G. tou/ neani,ou -ou tw/n neaniw/n -wn
20
D. tw/| neani,a| -a| toi/j neani,aij -aij
A. to.n neani,an -an tou.j neani,aj -aj
V. neani,a -a neani,ai -ai

- O excepie de la regula de mai sus a subst. masculine in aj este Satana/j care are aceeai
terminaii la toate cazurile mai puin in cazul G, unde term. este a.

Sg. Pl. NU ARE!

N. o` satana/j
G. tou/ satana/
D. tw/| satana|/
A. to.n satana/n
V. satana/

6. Prepoziii
6.1. Prepoziii care atrag un singur caz gramatical; acestea cer totdeauna un caz anume, fie G,
D, sau A:

6.1.1. avpo, + G: de la, sugereaz ndeprtare, separare [ablativ].

ilustraia sgeii indica ideea de ndeprtare de la csu
Exemplu: a;gomen tou.j profh,taj avpo. tou/ vIhsou/)

6.1.2. eivj + A si pro,j + A: exprima apropiere, micare spre, nspre sau nuntru. Vezi
ilustraiile de mai jos:
pro,j + A = la, spre: a;gw dou,louj pro.j to.n Qeo,n)
eivj + A = in, [ideea de ptrundere dinamica in ceva, undeva] Vezi ca
vrful sgeii din ilustraia de mai jos este in interiorul cusutei!
ba,llomen to.n li,qon eivj oi=kon)

6.1.3. evk + G: din, ideea separrii, dar nu este o ndeprtare de la ci din ceva/cineva. Vezi
ilustraia cu sgeata pornind dinuntrul cusutei si vrful este in afar ei.
a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/)

6.1.4. evvn + D: in idea de static, a fi in repaus. Vezi ilustratia cu punctul care sta in
interiourl casutei.

evgw, eivmi evn tw|/ oi=kw|)

21

 7. Exercitii

7.1. Vocabular
7.2. Traducere in romana
7.3. Traducere greaca
7.3. Exerciii adiionale: Tipei

8. Vocabular

h` avlh,qeia adevr[ul] h` parrhsi,a ndrzneal, curaj

h` a`marti,a pcat h` sofi,a nelepciune
h` basilei,a mprie, domnie h` swthri,a mntuire, salvare
h` diakoni,a slujire, diaconie h` cara, bucurie
h` evkklhsi,abiserica h` w[ra ora
h` evxousi,a autoritate, putere, h` glw/ssa limba
putin, capacitate
h` evpiqumi,a dorina, pofta h` do,xa slava, glorie
h` h`me,ra zi h` qa,lassa mare (engl.: sea)
h` kardi,a inima h` avga,ph dragoste, iubire
h` marturi,a mrturie h` avrch, nceput; demnitar
h` oivki,a $o` (F) csu, (M) h` gh/ pmnt, sol,
oi=koj% casa teritoriu (si ca
planeta)
h` grafh, scriere, scriptura h` kefalh, cap
h` diaqh,kh legmnt h` ovrgh, mnie
h` didach, invatatur h` parabolh, parabola, ilustraie
h` dikaiosu,nh neprihnire, h` peritomh, circumciziune
dreptate
h` eivrh,nh pace h` proseuch, rugciune
h` evntolh, lege h` sunagwgh, sinagoga, adunare
h` evpistolh, scrisoare, epistola h` u`pomenh, rbdare;
perseverenta
h` zwh, viata (si spirituala), h` fwnh, sunet, voce
existenta
h` yuch, suflare, respiraie, h` fulakh, nchisoare, garda,
viata, suflet, pzitor
individ, sentiment
h` kw,mh sat; regiune h` avdiki,a nedreptate
h` nefalh, nor h` genea, natere, generaie,
cursul vieii
h` timh, onoare; pre; h` evpaggeli,a fagaduint,
valoare promisiune
h` meta,noia pocaint h` qu,ra us
h` parousi,a venire (a 2-a venire h` qusi,a jertfa
a lui Isus); a fi
prezent
h` pe,tra stanca h` crei,a nevoie

