'{I l II
Mic dictionar explicativ
Scopul acestui mic dictionar este farniliarizarea elevilor cu folosirea dic-
tionarelor ~i explicarea unora dintre cuvintele folosite la exercitii sau in textu 1
manualului.
S-au folosit urmatoarole abrevieri (prescurtari):
<= din
inPar. = invariabil
pop. = popular
suf. = sufi x
sf. = substantiv femininin
s.m. = substantiv masculin
Acest. dictionar este nurnai pentru consultat, nu pentru memorat cuvm_
t ele date aici.
A
abundenta, s.f. - bel~ug, b ogatie.
acolida, s.f. - semn grafic de. forma
a doua fragmente de arc lmpreu-
nate, prin care se arata ca mai
multe cuvinte, formule et c. sint
legate intre ele printr-un am.1mit
raport.
acordeonist, s.m. ~i f. - persoana
c11re cin ta la acordeon .
act6r, s.m. - artist care interpre-
teaza roluri in piese de teatru sau
in film e.
adecvat , adj. - potrivit, corespun-
zator, nimerit.
ademeni, vb. IV. - a atrage, a ispiti ,
a momi.
afectiv, adj. - privitor la senti-
mente; qare dove de~te afectiun e;
sentimental.
160 .
a'mbulant, adj. - care i~i exercita
s.n. = substantiv neutru
adj. = adjectiv
Pb.= verb.
adCJ. =adverb
reg-. = regional
afix, s.n . - nume <lat atlt sufixelor,
cit ~i prefixelor.
alienare, s.f. - instrainare a unor
bunuri; transmiterea dreptului de .
proprietate.
alienaf.ie, s. f. - boa la mintala; ne-
bunie.
alinta, vb. I - a mingiia, a dez-
mierda; a rasfata .
alabastru, s.n. - varietate de ghips
cu aspect de marmu ra alba, stra-
batuta de vine lran sparen te, care
se intrebuinteaza Ia fabrica1ea
unor obiecte ornamentale.
amabil, adj. prietenos, binevoi tor,
politicos.
amabilitate, s.f. - in su~irea de a fi
amabil; atitudine sau fap ta ama-
bila.
activitatea (profesiunea) trecind
dintr-un loc in altul.
anarhfe, s.f. - stare de dezorgani-
zare, de dezordine, de haos, in-
tr-o tara, intr-o institutie etc.;
nesupunere, indisciplina a indivi-
dului fata de o colectivitate or-
ganizatii.
antebelic, adj. -
dinaintea unui
razboi.
antebrat, s.n. - parte a bratului de
Ia cot pina la incheietura mlinii.
antemasuratoare, s.f. - masuratoa-
re prealabila a unui obiect.
antemeridian, adj . - de dinainte de
amiaza, de dimineata.
antepemiltim, adj. - care ocupa
locul al treilea, socotind de la
ultirnul.
anteproiect, s.n. - proiect in prima
redactare ( <ante- +
proiect).
anterior, adj. - care s-a petrecut
mai inainte, precedent; ca,re este
aezat in fata.
antevorbit6r, s.m. - vorbitor care
precedii altui vorbitor ( < ante-
1 Porbitor ) . .
antiaerifi.n, adj. - care este indrep-
tat impotriva atacurilor aviatiei.
antibiotic, s.n. - medicament care
are propriet atea de a opri cre~te
rea ~i inmultirea unor bacterii
sau microbi.
anticamera, s.f. - camera in care
stau cei care ateapta sa fie pri-
miti de un superior, de un medic
un avocat etc. '
anticar, s.m. - negustor de carti
vechi; colectionar de obiecte an-
t ice.
II - Gramatica, cl. a VII-a
antiepidemic, adj. - care se folo-
se~te impotriva epidemiilor (<an-
ti-+ epidemic).
antlimperialist, adj. - care lupta
impotriva imperialismului (<an-
ti+ imPf!rialist).
antimonarhic, adj. - care este im-
pot riva monarhiei .
antipatic, adj. - nesuferit .
antiregalist, s.m. ~i f. - persoana
care h.ipta impotriva regalitatii
( < anti-+ regalist ).
antiseptic, adj. - care previne sau
inliiturii infectiile sau impiedica
put rezirea.
aparte, adv. - separat; ad{ - deo-
,sebit, special.
arbitraJ, adj. - hotarit de arbitru.
arbitrar, adj. - (facut) dupa p ro-
pria parere a cu iva fara a tine
seama ~i de parerea' alt uia; '(fa-
cut) la inUmplare.
aristocratic, adj. - care apartine sau
este propriu aristocratiei.
ar~ic, s.n. - os al articulatiei ge-
nun chiului , la picioarele de dina-
+ poi ale mieilor, folosit Ia un j oc
de copii.
artistic, adj. - care apartine sau
prive~te arta; (adverbial) execu-
tat cu arta, cu talent.
astringent, adj. - care contractea-
za tesu t urile organismulqi.
atesta, vb. I - a dovedi ; a confir-
ma (ceva).
at6mic, adj. - care t ine de atomi,
specific atomilor.
atr6ce, adj. invar. - -cump'Jit, sin-
geros, fioros, groaznic.
autentic, ad~ - a carui realitate
nu poate f~usa la indoiala; re-
161

cunoscut ca propriu unui autor
sau unei epoci; intocmit sau in-
vestit cu toate formele legale.
autoaparare, s.f. - aparare prin
mijloace proprii.
autobaza, s.f. - centru de intreti-
nere ~i exploatare a autovehicu-
lelor ( <auto+ baza).
autograf, s.n. - text (dedicatie)
. scris de mina autorului.
avansat, adj. - ajuns la o treapta
de dezvoltare inaintata.
