Sunteți pe pagina 1din 8

'{I l II

Mic dictionar explicativ a'mbulant, adj. - care i~i exercita


activitatea (profesiunea) trecind antiepidemic, adj. - care se folo-
dintr-un loc in altul. se~te impotriva epidemiilor (<an-
anarhfe, s.f. - stare de dezorgani-
ti-+ epidemic).

zare, de dezordine, de haos, in- antlimperialist, adj. - care lupta


tr-o tara, intr-o institutie etc.; impotriva imperialismului (<an-
ti+ imPf!rialist).
nesupunere, indisciplina a indivi-
Scopul acestui mic dictionar este farniliarizarea elevilor cu folosirea dic- dului fata de o colectivitate or- antimonarhic, adj. - care este im-
tionarelor ~i explicarea unora dintre cuvintele folosite la exercitii sau in textu 1 ganizatii. pot riva monarhiei .
manualului.
antebelic, adj. - antipatic, adj. - nesuferit .
S-au folosit urmatoarole abrevieri (prescurtari): dinaintea unui
<= din razboi. antiregalist, s.m. ~i f. - persoana
s.n. = substantiv neutru care h.ipta impotriva regalitatii
inPar. = invariabil antebrat, s.n. - parte a bratului de
adj. = adjectiv ( < anti-+ regalist ).
pop. = popular Ia cot pina la incheietura mlinii.
Pb.= verb.
suf. = sufi x antiseptic, adj. - care previne sau
adCJ. =adverb antemasuratoare, s.f. - masuratoa-
sf. = substantiv femininin inliiturii infectiile sau impiedica
reg-. = regional re prealabila a unui obiect. put rezirea.
s.m. = substantiv masculin
antemeridian, adj . - de dinainte de aparte, adv. - separat; ad{ - deo-
Acest. dictionar este nurnai pentru consultat, nu pentru memorat cuvm_ amiaza, de dimineata. ,sebit, special.
t ele date aici.
antepemiltim, adj. - care ocupa arbitraJ, adj. - hotarit de arbitru.
A
locul al treilea, socotind de la arbitrar, adj. - (facut) dupa p ro-
afix, s.n . - nume <lat atlt sufixelor, ultirnul.
pria parere a cu iva fara a tine
abundenta, s.f. - bel~ug, b ogatie. cit ~i prefixelor. anteproiect, s.n. - proiect in prima seama ~i de parerea' alt uia; '(fa-
acolida, s.f. - semn grafic de. forma alienare, s.f. - instrainare a unor redactare ( <ante- +
proiect). cut) la inUmplare.
a doua fragmente de arc lmpreu- bunuri; transmiterea dreptului de . anterior, adj. - care s-a petrecut aristocratic, adj. - care apartine sau
nate, prin care se arata ca mai proprietate. mai inainte, precedent; ca,re este este propriu aristocratiei.
multe cuvinte, formule et c. sint aezat in fata.
legate intre ele printr-un am.1mit alienaf.ie, s. f. - boa la mintala; ne- ar~ic, s.n. - os al articulatiei ge-
antevorbit6r, s.m. - vorbitor care
bunie. nun chiului , la picioarele de dina-
raport. precedii altui vorbitor ( < ante- + poi ale mieilor, folosit Ia un j oc
acordeonist, s.m. ~i f. - persoana alinta, vb. I - a mingiia, a dez- 1 Porbitor ) . . de copii.
c11re cin ta la acordeon . mierda; a rasfata . antiaerifi.n, adj. - care este indrep-
artistic, adj. - care apartine sau
tat impotriva atacurilor aviatiei.
act6r, s.m. - artist care interpre- alabastru, s.n. - varietate de ghips prive~te arta; (adverbial) execu-
teaza roluri in piese de teatru sau antibiotic, s.n. - medicament care tat cu arta, cu talent.
cu aspect de marmu ra alba, stra-
in film e. batuta de vine lran sparen te, care are propriet atea de a opri cre~te
astringent, adj. - care contractea-
se intrebuinteaza Ia fabrica1ea rea ~i inmultirea unor bacterii za tesu t urile organismulqi.
adecvat , adj. - potrivit, corespun- sau microbi.
zator, nimerit. unor obiecte ornamentale. atesta, vb. I - a dovedi ; a confir-
anticamera, s.f. - camera in care ma (ceva).
ademeni, vb. IV. - a atrage, a ispiti , amabil, adj. prietenos, binevoi tor, stau cei care ateapta sa fie pri-
a momi. politicos. at6mic, adj. - care t ine de atomi,
miti de un superior, de un medic
specific atomilor.
afectiv, adj. - privitor la senti-
amabilitate, s.f. - in su~irea de a fi
un avocat etc. '
mente; qare dove de~te afectiun e; anticar, s.m. - negustor de carti atr6ce, adj. invar. - -cump'Jit, sin-
amabil; atitudine sau fap ta ama- geros, fioros, groaznic.
sentimental. bila. vechi; colectionar de obiecte an-
t ice. autentic, ad~ - a carui realitate
160 . nu poate f~usa la indoiala; re-