22
h` vIerousalh,m Ierusalim (ebraism) h` ch,ra vaduv
$ta.( h`% Ierusalim o` maqhth,j ucenic
`Ieroso,luma
o` telw,nhj vame o` profh,thj profet
o` u`pokrith,j (om) ipocrit o` stratiw,thj soldat
o` Messi,aj Mesia o` neani,aj tnr;
to. avrgu,rion argint; bani to. musth,rion secret, mister
(revelat)
to. bibli,on(h` sul, carte; (papirus) to. copil
bi,bloj paidi,on( te,kno
n
to. daimo,nion demon to. ploi/on barca, luntre
to. de,ndron pom, copac to. poth,rion ceac, potir
to. i`ma,tion manta, roba, haina to. pro,baton oaie
(exterioara)
to. mnhmei,on mormnt to. pro,swpon faa
to. shmei/on semn to. sa,bbaton sabat; festival
religios
to. sune,drion sinedriu; adunare,
tribunal

23
 CURSUL 6

ADJECTIVE DE DECLINAREA 1-A SI A 2-A

1. Consideraii generale

1.1. Adjectivele se acorda cu substantivul pe care il califica in gen, numar si caz.

1.2. Adjectivele au in general trei terminaii: masculine, feminine si neutre.
1.3. Sunt adjective care au doar doua terminatii: cele masculine si feminine avand aceeasi
terminatii, iar cele neutre au terminatii separate.
1.4. Adjectivele se invata cu toate cele trei, respectiv doua, terminaii. Acestea sunt
terminaiile la singular, N, si constituie forma de dicionar al adjectivelor.

2. Declinarea adjectivelor: avgaqo,j( &h,( &o,n

2.1. Teminatiile in M, F, N sunt: &o,j( &h,( &o,n. Bineinteles ca accentele pot fi in alta
parte decat pe terminatiile adjectivelor, ca in acest caz.
2.2. Declinarea in M si N se face dupa paradigma declinarii a 2-a a substativelor, iar in F
se face dupa paradigma declianrii 1-a a substantivelor, asa dupa cum urmeaza:

Sg. M F N
N. avgaqo,j avgaqh, avgaqo,n
G. avgaqou/ avgaqh/j avgaqou/
D. avgaqw/| avgaqh/| avgaqw/|
A. avgaqo,n avgaqh,n avgaqo,n
V. avgaqe, N. N.

Pl. M F N
N. avgaqoi, avgaqai, avgaqa,
G. avgaqw/n avgaqw/n avgaqw/n
D. avgaqoi/j avgaqai/j avgaqoi/j
A. avgaqou,j avgaqa,j avgaqa,
V. N. N. N.

2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele a( e( i sau r( la F,
singular si plural, se face dupa paradigma apur, dupa cum urmeaza:

Sg. M F N
N. a[gioj a`gi,a a[gion
G. a`gi,ou a`gi,aj a`gi,ou
D. a`gi,w| a`gi,a| a`gi,w|
A. a[gion a`gi,an a[gion
V. a[gie

Pl. M F N
N. a[gioi a[giai a[gia
G. a`gi,wn a`gi,wn a`gi,wn
D. a`gi,oij a`gi,aij a`gi,oij
A. a`gi,ouj a`gi,aj a[gia
V. N. N. N.

24
 2.3. Ca un exercitiu, declinati: mikro,j( &a,( &o,n
2.4. Un exemplu a unui adjective cu doua terminaii: adu,natoj( &on. M si F se
declina mpreun dup paradigma lo,goj a declinrii a 2-a.

Sg. M F identic cu M N
N. avdu,natoj avdu,natoj avdu,naton
G. &ou - ou
D. &w| - w|
A. -on - on
V. -e - N.

3. Folosirea sau funcia adjectivelor in propoziie: au trei funcii sau folosiri:

3.1. Atributiva: avgaqo.j profh,thj) profh,thj avgaqo,j) Adjectivul poate sta

nainte sau dup substantiv. De regula sta nainte de substantiv, excepie fiind intenia de
accentuare
(emfatic), cnd se aseaz dup substantiv, ca in cazul al doilea de mai sus.
3.1.1. Poate sta in poziie (ascriptiv) atributiva, adic intre art. hot. si substantiv: o`
avgaqo.j a;nqrwpoj.
3.1.2. Se cunoate si poziia (restrictiv) atributiva, cnd art. hot. se repeta si substantivul se
aeaz emfatic nainte de adjectiv, ca in cazul: o` poimh,n o` kalo,j)
3.1.3. ATENTIE: Adjectivele in poziie atributiva nu pot sta fr art. hot. daca substantivul
pe care l determina are art. hot.

