CF - DEFINITIE

Asocierea ntre febr i convulsii a fost observat

de Hippocrat, dar au fost descrise ca entitate
clinic distinct abia n 1980;
CF cea mai frecvent manifestare convulsiv la
om, indiferent de vrst;
cea mai frecvent problem neuropediatric.
 CF - DEFINITIE

CF evenimente ce se produc n asociere cu febra, n primele

24h ale unei afeciuni acute febrile, la un copil cu vrst cuprins
ntre 6 luni - 5 ani, care nu prezint infecie acut de SNC i nici
o alta cauz demonstrabil de convulsii (declaraia de consens a
National Institute of Health, 1980);

!!!Nu se defineste termenul eveniment; cel mai frecvent sunt

convulsii;

!!!Sunt exclui copiii care au prezentat anterior convulsiei febrile o

convulsie n afebrilitate;
 CF - EPIDEMIOLOGIE
Incidena / Prevalena:

2-4% copii < 5 ani prezint cel puin o convulsie

febril;

frecvena maxim la vrsta de 18 luni- 24 luni

biei > fete (uoar predominan masculin)

 CF - ETIOPATOGENIE

Factorii care interacioneaz pt producerea

unei CF:
- febra;
- maturarea cerebral;
- predispoziia genetic.
 CF ETIOPATOGENIE
Febra survine in contextul inf virale:
IACRS
roseola infantum (exantemul
subit postfebril HV6)
gripa
gastroenterite
otite, pneumonii, ITU
CF se coreleaz cu mecanismul de producere a febrei (citokine
proinflamatorii) sau cu aciunea directa a agentului patogen?
 CF ETIOPATOGENIE
Maturarea cerebral
- CF survin rar in afara intervalului 6 luni-5 ani; nu
e nc clar n ce const procesul de maturare:
-mielinizare n curs?
-modificarea raportului sinapse inhibitorii/
/sinapse excitatorii?
< 6 luni exista un numar mai mare de sinapse inhibitorii, la fel > 5 ani maturarea cerebrala;
> 5 ani scade frecventa bolilor infectioase ale copilariei.
 CF ETIOPATOGENIE
Factorii genetici:
pacienii cu CF au frecvent n AHC rude de gradul
I cu CF;
rudele pacientilor cu CF au risc mai crescut de a
dezvolta CF decat populatia generala.
Modul de transmitere: AD
Au fost identificate multiple gene care stau la baza unor
sindroame epileptice care includ CF: FEB1...FEB11
(gene pt canale de sodiu voltaj dependente, gene pt
receptori GABA).
 CF - CLASIFICARE

CONVULSII FEBRILE SIMPLE

(BENIGNE)

CONVULSII FEBRILE COMPLEXE

 CF SIMPLE - CRITERII

1. un unic episod n primele 24 ore ale unei afeciuni

acute febrile
2. convulsie tonico-clonic generalizat
3. durata < 15 minute

!!! 90% sunt convulsii febrile simple

 CF COMPLEXE - CRITERII
1. episoade multiple n primele 24 ore de febr sau n cursul aceleiai boli;
2. convulsii focale;
3. durata prelungit > 15 minute;

CF complexe constituie 10% din totalul de convulsii febrile;

apar frecvent la copiii cu dezvoltare psihomotorie anormal anterioar crizei.

termenul de CF complexe indica entitati variabile ca etiologie, semiologie si

prognostic; o CF complexa poate fi expresia unei patologii acute de SNC
(infectie, tumora, etc) sau sa constituie debutul unei epilepsii sau sa fie
pur si simplu o CF prelungita cu acelasi prognostic ca al formelor simple.
 CF- TABLOU CLINIC
febr: n general cu valori de 39,5C, dar 25% din CF se
observ la valori de 38-39C.
n 25% convulsiile sunt primul simptom al bolii
convulsiile survin frecvent n prima or de febr subit
convulsii generalizate n CF simple i focale n CF complexe
durata: < 15 minute n cele simple i > 15 minute n cele
complexe
CF complexe pot fi urmate de parez tranzitorie unilateral (
paralizie Todd)
examinarea clinic trebuie s urmreasc i detectarea cauzei
febrei la copil (rinofaringit, otita medie acut, pneumonie,
gastroenterite, ITU, etc.)
 CF- INVESTIGATII
Puncia lombar : controversat
Indicaia de PL trebuie