II - Gramatica, cl. a VII-a


161

cunoscut ca propriu unui autor care cineva se adreseazii unm caracteriza, vb. I - a infa~ia, a concept, s.n. - idee genera.la care
sau unei epoci; intocmit sau in- frate mai mare; nene. face sa reiasa trasaturile carac- reflecta jusL realitatea; ciorna,
vestit cu toate formele legale. teristice ale unei persoane (lucru schita.
baiete~te, adv. - ca baie~ii (baiat
sau fenomen). concludent, adj. - convingator.
autoaparare, s.f. - aparare prin + suf. -e9te).
concordanta, s.f. - acord, potri-
mijloace proprii. ' carbonifer, adj. - teren care poseda
binefacere, s.f. - fapta buna, aju- zacaminte de carbuni ; privitor la vire.
autobaza, s.f. - centru de intreti- tor dat cuiva; folo s, avantaj carbunele de pamint. condamna, vb. I - a ostndi prin-
nere ~i exploatare a autovehicu- +
( <bine f acere).
lelor ( <auto+ baza).
bineinteles, adv. - desigur, fire~te
complex, s.n. - unitate formata t r-o sentinta judecatoreas.c a, a
supune unei pedepse; a exprima
autograf, s.n. - text (dedicatie) din mai multe parti, din mai
+
(bine tn1eles). multe elemente. o deza probare; a blama, a ve-
. scris de mina autorului.
avansat, adj. - ajuns la o treapta
de dezvoltare inaintata.
binemerita, vb. I - a ci~tiga drep-
tul la recuno~tin~a cuiva ( < bine
I
I
complex, adj. - format din mm
multe elemente care alcatuiesc
teji ; a con sidera un bolnav pier-
dut, fara nici o speranta de sal-
+ merita). un tot. vare; a astupa, a inchide defi-
nitiv o fereastra (o u~a) etc.;
binevoi, vb. IV - a avea buna- complement, s.n. - intregire, com-
a bloca
B voin~a, a crede (a gasi) .de cu- plinire ; parte secundara a pro-

bagateliza, vb. I. - a mic~ora im-


+
viinta ( < bine voi ). p ozi~iei care determina un verb, confid~nt, s.m. - prieten caruia i
se incredinteaza gindurile intime,
adjectiv sau adverb.
portan~a unui lucru; a subapre-
blanar, s.m. - meseria, care lu- tainele.
creazii sau vinde blanuri ( < blana compliment, s.n. - cuvint de lauda,
cia; a minimaliza. confortabil, adj. - care ofera con-
barbar, s.m. - 1. nume dat in an-
+ suf. -ar ). de magulire adresat cuiva prie-
tene~te.
, fort; co mod.
tichitate, de greci ~i de romani, blanarie, - s.f. - meseria blarrarului ;
component, adj. - care intra ca confrate, s.m. - tovara de pro-
oricarei persoane care facea parte atelier unde se lucreaza bliinuri ;
magazin de blanuri ( <blanar + parte intr-un intreg; alcatuitor. fesie, de meserie (din con- +
dintr-o popula~ie straina, pe care {rate).
ei o considerau pe o treapta de suf. -ie). componenta, s.f. - totalitatea ele-
mentelor care alcatuiesc o uni- congela, vb. I - a fare ca un lichid
cultura inferioara; 2. nume dat, bolnavici6s, adj. - care contractea- sa inghete; a conserva un aliment
tn trecut, p<;>poarelor migratoare , zii UOr o boala, care a.re siina-
tate, alcatuire ( < compon(ent ) + prin actiunea frigului.
suf. -enia) .
care s-au a~ezat, la inceputul evu- tatea ~ubreda ( <bolnav suf.+ comunicare, s.f. - actiunea de a conlucra, vb. I - a colabora cu
lui mediu, in Europa; 3. (adjec- -icios ).
tival) persoana care se comporta comun fra ~i- rezultatul ei; intiin- cineva, a-i da contributia la o
inLr-un mod necivilizat, care are
bombarda.ment, s.n. - bombardare
t are, tire, veste; raport, relatie, actiune (<con- +lucra).
a unui obiectiv. legiitura, preientare, intr-un cerc
0 purtare grosolana, salbatica. consecvent, adj. - care actioneaza
bar6c, adj. - (in expr.) stil baroc = brumarfu, adj. - de culoarea bru- de special i ~ti , a unei contribut ii conform cu principiile sale, cre-
stil artistic dezvoltat in sec. mei; alb-cenuiU ( < bruma suf. + personale intr-o problema tiin- dincios ideilor sale.
XVII- XVII I , caracterizat prin -ariu.) tifica.
consecventii, s.f. - faptul de a fi
excesul de ornamentare compli- butnar, s.m. (reg. ) - dogar. comunicatie, s.f. - mijloc de co- consecvent .
. I
cata, de inflorituri; (in arhitec- municare intre puncte diferite,
tura) caracterizat prin neregula- legatura, contact. consfatuf, vb. IV - a se sfatui
ritatea liniilor ~i prin monumen- conationat, s.m. - persoana care
tmpreuna (<con- +
sfatui ).
talitate. face parte din a"ceeai natiune cu consolida; vb. I - a face sau a
badi~6r, s.m. - (pop.) badita ( <ba- calma, vb. I - a liniti, a potoli . cineva ( <co (n)- + national). deveni solid, durabil, a tntari.
de+ suf. -i9or). caracterfstic, adj .. - care constituie concentratie, s.f. - (in chimie) grad constituent, s.n. - fiecare dintre ele-
badita, s.m. (pop.) - diminutiv al trasatura distinctiva a unei fiin~e, de saturare, de den sitate a unui ment ele ce formeaza un an-
lui bade; termen de respect cu a unui lucru sau a unui fenomen. corp. samb]u.

