Obezitatea si cariile dentare o analiza sistematica

Nutritia este vitala dezvoltarii omului si mentinerea sanatatii. Astazi, mai mult decat
inainte, oamenii se preocupa de imbunatatirea sanatatii lor prin dobandirea de informatii
nutritionale si aplicandu-le in vietile lor de zi cu zi, pentru ca obezitatea si alte boli cronice
legate de nutritie sunt in crestere (Romito, 2003). Obezitatea a devenit o problema de
sanatate globala existent de-a lungul regiunilor post-industriale si cele in curs de dezvoltare.
Raspandirea conditiei de exces de greutate este mai mare cu 30% in America Latina
(Gahagan, 2004). Schimbarile globale de-a lungul ultimului deceniu au dus la schimbari de
regim alimentar serioase a populatiei, cum ar fi tendinta de a consuma bauturi racoritoare si
fast fooduri, care impreuna cu alte schimbari de stil de viata au contribuit la numarul tot mai
mare a oamenilor supraponderali din intreaga lume ( Romito,2003).
Conform Academiei Americane de Pediatrie, Comitetul de Nutritie ( 2003), a fi
supraponderal este acum cea mai obisnuita conditie medicala a copilariei, ce prezinta o
cresterea dubla de-a lungul ultimilor 20 de ani. Aproape unul din trei copii prezinta riscul dea
fi supraponderal, si unul din sase este supraponderal. In Bazilia, supraponderalitatea si
obezitatea sunt de asemenea considerate o problema publica de sanatate. Raspandirea
supraponderalitatii si obezitatii sunt, respective 15,74% si 17,97% pentru copii (7-10 ani);
22,1% supraponderati pentru adolescenti ( 11-16 ani); si 21% si 40% pentru adulti ( date
luate de la guvernul Brazilian, Diviza de Sanatate, 2004). Supraponderalitatea si obezitatea
sunt conditii multi factoriale ce includ modificari fiziologice, biochimice, metabolice,
anatomice, pshilogice si sociale ( Taubes, 1998). Contrar convingerii populare, cauzele
medicale (tulburari endocrine si genetice) ale obezitatii copilariei sunt relativ rare, ce cuprind
1-4% din toate cazurile de obezitate in timpul copilariei (Karp,1998). Complicatiile obezitatii
epidemice include nivel de colesterol mare, tensiune arterial mare, diabet de tip II zaharat,
formarea placii coronariene, implicatii psihosociale grave ( AAP, 2004). Conditia de
supraponderalitate in copilarie si adolescenta mareste riscul de obezitate adulta si riscurile
de sanatate indelungate pe durata maturitatii.
Cei din domeniul sanatatii neglijeaza in mod frecvent sa intrebe despre starea
nutritiva a pacintului si ofera putine sfaturi in acest domeniu. Dentistii trebuie sa fie
constienti de ce impact are nutritia asupra sanatatii generale si orale si cum tratamentul
dentar poate influenta starea de nutritie a pacientului (Romito, 2003). Sanatatea orala este
influentata in mod puternic de mancarea consumata in fiecare zi; pe de alta parte sanatatea
orala poate juca un rol important in aportul nutritional si starea sanatatii generale (
Willershausen et al, 2004).
Dietele bogate in zahar ( de exemplu, adaosul de zahar) au fost asociate cu
numeroase probleme de sanatate , cum ar fi cariile dentare, dislipidemie, obezitate,
pierderea de masa osoasa si fracture si calitatea saraca a dietei. Adaosul de zahar este
definit ca zaharul mancat separat la masa sau este folosit ca ingredient in mancarurile
preparate sau procesate, cum ar fi torturile si prajiturile, bauturile racoritoare si inghetata.
Acest termen ajuta consumatorii sa identifice mancarea si bauturile care in cea mai mare
parte ofera energie, dar sunt surse sarace in micronutrienti (Johnson si Frary, 2000). In plus,
bauturile indulcite ( bauturi din fructe, bauturi racoritoare, etc. constituie prima sursa de
adaos de zahar in dieta zilnica a copiilor (Gunthrie, 2000). Ba mai mult, bauturile racoritoare
prezinta riscul cariilor dentare din cauza continutului bogat in zahar si distrugerii smaltului
din cauza aciditatii (Heller et al,2001). Cand consumul de zahar depaseste de la 15 la 20 de
kg pe persoana pe an, un astfel de consum este direct asociat cu raspandirea cariilor
(Sheiham et al, 2002). Mai mult, persoanele ce sufera de pierderea precoce a dintilor
prezinta o indepartare a alimentelor preferate, cat si o deficienta a anumitor vitamine si
microelemente. Acest lucru se poate datora faptului ca persoanele care nu pot mesteca sau
musca bine au putine sanse sa consume alimente bogate in fibre cum ar fi paine, fructele si
legumele, astfel riscand reducere consumului de nutrienti esentiali (Brodeur et al, 1993).
Scopul acestui articol este sa realizam o analiza sistematica a relatiei dintre obezitate
in timpul copilariei, adolescentei si/sau maturitatii si raspandirea cariilor, bazate pe
conceptele nutritionale care se aplica la starea generala a sanatatii si in special la situatiile
sanatatii orale.