3.2. Predicativa: o` a;nqrwpoj avgaqo,j) avgaqo.j o` a;nqrwpoj)

3.2.1. Cnd adjectivul nu are art. hot. si substantivul are art. hot., atunci vorbim de poziia
predicativa a adjectivelor.
3.2.2. In poziia predicativa, adjectivele totdeauna au funcie predicativa. Se traduc cu
punerea verbului copulativ este intre substantiv si adjectiv chiar daca in greaca nu
apare verbul a fi (eivmi,), ca in o` a;nqrwpoj avgaqo,j)Omul este bun.
3.2.3. Deosebirea intre poziia predicativa si cea atributiva a adjectivelor se face pe baza
prezentei sau a lipsei art. hot. de dinaintea adjectivului. Un exerciiu de recunoatere:
avgaqo,j o` maqhth,j $evstin%) h` kalh. gunh,)

3.3. Substantivala: oi` avgaqoi,,( oamenii buni; ai` avgaqai, femeile bune; ta.
avgaqa, lucrurile bune.

3.3.1. Funcia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin simpla
adugare a art. hotrt in genul si la numrul respective pentru a substantiviza
adjectivul. In romana avem, de exemplu, neleptul, de la adjectivul nelept. o`
sofo,j)

4. Exercitii:

4.1. Vocabular
4.2. Traducere in romana
4.3. Traducere in greac

25
 5. Vocabular

avgaqo,j, &h, bun i`kano,j, &h, sufficient; destul

&o,n &o,n
avgaphto,j( &h, iubit loipo,j, &h, &o,n rest; ramasit
&o,n
a;lloj( &h &on alt, alta me,soj, &h &on de/din mijloc
dunato,j( &h, puternic; posibil ovli,goj, &h &on puin; mic
&o,n
e[kastoj( &h fiecare ptwco,j, &h, srac
&on &o,n
e;scatoj( &h ultimul tuflo,j, &h, &o,n orb
&on
kaino,j( &h, nou i;dioj( &a, &on propriu; specific
&o,n
kako,j( &h, ru, urat evleu,qeroj( &a liber
&o,n &on
kalo,j( &h, &o,n bun, frumos kaqaro,j( &a, curat
&o,n
mo,noj( &h &on singur[ul]; doar palaio,j( &a, vechi
&o,n
pisto,j( &h, credincios, fidel plou,sioj( &a bogat
&o,n &on
prw/toj( &h &on primul o[moioj( &a identic
&on
sofo,j( &h, &o,n intelept avdu,natoj( &o imposibil
n
tri,toj h on al treilea aivw,nioj( &on etern, vesnic
a[gioj( &a, &on sfant; sacru avka,qartoj( &o necurat
n
a;xioj( &a &on demn, vrednic a;pistoj( &on necredincios
deu,teroj( &a al doilea o` Ioan
&on vIwa,nhj( vIwa,
nnhj
di,kaioj( &a drept, just o` baptisth,j Botezatorul
&on
e[teroj( &a &on altul; diferit o` evrga,thj lucrator, muncitor
ivscuro,j( &a, puternic o` krith,j judecator
&o,n
maka,rioj( &a binecuvantat, o` Andrei
&on fericit vAndre,aj( &ou
mikro,j( &a, mic; putin o` vHli,aj( &ou Ilie
&o,n
nekro,j( &a, mort o` vIou,daj( &a Iuda (G. doric)
&o,n
neo,j( &a, &o,n nou ga,r caci; pentru ca
ponhro,j( &a, ru ou=n deoarece; deci
&o,n
de, dar; si a;ra deaceea; asadar,
deci
26
oude, si nu, nici nu oi` loipoi, ramasit, ceilalti

27
CURSUL 7

CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL IMPERFECT SI

AORIST, INDICATIV, ACTIV

I. IMPERFECTUL, INDICATIV, ACTIV

1. Consideratii generale:

1.1. Atat timpul imperfect cat si aorist la modul indicativ exprima o actiune in
trecut. De notat: Aoristul, doar la modul indicativ exrpima o actiune in trecut. In
celelalte moduri exprima de regula timpul prezent.
1.2. Indicatorul timpului trecut in greaca este morfemul timpului trecut, denumit
augment care este un prefix atasat la verb. Augmentul este un e&)
1.3. Augmentul se pune doar la modul indicativ imperfect si aorist.