162 163
ll*

desavir~i, vb. IV - a face sa devina una cu explicarea lor sau tradu-


consultatie, s.f. - examinare a unui ocupat de o pauza; in con-
perfect ; a perfectiona; a face ca cerea intr-o alta limba.
bolnav de catre un medic; lamu- tratimp = la timp nepotrivit ; in-
rire, indi catie. oportun ( < contra- +t1:mp). 0 actiune sa capete forma defi-
nitiva, a implini , a termina ( < de .
diferentia, vb. I - a (se) deosebi.
con~tient, adj . - care i~i da seama dlietant, s.m. - persoana care se
de posibilitatile sale (de rolul sau
contraventie, s.f. - calcare a dis-
pozitiilor i.mei legi, a unui regu-
+ siivir$i).
ocupa cu o ramura a artei, a ~ti-
in societate); care are con~tiinta. lament etc . sanction'ata cu o pe- desinenta, s.f. - element morfolo- intei sau a tehnicii numai din pla-
deapsa u~oara. gic care se adauga la tema unui cere, fil.ra a fi profesionist sau
contempla, vb. I - a privi inde- verb pentru a arata persoanele specialist; per soana care nu
lung ( ~i cu admiratie). convergenta, s.f. - indreptare ~pre
~i la tema unui sub stantiv sau adince~te (sau nu are pregatirea
acela~i punct, catre acela~i scop.
contopi, vb. IV - a se amesteca adjectiv pentru a arata cazurile. ~tiintifica necesara pentru a adin-
convietui, vb. IV - a trai laolalta,
cu ceva, formind un singur tot;
a se uni strins ( <con-+ to pi).
in acela~i loc cu cineva (con- + despaturi, vb. IV - a desface ceva
care fusese indoit, slrins sau im-
ci) ceva.
discuta, vb. I - a st a de vorba cu
vietui).
contracandidat, s.m. - persoana paturit ( < des-+ tm(piitura). cineva, a conversa; a analiza o
corectare, s.f. ~ indreptare, cori-
care candideaza impotriva altui destainui, vb. IV - a spune cuiva, lucrare, un proiect, o lege etc.;
Jare.
candidat pentru ocuparea unei a da la iveala 0 taina, un gind a vorbi cu cineva in contradic-
corectura, s.f. - indreptarea gre~e toriu ~i r u pasiune despre o ches-
functii sau a unei demnitati (din a scuns; a marturisi, a divulga;
lilor de tipar dupa c?legerea in tiune.
< contra-+ candidat). a-~i da pe fata gindurile sau sen-
tipografie a unui text.
contracta1, vb . I - a incheia un timentele ( <des-+ tainui ). disparat, adj. - far a legatura cu
c6smos, s.n. - universul conside- alte lucruri de acela~i fel ; razlet,
contract; a lua asupra sa o obli- rat ca un tot organizat. detine, vb. III - a avea in stapi-
gatie, a se indatora la ... Expr. nire sau in pastrare un bun ma- desperecheat.
cotropi, vb. IV - a ocupa prin
A contracta o datorie = .a face o terial ; a ocupa o fun ctie, un distinctie, s.f. - deosebire, diferen-
violenta, a pune stapinire pe ceva
datorie, a se imprumuta; a se mo- post; a lip si pe cineva de liber- ta; atitudine aleasa, finete, ele-
in mod abuziv ~i brutal; a inca.lca,
lipsi de .. , a se imbolnavi de ... tate personala; a tine pe cineva ganta in infati~are i in tinuta ;
a invada.
sub stare de arest. cinste ce se acorda unei persoane
contracta2 , vb. I - a (se) stringe, cratima, s.f. - liniuta folosita ca care se remarca intr- un anumit
a (se) zgirci; a-~i mic~ora dimen- semn grafic pentru a lega doua deznoda, v~. I - a desface un nod,
o ata, o sfoara etc.; a solutiona domeniu de activitate; semn ono~
siunile sub actiunea frigului. cuvinte' care se pronunta impre-
o situatie incurcata, un conflict rific (premiu , decoratie etc.) in-
contragreutate, s.f. - greutate care un a, pentru a desparti silabele stituit pentru a recompensa un
la sfir~itul unui rind ' etc.; liniuta ( < des-+ (in)noda).
serve~te la echilibrarea unei forte merit.
fixe sau a unei greutati in mi~care de unire. dezobi~nui,vb. IV - a pierde !lau
diversitate, s.f. - varietate, felu-
( < contra- + greutate) . criteriu, s.n . - punct de vedere, a face pe cineva sa piarda un
rime.
principiu, norma, pe baza carora obicei; a dezvata, a dezbara
contraofensiva, s.f. - actiune ofen-
siva - de mari proporyii care se se face o clasificare, o definire, ( < des- +
obi$ui ).
document, s.n . - act prin care se
adevere~te un fapt, se confera un
dezlantuie impotriva unui ina- o apreciere. dezumfla, vb . I - a face ca un drept sau se recunoate o obliga-
mic, aflat pina atunci in ofensiva cu~m.a, s.f. (reg.) - caciula; patura obiect umflat sa-~i recapete volu- tie; text scris sau t iparit, in scrip- _
+
( < contra- ofensivii). groasa de llna. mul normal; a se potoli, a tem- tie sau alta marturie servind la
contrapropunere, s.f. - propunere
pera ( < des- + umfla). cunoa~terea unui fapt actual sau
opusa altei propuneri ( < contra- dial6g, s.n. - convorbire intre do.u a istoric.
+ propunere). D persoane. documentar, adj. - cu caracter sau
dalb, adj. - alb, curat; luminos, dicfionar, s.n. - lucrare care cu- valoare de documente; s.n. -
contratimp, s.m. - nota muzicala
str alucitor; atragator, minunat prinde cuvintele unei limbi a~e film sau . opera care pre-zinta fap-
plasata pe timpul neaccentuat al
( < de + alb). zate in ordine alfabetica, impre- te reale.
une1 masuri, timpul tare fiind
165
164