B voin~a, a crede (a gasi) .de cu-
bagateliza, vb. I. - a mic~ora im-
portan~a unui lucru; a subapre-
cia; a minimaliza.
barbar, s.m. - 1. nume dat in an-
tichitate, de greci ~i de romani,
oricarei persoane care facea parte
dintr-o popula~ie straina, pe care
ei o considerau pe o treapta de
cultura inferioara; 2. nume dat,
tn trecut, p<;>poarelor migratoare ,
care s-au a~ezat, la inceputul evu-
lui mediu, in Europa; 3. (adjec-
tival) persoana care se comporta
inLr-un mod necivilizat, care are
0 purtare grosolana, salbatica.
bar6c, adj. - (in expr.) stil baroc =
stil artistic dezvoltat in sec.
XVII- XVII I , caracterizat prin
excesul de ornamentare compli-
cata, de inflorituri; (in arhitec-
tura) caracterizat prin neregula-
ritatea liniilor ~i prin monumen-
talitate.
badi~6r, s.m. - (pop.) badita ( <ba-
de+ suf. -i9or).
badita, s.m. (pop.) - diminutiv al
lui bade; termen de respect cu
162
care cineva se adreseazii unm
frate mai mare; nene.
baiete~te, adv. - ca baie~ii (baiat
+ suf. -e9te).
binefacere, s.f. - fapta buna, aju-
tor dat cuiva; folo s, avantaj
+
( <bine f acere).
bineinteles, adv. - desigur, fire~te
+
(bine tn1eles).
binemerita, vb. I - a ci~tiga drep-
tul la recuno~tin~a cuiva ( < bine
+ merita).
binevoi, vb. IV - a avea buna-
+
viinta ( < bine voi ).
blanar, s.m. - meseria, care lu-
creazii sau vinde blanuri ( < blana
+ suf. -ar ).
blanarie, - s.f. - meseria blarrarului ;
atelier unde se lucreaza bliinuri ;
magazin de blanuri ( <blanar
suf. -ie).
bolnavici6s, adj. - care contractea-
zii UOr o boala, care a.re siina-
tatea ~ubreda ( <bolnav suf.+
-icios ).
bombarda.ment, s.n. - bombardare
a unui obiectiv.
brumarfu, adj. - de culoarea bru-
mei; alb-cenuiU ( < bruma suf. +
-ariu.)
butnar, s.m. (reg. ) - dogar.
. I
calma, vb. I - a liniti, a potoli .
caracterfstic, adj .. - care constituie
trasatura distinctiva a unei fiin~e,
a unui lucru sau a unui fenomen.
caracteriza, vb. I - a infa~ia, a
face sa reiasa trasaturile carac-
teristice ale unei persoane (lucru
sau fenomen).
' carbonifer, adj. - teren care poseda
zacaminte de carbuni ; privitor la
carbunele de pamint.
complex, s.n. - unitate formata
din mai multe parti, din mai
multe elemente.
I
I
complex, adj. - format din mm
multe elemente care alcatuiesc
un tot.
complement, s.n. - intregire, com-
plinire ; parte secundara a pro-
p ozi~iei care determina un verb,
adjectiv sau adverb.
compliment, s.n. - cuvint de lauda,
de magulire adresat cuiva prie-
tene~te.
component, adj. - care intra ca
+ parte intr-un intreg; alcatuitor.
componenta, s.f. - totalitatea ele-
mentelor care alcatuiesc o uni-
tate, alcatuire ( < compon(ent ) + prin actiunea frigului.
suf. -enia) .
comunicare, s.f. - actiunea de a
comun fra ~i- rezultatul ei; intiin-
t are, tire, veste; raport, relatie,
legiitura, preientare, intr-un cerc
de special i ~ti , a unei contribut ii
personale intr-o problema tiin-
tifica.
comunicatie, s.f. - mijloc de co-
municare intre puncte diferite,
legatura, contact.
conationat, s.m. - persoana care
face parte din a"ceeai natiune cu
cineva ( <co (n)- + national).
concentratie, s.f. - (in chimie) grad
de saturare, de den sitate a unui
corp.
ll*
concept, s.n. - idee genera.la care
reflecta jusL realitatea; ciorna,
schita.
concludent, adj. - convingator.
concordanta, s.f. - acord, potri-
vire.
condamna, vb. I - a ostndi prin-
t r-o sentinta judecatoreas.c a, a
supune unei pedepse; a exprima
o deza probare; a blama, a ve-
teji ; a con sidera un bolnav pier-
dut, fara nici o speranta de sal-
vare; a astupa, a inchide defi-
nitiv o fereastra (o u~a) etc.;
a bloca
confid~nt, s.m. - prieten caruia i
se incredinteaza gindurile intime,
tainele.
confortabil, adj. - care ofera con-
, fort; co mod.
confrate, s.m. - tovara de pro-
fesie, de meserie (din con- +
{rate).
congela, vb. I - a fare ca un lichid
sa inghete; a conserva un aliment
conlucra, vb. I - a colabora cu
cineva, a-i da contributia la o
actiune (<con- +lucra).
consecvent, adj. - care actioneaza
conform cu principiile sale, cre-
dincios ideilor sale.
consecventii, s.f. - faptul de a fi
consecvent .
consfatuf, vb. IV - a se sfatui
tmpreuna (<con- +
sfatui ).
consolida; vb. I - a face sau a
deveni solid, durabil, a tntari.
constituent, s.n. - fiecare dintre ele-
ment ele ce formeaza un an-
samb]u.
163

consultatie, s.f. - examinare a unui
bolnav de catre un medic; lamu-
rire, indi catie.
con~tient, adj . - care i~i da seama
de posibilitatile sale (de rolul sau
in societate); care are con~tiinta.
contempla, vb. I - a privi inde-
lung ( ~i cu admiratie).
contopi, vb. IV - a se amesteca
cu ceva, formind un singur tot;
a se uni strins ( <con-+ to pi).
contracandidat, s.m. - persoana
care candideaza impotriva altui
candidat pentru ocuparea unei
functii sau a unei demnitati (din
< contra-+ candidat).
contracta1, vb . I - a incheia un
contract; a lua asupra sa o obli-
gatie, a se indatora la ... Expr.