2. Imperfectul indicativ activ al verbului lu,w( e;luon dezlegam

Sg. aug+rad+term. Term. Pl. Term.

1. e lu on = e;luon evlu,omen &omen
&on
2. e;luej &ej evlu,ete &ete
3. e;lue$n% &e e;luon &on

3. Observatii
3.1. Terminatiile la singular pers. 1-a si pl. pers. a 3-a sunt identice; contextul
sintactic ajuta la identificarea persoanei.
3.2. Traducerea imperfectului: verbul la imperfect exprima o actiune liniara sau
repetativa continua in trecut: __________-----------------.
3.3. Imperfectul este fromat din:
3.3.1. Augment
3.3.2. Radacina verbului
3.3.3. Terminatie

4. Conjugarea verbelor contrase la imperfect, ind., act.: &ew( &aw( &ow

Sg. aug+rad+term Pl.

1. e ! file! on evfi,loun evfilou/men
2. evfi,leij evfilei/te
3. evfi,lei$n% evfi,loun

5. Observatie:
5.1. Se aplica regulile de contractie deja invatate.
5.2. De asemena, regulile de contractie se aplica si la conjugarea verbelor: aw si
-ow.

28
 5.3. Ca un exercitiu, sa se conjuge verbele: tima,w( plhro,w
Sg. Pl.
1. evtima!on evti,mwn evtimw/men
2. evti,maj evtima/te
3. evti,ma$n% evti,mwn

Sg. Pl.
1. evplh,roun evplhrou/men
2. evplh,rouj evplhrou/te
3. evplh,rou$n% evplh,roun

6. Regulile de lungire a vocalelor initiale sub influenta augmentului

6.1. Verbele care incep cu vocala (sau diftong) vor prezenta o lungire a vocalei
initiale din cauza augmentului e, dupa cum urmeaza:

ah ai h| au hu
eh ei h| eu hu (uneori neschimbat)
ow oi w|

6.2. Exercitii de augmentare (doar la pers. 1-a sing.):

avkou,w( evgei,rw( aivte,w( oivkodome,w( eu`ri,skw:

avkou,w evgei,rw aivte,w oivkodome, eu`ri,skw

h;kouon h;geiron h|;toun w wv| hu[riskon
kodo,moun

7. Observatii:
7.1. Augmentare neregulata: e;cw ei=con
7.2. Verbele compuse dintr-un prefix prepozitional si un verb formeaza
imperfectul prin asezearea augmentului intre prepozitie si verb. Exemple:
avpa,gw( avpo, ! a;gw ap ! e ! a;gw a;phgon
avpolu,w avpe,luon
evkba,llw evxe,ballon: k de la evk devine x sub infulenta augmentului e.

II. AORISTUL, INDICATIV, ACTIV

1. Aoristul 1 (Unu)

1.1. Semnul de recunoastere al aor. 1 este sufixul: -sa

1.2. Deoarece aoristul indicativ este un timp trecut, el are ca si imperfectul indicativ un
augment e.
1.3. Exemplu: lu,w e ! lu ! sa e;lusa: am dezlegat
Sg. Term. Pl. Term.
1. e;lusa &sa evlu,samen &samen
2. e;lusaj &saj evlu,sate &sate
3. e;luse$n% &se e;lusan &san

29
 1.4. Traducerea sau sensul aoristului: din punc de vedere al actiunii verbului, aroistul
exprima un actio instans, o actiune punctiforma care are loc in trectut, dar al carei
durata instantanee totusi are un predecent:

1.5. Faptul ca actiunea verbului, actio verbi, a avut loc in mod sigur este mai important
decat timpul actiunii, in limba greaca. Tempus verbi, timpul verbului, exprima relatia
temporala intre cel care relateaza despre o actiune a subiectului si actiunea in sine.
Deci, timpul trecut, tempus praeteritum, in geaca exprima faptul ca o actiune a avut
loc inainte de timpul cand povestitorul sau scriitorul ne da o relatare despre ea.
1.6. Actio verbi, actiunea verbului, exprima starea, durata, felul si modul actiunii savarsite
de subiect. Din acest motiv, in limba greaca actiunea verbului este mai imprtanta decat
timpul verbului, un fapt de care trebuie sa tinem cont atunci cand exegetam un text.
1.7. Aoristul este des utilizat ca timpul povestirii evenimetelor trecute.

