Sunteți pe pagina 1din 47

Ingineria i Calitatea Mediului

5/9/2016 1
Ingineria i Calitatea Mediului

CURS 10
Capitolul 7. Solul

5/9/2016 2
Definitia solului

Invelisul solid de la suprafata Pamantului este


acoperit de un strat afanat, care este influentat de
conditiile de mediu in care s-a format.
Acest strat se numeste sol.

5/9/2016 3
Definitia solului

Solul este alcatuit din materie organica si


anorganica.

5/9/2016 4
Principala insusire a solului este fertilitatea, adica
insusirea de a pune la dispozitia plantelor apa si
substantele hranitoare necesare cresterii si
dezvoltarii lor.

Solul este si suport pentru plante, deoarece


acestea isi fixeaza in sol radacinile.

5/9/2016 5
Conceptul de calitate a solului

Folosit prin anologie cu ali termeni cum sunt


calitatea aerului, calitatea mediului, noiunea
de calitatea solului introdus relativ recent
este din ce n ce mai frecvent folosit, n
pofida diverselor conotaii care conduc de
multe ori la o serie de confuzii.

n general ideea de calitate a solului variaz


n funcie de modul de abordare care poart
amprenta gradului de instruire i calificare a
celor implicai.
5/9/2016 6
Conceptul de calitate a solului
Pentru agricultori calitatea se refer n
special la productivitate, exploatare, profit,
grad de conservare a fertilitii;

Pentru silvicultori, calitatea include suport,


biodiversitate, capacitate de rezisten;

Pentru naturaliti sau geografi calitatea


solului nseamn n primul rnd
capacitatea lui de a se integra armonios n
peisajul geografic;
5/9/2016 7
Conceptul de calitate a solului

Pentru cei care se ocup cu problema de


mediu, calitatea solului integreaz o serie
de caracteristici cum ar fi:
capacitatea de a-i ndeplini funciile n
cadrul ecosistemului sau geosistemului,
potenialul n meninerea biodiversitii
precum i a calitii apei, aerului,
ciclul nutrienilor.

5/9/2016 8
Diagrama calitatii solului

5/9/2016 9
Functiile solului
Susinerea activitatii biologice, diversitatii, i
productivitatii.
Reglarea i compartimentarea solului i a
fluxului apei.
Filtrarea i imobilizarea materialelor organice i
anorganice, inclusiv potenialii poluani.
Stocare nutrieni.
Asigurarea suportului pentru construcii i
agricultur.

5/9/2016 10
Teste utilizate n calitatea solului
Respiraia solului
Infiltrarea
Densitate volumica (n vrac)
Conductivitate electric
PH-ul solului, nitraii solului
Stabilitatea agregatelor si dezagregarea solului
(reactia cu apa)
Rmele
Observatii fizice i estimri ale solului

5/9/2016 11
Importanta respiratiei solului

Este o msur a dioxidului de carbon


produs ca rezultat al activitii biologice in
sol.
Activitatea microbiologic n sol este
considerat benefic pentru sntatea
culturii
Respiraia solului este foarte variabil, n
funcie de sezon i de perturbatiile solului.
5/9/2016 12
Importanta respiratiei solului

Sistem portabil inteligent pentru respiratia


solului
CO2 0 2000 ppm , rezolutie 1 ppm.
Analize de gaze in infrarosu, repetabilitate de
citire 0,1% la 350 ppm

Este alcatuit dintr-o consola compacta si o camera pentru respiratia solului.


Analizorul de inalta acuratete de CO2 miniaturizat cu infrared este atasat direct la camera de sol,
asigurand astfel cel mai rapid raspuns privind schimbul de gaz din sol.
Pentru masuratori repetate in acelasi loc, exista un manson de otel care poate fi instalat in sol si
astfel se asigura pozitionarea corecta si masurarea activitatii fluxului total din sol.

5/9/2016 13
Important infiltrarii

Infiltrarea este o msur a ct de


repede apa ptrunde sol.

Infiltrarea se poate reduce n cazul n


care agregatele sunt perturbate, cum
este cazul n perioada de cultivare (arare)
a terenului.

5/9/2016 14
Importanta infiltrarii

5/9/2016 15
Importanta densitatii volumice

Cresterea densitatii volumice poate indica


creterea compactarii solului.