INDIVIDUALIZAT
recomandat la copiii sub 18 luni;

obligatorie cnd exist cea mai mica

suspiciune de meningit (la sugar i copilul
mic semnele meningiene pot lipsi);
 CF- INVESTIGATII
EEG nu este indicata dup prima convulsie
febril; nu are un rol predictiv privind o
posibil epilepsie n viitor; indicata in CFC;

CT/ RMN cerebrala indicate n:

CF complexe

Semne de hipertensiune intracranian

CF - DIAGNOSTIC POZITIV

Diagnosticul de CF

ANAMNESTIC+CLINIC
 CF DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

1. convulsii simptomatice (m. a. infectii acute de

SNC);
2. epilepsie (GEFS+, sd Dravet)
3. spasm al hohotului de plns;
4. frisoane - cu stare de contien p strat ,
cianoz a tegumentelor,
tremur tur fin generalizat .
 CF TRATAMENT IN CRIZA
1) Plasarea copilului n decubit lateral pentru eliberarea cilor respiratorii
2) Oxigen pe masc
3) Anticonvulsivant: daca dureaza > 3-5min (in gen criza se termina spontan in 2-
3min)
Intrarectal DIAZEPAM DESITINE tub 5mg/2,5ml: 0,5-1 mg/kgc n criz
dac criza nu cedeaz se administreaz intravenos LENT : DIAZEPAM
0,2-0,3mg/kgc n ritm de 1mg/min; administrarea se opreste daca se
opreste criza; poate determina important detres respiratorie;
MIDAZOLAM 0,15mg/kgc im sau 0,1mg/kgc iv (aciune mai rapid, risc mai
mic de detres respiratorie)
4) Antipiretice (dupa remiterea convulsiei)
Acetaminofen (Paracetamol): 10-15mg/kgc/doz
Ibuprofen: 5-10mg/kgc/doz
 CF TRATAMENT PE
TERMEN LUNG
Ultimele ghiduri terapeutice nu recomand tratamentul continuu sau
intermitent cu fenobarbital, valproat sau benzodiazepine dup o
prim CF simpl !!!
Nici un medicament nu s-a dovedit eficient n a preveni cu certitudine
o viitoare convulsie febril sau afebril (profilaxia recurenelor sau a
epilepsiei), deci beneficiile terapiei NU depasesc riscurile efectelor
adverse.

Pacienti cu 1 sau mai multe episoade de CFS si parinti complianti:

FARA TRATAMENT.
Pacienti cu CFC (ex. istoric de convulsii cu durata > 15 min, care
necesita intrerupere farmacologica): TRATAMENT.
 CF TRATAMENT PE
TERMEN LUNG

Fenobarbital (administrat continuu):

3-5mg/kg/zi, priza unica

Efecte adverse: scderea memoriei, scderea puterii de

concentrare, tulburri de somn tranzitorii, agitatie extrema
Valproat de sodiu/Acid valproic (administrat continuu):
20-30 mg/kgc/zi,2-3 prize
Efecte adverse: hepatotoxicitate, toxicitate renal, tulburri
hematopoietice
CFC: entitati variabile ca etiologie; tratament conditionat de
diagnosticul etiologic.
 EDUCATIA SI CONSILIEREA
FAMILIEI

Educaie sanitar primul ajutor pe care familia trebuie

s l acorde copilului
Parinii necesit un suport psihologic important
Convulsiile febrile: nu aduc prejudicii dezvoltrii neuro-
psihice; nu determina retard neuro-psihic; nu determin
tulburri de comportament
Riscul de epi dupa o CF simpla = 2-4%; riscul de epi dupa o
CF complexa = 5-10% (doar)
CF trebuie considerate ca un sindrom convulsiv reactiv si
nu ca un adevarat sindrom epileptic (Engel, 2001)