Intrebarea propusa de aceasta analiza

Care este relatia dintre obezitate din timpul copilariei, adolescentei si/sau maturitate
si raspandirea cariilor?

Autorii au cautat in Librariile medicale Cochrane, ISI, Medline, Bireme si pe internet

pentru a gasi lucrari din ianuarie 1984 pana la sfarsitul lui decembrie 2004. Cercetarea a fost
suplimentata de cautarea manuala a listelor de referinta de la fiecare lucrare relevanta
idetificata.
Termenii principali ai cercetarii au fost ,,obezitateasi ,,cariile dentare. Un total de
69 de rapoarte au fost initial identificate. Iar apoi acestea au fost filtrate pentru a le alege
doar pe cele legate de subiect rezultand la 33 de articole. Acestea au fost copiate ca
rezumate, sau articole cu texte intregi in cazul in care rezumatul lipsea. In a doua etapa, doi
examinatori au selectat rapoartele relevante independent, iar lucrarile ce prezentaru un
interes pentru proiect erau comandate in versiunea intreaga. Cercetarea a fost redusa la
randomizare, cercetare transversala (CS) si cercetare retrospectiva (RS), cele care erau
considerate rapoarte relevante. Doar lucrari originale au fost folosite. Rapoarte temporare,
rezumate, scrisori, comunicatii scurte si capitole din carti au fost eliminate. Articole in
suedeza, daneza, norvegiana, engleza, germana, franceza, portugheza si spaniola au fost
acceptate. Pe durata procesului de evaluare, listele de referinte erau cercetate manual. Mai
multe detatii despre strategiile de cercetare folosire sunt disponibile de la autorul de
corespondenta.
 Dupa evaluare, studiile au fost incluse numai daca acestea defineau obezitatea si
cariile dentare, precum si respectivele legaturi cu subiectele lor. Cele mai bune definitii
disponibile despre obezitate au la baza indexul masei corporale (IMC). IMC-ul este definit ca
greutatea in kilograme impartit la inaltimea in metri patrati (kg/m2). Organizatia Sanatatii
Mondiale defineste supraponderalitatea ca IMC de 25 sau mai mult si obezitatea ca IMC de
30 sau mai mult la adulti (WHO, 1998). Standardele sunt bune pentru adulti, dar acestea nu
pot fi aplicate si in cazul copiilor pentru ca IMC-ul normal se schimba de-a lungul copilariei. In
schimb, Centrele de Control si Prevenire a Bolilor clasifica copii a caror IMC este intre al 85%
si 95% pentru varsta si sex ca ,,prezentand risculde supraponderalitate si copii care
depasesc IMC-ul 95% ca fiind supraonderali (CDC, 2000). Evaluarea probelor de fata se
baseaza in mare parte pe studiile in care obezitatea a fost definita, in acest fel cariile dentare
sunt si ele o boala cronica si pot depinde de igiena orala, consumul ridicat de zahar adaugat
in mancare, stilul de viata, si factorii gazdei ( fluxul salivar, capacitatea tampon si
microflorala orala). Cele mai bune definitii prezentate simplu a cariilor sunt numarul total al
suprafetelor cariate si plombate (DFT/dft). Aceasta era relativ comuna in literatura folosita
pentru acest proiect. Studiile de caz si rapoartele pe baza studiilor de caz au fost excluse. Au
fost luate in considerare probele subiectilor de studiu cu varstele cuprinse intre 3 si 65ani.

