Sunteți pe pagina 1din 2

Omul de zpad i Mo Crciun

A fost odat un om de zpad

care locuia la un col de strad

i att de mult Crciunul iubea

nct la toi oamenii de zpad spunea

c i-ar dori nespus un cadou

care s ajung la el mcar pn de Anul Nou.

Dup o iarn-dou s-a lmurit

c Mo Crciun este cel mai nimerit

dorina s i mplineasc

i un cadou potrivit pentru el s primeasc.

Aadar, s-a gndit ct s-a gndit,

i-n cele din urm spre Polul Nord a pornit.

Drumul cel lung i s-a prut foarte greu

dar, cu gndul la cadou mereu,

pas cu pas, ninsoare cu ninsoare,

ar de ar, ferindu-se de soare,

iat-l la Polul Nord ajuns

acolo unde Mo Crciun st de obicei ascuns.

Emoionat peste orice msur

de-a spiriduilor alergtur,

de poleiala brazilor i mai ales de Mo Crciun,

i-a pierdut glasul, cu prere de ru v spun,

aa nct, n faa Moului ajuns,


n-a putu s-i dea acestuia la ntrebri nici un rspuns.

Nasul de ruine i s-a nroit,

ochiorii de durere i s-au nnegrit

iar blajinul Mo, netiind cu ce intenii omuleul a venit,

o mn de-ajutor s adauge Crciunului s-a gndit

aa nct, la o adic,

i-a pus n mn omului de zpad o mturic.

Dragului nostru om de zpad

nu-i venea nicicum s cread

c fr mcar un cuvnt s scoat

Mo Crciun i-a ndeplinit dorina pe dat

i i-a fcut cel mai minunat cadou,

bineneles, nainte de Anul Nou.