Solurile compactate pot restriciona


infiltrarea apei, creterea rdcinii, i
reduce aerul disponibil n sol.
5/9/2016 16
Importanta densitatii volumice

Densitatea volumica (in vrac) este o


determinare specifica materialelor granulare si
reprezinta masa unitatii de volum de material
granular.

v
total

5/9/2016 17
Importanta densitatii volumice

Compactarea solului apare atunci cnd particulele de sol sunt presate,


reducnd spaiul porilor ntre ele. Solurile compactate conin puini pori mari i
au o rat redus de infiltrare cu ap i canalizare in stratul compactat.

5/9/2016 18
Importanta conductivitatii electrice

Conductivitatea electric msoar ionii din


sol.
Aceasta este folosit pentru a msura
coninutul de sare al solurilor de-a lungul
timpului.
Acest test este cel mai util n solurile
care tind s acumuleze sarea.
5/9/2016 19
Importanta conductivitatii electrice

5/9/2016 20
Importanta pH-ului solului

pH-ul solului afecteaz capacitatea plantei


de absorbie a nutrienilor.

pH-ul solului poate fi modificat prin


utilizarea aditivilor solului, cum ar fi
ngrmintele care conin var sau azot.

5/9/2016 21
Importanta pH-ului solului
PH-ul solului poate afecta practic eficiena oricarui nutrient.
Azotul, fosforul, potasiul, trei ngrminte mai relevante, macronutrientii, precum i toti
micronutrientii eseniali, sunt afectati de pH-ul solului.

5/9/2016 22
Importanta nitrailor solului

Azotul in sol este esenial pentru creterea


plantelor.

Daca n sol sunt prezenti nitrai n exces


acestia se pot infiltra i contamina apele
subterane.

5/9/2016 23
Importanta nitrailor solului

5/9/2016 24
Importanta stabilitatii agregatelor (continutul
de materii organice)

Distrugerea agregatelor solului conduce la


pierderea structurii solului i cresterea
potenialului de eroziune.

Acest test msoar rezistena agregatelor de


sol la curgerea apei.
5/9/2016 25
Importanta stabilitatii agregatelor (continutul
de materii organice)
Un bulgre de sol cu un continut ridicat n materie organic va ramane stabil. Apa
va fi mai clara (stnga).
Un bulgre de sol cu un continut redus n materie organic se va desface rapid. Apa
va fi n curnd tulbure (dreapta).

5/9/2016 26
Importanta rmelor
Rme produc o mbuntire a calitii solului prin:

creterea disponibilitii nutrienilor


descompunere material organic
creterea porozitii solului

5/9/2016 27
Importanta rmelor
Rmele mninca materiile moarte ale plantelor, cum ar fi frunzele czute, i le
transforma ntr-o substan nutritiv pe care plantele le pot absorbi mai uor.
Pe lng adugarea de nutrieni n sol, rmele menin, de asemenea, solul sntos
prin crearea de tunele .

5/9/2016 28
Importanta Observatiei solului
Dezvoltarea solului este un proces pe termen
lung.

Doar prin observarea modificrilor solului de-a


lungul timpului se pot evalua efectele
practicilor asupra solului.

5/9/2016 29
Importanta Observatiei solului
Aspectul tipic al unei staii de monitorizare a umiditatii solului.
Solul este excavat (dreapta sus) i sunt introdusi senzori de umiditate a solului
(stnga). Firele sunt dirijate prin subteran pana la un trepied care conine senzori
suplimentari meteorologici, un panou solar, i un logger de date (dreapta jos).

5/9/2016 30
Importanta Observatiei solului
Datele sunt centralizate si comparate cu cele provenite de la celelalte statii care alcatuiesc
Reeaua Nationala de Monitorizare a Umiditatii Solului

5/9/2016 31
Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si
in cazul solului.
Solul este locul de intalnire al poluantilor.

5/9/2016 32
Poluarea solului
Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in
ape si aer acopera uscatul in locurile aglomerate
unde fiecare metru patrat este intens si multiplu
solicitat, degradeaza terenurile agricole acolo unde
sunt mai fertile, uratesc natura acolo unde este mai
cautata pentru frumusetea ei.

5/9/2016 33
Poluarea solului
Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de
ploaie in atmosfera se intorc pe sol.

5/9/2016 34
Poluarea solului
Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile
poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate.

Poluarea solului provenita din exploatarea unei mine de cupru


5/9/2016 35
Poluarea solului
Seceta crete semnificativ gradul de
eroziune al terenurilor, distruge habitatele
naturale i lovete grav populaiile de plante
i animale din regiune.