dovlecel, s.m. - varietate de do- energic, adj. - plin de vigoare, de familiar, adj. - apropiat de vorbi- rangic, melitat i periat, gata de
vleac cu frrictele comestibile, lun- energie; hotarit, viguros. rea obi~nuita, simplu, fiira pre- tors.
guiete, aproape cilindrice (<do- enunt, s.n. - .forinulare a datelor tentii; simplu, neafectat, priete- fuziona, vb. I - a se contopi.
11leac+ sut. -el). unei probleme; formula prin care nos; fara re spec tul cuvenit; bine
dresa, vb. I - a -irivata (deprinde) se exprima. ceva. cunosc:ut, obi~nuit.
G
un animal sa faca, la comanda, erupe, vb. III - a face o eruptie, farmec, s.n. - transformare mira-
anumite micari (lucruri). a iei afara, a se revarsa cu pu- culoasa a lucrurilor (in basme), geniu, s.n. - capacitate creatoare
dubla, vb. I - a (se) face de doua
ori mai mare; a (se) indoi; a face
tere; a ti~ni, a izbucni.
eventual, adj. - care poate sa se
I. mijloace magice intrebuintate
pentru aceasta; ansamblu de ca-
extraordinara; persoana inzestra-
- / ta cu o astfel de capacitate;
o lucrare similara cu al ta . exis- intimple; posibil, probabil. litati
,'
frumusete,
,
gra+ie;
'I
desfa- trupe specializate pentru execu-
tenta sau care servete aceluiai excel4'nt, adj. - deosebit, admira- tare, placere, incintare. tarea lucriirilor de fortificatii, dru-
scop ca i prima; a inlocui pe bil, minunat. muri, poduri etc.
fatal, adj. - care are urmari neno-
titularul unui .rol; a_juca, a inter- expresiv, adj. - care arata ceva in rocite pentru cineva. ghinionist, adj. - care aduce ghi-
preta un rol alternativ cu titu- mod viu, plastic, elocvent, grai- fix, adj. - care nu-i schimba locul
nion ( <ghinion +
suf. -ist ).
larul Jui; a captui 0 haina. tor, sugestiv; care reflecta in mod sau pozitia; nemicat, neclintit;
viu, cu putere, stari interioare. precis. H
E exprima, vb. I - a formula, a ma- fiexibil, adj. - care se poate indoi
horopsit = oropsit, adj. - asuprit,
nifesta pareri , idei etc.; a vorbi. UOr 1 fara sa Se rupa j elastic,
prigonit, urgisit; siirman; piira-
echivoc, adj. - neclar, confuz; in- mladios, care i~i schimba forma
extrabugetar, adj. -. neprevazut In sit, fara familie.
doielnic, suspect pentru a exprima diferite rapor-
buget (<extra-+ bugetar ).
efect, s.n. - rezultat, urmare, con- turi gramaticale.
secinta; impresie produsa de ci- extrafin, adj. - foarte fin ( < extra-
fluid, adj. - curgator. I
neva sau de . ceva asupra cuiva; + fin).
fonetism; s.n. - totalitatea sun.~te identic, adj. - care coincide in to-
imbracaminte militara; echipa- extra~colar,. adj. - care este in
lor unui sistem fonetic, mod de tul cu ceva sau cu cineva; la fel
ment. afara activitatii ~colare (<extra-
pronuntare caracteristic unei
efectiv, adj,. - real, adevarat. + ~colar ).
limbi, unui dialect etc.
cu altceva sau cu altcineva; ai-
doma.
eficace, adj. invar. - care da un
fo~ni,vb. IV .- a produce un sunet identifica, vb. I - a stabili identi-
rezultat pozitiv.
F u~or, prin micare sau prin fre- tatea unei persoane sau a unui
emersiune, s.f. - ieirea partiala a
care. lucru; a considera mai multe
unui corp dintr-un lichid in care facultativ, adj. - lasat la alegere,
a fost cufundat. frecvent, adj. - care se intimpla obieete, fiinte etc. diferite ca
la voia cuiva, neobligatoriu, be- fiind identice; a se transpune in
des, la intervale de ti mp scurte;
emigratie, s.f. - situatie in care se nevol.
des.' situatia C\liva.
gase~te o persoana plecata din contrar adevarului,
fals, adj. imersiune, s.f. - afundare partiala
tara sa, expatriere. lrecventa, vb. I - a merge regulat,
mincinos, neintemeiat; care are
I sistematic la COala, la conferinte, sau totala a unui corp intr-un
eminent, adj. - care se distinge numai aparenta adevarului; ne-
la spectacole etc. lichid.
prin calitati . (intelectuale) deose- autentic, imitat, artificial, pre-
bite; exceptional, remarcabil. facut, fiitarnic, ipocrit; care sun a frecventa, SJ. - repetarea deasa ~i imigratie, s.f. - stabilirea intr-o
contrar legilor armoniei. regulata -a unei actiuni (a unui tara straina, parasind tara de ori-
emope, s.f. - reactie afectiva pu- gine.
familiil, adj. - care apartine fami- fapt).
ternica i uneori neateptata, care
oglindete atitudinea cuiva fata liei, privitor la familie; destinat fuior, s.n. - manunchi de cinepa, de iminent, adj. - care este gata sa se
de lumea inconjuratoare. familiei. in, mai rar de Jina sau de ho- produca, sa se in timple.

