CLORURA DE MAGNEZIU (SAREA NIGARI) - REMEDIU IEFTIN CU BENEFICII INCREDIBILE

Auzisem in treacat de sarea nigari din postarile legate de obtinerea branzei tofu. Ea este substanta cu ajutorul careia se taie
laptele de soia, facand sa se aleaga branza. Fiind o mare amatoare de branza de soia facuta in casa, am intrebat la cateva
magazine, dar n-o aveau si atunci am ales varianta mai simpla de a taia laptele cu zeama de lamaie. Si in felul asta am inchis la
momentul acela capitolul numit sarea nigari. In urma cu cateva luni insa, am gasit intamplator un articol interesant care mi-a
relevat alte valente ale acestei substante. http://www.abcul.sanatatii.ro/indreptar-de-sanatate/35-clorura-de-magneziu
Trebuie sa precizez din capul locului ca sarea nigari nu e acelasi lucru cu sarea amara (Epsom). Prima este clorura de
magneziu, iar cea de-a doua este sulfat de magneziu. Desi au magneziul drept numitor comun, diferenta dintre ele este, evident,
de structura chimica, dar si de beneficiu, urmare modului in care se proceseaza de catre
organism. http://homeopatiesinaturiste.blogspot.ro/ Si cum nu ratez niciun remediu care ma convinge, am trecut deindata la
testarea clorurii de magneziu pe propria-mi piele. N-am gasit produsul in niciun magazin, asa ca l-am comandat pe internet la o
firma din Cluj care comercializeaza intre altele si aparate de facut lapte de soia, deci de aici legatura cu sarea nigari.
http://www.biovita.ro/altele/.
Reteta am gasit-o usor: sare si apa distilata in proportie de 1:1. Astfel, dintr-o cana plina cu clorura de magneziu si una de apa
distilata a rezultat o cantitate de aproximativ 500 ml de solutie. Pusa pe piele este alunecoasa si usor lipicioasa, de unde si
supranumele de ulei. Sarea ramasa in pachet am rasturnat-o intr-un borcan pe care l-am inchis ermetic, intrucat clorura de
magneziu atrage umezeala foarte rapid. Gustul solutiei este in principal amar, iar eu cu amarul nu prea sunt prietena. Din acest
motiv, m-am bucurat cand am citit ca solutia se absoarbe foarte bine prin piele. Dupa fiecare dus ma ung aproape din cap pana
in picioare, fara sa o mai dau jos dupa aceea. In mod normal, dupa jumatate de ora - o ora este de preferat sa ne dam pe corp
cu un ulei, macar de masline, pentru ca pielea se usuca de la sare. Uneori insa, din cauza vitezei, mi s-a intamplat sa sar peste
etapa asta, dar n-am remarcat sa se fi intamplat ceva rau. Insa m-am gandit ca totusi ar putea sa nu fie suficienta doar calea
cutanata si ca n-ar strica sa o abordez cumva si pe cea orala. Si am gasit o combinatie care ma satisface: intr-o cana de apa (de
obicei structurata, adica inghetata si lasata sa se dezghete) adaug o lingurita rasa de bicarbonat de sodiu, o lingura plina de
solutie de magneziu, 13-14 pipete de apa oxigenata si zeama de la o lamaie. Are gust de limonada usor salcie si sarata facuta cu
apa minerala, senzatie generata de intalnirea efervescenta dintre zeama de lamaie si bicarbonat. De obicei beau suculetul asta
in fiecare dimineata, dar sunt zile in care mai beau unul si dupa amiaza. Dupa cateva luni de cand fac asta, zic ca sunt in
masura sa sintetizez si rezultatele. Care sunt notabile. Mi-au disparut complet durerile de incheieturi. Ele nu se mai manifesta
nici la schimbarea vremii. Inainte, orice nor cenusiu se manifesta ca un buzdugan care ma lovea dupa ceafa. Intepenirea
coloanei, dureri de oase, tulbureala in cap, sunt simptome pe care toti meteosensibilii le cunosc, mai ales dupa o anumita
varsta. Au disparut, starea mea generala fiind una foarte buna. Ma confruntam inainte cu un gen de disconfort la nivelul
capului, nu era propriu zis durere, ci mai degraba o senzatie de instabilitate, acel sentiment ca si cel mai nesemnificativ factor
va declansa migrena. Nu stiu care era cauza, dar capul s-a limpezit. Timp de aproximativ doua saptamani, dimineata imi
picuram in fiecare nara cate o picatura - doua de solutie de sare nigari. Uneori senzatia era suportabila. Sinusurile pareau
inchise si in cateva secunde solutia amara se simtea in gat. Alteori insa, usturimea ajungea pana in spatele capului, aproape de
nivelul cefei. Probabil, sinusurile erau deschise. In cateva secunde usturimea era inlocuita de o pulsatie ce sfarsea curand prin
senzatia de anesteziere a locului. In aproximativ 10 minute de la initierea acestei manevre, avea loc o limpezire a capului, care
imi dadea motiv si forta sa mai incerc si a doua zi. In plus, cam de doua ori pe luna, la perioade destul de regulate, induram o
durere de cap care tinea cam o zi. Banuiesc ca era vorba de corespondentul actual al zilelor "sensibile" cu caracter feminin de
dinainte de menopauza. De cand cu magneziul, migrenele m-au ocolit sau, daca s-a intamplat sa ma nimereasca vreuna,
intensitatea ei a fost mult diminuata. Privind retrospectiv, cred cu convingere ca toate astea sunt minunile clorurii de magneziu.
In ultimele patru luni, singurele suplimente noi pe care le-am luat au fost clorura de magneziu si uleiul de in. Ar putea fi
virtutile lor combinate. Dar de o luna nu mai iau ulei de in, si totusi efectele benefice in starea generala de sanatate persista.
Deci, am toate motivele sa cred ca magneziul este "vinovat", concluzia mi se pare logica. Tot de atunci, hipertensiunea mea se
mentine permanent la limite de bun simt, adica pe la 14 - 15/ 9 -10, ceea ce eu socot a fi o performanta in lipsa oricarui
tratament medicamentos (eu fiind hipertensiva). Toata lumea lauda magneziul, unde te sucesti, unde te invartesti auzi de
combinatii mai simple sau mai sofisticate care au drept componenta aceasta substanta. Dar o gasim comercializata in cantitati
mici, la preturi mari. In ce priveste sarea nigari, raportul concentratie - pret este unul exceptional, iar cu banii ramasi in buget
putem face alte lucruri utile. Am vazut pe internet si site-uri care vand solutie de sare nigari sub titulatura pretioasa de ulei de
magneziu la preturi cu totul si cu totul nesimtite: 140 de ml la pretul de 47 de lei. Nu-mi pot retine indignarea fata de acesti
insi care incearca sa-si umfle fara scrupule buzunarele speculand lipsa de informare a posibililor cumparatori.
Iata si o carte cu informatie deosebit de utila care isi merita pe deplin titlul.

http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Earl-Mindell-Biblia-vitaminelor.htm