Curs 2 Drept penal

9 oct 2014

Evolutia dreptului penal

Stiinta dreptului penal reprezinta ansamblul de teorii conceptii, dezvoltate in jurul
institutiilor dreptului penal. Stiinta dreptului penal este reflectata de lucrarile scrise in
clarificarea institutiilor de drept penal. Codul penal, legile penale, legile special care cuprind
dispozitii penale sunt exemple care se include in dreptul penal ca ramura de drept.

Evolutiia stiintei dr penal a reprezentat si evolutia dreptului penal. De-a lungul

timpului ratiunea dreptului de a pedepsi, clarificarile aduse notiunii de pedeapsa, studiul
privind cauzele infractionalitatii au facut obiectul stiintei dreptului penal si in raport de
conceptiile adoptate cu privire la aceste subiecte s-au dezvoltat scoli de drept penal.

Conceptiile referitoare la infractiune, infractor si pedeapsa sunt cele care

diferenteaza scolile de drept penal. Aceste conceptii si-au gasit reflectarea in legislatie si au
explicat solutiile adoptate in ceea ce priveste natura sanctiunilor, modul in care era
conceputa in infractiunea, garantiile oferite persoanelor care erau implicate intr-un raport
juridic de drept penal.

Caracterul profund vatamator al infractiunilor a determinat intotdeauna societatea sa

reactioneze. Reactia sociala se dorea a fi cat mai eficienta si avea ca scop diminuarea acestui
fenomen infractional. Mijloacele prin care s-a incercat diminuarea fenomenului infractional
au fost diverse : de la o reactie egala cu cea produsa prin infractiune si pana la ceea ce astazi
intelegem prin justitia restaurativa. Fiecare societate a reflectat insa asupra modalitatii in
care ar putea fi mai eficienta actiunea de reprimare a infractiunii. Legea talionului considera
ca vinovatul trebuia sa fie adus in aceeasi stare ca victima. Unul dintre precepte, celebrul
ochi pt ochi ne arata insa ca aplicand legea talionului s-ar fi ajuns mai putin la o societate
bazata pe idea de dreptate si mai mult la o societate cu grave probleme. Comunitatile aveau
nevoie de membrii lor pentru a se apara, pentru a putea sa produca cele necesare
supravietuirii asa incat legea talionului nu era eficienta.

In evul mediu fundamentul dreptului de a pedepsi nu mai decurgea din idea de

razbunare, fundamental dreptului de a pedepsi era legat de ispasirea culpabilitatii de catre
cel care savarsise fapta si decurgea de asemenea din nevoia de a-l intimida pe cel care ar fi
fost tentat sa savarseasca infractiunile respective. Statul era cel care justifica orice
represiune prin apararea intereselor sale. Modalitatea in care s-a aplicat aceasta conceptie a
condus la diferente majore intre diverse comunitati in aplicarea legii. Practic, legile nu
descriau sanctiunile ramanand ca judecatorul sa fie cel care legifera, stabilea intr-un caz

1
concret care era sanctiunea fara a avea un model legal privind sanctiunea aleasa de el.
Anumite categorii de sanctiuni erau aplicabile pt o anumita stare sociala. Diferentele in
aplicarea legii erau atata de mari incat de ex legitima aparare nu putea fi invocata de
anumite persoane. Legitima aparere este o institutie a dreptului roman pe care o gasim in
dreptul modern, un exemplu de perpetuare a institutiei. Legitima aparare presupune faptul
ca poti sa respingi un atac cu o aparere egala ca cea a atacului => Apararea tb sa fie
subsecventa atacului si sa existe o proportionalitate. Caracterul profund injust,
discriminatoriu, pedepsele inumane si degradante au fost observate de filosofii perioadei
dinaintea Rev Franceze si s-au concretizat in ideile Scolii Clasice.