167
166

.- --~ ...

imita, vb . I - a-~i insu~i felul de interminabil, adj. - care nu se mai imboldf, v b . IV - a impunge un formeze o muche cu un unghi
gindire , de comportare etc. al t erminii, foarte lung; nesfir~it. anima l spre a-1 indemna la mers, foarte mic, a impatur i ceva de
cuiva; a lua pe cineva ca exem- la tras; a indemna, a impinge pe doua sau de mai multe ori; a
interministerial, adj. - care are loc
plu ; a reproduce felul de a vorbi cineva la o act iune; a stimula incovoia, a inclina, a apleca un
int re mai multe ministere; pri-
sau gesturile caracteristice ale vind diferi te ministere_ (din inter- ( < in- + boldi ). obiect elastic; a se girbovi ; a mari
cu1va. + ministerial). imbrobodf, v b. IV - a acoperi ca- de doua ori cantitatea unor lu-
impresie, s.f. - efect trecator la.sat interparlamentar, adj. - care are pul cu o broboada; a in ~el a, cruri; a dub la , a inmulti, a mari
in con ~tiinta omului de lucruri loc intre diferite parlament e (din a minti pe cineva ( <in- +
bro- (de un n umar oarecare de ori); a
sau de intirnplari din jurul lui; inter- + parlamentar). boarj,ii ) . amesteca (pe j um atate) un lichid
ginduri, imagini riimase in amin~
tire .
interplanetar> adj. - a~ezat intre impauna, vb . I - a se fali; a se
fuduli (cu ceea ce nu-i apartine)
.
cu altul ' a subtia , a fi nesigur in
parerea sa , a sta la indoialii;
planete, care are loc intre planete.
impresionant, adj. - care produce (<in-+ piiun). a nu avea incredere in cineva sau
interst atal, adj. - privitor la mai
o impresie puternicii, care emo- impietri, vb. IV - a preface in in ceva (<in- + doi) .
multe state, care are loc intre
tioneazii, mi~cii, zguduie. mai multe state ( < inter- + sta- piatra ; a deveni tare ca piatra , indoiala, s.f. - nei ncredere; ezitare,
inaccesfbil, adj. - la care nu po~i tal ). a di.mine pe loc , nemi ~cat ; a in- ~oviiiala ( <indoi + suf. -ealii).
ajunge. inventaria, vb. I - a face inventa- cremeni , a inlem ni, a in marmuri
(<in-+ piatrii). indruma, vb. I - a pune pe cineva
independent, adj. - care nu depinde rul.
impintena, vb. I - a imboldi un pe drumul bun, a indrepta in
de cineva sau de ceva. investf, vb. IV - a plasa un fond, directia potrivita ; a ciilauzi ; a in-
capital). intr-o intreprindere. cal cu pint enii ( < in- + p inten) .
index, s.n. - 'listii alfabeticii pusa drepta spre o t inta, a pleca la
impinzf, vb. IV - a acoperi (ca o
la sfir~itul sau la inceputul unei invita, vb. I - a ruga pe cineva sa
pinza) o int indere de loc, a t ul- drum , a porni (<in- + drum).
carti , care cuprinde cuvintele sau se prezinte undeva sau sii parti-
bura ; a impiiienjeni privirea infati~a, vb. I - a, (se) prezenta in
materiile con~inute in ea, cu in- cipe la ceva; a chema, a convoca;
dicarea paginilor respective. a pofti; a soma.
( < in- + pinzii). . fata cuiva (de . obicei a un ui su-
impodobf, vb. IV - a giiti, a decora perior sau a unei autoritati) ;
individualitate, s.f. totalitatea irupe, vb. III - a ie~i la iveala, cu podoabe ; a infrumuseta .( < in- a descrie, a zugravi , a reprezent a ,
particularitatilor fieciirui individ ; a se manifesta brusc, cu mare pu- + podoabii). a- ~i imagina, a- ~i inchipui (<in-
tere; a izbucni; a niivali; a intra
persoanii cu insu~iri deosebite;
personalitate. cu violentii.
incetateni, vb . IV - a acorda unei + fiiti~ ).
persoane cetift.enia; a se inradii- ingramadf, vb. IV - a stringe la un
inferior, adj. - care este, din punct izola, vb. I - a desparti cu totul; cina (ceva) , a se stat ornici ( < in- loc, a aduna gri'i.mad8,.; a inghesui
de vedere numeric, mai mic decit a separa; a impiedica transmite- + cetiitean). (<in- + griimadii).
altul; care ocupii un rang sau un rea ciildurii, a frigului , a umezelii _incondeia, vb. I - a impodobi cu
etc. dintr-un mediu (sau corp) in injgheba, vb. I - a alcatui, a face
grad mai mic decit altul; de cali- desene (fa.cute cu condeiul) ; a vor- ceva (improvizind din elemente
t ate mai proastii, valoreazii mai altul; a separa, cu ajutorul unei -bi de riiu pe cineva; a defiiima;
pu~ine, d ispar ate); a construi,
mat erii izolante , un corp prin
putin sau are importanta mai
mica decit altul. care trece curentul electric de alt
a p onegri ( <in-+ condei ) .
incremenf, vb . IV - a ramine ne-
a intemeia ( <in- +
jgheab).
corp bun conducator de electri- inmina, vb. I - a da, a preda in
insera, vb. I - a in~0~uce un adaos
miscat (de mirare, de groaza etc .),
citate. a tnlemni, a impietri ; a se opri
mina acte, obiecte etc. ( <in- +
int r-un t ext (un arti9l intr-un minii).
ziar, revistii). locului ( < in-+ cremene).
I incuviinta, vb. I - a aprob a,; a fi inmuguri, vb. IV - a da muguri
insistenta, s.f. - stiiruinta, perseve-
imbaia, vb. I - a (se) sciilda (in de acord; a da cuiva consimtii- ( <in- + mugur ).
renta. mintul pentru ceva ; a permi te insaminta, vb. I - a pune in pii-
b aie) ( < in-+ biiia).
instinctfv, adj. - care tine de in- imbogati, vb. IV - a acumula bo- (<in-+ CUPiintii). mint samint a necesara unei cul-
stinct; adv. - pe negindite, m- giitii, a se inavuti; a dezvolta, indof, vb. IV. - a curba o stofii , t uri (de cereale) , a semana ( < in-
con ~tient. a mari ( < in- bogat). + o hirtie etc., in a~a f el in cit sa + samintii).
168 169