Lucrarile care au indeplinit criteriile de includere au fost supuse la o evaluare critica,

efectuata independent de cel putin doi membri ai grupului de proiect. Datele au fost extrase
folosind un formular de test-pilot si fiecarei lucrari i s-a atribuit un calificativ de la A la C,
conform criteriilor predeterminate pentru metodologie si performanta dupa cum sunt
definite in Tabelul 1.
Tabelul 1 Criterii de notare a lucrarilor evaluate
Calificativul A ( trebuie sa indeplineasca toate criteriile mentionate mai jos)
- Reprezenativ grupului de studiu, descrie criteriile de includere
- Asezat dupa indicile de varsta, sex, grup social si carii
- Defineste metode pentru diangnosticarea cariilor
- Au luat in considerare partinitorii si cofondatorii
- randomizare dupa copii, adolescenti si/sau adulti
- un esantion reprezentativ a populatie sub cercetare; rezultatele pot fi generalizare
- derie testul de corectitudine a diagnosticului
- valorile de baza descrise ale dintilor cariatii si plombati/ suprafetelor cariate si
plombate)
- evaluarea rezultatului independent
- analiza statistica
- s-a luat in considerare indexul masei corporale
Calificativul B ( trebuie sa indeplineasca toate criteriile mentionate mai jos)
- randomizat dupa clasa/scoala si descris
 - Populatia studiata definita; rezultatele nu pot fi generalizate
- Metodele de diagnosticare medicala a cariilor nu sunt descrise sau validate complet
- Descrie testul de corectitudine a diagnosticarii
- Au luat in considerare partinitorii si cofondatorii
- valoriel de baza descrise ale dintilor cariatii si plombati/ suprafetelor cariate si
plombate)
- evaluarea rezultatului independent
- reducerea rescului relatic sau descrierea discului relativ
- s-a luat in considerare indexul masei corporale

Calificativul C ( trebuie sa indeplineasca toate criteriile mentionate mai jos)

- numerosi examinatori neverificati
- randomizare neclara sau deloc
- nu este definita populatia sunt cercetare
- nu sunt descrise complet metodele de diagnosticare clinica a cariilor
- nu este descris testul de corectitudine a diagnosticului
- nu s-au raportat sau luat in considerare partinitorii sau cofondatorii
- nu s-au descris valorile de baza descrise ale dintilor cariatii si plombati/ suprafetelor
cariate si plombate)
- nici un rezultat de evaluare evaluat
- nu sunt descrisi si nu pot fi calculati in urma rezultatelor reducerea riscului relativ sau
descrierea discului relativ
- nu s-au luat in considerare patinitori/ cofondatori posibil importanti care ar putea
distorsiona rezultatele.

In cazul dezacordului intre examinatori, lucarea a fost reevaluata si discutata de intregul

grup pana se ajungea la un consens. Daca, din anumite motive, o lucrare deja selectata se
dovedea a fi irelevanta subietului de cercetare, articolul era eliminat. Un numar de sapte
lucrari a fost selectat. Bazat pe litaratura analizata, nivelul final de probe a fost evaluat in
conformitate cu protocolul Consiliului Suedez privind evaluarea tehnologiei in serviciile
medicale (Britton, 2000), dupa cum este prezentat in Tabelul 2.
Tabelul 2 definitiile nivelului de probe*
1. Dovezi puternice Cel putin doua studii cu nivel ridicat de probe (calificativil A) sau o
analiza sistematica buna
2. Dovezi moderate Un studiu cu nivel ridicat de probe (calificativul A) si cel putin
doua studii cu nivel moderat de probe ( calificativul B)
3. Dovezi limitate Cel putin doua studii cu nivel moderat de probe (calificativul B)
 4. Dovezi neconcludente Mai putin de doua studii cu nivel moderat de probe
(calificativ B)