A contracta o datorie = .a face o
datorie, a se imprumuta; a se mo-
lipsi de .. , a se imbolnavi de ...
contracta2 , vb. I - a (se) stringe,
a (se) zgirci; a-~i mic~ora dimen-
siunile sub actiunea frigului.
contragreutate, s.f. - greutate care
serve~te la echilibrarea unei forte
fixe sau a unei greutati in mi~care
( < contra- + greutate) .
contraofensiva, s.f. - actiune ofen-
siva - de mari proporyii care se
dezlantuie impotriva unui ina-
mic, aflat pina atunci in ofensiva
+
( < contra- ofensivii).
contrapropunere, s.f. - propunere
opusa altei propuneri ( < contra-
+ propunere).
contratimp, s.m. - nota muzicala
plasata pe timpul neaccentuat al
une1 masuri, timpul tare fiind
164
ocupat de o pauza; in con-
tratimp = la timp nepotrivit ; in-
oportun ( < contra- +t1:mp).
contraventie, s.f. - calcare a dis-
pozitiilor i.mei legi, a unui regu-
lament etc . sanction'ata cu o pe-
deapsa u~oara.
convergenta, s.f. - indreptare ~pre
acela~i punct, catre acela~i scop.
convietui, vb. IV - a trai laolalta,
in acela~i loc cu cineva (con- + despaturi, vb. IV - a desface ceva
vietui).
corectare, s.f. ~ indreptare, cori-
Jare.
corectura, s.f. - indreptarea gre~e
lilor de tipar dupa c?legerea in
tipografie a unui text.
c6smos, s.n. - universul conside-
rat ca un tot organizat.
cotropi, vb. IV - a ocupa prin
violenta, a pune stapinire pe ceva
in mod abuziv ~i brutal; a inca.lca,
a invada.
cratima, s.f. - liniuta folosita ca
semn grafic pentru a lega doua
cuvinte' care se pronunta impre-
un a, pentru a desparti silabele
la sfir~itul unui rind ' etc.; liniuta
de unire.
criteriu, s.n . - punct de vedere,
principiu, norma, pe baza carora
se face o clasificare, o definire,
o apreciere.
cu~m.a, s.f. (reg.) - caciula; patura
groasa de llna.
D persoane.
dalb, adj. - alb, curat; luminos,
str alucitor; atragator, minunat
( < de + alb).
desavir~i, vb. IV - a face sa devina
perfect ; a perfectiona; a face ca
0 actiune sa capete forma defi-
nitiva, a implini , a termina ( < de .
+ siivir$i).
desinenta, s.f. - element morfolo-
gic care se adauga la tema unui
verb pentru a arata persoanele
~i la tema unui sub stantiv sau
adjectiv pentru a arata cazurile.
care fusese indoit, slrins sau im-
paturit ( < des-+ tm(piitura).
destainui, vb. IV - a spune cuiva,
a da la iveala 0 taina, un gind
a scuns; a marturisi, a divulga;
a-~i da pe fata gindurile sau sen-
timentele ( <des-+ tainui ).
detine, vb. III - a avea in stapi-
nire sau in pastrare un bun ma-
terial ; a ocupa o fun ctie, un
post; a lip si pe cineva de liber-
tate personala; a tine pe cineva
sub stare de arest.
deznoda, v~. I - a desface un nod,
o ata, o sfoara etc.; a solutiona
o situatie incurcata, un conflict
( < des-+ (in)noda).
dezobi~nui,vb. IV - a pierde !lau
a face pe cineva sa piarda un
obicei; a dezvata, a dezbara
( < des- +
obi$ui ).
dezumfla, vb . I - a face ca un
obiect umflat sa-~i recapete volu-
mul normal; a se potoli, a tem-
pera ( < des- + umfla).
dial6g, s.n. - convorbire intre do.u a
dicfionar, s.n. - lucrare care cu-
prinde cuvintele unei limbi a~e
zate in ordine alfabetica, impre-
una cu explicarea lor sau tradu-
cerea intr-o alta limba.
diferentia, vb. I - a (se) deosebi.
dlietant, s.m. - persoana care se
ocupa cu o ramura a artei, a ~ti-
intei sau a tehnicii numai din pla-
cere, fil.ra a fi profesionist sau
specialist; per soana care nu
adince~te (sau nu are pregatirea
~tiintifica necesara pentru a adin-
ci) ceva.
discuta, vb. I - a st a de vorba cu
cineva, a conversa; a analiza o
lucrare, un proiect, o lege etc.;
a vorbi cu cineva in contradic-
toriu ~i r u pasiune despre o ches-
tiune.
disparat, adj. - far a legatura cu
alte lucruri de acela~i fel ; razlet,
desperecheat.
distinctie, s.f. - deosebire, diferen-
ta; atitudine aleasa, finete, ele-
ganta in infati~are i in tinuta ;
cinste ce se acorda unei persoane
care se remarca intr- un anumit
domeniu de activitate; semn ono~
rific (premiu , decoratie etc.) in-
stituit pentru a recompensa un
merit.
diversitate, s.f. - varietate, felu-
rime.
document, s.n . - act prin care se
adevere~te un fapt, se confera un
drept sau se recunoate o obliga-
tie; text scris sau t iparit, in scrip- _
tie sau alta marturie servind la
cunoa~terea unui fapt actual sau
istoric.
documentar, adj. - cu caracter sau
valoare de documente; s.n. -
film sau . opera care pre-zinta fap-
te reale.