1.8. Amalgamare: aor. 1

1.8.1. Verbele ale caror radacina se termina in consonante guturale, labiale sau
dentale formeaza aor. 1 asemenea viitorului in felul urmator:
- guturale: k( g( c ! sa xa
- labiale: b( p( f ! sa ya
- dentale: d( q( t ! sa sa
- Exemple: khru,ssw( e ! radacina verbulului khruk ! sa
evkh,ruxa
- Exercitii: ble,pw( pei,qw( gra,fw( goggu,zw

2. Aoristul 2 (doi)
2.1. Terminatiile aor. 2 sunt identice cu cele ale imperfectului: &on( &ej( &e$n%
( &omen( &ete( &on.
2.2. Are augmentul e( ca si aor. 1 si imperfectul.
2.3. Deosebirea dintre imperfect si aor. 2 se face pe baza radacinii verbului. In cazul aor. 2
radacina verbului sufera o schimbare usor perceptibila.
2.4. Radacina din care se formeaza imperfectul se numeste radacina timpului prezent.
2.5. Radacina din care se formeaza aor. 2 se numeste radacina verbala.
2.6. Aor. 2 nu are morfemul &sa( specific aor. 1.
2.7. Exemple de radacini ale timpului prezent si radacina verbala:

lei,pw( radacina timpului prezent din care se formeaza imperfectul este leip&( radacina
verbala din care se formeaza aor. 2 este lip&.

Sg. Aor. 2 Sg. Imperfect

1. e;lipon e;leipon
2. e;lipej e;leipej
3. e;lipe$n% e;leipe$n%
Pl. Pl.
1. evli,pomen evlei,pomen
2. evli,pete evlei,pete
3. e;lipon e;leipon

30
 2.8. Exemple si exercitii:
2.8.1. a`marta,nw
- radacina prezentului: a`martan&( h`ma,rtanon (imperf.)
- radacina verbala: a`mart&( h[marton (aor. 2)

2.8.2. eu`ri,skw

- radacina prezentului: eu`risk&( eu[riskon

- radacina verbala: eu`r&( eu[ron

2.9. Observatii:

2.9.1. Radacina verbala de la ginw,skw este gno&. Omicron se prelungeste in

omega dand urmatoarea forma a radacinii verbale din care se formeaza aor. 2: gnw&

Sg.
1. e;gnwn
2. e;gnwj
3. e;gnw
Pl.
1. e;gnwmen
2. e;gnwte
3. e;gnwsan

- La persoana a 3-a plural, verbul acesta are o terminatie neregulata in sensul ca a imprumutat
particula &sa si, de fapt, toata terminatia pers. a 3-a, pl., de la aor. 1.

2.9.2. Radacinile verbului o`ra,w sunt multiple, si are forme separate pentru timpul
prezent, aorist si viitor, dupa cum urmeaza:

- radacina prezentului: o`ra&( evw,rwn (imperf.)

- radacina aor. 2: ivd&( ei=don( ei=dej( ei=de$n%
( ei;domen/ei;damen( ei;dete/ei;date( ei=don/ ei=dan: radacina
originala a fost id& (a vedea)( cu litera digamma care se pronunta v, de
aici video in limbile moderne. In NT, terminatiile acestui verb sunt, cu
precadere, de aor. 1.
- radacina viitorului: ovp&

2.9.3. Asemenea cazului de mai sus, verbul le,gw isi formeaza aor. 2 dintr-o radacina
cu totul diferita: ivp&( ei=pon, ei=pa, (ambele sunt la pers. 1-a sing.) are
terminatii si de la aor.1, mai ales in NT.

2.9.4. Verbul a;gw isi formeaza aor. 2 prin reduplicarea silabiei initiale la care se
adauga augmentul. Acesta se numeste dubla augmentare: e ! ag ! ag ! on
h;gagon (h=gon imperf.).