L - - - - -- - - - - - -

insera, vb. I - a
se face seara; literar, adj. - care se refera la lite- N originar, adj. - care ii are obiria
a ramine undeva pina seara (<in- ratura, care corespunde cerinie- - intr-un loc (dintr-un loc), de ori-
+ searii). lor litera turii. netezf, vb. IV - a face neted ; gme .
inteles, s.n. - semnificat-ie (a unui a nivela; a calca UOr, CU fieru} ornament, s.n. - podoaba (grafica,
lucru, a unei v orbe, a unui gest de calcat , rufe, haine etc. ; a aran- pictur ala, sculpturala , stilistica
etc.) ; sens. M ja, a indrepta parul , penele.
etc. ) cu care se infrumu set-eaza
investi, vb. IV - a acorda cuiva maxim, adj. - care are cea mai nisipos, adj. - care cont-ine mult diferite obiecte, t iparit uri, monu-
in mod oficial un drept, o dem- mare dimensiune, durata, inten- nisip ( < nisip + suf. -os ). mente arhitect onice etc.
n itate. sitate etc.; foarte rriare. nuanta, s.f. - fiecare dintre varie-
J ornamenta, vb . I - a impodobi,
minim, adj. - care are dimensiu- tayile- unei culori ; diferent-a foarte
a infrumuset-a cu ornament e, a
J nile, durata, intensitatea, valoa- mica intre aspecte (lucruri) de
decor a .
rea etc. cea mai mica; foarte mic; ~celai fel.
jilt, s.n. - (reg.) - jey, scaun inalt ornamental, adj. - care servet e ca
neinsemnat, neglijabil.
cu speteaza i brat-e. ornament, ca podoaba, decorativ .
maxima, s.f. - gindire formulata 0
concis, exprimind un princ1pm osindft, adj . - condamnat, pedep-
L moral sau o norma de conduita, obroc, s.n. = oboroc - v a s mare de sit; napastuit, ur gisit.
sen tint-a. forma cilindrica pent ru masu-
lector, s.m. - cititor ; persoana care rat 11i pastrat cerealele.
microcentrala, s.f. - centrala mica
yine lecyii sau conduce seminarii; obtesc, adj. - care a paryine in.t re- p
( < micro-+ centralii).
grad universitar mai mare decit
microfon, s.n. - aparat care ma-
gului popor ; public ( <ob~te +
eel de asistent i mai mic decit suf. -esc). palii, s.f. - cant itate de fin taiata
eel de conferenyiar. rete intensitatea sunetelor. dint r-o singura tragere cu coasa
omogen, adj . - nedifer en1iat:
lexic, s.n . - vocabular. microscop, s.n. - aparat optic care (cit se poate lua o data cu furca);
marete foarte mult imaginea omogenitate, s.f. - in suirea de a fi
lexicografie, s.f. disciplina a gramada, fiie , unda. Pale de par-
obiectelor. omogen.
lingvisticii care stabilete princi- fum. Pala de iiint.
piile i metodele practice de in- misiune, s.f. - . insarcinare data opera, s.f. - lucrare, fapta; lucrare
originala de arta , de 11tiint-a et c. ; pasiune, s.f. - sent iment puternic,
tocmire a dicyionarelor. cuiva, sarcina d~ a face ceva; afect-iune adinca i de durata pen-
rol, rost, menire ; grup de per- totalitatea lucrarilor unui artist
licean, s.m. - elev de liceu. tru cineva sau ceva; patima; ma-
soane (oficiale) trim.is intr-o t-ara sau ale u nui om de tiint-a.
lictor, s.m. - persoana , la romani, nifestare a unui astfel de senti-
straina cu un scop diplomatic. optim, adj. - eel mai bun sau
care insoyea, in anumite ocazii, ment.
foarte bun .
pe inalyii demnitari, mergind ina- molatic, adj. - moale, lin, domol,
ordinal, num. - care indica, int r-o patriot, s.m. - persoana care 1111
intea lor i purtind fasciile (semne lip sit de vlaga; slahanog; lei1e; iube11te patria i lupta pentru feri-
ale puterii consulare). greoi ( < moale + suf. -atic ). serie, locul, ordinea numerica a
unui lucru. c1rea el.
licuri = liciri, vb. IV - a raspindi mo~teni, vb. IV - a primi ceva ca
o lumina slaba, de-abia intreza- ordinar, adj. .- obinuit , comun; patriotism, s.n . - dragoste i devo-
motenire, a dobindi prin testa-
rita, a luci. calitate inferioara , prost. t ament fat-a de patrie i de popor.
ment ; a deveni succesorul, mO-
lingvist, s.m. - specialist in lingvis- t enitorul cuiva. original, adj. - care con stituie pri- pension, s.n. - Coala part iculara
tica. motrice, adj. - care pune in mi~ mul exemplar; care are o valoare in care, in t recut , invat-au unii
lingvfstica, s.f. - tiint-a care stu- care, care mica. indiscutabila; neimitat du pa ceva; dint re . copiii oamenilor bogat-i.
diaza limba ~i legile ei de dezvol- nou; neobinuit , ciudat . . percepe, vb . III - a sesiza cu a j 11 -
multiplica, vb. I - a mari o can-
tare . titate de mai multe ori, a spori ; originalitite, s.f. - insuirea de a fi t orul simt-urilor i al gindirii
literal, adj. - litera cu litera, cu- a reproduce un obiect in mai original; fel particula r de a fi ; obieq}ele i fenomenele lumii
vint cu cuvint, textual. multe exemplare. ciudat-enie. inconjurat oare.