1. Scoala Clasica denumire data de scolile care au urmat care s-au raportat la
aceste conceptii ca fiind conceptiile de baza
- Reflectata in toate codurile penale modern, dovada valabilitatea, adevarul
preceptelor pe care le-a sustinat
- A aparut ca o reactie la arbitrariu si la abuz
- Cartea fundamentala este cartea lui Cesare Beccaria o lucrare succinta care exprima
cu o claritate deosebita principiile fundamentale ale dreptului penal si statului de
drept asa cum le intelegem si astazi
- Despre infractiuni si pedepse reprezinta solutiile pe care autorul le da infractiunilor
din timpul sau
- Arbitrariului instantelor de judecata Becarria le opune preeminenta legii
- Reactia lui Beccaria este, desigur, excesiva => nu permitea existent limitelor de
pedeapsa, exista o pedeapsa unica pentru fiecare infractiune => judecatorul era
obligat sa aplice legea
- Pedeapsa = justa reparative a raului produs excludea posibilitatea ca pedepsele sa
fie inumane si degradante; a cerut inaluturarea pedepselor care presupuneau
mutilarea dar si a pedepsei cu moartea.
- Beccaria a reflectat si asupra infractiunii, care este sursa sa. Considera ca e o alegere
gresita, fiecare dintre noi avem posibilitatea de a alege intre bine si rau. Cand
libertatea de alegere nu exista nu puteam fi trasi la raspundere penala.
- Cerea publicitatea si contradictorialitatea procedurilor, pt ca fiecare parte sa
cunoasca apararile pe care le facea cealalta. Tortura nu face altceva decat sa testeze
rezistenta unei persoane si nu sa demonstreze un adevar.
- Doctrina clasica a fundamentat represiunea in acelasi timp considerand ca odata ce
pedeapsa era executata faptuitorul ar fi inteles gravitatea faptei sale si nu ar fi
savarsit alte infractiuni.

Limitari :
- A vazut infractorul, infractiunea si pedeapsa ca entitati abstracte
- Nu s-a preocupat de mediul de unde provine infractorul
- Nu s-a preocupat de existenta unor limite de pedeapsa pt infractiuni

2
 2. Doctrina pozitivista apare in societate bazandu-se pe nevoia de a studia
fenomenul infractional si cauzele sale
- Scoala clasica a considerat ca sursa infractionalitatii o alegere gresita ; scoala
pozitivista se preocupa de sursa acestei alegeri
- Scoala pozitivista considera ca alegerea gresita nu exista ci ca oamenii sunt
determinati in conduita lor => mediul e cel care ne determina actiunile viitoare
- Concluzia lor se baza pe observatie si neaga posibilitatea persoanelor de a se schimba
sub influenta educatiei
- Scoala pozitivista 2 laturi
1. Sursa determinarii conduitei noastre e antropologica suntem produsul
ereditatii Cesare Lombroso
2. Suntem produsul mediului social Enrico Ferri
- Studierea criminalitatii in Sicilia regiune f saraca a Italiei toamna, tarziu se
produce un val extrem de crescut de fapte de o gravitate mica -> se savarseau din
cauza saraciei, nu aveau cum sa treaca peste iarna => vroiau sa fie tinuti de stat in
inchisoare peste iarna
- Influenta mediului nu poate fi negata in ceea ce priveste fenomenul infractionalitatii
- Ideile scolii pozitiviste au fost denaturate. Scoala pozitivista aprecia ca suntem
complet determinati in conduita noastra => fundamentul represiunii il reprezenta
nevoia de aparare a societatii =>persoanele sa fie scoase din comunitate pt a se lua
masuri de protectie => ANTE DELICTUM => nega garantiile liberatatii persoanei
promovate de scoala clasica

Doctrinele care au urmat au reprezentat o imbinare a celor doua scoli => se incerca sa se
imbine fundamental represiunii cu garantiile individuale. Masurile de siguranta nu sunt
luate ante delictum, modalitatea in care au fost incluse in legislatie respecta garantiile
libertatii persoanei, apar subsecvent comiterii delictului.

