Sunteți pe pagina 1din 5

Tratamentul chirurgical in afectiunile craniului si creierului in prezent se efectueaza in institutii neurochirurgicale

unde sunt folosite diferite metode de diagnostic,cai de acces si procedee operatorii speciale. Actualmente se
folosesc mai multe medote de diagnostic a afectiunilor cerebrale cum ar fi: pneumoencefalografia, vetriculografia,
angiografia cerebrala, scintigrafia cerebrala, CT si RMN.Odata cu dezvoltarea tehnicilor de diagnostic, in chirurgia
cerebrala capata o raspindire larga folosirea microscopului de operatie, a lupei binoculare, a instrumentelor si
materialelor de suturatie speciale, si electrocoagulatoarelor contemporane.

Toaleta chirurgicala primara a plagilor

Plagile in regiunea craniului pot fi:

1. Penetrante(cu lezarea durei mater)

2.Nepenetrante

Pregatirea bolnavului:

*radem parul in directia periferiei

*dezinfectam pielea cu alcool sau eter

*badijonam cu solutie de iodonat

In caz de traumatismului creierului se indica punctia lombara pentru a vedea daca in lichidul cefalorahidian al
pacientului nu se depisteaza singe

Tehnica operatorie

1.Incizia o facem cu bisturiul avind in vedere forma si localizarea plagii

2.Deobicei I se reda o forma oval-ronunda plagii

3.In lezarea tesuturilor moi,excizia marginilor plagii se face fara lezarea periostului

4. In fracturile cu eschele se inlatura corpurile strine

5.In cazul fracturilor infundate, fragmentele mobile se ridica si dupa examenul

minutios al durei mater se aseaza la loc conform curburii oaselor craniului, inlaturind toate fragmentele osoase si
hematoamele epidurale

6.Daca dura mater e intacta,nu e necesar sa o deschidem

7. In cazul plagilor penetrante, dura mater se va deschide, se vor inlatura fragmentele osoase vizibile,cheagurile si
alte corpuri straine

8. Plaga se va spala cu sol.NaCl calda in care a fost dizolvate antibiotice cu spectru larg de
actiune(streptomicina,canamicina)

9.In cazurile in care este posibila suturarea durei mater,aceasta se sutureaza,dar in leziuni masive, nu se sutureaza
dar se aplica suturi pe tesuturile moi

10. Sub marginile inciziei se introduc drenuri

Metode de hemostaza

1.In cazul lezarii pielii, marginile plagii se vor comprima la oasele craniului,pe vasele lezate se vor aplica pense
hemostatice sau clame speciale, fixind totodata aponevroza epicraniana. Totodata se apeleaza si la
electrocoagulare.

2.Hemoragia din vasele intraosoase se va opri prin chituirea margini osoase cu ceara
3.Pentru hemostaza durei mater, vasele ei se fixeaza cu clame speciale sau se ligatureaza ramurile principale a
arterei meningeale medii.

4.Pentru hemostaza arahnoidei sau peretilor sinusurilor durei mater se recurge la tamponarea temporara cu tifon si
burete hemostatic

5.In lezarea masiva a sinusurilor, ele se liatureaza prin doua legaturi de matase aplicate la o distanta de 1-2 cm de la
ambele margini ale plagii

6.Hemostaza vaselor creierului se va efectua cu burete hemostatic,tampoane de tifon umectate in peroxid de


hidrogen de 3% si fregvent se foloseste electrocoagularea

Pentru inlaturarea singelui si lichidului cefalorahidian din cimpul operator se foloseste aspiratorul electric

Calea de acces spre diferite zone

Pentru desoperirea osului frontal,aripii mici a osului sfenoid si portiunii laterale a fosei craniene anterioare, se recurge
la o incizie ce ocoleste proeminenta frontala,sfirsindu-se la 4-5 cm mai sus de linia superioara a pavilionului
urechii.Baza larga a lamboului se reclina in jos

Pentru a descoperi lobul parietal si circumvoluntiunile centrale ale creierului,lamboul cutanat se va face intre
proeminenta frontala si parietala.Baza lamboului va corespunde limitei superioare a pavilionului urechii iar partea
libera va fi alaturi de sutura sagitala.