Din 33 de lucrari care au fost analizate in mod critic, sapte studii identificate pe
durata procesului de cercetare au fost incluse in evaluarea critica a proiectului, pe baza ca
ele au avut ca tema definirea obezitaii si cariilor dentare sau faceau referire la ele (tabelul 3).
Lucrarile clasificate dupa calificativul A ( Tuomi et al, 1989; Chen et al 1998; Willershausen et
al, 2004) descriu relatia dintre cariile dentare si obezitatea la copii cu varste intre 3 si 13 ani,
asadar cariile dintilor primari si permanenti au fost luate in considerare. Lucrarile cu
calificativul B (Dye et al,2004; Larsson et al, 1995) verificau relatia dintre cariile dentare la
dintii primari si obiceiurile alimentare sanatoase la copii cu varstele intre 2 si 15 ani. Mai
mult, ele aveau in vedere si relatia dintre cariile dentare si oamenii supraponderali sau obezi,
dar astfel de consideratii nu reprezentau scopul principal. Articolele lui Johansson et al
(1994) si Sheiham et al (2002) erau incluse la calificativul C, pentru ca acestea nu luau in
coniderare frecventa cariilor , dar aveau in vedere pierderea dintilor ca o conditie orala
cauzata de cariile dentare ca un factor ce influenteaza sanatatea generala. Aceste doua
studii au fost realizate cu oameni de varsta mijlocie, respectiv in varsta. Johansson et al
(1994) a corelat starea dentara, dieta si factorii de risc cardiovasculari, iar Sheiham et al
(2002) a verificat relatia dintre starea dentara orala si IMC-ul.

Principalele motive pentru care s-au exclus 26 de articole au fost urmatoarele: erau
rapoarte ( Palumbo, 1985; Karp, 1998; Ruxton et al, 1999; Marcedenes et al, 2003; Romito,
2003; Shenkin et al, 2003; Steyn et al, 2003; Gahagan, 2004), indrumari pentru regimul
alimentar (Johnson & Frary,2001; Steyn et al, 2003; Eissa si Gunner, 2004), declaratie de
politica ( AAP, 2004), nici o relatie intre obezitate si raspandirea cariilor sau probleme de
sanatate dentara ( Nuttall and Gannon, 1981; Eronat and Eden, 1992; Gortmaker et al, 1996;
Del Val et al, 1997; Larsson et al, 1997; Wilson et al, 1999; Martin Iverson et al, 2000;
Rodrigues si Sheiham, 2000; Soderling, 2001; Forlund et al, 2002; Grant et al, 2004; Sanders,
2004; Soringuer, 2004), articolele privitoare la santatatea orala si deficienta nutritinala sub
greutatea normala (Mojon et al, 1999).
Toate articolele incluse pentru evaluarea probelor erau folosite ca baza pentru
concluzii.