165

dovlecel, s.m. - varietate de do-
vleac cu frrictele comestibile, lun-
guiete, aproape cilindrice (<do-
11leac+ sut. -el).
dresa, vb. I - a -irivata (deprinde)
un animal sa faca, la comanda,
anumite micari (lucruri).
dubla, vb. I - a (se) face de doua
ori mai mare; a (se) indoi; a face
o lucrare similara cu al ta . exis-
tenta sau care servete aceluiai
scop ca i prima; a inlocui pe
titularul unui .rol; a_juca, a inter-
preta un rol alternativ cu titu-
larul Jui; a captui 0 haina.
E exprima, vb. I - a formula, a ma-
echivoc, adj. - neclar, confuz; in-
doielnic, suspect
efect, s.n. - rezultat, urmare, con-
secinta; impresie produsa de ci-
neva sau de . ceva asupra cuiva;
imbracaminte militara; echipa-
ment.
efectiv, adj,. - real, adevarat.
eficace, adj. invar. - care da un
rezultat pozitiv.
emersiune, s.f. - ieirea partiala a
unui corp dintr-un lichid in care
a fost cufundat.
emigratie, s.f. - situatie in care se
gase~te o persoana plecata din
tara sa, expatriere.
I sistematic la COala, la conferinte,
eminent, adj. - care se distinge
prin calitati . (intelectuale) deose-
bite; exceptional, remarcabil.
emope, s.f. - reactie afectiva pu-
ternica i uneori neateptata, care
oglindete atitudinea cuiva fata
de lumea inconjuratoare.
166
.-
energic, adj. - plin de vigoare, de
energie; hotarit, viguros.
enunt, s.n. - .forinulare a datelor
unei probleme; formula prin care
se exprima. ceva.
erupe, vb. III - a face o eruptie,
a iei afara, a se revarsa cu pu-
tere; a ti~ni, a izbucni.
eventual, adj. - care poate sa se
I.
intimple; posibil, probabil.
excel4'nt, adj. - deosebit, admira-
bil, minunat.
expresiv, adj. - care arata ceva in
mod viu, plastic, elocvent, grai-
tor, sugestiv; care reflecta in mod
viu, cu putere, stari interioare.
nifesta pareri , idei etc.; a vorbi.
extrabugetar, adj. -. neprevazut In
buget (<extra-+ bugetar ).
extrafin, adj. - foarte fin ( < extra-
+ fin).
extra~colar,. adj. - care este in
afara activitatii ~colare (<extra-
+ ~colar ).
F u~or, prin micare sau prin fre-
facultativ, adj. - lasat la alegere,
la voia cuiva, neobligatoriu, be-
nevol.
contrar adevarului,
fals, adj.
mincinos, neintemeiat; care are
numai aparenta adevarului; ne-
autentic, imitat, artificial, pre-
facut, fiitarnic, ipocrit; care sun a
contrar legilor armoniei.
familiil, adj. - care apartine fami-
liei, privitor la familie; destinat
familiei.
--~
familiar, adj. - apropiat de vorbi- rangic, melitat i periat, gata de
rea obi~nuita, simplu, fiira pre- tors.
tentii; simplu, neafectat, priete- fuziona, vb. I - a se contopi.
nos; fara re spec tul cuvenit; bine
cunosc:ut, obi~nuit.
G
farmec, s.n. - transformare mira-
culoasa a lucrurilor (in basme), geniu, s.n. - capacitate creatoare
mijloace magice intrebuintate
pentru aceasta; ansamblu de ca-
extraordinara; persoana inzestra-
- / ta cu o astfel de capacitate;
litati
,'
frumusete,
,
gra+ie;
'I
desfa- trupe specializate pentru execu-
tare, placere, incintare. tarea lucriirilor de fortificatii, dru-
muri, poduri etc.
fatal, adj. - care are urmari neno-
rocite pentru cineva. ghinionist, adj. - care aduce ghi-
fix, adj. - care nu-i schimba locul
nion ( <ghinion +
suf. -ist ).
sau pozitia; nemicat, neclintit;
precis. H
fiexibil, adj. - care se poate indoi
horopsit = oropsit, adj. - asuprit,
UOr 1 fara sa Se rupa j elastic,
prigonit, urgisit; siirman; piira-
mladios, care i~i schimba forma
sit, fara familie.
pentru a exprima diferite rapor-
turi gramaticale.
fluid, adj. - curgator. I
fonetism; s.n. - totalitatea sun.~te identic, adj. - care coincide in to-
lor unui sistem fonetic, mod de tul cu ceva sau cu cineva; la fel
pronuntare caracteristic unei
limbi, unui dialect etc.
cu altceva sau cu altcineva; ai-
doma.
fo~ni,vb. IV .- a produce un sunet identifica, vb. I - a stabili identi-
tatea unei persoane sau a unui
care. lucru; a considera mai multe
frecvent, adj. - care se intimpla obieete, fiinte etc. diferite ca
fiind identice; a se transpune in
des, la intervale de ti mp scurte;
des.' situatia C\liva.
imersiune, s.f. - afundare partiala
lrecventa, vb. I - a merge regulat,
sau totala a unui corp intr-un
la spectacole etc. lichid.
frecventa, SJ. - repetarea deasa ~i imigratie, s.f. - stabilirea intr-o
regulata -a unei actiuni (a unui tara straina, parasind tara de ori-
gine.
fapt).
fuior, s.n. - manunchi de cinepa, de iminent, adj. - care este gata sa se
in, mai rar de Jina sau de ho- produca, sa se in timple.
167
...