31
 2.9.5. Iata cele mai frecvente verbe care au aor. 2 in NT:

a;gw( h;gagon e;cw( e;scon pi,nw( e;pion fe,rw( h;negkon

a`marta,nw( h[ katalei,pw( kap pi,ptw( e;peson le,gw( ei=pon
marton e,lipon
avpoqnh,skw( a lamba,nw( e;la feu,gw( e;fugon e;rcomai( h=lq
vpe,qanon bon on( h=lqa
ba,llw( e;balon manqa,nw( e;m evsqi,w( e;fago
aqon n
eu`ri,skw( eu[r pa,scw( e;paqo o`ra,w( ei=don
on n

III. SENSURILE IMPERFECTULUI SI ALE AORISTULUI

1. Imperfectul are patru uzante generale:

1.1. Imperfectul progresiv: exprima o actiune contiuna sau repetativa in trecut.
1.2. Imperfectul obiceiului (habitual): exprima o actiune legata de o obisnuinta in trecut.
Luca 23:34
1.3. Imperfect tentativ: exprima o actiune tentativa in trecut (incercam sa...).
1.4. Imperfect initiativ: exprima o actiune initiata in trecut (incepeam sa...).

2. Aoristul, exprimand o actiune punctiforma, are trei aspecte semantice:

2.1. Aor. al constatarii: actiunea este vazuta in totalitatea ei, ca in Ioan 2:20, Templul
acesta a fost construita in 46 de ani.
2.2. Aorist incipient: accentuieaza momentul incipient al actiunii, ca in Rom. 14:9,
Hristos a murit si a inviat. Punctiform al mortii si al invireii.
2.3. Aor. concluziv: priveste actiunea din punctul de vedere al concluziei ei, ca in
Filipeni 4:11, M-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc.
2.4. Aoristul este folosit foarte des in NT, asadar cand un imperfect este preferat fata de
aorist, atunci este nevoie sa dam cuvenita atentie motivatiei autorului de a folosi un
imperfect in loc de aorist. Un exemplu ar fi concludent aici: Gal. 1:13-14:
2.5. Ati auzit [hvkou,sate, aor. conclusiv] ... cum prigoneam [evdi,wkon, imperf.
habitual] biserica lui Dumnezeu si o devastam [evpo,rqoun, imperf. tentativ,
incercam sa o prapadesc], si cum avansam [proe,kopton, imperf. progresiv] in
religia iudaista, depasind in zel pe multi din neamul meu.

IV. TIPURI DE AUGMENTARE

1. Augmentul silabic: Un verb care incepe cu o consoana primeste augmentul e si in felul
acesta se inmulteste cu o silaba.
2. Augmentul temporal: este cazul cand verbul incepe cu o vocala scurta care se prelungeste
datorita influentei augmentului.
3. Augmentul zero: atunci cand verbul incepe cu o vocala lunga sau diftong, augmentul poate
fi invizibil, adica nu se face nici o prelungire a vocalei lungi sau a diftongului, de aici
numele de augment zero: eivrhneu,w eivrhneu,on.
4. Augmentul dublu: unele verbe primesc un dublu augment prin reduplicarea primei silabe la
care se adauga augmentul: h;gagon.
5. Augmentul neregulat: cum am vazut deja ca verbul e;cw formeaza atat imperfectul cat si
aoristul intr-un mod neregulat: ei;con( e;scon.

32
 V. IMPERFECTUL INDICATIV AL VERBULUI VEIMI,

Sg. Imperf.: eivmi,

1. h;mhn
2. h=j( h=sqa
3. h=n
Pl.
1. h=men( h;meqa
2. h=te
3. h=san

VI. Exercitii

1. Vocabular
2. Traducere in romana

VII. Vocabular

avpa,gw indepartez (ma) prosfe,rw aduc, ofer

suna,gw adun (laolalta) u`pakou,w ! D ascult (in sens de
supunere)
u`pavgw ma indepartez avnaginw,skw citesc
fe,rw duc, car, transport evpiginw,skw recunosc, percep
qnh,skw mor paralamba,nw primesc
avpoqnh,skw mor avnoi,gw deschid
avpolu,w eliberez dida,skw invati, predau
evkba,llw arunc afara, trimit diw,kw persecut, urmaresc
afara
evndu,w imbrac (ma) klai,w plang
pa,scw sufar pisteu,w ! D cred
perisseu,w am din belsug, am profhteu,w profetizez
abundent
cai,rw ma bucur feu,gw fug, dezertez

33