170 171

--- - ~------ . - ..

posterior, adj. - care vine, urmea- prosperitate, s.f. - stare prospera; semnificativ, adj. care scoate loacele de exprimare afectiva, la
zii, se petrece dupii cmeva sau bunastare, bel~ug. I
J
I ceva in evidenta; plin de inteles; caracterul afectiv al expresiilor.
ceva; ulterior. proxim, adj. - eel mai apropiat important. stiliza, vb. I - a da unui text o
postmeridian, adj. de dupa- (tn timp ~i spatiu) . semnificatie, s.f. - tnteles, sens; forma corecta din punctul de ve-
amiaza. acceptie; insemniitate, importan- dere al stilului ; a reproduce un
ta. obiect din natura in linii simpli-
pravalatie, adj. - povirnit, abrupt, R fi cate ~i caracteristice.
sesiza, vb. I - a cuprinde cu min-
piezi~ (din praCJali+suf. -atic).
tea, a pricepe, a intelege; a ob- stilizat, adj. - definitivat din punc-
preceda, vb. I..:_ a fi a se afla - realitate, s.f. - existenta efectiva
. ' ' ' ' serva , a descoperi ; a lua cuno~ tul de vedere al stilului; realizat
a se petrece, a exista inainte obiectiva, fapt concret, lucru real,
t inta, a tine seama; a in~tiint-a o du pa un model din natura; sche-
de; a a~eza inainte, a face sa stare de fa pt, adevar. matizat intr-o forma adecvata,
autoritate despre un caz care
premearga. releva, vb. I - a pune , a scoate trebuie luat in cercetare. in vederea obtinerii unui efect
predispozitie, s.f. - inclinare spre in evidenta; a evidentia, a ob- decor a t iv, ornamental.
sfielnic, adj . - sfios ( <sf ii+ suf.
serva, a remarca.
ceva, sensibilitate la anumite boli. -elnic ). stringent, adj . - care trebuie sa fie
reproduce, vb. III - a spune sau
prejudecata, s.f. - parere (idee) sinceritate, s.f. - insu~irea de a fi luat neaparat in seama, care se
a scrie intocmai ceea ce a mai fost.
preconceputii (<pre- + jude-
spus sau scris; a reda cu exacti-
smcer. impune in mod imperios, care
cata). sobru, adj. - lipsit de ornamente de nu suferii aminar.e.
tate ; a imita felul de a fi, gestu-
presupune, vb. Ill - a admite pen- prisos, moderat, simplu, cumpa - subsol, s.n . - partea de pamint de
rile, mi mica cuiva ; a produce in
tru un moment ca ceva este posibil tat. sub suprafaya solului; inciiperi
serie ;' a multiplica. s'
(adeviirat); a fi de parere, a socoti, soi, s.n. specie, vurietate (de sit uate sub nivelul solului (<sub
resursa, s. f. - posibilitate , sursa (re- +sol) .
a banui ( ( <pre-+ supune). plante, de animale, de produse
zerva) de mijloace.
pretentie, s.f. - revendicarea unui fabricate); fel, categorie (de oa- suda, v:b. I - a imbina doua piese
re~edinta, s.f. - sediul unei autori-
drept; piirere exagerata despre meni, de lucruri). . metalice , realizind intre ele, in
tati sau al unei persoane (oficia- anumite condiyii de temperatura
sine. solida.r , adj. - legat (de cineva sau
le); localitate sau cliidire. in care ~i de presiune, 0 legatura ato-
de ceva) prin unitate de concep-
prevedea, vb. II - a-~i da seama, se afla acest sediu. mica; a uni, a lega, a lipi.
tii, sentimente, actiuni ~i interese;
a deduce desfa~urarea unor fapte revela, vb. I - a face cunoscut sudura, s.f. - operatie de sudare;
unit; care part icipa impreuna cu
viitoare din cele prezente sau a dezvalui; a destiiinui; a face' altii la un drept pe care il are locul imbinarii prin sudare a
trecute; a stabili , a specifica; vizibila o imagine fotografica fiecare in intregul lui . douii sau a mai multe piese; im-
a (se) intrezari f < pre-+ vedea). tenta , a developa un rolfilm. binare, legatura.
solitar, adj. - care se gase~te sin-
primordial, adj. - de la inceput, riguros, adj. - sever , strict, aspru; gur; izolat, singuratic. sugestiv, adj. - care are puterea
de la origine, initial, originar; de care nu admite abateri . sau calitatea de a de~tepta suges-
solubil, adj. - care se poate dizolv a
prima importanta, principal , ritual, s.n. - rinduiala a unei cere- in tr-un solvent . t ii, care inspra sau stirne~te anu-
esential. monii religioase. mite reprezentari sau idei.
specie, s.f. - categorie care cu-
procedeu, s.n. - fel de a proceda, prinde fiinte cu trasaturi ~i ca- suplinf, vb. IV - a inlocui pe ci-
mod sistematic de efectuare a s racteristici comune; soi, fel, clasa, neva (temporar) in functii sau in
unei lucrari; modalitate, manierii. categorie. obligayii; a adiiuga ceea ce lip-
satir, s.m. - personaj din mitologia
prolix, adj. ~ care folose~te cuvinte, greco-romana, imaginat ca un stilat, adj. - care are o comportare, se~te ; a implini inlocuind ceva.
constructii, fraze intortocheate ~i monstru cu corpul paros, cu coar- o tinuta corecta, eleganta; ma- suprem, adf - care exista in eel
neclare; lipsit de concizie; confuz. ne ~i cu picioare de tap. nierat. mai inalt grad, care este eel mai
propice, adf invar. - f<llorabil, semantic, adj. - care . se refera la stilistic, adj. - care tine de stil ; bun, eel mai mare; mai pi;esus de
prielnic; nimerit, potrivit. sensurile cuvintelor. privitor la stil; privi~or la mij- toate; extrem, ultim.