imita, vb . I - a-~i insu~i felul de
gindire , de comportare etc. al
cuiva; a lua pe cineva ca exem-
plu ; a reproduce felul de a vorbi
sau gesturile caracteristice ale
cu1va.
impresie, s.f. - efect trecator la.sat
in con ~tiinta omului de lucruri
sau de intirnplari din jurul lui;
ginduri, imagini riimase in amin~
tire .
impresionant, adj. - care produce
o impresie puternicii, care emo-
tioneazii, mi~cii, zguduie.
inaccesfbil, adj. - la care nu po~i
ajunge.
independent, adj. - care nu depinde
de cineva sau de ceva.
index, s.n. - 'listii alfabeticii pusa
la sfir~itul sau la inceputul unei
carti , care cuprinde cuvintele sau
materiile con~inute in ea, cu in-
dicarea paginilor respective.
individualitate, s.f. totalitatea
particularitatilor fieciirui individ ;
persoanii cu insu~iri deosebite;
personalitate.
inferior, adj. - care este, din punct
de vedere numeric, mai mic decit
altul; care ocupii un rang sau un
grad mai mic decit altul; de cali-
t ate mai proastii, valoreazii mai
putin sau are importanta mai
mica decit altul.
insera, vb. I - a in~0~uce un adaos
int r-un t ext (un arti9l intr-un
ziar, revistii).
insistenta, s.f. - stiiruinta, perseve-
renta.
instinctfv, adj. - care tine de in-
stinct; adv. - pe negindite, m-
con ~tient.
168
L - - -
interminabil, adj. - care nu se mai
t erminii, foarte lung; nesfir~it.
interministerial, adj. - care are loc
int re mai multe ministere; pri-
vind diferi te ministere_ (din inter-
+ ministerial).
interparlamentar, adj. - care are
loc intre diferite parlament e (din
inter- + parlamentar).
interplanetar> adj. - a~ezat intre
planete, care are loc intre planete.
interst atal, adj. - privitor la mai
multe state, care are loc intre
mai multe state ( < inter- + sta-
tal ).
inventaria, vb. I - a face inventa-
rul.
investf, vb. IV - a plasa un fond,
capital). intr-o intreprindere.
invita, vb. I - a ruga pe cineva sa
se prezinte undeva sau sii parti-
cipe la ceva; a chema, a convoca;
a pofti; a soma.
irupe, vb. III - a ie~i la iveala,
a se manifesta brusc, cu mare pu-
tere; a izbucni; a niivali; a intra
cu violentii.
izola, vb. I - a desparti cu totul;
a separa; a impiedica transmite-
rea ciildurii, a frigului , a umezelii
etc. dintr-un mediu (sau corp) in
altul; a separa, cu ajutorul unei
mat erii izolante , un corp prin
care trece curentul electric de alt
corp bun conducator de electri-
citate.
I incuviinta, vb. I - a aprob a,; a fi
imbaia, vb. I - a (se) sciilda (in
b aie) ( < in-+ biiia).
imbogati, vb. IV - a acumula bo-
giitii, a se inavuti; a dezvolta,
a mari ( < in- bogat). +
- -- - - - - - -
imboldf, v b . IV - a impunge un
anima l spre a-1 indemna la mers,
la tras; a indemna, a impinge pe
cineva la o act iune; a stimula
( < in- + boldi ).
imbrobodf, v b. IV - a acoperi ca-
pul cu o broboada; a in ~el a,
a minti pe cineva ( <in- +
bro-
boarj,ii ) .
impauna, vb . I - a se fali; a se
fuduli (cu ceea ce nu-i apartine)
(<in-+ piiun).
impietri, vb. IV - a preface in
piatra ; a deveni tare ca piatra ,
a di.mine pe loc , nemi ~cat ; a in-
cremeni , a inlem ni, a in marmuri
(<in-+ piatrii).
impintena, vb. I - a imboldi un
cal cu pint enii ( < in- + p inten) .
impinzf, vb. IV - a acoperi (ca o
pinza) o int indere de loc, a t ul-
bura ; a impiiienjeni privirea
( < in- + pinzii). . fata cuiva (de . obicei a un ui su-
impodobf, vb. IV - a giiti, a decora
cu podoabe ; a infrumuseta .( < in-
+ podoabii).
incetateni, vb . IV - a acorda unei
persoane cetift.enia; a se inradii-
cina (ceva) , a se stat ornici ( < in-
+ cetiitean).
_incondeia, vb. I - a impodobi cu
desene (fa.cute cu condeiul) ; a vor-
-bi de riiu pe cineva; a defiiima;
a p onegri ( <in-+ condei ) .
incremenf, vb . IV - a ramine ne-
miscat (de mirare, de groaza etc .),
a tnlemni, a impietri ; a se opri
locului ( < in-+ cremene).
de acord; a da cuiva consimtii-
mintul pentru ceva ; a permi te
(<in-+ CUPiintii).
indof, vb. IV. - a curba o stofii ,
o hirtie etc., in a~a f el in cit sa
formeze o muche cu un unghi
foarte mic, a impatur i ceva de
doua sau de mai multe ori; a
incovoia, a inclina, a apleca un
obiect elastic; a se girbovi ; a mari
de doua ori cantitatea unor lu-
cruri; a dub la , a inmulti, a mari
(de un n umar oarecare de ori); a
amesteca (pe j um atate) un lichid
.
cu altul ' a subtia , a fi nesigur in
parerea sa , a sta la indoialii;
a nu avea incredere in cineva sau
in ceva (<in- + doi) .
indoiala, s.f. - nei ncredere; ezitare,
~oviiiala ( <indoi + suf. -ealii).
indruma, vb. I - a pune pe cineva
pe drumul bun, a indrepta in
directia potrivita ; a ciilauzi ; a in-
drepta spre o t inta, a pleca la
drum , a porni (<in- + drum).
infati~a, vb. I - a, (se) prezenta in
perior sau a unei autoritati) ;
a descrie, a zugravi , a reprezent a ,
a- ~i imagina, a- ~i inchipui (<in-
+ fiiti~ ).
ingramadf, vb. IV - a stringe la un
loc, a aduna gri'i.mad8,.; a inghesui
(<in- + griimadii).
injgheba, vb. I - a alcatui, a face
ceva (improvizind din elemente
pu~ine, d ispar ate); a construi,
a intemeia ( <in- +
jgheab).
inmina, vb. I - a da, a preda in
mina acte, obiecte etc. ( <in- +
minii).
inmuguri, vb. IV - a da muguri
( <in- + mugur ).
insaminta, vb. I - a pune in pii-
mint samint a necesara unei cul-
t uri (de cereale) , a semana ( < in-
+ samintii).