5/9/2016 36
Poluarea solului
Masuri de prevenire si combatere a poluari solului:

- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale,


pe cat posibil colectarea selectiva, pe tipuri de deseuri;

- indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor


colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata;
folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor
si pesticidelor in agricultura si silvicultura;

- supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (petrol);

- colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea


deseurilor, sau, cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor
prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor
3R: recuperare, refolosire, reciclare.
5/9/2016 37
Concluzii
1. Conceptul de calitate a solului insuficient
clarificat n prezent are un caracter integrator
care rezult din nglobarea unor nsuiri de
prim rang ale solului ca fertilitatea i
productivitatea alturi de alte aspecte care se
refer la starea de poluare a solului, starea de
sntate i pretabilitatea lui pentru anumite
folosine.

5/9/2016 38
Concluzii

2. Evaluarea calitii solului se face indirect


prin folosirea unor indicatori care msoar
proprietile semnificative pentru procesele
care se desfoar n mediul edafic.

Folosirea acestor indicatori pentru solurile


degradate depinde n primul rnd de
capacitatea sau abilitatea lor de a furniza o
informaie sigur i util necesar activitilor
de prevenire, limitare sau remediere a
proceselor respective.
5/9/2016 39
Concluzii

3. Cei mai adecvai indicatori pentru aprecierea


calitii solurilor sunt considerai, n general, cei
care rezult n urma unei analize de rutin i sunt
capabili s furnizeze rspunsuri utile ntr-un interval
rezonabil de timp (1-3 ani), datorit abilitii lor de a
reaciona prin modificri notabile (diferene
statistice ale valorii), ntr-o perioad de timp, a crei
limit superioar este propus n prezent la 5 ani.

5/9/2016 40
Concluzii

4. n comparaie cu nsuirile fizice, chimice


i biologice ale solului, cele mineralogice
ofer posibiliti mai reduse de furnizare a
unor astfel de indicatori datorate unei
sensibiliti mai sczute la manifestrile
calitative ale mediului edafic, la care se
adaug o serie de aspecte legate de
msurtorile prin care se pot obine indicatorii
respectivi.

5/9/2016 41
Concluzii

5. Stabilitatea i evoluia calitii mediului


edafic este asigurat n primul rnd de
folosirea solului n mod corespunztor
caracteristicilor pe care le are, n condiiile
unui management (n cadrul cruia
tehnologiile ocup un loc important)
adecvat.

5/9/2016 42
Concluzii

6. Principalul punct de divergen ntre sistemele


tehnologice specifice agriculturii convenionale i
alternativele agro-ambientale l constituie utilizarea
produselor agrochimice de sintez (fertilizani
solubili, pesticide, etc.) care sunt interzise sau
limitate n agricultura ecologic, n timp ce
utilizarea acestora n agricultura convenional
este adesea abuziv.
Unul din efectele nocive ale tipurilor de agricultur
industrial este impactul asupra biodiversitii,
resursele genetice fiind serios afectate, cu
implicaii directe asupra conservrii fertilitii i
calitii solului.
5/9/2016 43
Concluzii

7. Sub aspect fizic principalele


procese de degradare a solului sunt
compactarea, formarea crustei ca o
consecina a compactrii i
eroziunea care are potenialul cel
mai ridicat n Dobrogea.

5/9/2016 44
Concluzii

8. Sub aspect chimic principalele procese de


degaradare ale solului sunt acidifierea i
deteriorarea strii de fertilitate a solurilor care
poate n unele situaii s fie o consecin a
acidifierii.
n zonele cu regim hidric excedentar, acidifierea
este un fenomen natural.
n alte zone ea este favorizat de materialul
parental, ploile acide, exportul de Ca cu recoltele,
fertilizarea exclusiv cu N, .a.
Deteriorarea strii de fertilitate se manifest prin
reducerea coninutului de humus i srcirea n
principalele elemente nutritive (N, P, K, Ca, Mg).
5/9/2016 45
Concluzii

9. Indiferent de planul pe care se manifest


(fizic, chimic sau mineralogic) procesele de
degradare au ca efecte modificri ale
numrului i activitii populaiilor de
microorganisme, care joac un rol important n
descompunerea materiei organice i formarea
humusului.

5/9/2016 46
V MULUMESC PENTRU
ATENIA ACORDATA !

5/9/2016 47