173

-
172

-~ ----- - - - -

suzeranitate, s. f. - drept al unm


stat asupra altuia care nu are
ridicat snopi, fin, coceni ( < feapa
+ suf. -01).
Cuprins
autonomie comple~a.
tifnos, adj. - suparacios, capricios,
~ovii, vb. IV - a merge cu pas
artagos; ingimfat, arogant ( < tif-
nesigur ; a se impletici; a fi neho- na +suf. -os ).
Recapitularea. notiunilor stu-
tarit, .a sta la indoialiL Conjugarea verbelor a !irea
diate in clasele a. V-a ~i a VI-a ~i a !ioi ............... .
Exercitii ...... ; .. . . .... . 3
73
Conjugarea celorlalte verbe 76
T Notiuni de vocabular . " ..... . 5 Dia teza activii .. .. 76
u Omonimele . . . ..... ..... . 6 ConjugarefL !ierbelor la dia-
Cuvintele polisemantice . . 7 teza acti!ia (continuare) 81
temporal, adj. - care indicii tim- Paronimele . . ....... .... . 9
ultim, adj. - care este eel din ur- D i a tez a reflexivii 86
pul, privitor la timp. lmboga(irea !iocabularului 11 Conjugarea verbelor insofite
temporar, adj. - trecator, provi- mli. Mijloace interne ........... . 11 de pronumele reflexiv in acu-
zorrn. ultramodern, adj. foarte mo- Derivarea cu sufixe ..... . 11 zativ . ... .. . ........ . . . 86
Derivarea ~u prefixe ..... . 13 Conjugarea verbelor insotite
termocentrala, s.f. - centrala elec- dern ( < ultra-+ modern). Compunerea . .......... . 15 de pronumele r eflexiv. in
trica pusa in mi~care de ciildura ultrasunet, s.n. - vibratii de ace- Schimbarea valorii gra- dativ .... ... ....... ... . 87
produsa de carbuni, p.a cura etc. lai fel cu cele ale sunetului, dar maticale ............... . 18 Dia teza p as i vii 91
( < termo- +centrald). nepercepute de ureche, din cauza
Mijloace externe de imboga-
tire a vocabularului ..... . 20
Conjugarea verbului a fi
evidentiat . . . . . . . . . . . ... 91
termoficare, s.f. - alimentarea u- frecventei foarte inalte ( <ultra- ' Imprumuturile. Neolo- Verbeie impersonale $i ver-
nei cladiri (localitayi, cartier) cu + sunet). gismele ............. . 23 bele unipersonale ....... . 94
caldura produsa de 0 instalatie Locutiunile verbale 98
ultraviolet, . adj . - care are lungi-
centrala . Morfologia Adverbul ................. . 100
mea de unda mai mica decit lun- Locutiunile adverbiale .. . . 104
termoterapie, s.f. - tratarea boli- gimea de und'a minima a radia- Substanti1ml .. . ...... . . .. . 24 Prepozifia ............. ... . 107
lor cu ajutorul caldurii. tiilor vizibile (din ultra-+ !iiolet) Articolul . . ... . . ... ...... . .
Adjecti!iul . ..... . ... .. ... .
29
34
Locupun ile prepozitionale 108
tezaur, s.n. - comoara, vistierie; Conjunctia . ... . . .. . .. . .. 112
util, adj. - folositor, necesar. Pronumelc ........ . ..... . . 38 Locutiunile conjunctionale 112
dictionar-tezaur - dictionar care
Pronumele posesiv i adjec- Interjectia . . ..... ..... .. . . 115
inregistreaza toate cuvintele folo- tivul pronominal posesiv 40
site intr-o limbii. Pronumele reflexiv . .... . 42 Sintaxa

trimbita~, s.m. - persoana care v Pronumele de intiirire i ad- Sintaxa propozitiei 118
jectivul pronominal dP. in- Subiectul .............. . . 121
cinta din trimbita; gornist tiirire . . . . . . ........... . 45 Predicatul .. .... . . ..... . 124
variat, adj. - felurit, cu multe
( < trimbifa + suf. Of). aspecte.
Pronumele interogativ i ad- Atributul ... . ...... . ... . . 128
jectivul pronominal inte- Atributul pronominal .. 131
veleitate, s.f. - pretentie, ambiyie rogativ . . . ..... ..... .. . 47 Atributul verbal . ...... . 134
'J' Pronumele relativ i adjec- Atributul adverbial ... . 135
(nejustificata). tivul pronominal relativ . . 50 Complem~ntul .... ..... . 137
Pronumele negativ i adjec- Complementul circum-
tapoi, s.n. - furcli cu coada lunga vigoare, s.f. - forta fizica, putere,
tivul pronominal negativ .. 54 stant ial de cauza ..... . 141
-
i cu dinti drepyi de fier pentru energie. NumBralul ............... . 57 Complementul circum-
Numeralele multiplicative, stantial de scop . . ... . . . 144
distributive i adverbiale .. 57 Top ica. 'Ordinea cuvintelor in
Exercitii recapit ulative ... . 60 propozitie . .. . . ...... . . . 148
Verbul .................. . . 63 S i n t a x a f r a z e i. Fraza.
Cele patru conjugari ... . 65 Coordonarea $i .;ubordonarea 151 .
Conjugarea verbelor 67 Semnele ortogr afice $i de
Conjugarea verbului a a!lea 67 punctuafie . . . . . . .. .. ... . 156
Conjugarea verbului a fi : . 69 M ic dictionar explicativ ... . 159

175

..........-. - .._ _...... ~ ..