169

insera, vb. I - a
se face seara;
a ramine undeva pina seara (<in-
+ searii).
inteles, s.n. - semnificat-ie (a unui
lucru, a unei v orbe, a unui gest
etc.) ; sens.
investi, vb. IV - a acorda cuiva
in mod oficial un drept, o dem-
n itate.
J nile, durata, intensitatea, valoa-
jilt, s.n. - (reg.) - jey, scaun inalt
cu speteaza i brat-e.
L moral sau o norma de conduita,
lector, s.m. - cititor ; persoana care
yine lecyii sau conduce seminarii;
grad universitar mai mare decit
eel de asistent i mai mic decit
eel de conferenyiar.
lexic, s.n . - vocabular.
lexicografie, s.f. disciplina a
lingvisticii care stabilete princi-
piile i metodele practice de in-
tocmire a dicyionarelor.
licean, s.m. - elev de liceu.
lictor, s.m. - persoana , la romani,
care insoyea, in anumite ocazii,
pe inalyii demnitari, mergind ina-
intea lor i purtind fasciile (semne
ale puterii consulare).
licuri = liciri, vb. IV - a raspindi
o lumina slaba, de-abia intreza-
rita, a luci.
lingvist, s.m. - specialist in lingvis-
tica.
lingvfstica, s.f. - tiint-a care stu-
diaza limba ~i legile ei de dezvol-
tare .
literal, adj. - litera cu litera, cu-
vint cu cuvint, textual.
170
--- - ~------
literar, adj. - care se refera la lite-
ratura, care corespunde cerinie-
lor litera turii.
M ja, a indrepta parul , penele.
maxim, adj. - care are cea mai
mare dimensiune, durata, inten-
sitate etc.; foarte rriare.
minim, adj. - care are dimensiu-
rea etc. cea mai mica; foarte mic;
neinsemnat, neglijabil.
maxima, s.f. - gindire formulata
concis, exprimind un princ1pm
sen tint-a.
microcentrala, s.f. - centrala mica
( < micro-+ centralii).
microfon, s.n. - aparat care ma-
rete intensitatea sunetelor.
microscop, s.n. - aparat optic care
marete foarte mult imaginea
obiectelor.
misiune, s.f. - . insarcinare data
cuiva, sarcina d~ a face ceva;
rol, rost, menire ; grup de per-
soane (oficiale) trim.is intr-o t-ara
straina cu un scop diplomatic.
molatic, adj. - moale, lin, domol,
lip sit de vlaga; slahanog; lei1e;
greoi ( < moale + suf. -atic ).
mo~teni, vb. IV - a primi ceva ca
motenire, a dobindi prin testa-
ment ; a deveni succesorul, mO-
t enitorul cuiva.
motrice, adj. - care pune in mi~
care, care mica.
multiplica, vb. I - a mari o can-
titate de mai multe ori, a spori ;
a reproduce un obiect in mai
multe exemplare.
. -
N originar, adj. - care ii are obiria
netezf, vb. IV - a face neted ;
a nivela; a calca UOr, CU fieru}
de calcat , rufe, haine etc. ; a aran-
nisipos, adj. - care cont-ine mult
nisip ( < nisip + suf. -os ).
nuanta, s.f. - fiecare dintre varie-
J ornamenta, vb . I - a impodobi,
tayile- unei culori ; diferent-a foarte
mica intre aspecte (lucruri) de
~celai fel.
0
obroc, s.n. = oboroc - v a s mare de
forma cilindrica pent ru masu-
rat 11i pastrat cerealele.
obtesc, adj. - care a paryine in.t re-
gului popor ; public ( <ob~te +
suf. -esc).
omogen, adj . - nedifer en1iat:
omogenitate, s.f. - in suirea de a fi
omogen.
opera, s.f. - lucrare, fapta; lucrare
originala de arta , de 11tiint-a et c. ;
totalitatea lucrarilor unui artist
sau ale u nui om de tiint-a.
optim, adj. - eel mai bun sau
foarte bun .
ordinal, num. - care indica, int r-o
serie, locul, ordinea numerica a
unui lucru.
ordinar, adj. .- obinuit , comun;
calitate inferioara , prost.
original, adj. - care con stituie pri-
mul exemplar; care are o valoare
indiscutabila; neimitat du pa ceva;
nou; neobinuit , ciudat . .
originalitite, s.f. - insuirea de a fi
original; fel particula r de a fi ;
ciudat-enie.
..
- intr-un loc (dintr-un loc), de ori-
gme .
ornament, s.n. - podoaba (grafica,
pictur ala, sculpturala , stilistica
etc. ) cu care se infrumu set-eaza
diferite obiecte, t iparit uri, monu-
mente arhitect onice etc.
a infrumuset-a cu ornament e, a
decor a .
ornamental, adj. - care servet e ca
ornament, ca podoaba, decorativ .
osindft, adj . - condamnat, pedep-
sit; napastuit, ur gisit.
p
palii, s.f. - cant itate de fin taiata
dint r-o singura tragere cu coasa
(cit se poate lua o data cu furca);
gramada, fiie , unda. Pale de par-
fum. Pala de iiint.
pasiune, s.f. - sent iment puternic,
afect-iune adinca i de durata pen-
tru cineva sau ceva; patima; ma-
nifestare a unui astfel de senti-
ment.
patriot, s.m. - persoana care 1111
iube11te patria i lupta pentru feri-
c1rea el.
patriotism, s.n . - dragoste i devo-
t ament fat-a de patrie i de popor.
pension, s.n. - Coala part iculara
in care, in t recut , invat-au unii
dint re . copiii oamenilor bogat-i.
percepe, vb . III - a sesiza cu a j 11 -
t orul simt-urilor i al gindirii
obieq}ele i fenomenele lumii
inconjurat oare.