Pentru a deschide lobul temporal al creierului,pielea se va inciza in regiunea temporala,corespunzator liniei


semilunare de la care incepe muschiul temporal. Lamboul format va fi cu baza in jos spre regiunea arcului zigomatic-
de la apofiza zigomatica a osului frontal, pina la baza apofizei stiloide

Pentru a crea acces spre fosa craniana posterioara se recurge la diferite cai de acces.

In spatiul subtentorial incizia mediana se efectueaza dupa Naffitigher-Taun, incepind cu 4 cm de protuberanta


occipitala externa si terminind linga apofiza spinoasa a vertebrei C6.Se mai foloseste si incizia in forma de potcoava.

Trepanatia osteoplastica a craniului

Se efectueaza dupa metoda Olivecron si are urmatoarele etape:

1.Incizia pielii,tesutului subcutanat si calotei aponeurotice

2.Crearea lamboului cutanoaponeurotic

3.Modelarea separata a lamboului osteoperiostal

4. Pe lambou se aplica o compresa de tifon umeda iar hemostaza se face prin electrocoagulare si aplicarea suturilor
de masate.

5.Periostul se incizeaza cu bisturiu la 0.5cm intern de linia sectionarii pielii.Cu decolatorul el se detaseaza in ambele
directii la o distanta de 1 cm

6.Pe osul eliberat se fac 5-6 orificii cu trepanul electric sau trepanul de mina Doyen.

7.Ferastraul de sirma se trece dintr-un orificiu in altul cu ajutorul conductorului Polenov.Capatul liber fiind bond,are
menirea de a separa dura mater , prevenind lezarea ei.

8.Apoi se taie portiunile intermediare osoase sub un unghi din interior spre exterior pentru ca lamboul asezat dupa
operatie sa nu se infunde.

9.Portiunea dintre orificiile inferioare nu se va sectiona complet dar se va fractura,astfel lamboul osos va fi sustinut de
periost si muschi

10.Sectionam dura mater in forma de cruce sau potcoava

11. Dupa inlaturarea cauzei,plaga se sutureaza pe etaje. Dura mater se sutureaza fir cu fir sau cu fir intrerupt

12.Lamboul osos se aseaza la loc si se fixeaza cu suturi .


13.Pe rind se vor sutura apoi tesuturile moi,si la necesitate sub tesutul aponeurotic se va aplasa un dren pentru
evacuarea puroiului

Trepanatia decompensiva a craniului

Se efectueaza in cazul majorarii presiunii intercraniene atunci cind avem tumori, edem progresiv,etc. Se inlatura o
parte din os si se sectioneaza dura mater, acoperind orificiul numai cu tesuturi moi. Corespunzator muschiului
temporal se face o inciziein forma de potcoava cu baza orientata spre arcada zigomatica. Lamboul cutanat se separa
de fascia temporala subiacenta si se lasa in jos Se face hemostaza, si in directia verticala se incizeaza muschiul si
fascia temporala.Cu decolatorul se detaseaza periostl pe o distanta de 8-10cm ,se face un orificiu cu freza, care apoi
se largeste cu pensa ciupitoare Dimensiunile orificiului vor constitu 6-8cm O portiune a orificiului de trepanatie trebuie
sa fie acoperita de arcada zigomatica. Dura mater se incizeaza sub forma de cruce si se elimina cauza. Apoi suturam
minutios tesuturile moi (cu exceptia durei mater)-muschiul si fascia temporala,pielea si tesutul subcutanat.

Trepanatia apofizei mastoide

Se indica in caz de inflamatie purulenta a urechii medii,complicata de inflamatia purulenta a celulelor mastoide.Incizia
se face posterior,paralel pavilionului urechii, la 1 cm mai posterior de insertia lui, inceputul ei fiind la nivelul limitei
superioare a urechii,iar sfirsitul la virful apofizei mastoide.Se decoleaza periostul cu razusa si se denudeaza triunghiul
de trepanatie Chipault. In limitele acestui triunghi ,cu dalta se inlatura stratul superficial al osuluipina nu se vor
deschide celulele osoase.Dalta trebuie sa fie orientata intern si inainte pina nu va deveni vizibila cea mai mare celula-
antrum, ce comunica printr-o trecere cu cavitatea timpanica.Aceasta se poate usor de controlat cu sonda
butonata.Cu o chiureta ascutita se face raclajul cavitatii pesterii si a tuturor celulelor, care deobicei sunt umplute cu
puroi si granulatii.Cavitatea curatata se usuca. Plaga se sutureaza si se dreneaza.