Analiza de fata a fost prima care a cercetat sistematic si analizat critic literatura
esentiala privind impactul obezitatii asupra sanatatii dentare. Analizele sistematice sunt un
instrument important pentru studierea relatiei sanatatii generale si cariilor dentare. Ele pot
de asemenea oferi informatii despre costul si beneficiile, si uneori procesul de realizare. Este
la fel de important ca acest raport va contribui la dezvoltarea unor noi metodologii necesare
pentru a efectua evaluari in domeniul sanatatii publice, cum ar fi relatia intre obezitate si
sanatatea orala.
 Rezultatele studiilor din categoria calificativului A, a dus la concluzii contradictorii.
Willershausen et al (2004) a demonstrat ca acei copii a caror greutate este normala aveau
mai putine carii la dintii care urmau sa cada si cei permanenti fata de cei care erau
supraponderali. Au constat ca 12,9% din toti copii erau supraponderali, si 13,2% erau
considerati obezi din acest esantion, demonstrand tendinta actuala de crestere in intreaga
populatie. Luand in considerare valoarea IMC, 36% din copiii cu greutate normala aveau dinti
sanatosi, pe cand doar 28% din copiii supraponderali si 30% din cei obezi prezentau o
dentitie sanatoasa. Totusi, Chen et al ( 1998) nu a gasit asocieri intre cariile dentare la dintii
ce urmau sa cad si IMC la copii de 3 ani. Decalajul mediu si standard a numarului de dinti
cariati si plombati la copii cu carii dentare era de 4,23,1. Conform criteriilor folosite 6,5%
din copii erau clasificatii ca fiind obezi. Printre grupurile cu IMC diferit ( copii obezi si
normali), raportul copiilor cu unul sau doi dinti cariati sau plombati si numarul dintilor cariati
si plombati la copii cu carii dentare nu era diferit. Ba mai mult, valorile IMC-ului intre copii cu
sau fara carii nu diferea. Coeficientul de corelatie intre IMC si numarul dintilor cariati si
plombati era 0,001 ceea ce indica ca nu exista nici o relatie. Tuomi (1989) a cercetat
posibilitatea de a anticipa cariile ce aveau sa apara, folosind obezitatea si experienta cariilor
anterioare ca varibile de anticipare la copii de la 5 pana la 13 ani. Doar obezitatea nu era un
element de anticipare pentru cariile dentare; regimul alimentar neadecvat anticipeaza atat
obezitatea cat si cariile, dar obezitatea se dezvolta mai rapid decat cariile.
Pentru a interpreta aceste rezultate conflictuale, unele detalii ale metodologiilor
trebuie considerate ca fiind posibili factori de influenta, cum ar fi de exemplu, adunarea
datelor. In studiul facut de Willershausen et al (2004) pe copii intre 6 si 11 ani, acestia au fost
rugati sa-si spele dintii bine inainte de examinarea orala. Pe langa aceasta, examinatorii au
folosit role de bumbac, astfel examinarea era facuta intr-un mod curat si uscat. Aceste etape
nu erau mentionate in studiul realizat de Chen et al (1998), care a avut mai multi copii de 13
ani. Tuomi (1989) a obtinut aceasta informatie din fisele luate de la centru ce sanatate local
si a considerat ca raspandirea cariilor nu era reptenzentativ pentru intreaga tara, deoarece
criteriile folosite sa inregistreze cariile dentare pot fi sistematic diferite de alte zone. Mai
mult, copii implicati erau tratati de acelasi dentist si programul de prevenire a fost pus in
aplicare, probabil afectand aparitia cariilor dentare pe durata perioadei studiate. Datorita
naturii de exploatare a studiului, semnificatia faptului ca unii copii apar in mai mult de un
singur grup nu a fost analizat separat; este posibil ca acei copii care erau obezi atat inainte
cat si pe durata inregistratii cariilor a contribuit la cresterea valorilor obezitatii in studiu,
dupa cum s-a considerat ca obezitatea se dezvolta mai rapid decat cariile. Astfel, lungimea
perioadei de supraponderalitate nu trebuie luata in considerare.
Studiul lui Larsson et al (1995), ce intra in categoria calificativului B, a verificat sa vada
daca numarul mare de carii din timpul adolescentei indica un profil de factor de risc
traditional mai nefavorbil pentru bolile cardiovasculare, obezitatea fiind unul din cei mai