171

posterior, adj. - care vine, urmea-
zii, se petrece dupii cmeva sau
ceva; ulterior.
postmeridian, adj. de dupa-
amiaza.
pravalatie, adj. - povirnit, abrupt,
piezi~ (din praCJali+suf. -atic).
preceda, vb. I..:_ a fi a se afla
. ' ' '
a se petrece, a exista inainte
de; a a~eza inainte, a face sa
premearga.
predispozitie, s.f. - inclinare spre
ceva, sensibilitate la anumite boli.
prejudecata, s.f. - parere (idee)
preconceputii (<pre- + jude-
cata).
presupune, vb. Ill - a admite pen-
tru un moment ca ceva este posibil
(adeviirat); a fi de parere, a socoti,
a banui ( ( <pre-+ supune).
pretentie, s.f. - revendicarea unui
drept; piirere exagerata despre
sine.
prevedea, vb. II - a-~i da seama,
a deduce desfa~urarea unor fapte
viitoare din cele prezente sau
trecute; a stabili , a specifica;
a (se) intrezari f < pre-+ vedea).
primordial, adj. - de la inceput,
de la origine, initial, originar; de
prima importanta, principal ,
esential.
procedeu, s.n. - fel de a proceda,
mod sistematic de efectuare a
unei lucrari; modalitate, manierii.
prolix, adj. ~ care folose~te cuvinte,
constructii, fraze intortocheate ~i
neclare; lipsit de concizie; confuz.
propice, adf invar. - f<llorabil,
prielnic; nimerit, potrivit.
172
-~
prosperitate, s.f. - stare prospera;
bunastare, bel~ug.
proxim, adj. - eel mai apropiat
(tn timp ~i spatiu) .
R fi cate ~i caracteristice.
- realitate, s.f. - existenta efectiva
' serva , a descoperi ; a lua cuno~
obiectiva, fapt concret, lucru real,
stare de fa pt, adevar.
releva, vb. I - a pune , a scoate
in evidenta; a evidentia, a ob-
serva, a remarca.
reproduce, vb. III - a spune sau
a scrie intocmai ceea ce a mai fost.
spus sau scris; a reda cu exacti-
tate ; a imita felul de a fi, gestu-
rile, mi mica cuiva ; a produce in
serie ;' a multiplica.
resursa, s. f. - posibilitate , sursa (re-
zerva) de mijloace.
re~edinta, s.f. - sediul unei autori-
tati sau al unei persoane (oficia-
le); localitate sau cliidire. in care
se afla acest sediu.
revela, vb. I - a face cunoscut
a dezvalui; a destiiinui; a face'
vizibila o imagine fotografica
tenta , a developa un rolfilm.
riguros, adj. - sever , strict, aspru;
care nu admite abateri .
ritual, s.n. - rinduiala a unei cere-
monii religioase.
s racteristici comune; soi, fel, clasa,
satir, s.m. - personaj din mitologia
greco-romana, imaginat ca un
monstru cu corpul paros, cu coar-
ne ~i cu picioare de tap.
semantic, adj. - care . se refera la
sensurile cuvintelor.
----- - - - -
semnificativ, adj. care scoate
I
J
I ceva in evidenta; plin de inteles;
important.
semnificatie, s.f. - tnteles, sens;
acceptie; insemniitate, importan-
ta.
sesiza, vb. I - a cuprinde cu min-
tea, a pricepe, a intelege; a ob-
t inta, a tine seama; a in~tiint-a o
autoritate despre un caz care
trebuie luat in cercetare.
sfielnic, adj . - sfios ( <sf ii+ suf.
-elnic ).
sinceritate, s.f. - insu~irea de a fi
smcer.
sobru, adj. - lipsit de ornamente de
prisos, moderat, simplu, cumpa -
tat.
s'
soi, s.n. specie, vurietate (de
plante, de animale, de produse
fabricate); fel, categorie (de oa-
meni, de lucruri). . metalice , realizind intre ele, in
solida.r , adj. - legat (de cineva sau
de ceva) prin unitate de concep-
tii, sentimente, actiuni ~i interese;
unit; care part icipa impreuna cu
altii la un drept pe care il are
fiecare in intregul lui .
solitar, adj. - care se gase~te sin-
gur; izolat, singuratic.
solubil, adj. - care se poate dizolv a
in tr-un solvent .
specie, s.f. - categorie care cu-
prinde fiinte cu trasaturi ~i ca-
categorie.
stilat, adj. - care are o comportare,
o tinuta corecta, eleganta; ma-
nierat.
stilistic, adj. - care tine de stil ;
privitor la stil; privi~or la mij-
-
loacele de exprimare afectiva, la
caracterul afectiv al expresiilor.
stiliza, vb. I - a da unui text o
forma corecta din punctul de ve-
dere al stilului ; a reproduce un
obiect din natura in linii simpli-
stilizat, adj. - definitivat din punc-
tul de vedere al stilului; realizat
du pa un model din natura; sche-
matizat intr-o forma adecvata,
in vederea obtinerii unui efect
decor a t iv, ornamental.
stringent, adj . - care trebuie sa fie
luat neaparat in seama, care se
impune in mod imperios, care
nu suferii aminar.e.
subsol, s.n . - partea de pamint de
sub suprafaya solului; inciiperi
sit uate sub nivelul solului (<sub
+sol) .
suda, v:b. I - a imbina doua piese
anumite condiyii de temperatura
~i de presiune, 0 legatura ato-
mica; a uni, a lega, a lipi.
sudura, s.f. - operatie de sudare;
locul imbinarii prin sudare a
douii sau a mai multe piese; im-
binare, legatura.
sugestiv, adj. - care are puterea
sau calitatea de a de~tepta suges-
t ii, care inspra sau stirne~te anu-
mite reprezentari sau idei.
suplinf, vb. IV - a inlocui pe ci-
neva (temporar) in functii sau in
obligayii; a adiiuga ceea ce lip-
se~te ; a implini inlocuind ceva.
suprem, adf - care exista in eel
mai inalt grad, care este eel mai
bun, eel mai mare; mai pi;esus de
toate; extrem, ultim.