Cranioplastia

Cranioplastia este o interventie chirurgicala prin care se refac defectele craniului rezultate dupa diferite traumatisme
sau alte tipuri de leziuni craniene (tumori osoase, sau cu invazia secundara a craniului) soldate cu pierderea de
substanta osoasa.Beneficiaza de cranioplastie pacientii cu defecte craniene la cel putin 3-6 luni de la interventia
neurochirurgicala initiala. Cranioplastia se efectueaza cu materiale biocompatibile care pot fi modelate fie
intraoperator, fie din materiale preformate si premodelate anterior interventiei.Se mai pot efectua si dupa interventii
neurochirurgicale la care a fost necesara efectuarea de volete decompresive. Rezultatele estetice si functionale sunt
satisfacatoare, marea majoritate a pacientilor tolerand fara reactii adverse implantele efectuate.

Clasificarea grefelor:

1.Autogene- grefe osoase prelevate de la acelasi organism ( autotransplantele)

-grefe vascularizate

- grefe nevascularizate corticale

- spongioase

-cortico spongioase

Grefele corticale:

- fiind nevascularizate necesita un timp mai lung pentru a deveni viabile pentru inserarea de

implante dentare

- folosite pentru augmentarea crestelor alveolare rezorbite sau modificarea contururilor

faciale

- zone de recoltare uzuale: simfiza mentoniera,linia oblica externa a mandibulei trigonul retro-molar, coaste, spina
iliaca antero-superioara

Grefele spongioase:- usor de recoltat

- se revascularizeaza rapid
- zone de recoltare uzuale creasta iliaca antero-superioara sau medulara tibiei

- folosite pentru repararea defectelor mari dar trebuie fixate rigid deoarece nu au proprietati

mecanice bune

- la nivelul cavitatii bucale sunt folosite pentru grefarea despicaturilor maxilo-palatine

Grefele cortico-spongioase:

- dau cele mai bune rezultate deoarece permit o stabilitate mecanica buna si o revascularizare

rapida

- se pot fragmenta si se folosesc la augmentarea defectelor osoase

- trebuie fizate rigid cu mini placute, suruburi si membrane

2.Alogene-grefele osoase care provin de la un individ al

aceleiasi specii (adica de la alt om).

Exista 3 forme de prezentare:

Os proastat refigerat: foarte rar folosit datorita riscului de transmitere al bolilor

Os refrigerat uscat

- substanta osoasa deshidratata

- folosite doar impreuna cu grefele autogene deoarece nu

au celule osteoformatoare

Os refrigerat uscat demineralizat-

- proprietati mecanice inferioare

- are proprietati osteoconductive care induce formarea de os nou

- folosit uneori in refacere defectelor osoase din zona OMF tip pungi parodontale , reconstructie crestei alveolare ,
defecte osoase rezulatate in urma chisturilor sau pentru interventia de sinus lift

3.Xenogene-adica grefe osoase ce provin de la un individ din alta specie, de obicei os de origine bovina sau porcina

Cele mai utilizate sunt preparate de os devitalizat, deproteinizat si sterilizat. In aceasta categorie intra si membranele
de collagen rezorbabile.

- Frecvent folosit este osul de origine bovina de la care se indeparteaza in totalitate cmponenta organica ceea ce
reduce riscul de reject imunologic.

- Matricea osoasa anorganica mentine structura osoasa dar nu are si proprietati osteogenice

- dupa un timp de la insertie este inlocuit de tesut osos uman

4.Aloplastice sau sintetice- materiale sintetice de tip hidroxiapatita, fosfat tricalcic, biosticla, ceramice etc.

Avantajele grefelor cu materilale aloplastice:-

- disponibilitate nelimitata

- standardizare calitativa

- manipulare mai usoara

- posibilitatea de a ingloba inductori de crestere osoasa


- nu se rezorb , nu au pierderi volumetrice in timpul vindecarii

Dezavantajele materialelor aloplastice sintetice:

- riscul declansarii unei reactii de corp strain = respingerea grefei

- nu se transforma niciodata in os