3. Doctrine eclectice :
Terza Scuola scoala clasica teatru al crimei, totul era in conventie
Scoala pozitivista zeu al crimei
Dreptul penal se orinteaza pe nevoia de reprimare universal a fenomenului
infractional => cooperare internationala

Stiintele penale au evoluat. Sanctiunile clasice esuasera => modalitati alternative

4. Doctrinele apararii sociale

3
 Doctrina apararii sociale subiective promovarea unui sistem de masuri prin
intermediul caruia faptuitorul sa fie reintegrate in societate. Doctrina apararii
sociale considera ca in realitate nu faptuitorul neaga valorile societatii si
societatea e cea care il respinge pe cel care comite infractiunea. Din aceasta
rupture apare infractiunea => aceasta doctrina propunea luarea unor masuri
in afaraa dr penal care s ail concilieze pe faptuitor si oscietate. Nu a avut o
consacrare legislative

Noua aparare sociala influenteaza intr-o masura cel putin la fel de mare ca
scoala clasica
- Nu a negat rolul dr penal insa a considerat ca masurile prin care societatea trebuie sa
reactioneze impotriva fenomenului infractional nu se pot limita la pedepse
- A sustinut idea de personalizare a sanctiunii, de adaptare a sanctiunilor in
conformitate cu persoana celui care savarsise fapta
- A reiterat conceptul subsituirii pedepsei inchisorii
- Sec XIX - Franta si Belgia se discuta despre necesitatea unor sanctiuni neprivative de
liberatate
- Sistemul probatiunii = suspendarea executarii pedepsei a aparut pe baza
conceptiilor dezvoltate atunci; In Franta si Belgia a fost rezultatul unui demers
filosofic, stiintific
- Aceeasi institutie s-a bazat pe altceva in sua cizmar Don Augustus

Istoric legislativ. Codurile Penale

Codul 1865 primul cod penal roman
- In ro primele coduri au corespuns nevoii de unificare legislativa, un nou sistem politic
a avut nevoia de lege
- A repetat ideile scolii clasice reprezentand o adaptare a Codului Penal Francez
Codul Napoleon
- Incriminarea si pedeapsa tb sa decurga din lege
- Egalitatea in fata legii
- Nu a preluat pedeapsa cu moartea de la francezi

Codul 1937 a trebuit sa corespunda atat perioadei de dictatura regala cat si

perioadei
- Initial a reflecatta idei legate de umanismul sactiunii
- Raspunderea persoanei juridice prin introducerea unor masuri de siguranta
- Modificat ijn 1938 pentru a corespunde dictaturii regale regim represiv prin
introducerea pedepsei cu moartea si prin scaderea varstei de la care se raspundea
penal

4
 - 1948 introducerea analogiei o persoana putea s afie condamanta chiar daca fapta
ei nu era descrisa de lege pe baza unei asemanari a periculozitatii acelei fapte cu o
alta fapta descrisa de cod

Codul 1969 promulgat in 1968

- Este expresia unei gandiri extreme de echilibrate in material drepului penal
- Vintila Dongoroz
- Legea 301/2004 a fost abrogata inainte sa intre in vigoare
- Legea 286/2009 codul penal actual
Tezele prealabile + expunerea de motive
- Preia unele institutii ale codului penal anterior
- Simplificat concursul de infractiuni si recidiva
- Renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea pedepsei
- Regandire a modului prin care se sanctioneaza minorii sistem sanctionar bazat strict
pe masuri educative

Principiile dreptului penal

Antoniu dr penal are 2 principii fundamentale : legalitatii si umanismului

NU exista un cadru unanim acceptat

1. Principiul egalitatii incriminarii si sanctiunilor

- Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale
- Individualizarea sanctiunilor tb sa se faca in limitele prevazute de lege
- Este interzisa aplicarea legii prin analogie
2. Principiul umanismului dreptului penal
- Stabilirea unor cause de nepedepsire

3. Principiul egalitatii in fata legii penale

- Nimeni nu este mai presus de lege
- Interzicerea discriminarii este uneori explicita prin incriminarea faptelor contarre

4. Raspunderea penala are un caracter personal

5
- Dezbatut cand s-a disctutat introducerea raspunderii persoanei juridice -> Raspundere bazata
pe o vinovatie diferita de vinovatia persoanelor care o compun
Codul penal actual a moduficat sistemul propus de legea 301/2004 sistem care se baza pe
raspunderea pt fapta altuita. Codul regl forme specifice de participatie penala care sa
permita tragerea la raspundere a complicelui, a instigatorului pt fapta propie

Pt seminar : HG adoptare a tezelor prealabile a noului cod penal

Expunerea de motive a legii de punere in aplicare a noului cod penal