173


suzeranitate, s. f. - drept al unm

stat asupra altuia care nu are
autonomie comple~a.
~ovii, vb. IV - a merge cu pas
nesigur ; a se impletici; a fi neho-
tarit, .a sta la indoialiL
T Notiuni de vocabular . " ..... .
temporal, adj. - care indicii tim-
pul, privitor la timp.
temporar, adj. - trecator, provi-
zorrn.
termocentrala, s.f. - centrala elec-
trica pusa in mi~care de ciildura
produsa de carbuni, p.a cura etc.
( < termo- +centrald).
termoficare, s.f. - alimentarea u-
nei cladiri (localitayi, cartier) cu
caldura produsa de 0 instalatie
centrala .
termoterapie, s.f. - tratarea boli-
lor cu ajutorul caldurii.
tezaur, s.n. - comoara, vistierie;
dictionar-tezaur - dictionar care
inregistreaza toate cuvintele folo-
site intr-o limbii.
ridicat snopi, fin, coceni ( < feapa
+ suf. -01).
Cuprins
tifnos, adj. - suparacios, capricios,
artagos; ingimfat, arogant ( < tif-
na +suf. -os ).
Recapitularea. notiunilor stu-
Conjugarea verbelor a !irea
diate in clasele a. V-a ~i a VI-a ~i a !ioi ............... .
Exercitii ...... ; .. . . .... . 3
73
Conjugarea celorlalte verbe 76
5 Dia teza activii .. .. 76
u Omonimele . . . ..... ..... . 6 ConjugarefL !ierbelor la dia-
Cuvintele polisemantice . . 7 teza acti!ia (continuare) 81
Paronimele . . ....... .... . 9
ultim, adj. - care este eel din ur- D i a tez a reflexivii 86
lmboga(irea !iocabularului 11 Conjugarea verbelor insofite
mli. Mijloace interne ........... . 11 de pronumele reflexiv in acu-
ultramodern, adj. foarte mo- Derivarea cu sufixe ..... . 11 zativ . ... .. . ........ . . . 86
Derivarea ~u prefixe ..... . 13 Conjugarea verbelor insotite
dern ( < ultra-+ modern). Compunerea . .......... . 15 de pronumele r eflexiv. in
ultrasunet, s.n. - vibratii de ace- Schimbarea valorii gra- dativ .... ... ....... ... . 87
lai fel cu cele ale sunetului, dar maticale ............... . 18 Dia teza p as i vii 91
nepercepute de ureche, din cauza
Mijloace externe de imboga-
tire a vocabularului ..... . 20
Conjugarea verbului a fi
evidentiat . . . . . . . . . . . ... 91
frecventei foarte inalte ( <ultra- ' Imprumuturile. Neolo- Verbeie impersonale $i ver-
+ sunet). gismele ............. . 23 bele unipersonale ....... . 94
Locutiunile verbale 98
ultraviolet, . adj . - care are lungi-
Morfologia Adverbul ................. . 100
mea de unda mai mica decit lun- Locutiunile adverbiale .. . . 104
gimea de und'a minima a radia- Substanti1ml .. . ...... . . .. . 24 Prepozifia ............. ... . 107
tiilor vizibile (din ultra-+ !iiolet) Articolul . . ... . . ... ...... . .
Adjecti!iul . ..... . ... .. ... .
29
34
Locupun ile prepozitionale 108
Conjunctia . ... . . .. . .. . .. 112
util, adj. - folositor, necesar. Pronumelc ........ . ..... . . 38 Locutiunile conjunctionale 112
Pronumele posesiv i adjec- Interjectia . . ..... ..... .. . . 115
tivul pronominal posesiv 40
Pronumele reflexiv . .... . 42 Sintaxa

trimbita~, s.m. - persoana care v Pronumele de intiirire i ad- Sintaxa propozitiei 118
jectivul pronominal dP. in- Subiectul .............. . . 121
cinta din trimbita; gornist tiirire . . . . . . ........... . 45 Predicatul .. .... . . ..... . 124
variat, adj. - felurit, cu multe
( < trimbifa + suf. Of). aspecte.
Pronumele interogativ i ad- Atributul ... . ...... . ... . . 128
jectivul pronominal inte- Atributul pronominal .. 131
veleitate, s.f. - pretentie, ambiyie rogativ . . . ..... ..... .. . 47 Atributul verbal . ...... . 134
'J' Pronumele relativ i adjec- Atributul adverbial ... . 135
(nejustificata). tivul pronominal relativ . . 50 Complem~ntul .... ..... . 137
Pronumele negativ i adjec- Complementul circum-
tapoi, s.n. - furcli cu coada lunga vigoare, s.f. - forta fizica, putere,
tivul pronominal negativ .. 54 stant ial de cauza ..... . 141
-
i cu dinti drepyi de fier pentru energie. NumBralul ............... . 57 Complementul circum-
Numeralele multiplicative, stantial de scop . . ... . . . 144
distributive i adverbiale .. 57 Top ica. 'Ordinea cuvintelor in
Exercitii recapit ulative ... . 60 propozitie . .. . . ...... . . . 148
Verbul .................. . . 63 S i n t a x a f r a z e i. Fraza.
Cele patru conjugari ... . 65 Coordonarea $i .;ubordonarea 151 .
Conjugarea verbelor 67 Semnele ortogr afice $i de
Conjugarea verbului a a!lea 67 punctuafie . . . . . . .. .. ... . 156
Conjugarea verbului a fi : . 69 M ic dictionar explicativ ... . 159

175

..........-. - .._ _...... ~ ..