cunoscuti factori. Metodologia descrisa in studiul realizat de Dye et al (2004), de asemenea
din categoria calificativului B, a arata ca examinatorii au fost selectati periodic de
examinatorul expert dentar al sondajului, iar suprafetele cariate erau luate in considerare.
Desi copii mici (2-5 ani) cu obicei alimentar scazut sunt mai probabil sa aiba carii, autorii,
dupa ce au pus la punct cei mai importanti indicatori de carii la dintii primari ( cum ar fi
rasa/etnia si frecventa vizitelor stomatologice) au demonstrat ca obiceiurile alimentare sunt
mai importante in raspandirea cariilor decat masurile IMC-ului. Totusi, s-a considerat ca
protocolul evaluarii cariilor era mai conservativ decat standardele clinice, iar radiografiile nu
au fost realizate. Astfel, directia acestei erori produsa de boala subraportata pe durata
examinatii dentare poate subestima importanta asocierii intre cariile dentare si obiceiul
alimentar. Rezultatele acestui studiu de asemenea sugereaza ca satutul de saracie este un
efector important de modificare in relatia dintre obiceiul alimantar si carierea dintilor
primari. De aceea, obiceiurile alimentare la copii sunt in continuare o componenta a
procesului de cariere la dentitia primara, iar aplicarea obiceiurilor alimentare sanataoase de
la inceputul copilariei pare sa aiba un ,,efect protector, mai ales printre copii instariti.
In studiul realizat de Larsson et al ( 1995) rapoartele cariilor dentare au fost realizate
de dentisti alesi, iar metodologia difera de alte studii consultate pentru dovezi, pentru ca au
diagnosticat carii proximale cu ajutorul a doua radiografii Bitewings sa vada daca leziunea
ajungea la dentina. S-a remarcat o corelatie pozitiva semnificativa pentru intreg grupul intre
numarul suprafetei cariate si IMC intr-un test de corelatie nemodificata, cat si regresii lineare
multiple. Porportia adolescentilor cu IMC > 26 a crescut o data cu cresterea numarului de
carii. Adolescentii cu suprafete cariate >9 au un IMC mai mare decat grupul ce nu prezinta
carii.
Luand in considerare studiile din categoria calificativului C, in ambele numarul dintilor
naturali a fost luat in vedere pentru starea de sanatate orala. Mai mult, Sheiham et al (2000)
a luat in considerare numarul dintilor uniti posteriori in evaluarea sanatatii orale. Johansson
et al (1994) a aratat ca barbatii si femeile fara dinti erau mai obezi decat cei cu dinti naturali.
Prezenta a doua sau mai multe incidente a bolii cardiovasculare era comune la indivizii fara
dinti de varsta mijlocie, asa ca ei prezinta un profil de factor de risc nefavorabil pentru bolile
cardiovasculare. Asocierea intre bolile cardiovasculare si starea dentara nu duce la nici o
concluzie cu privire la cauzalitate, ci numai la covariatii intre aceste variabile. Consilierea
obiceiului alimentar echilibrat si a altor factori de risc, cum ar fi fumatul, oferita de
personalul stomatologic pacientilor,ce sunt recomandari date sa imbunatateasca rezistenta
la cariile dentare si parodontita, pot imbunatati sanatatea generala si posibil sa scada factorii
de risc a bolilor cardiovasculare.
Sheiham et al (2002) a demonstrat faptul ca daca exista o dentitia naturala
functionala, definita ca avand mai mult de 20 de dinti, creste probabilitatea de a avea un
IMC ,,normal. Persoanele cu mai putin de 20 de dinti au in medie de trei ori sansa sa devina
obezi decat cei cu 20-32 de dinti. Printre adultii peste 65 de ani, care aveau dinti naturali sau
deloc au fost asociati un risc mai mare de a deveni supraponderali sau obezi. Este evident ca
oamenii ce prezinta pierederea dintilor mai devreme au aratat o eliminare a mancarurilor
preferate, cat si o deficienta a anumitor vitamine sau microelemente ( Brodeur et al, 1993).
Asocierea sanatatii orale sarace cu obezitatea tinde sa fie asociata cu calitatea regimului
alimentar. Descoperirile acestui studiu ofera dovezi stiintifice suplimentare ca 20 sau mai
multi dinti naturali reprezinta o limita rezonabila pentru sanatatea orala si dentitie
functionala acceptabila pentru batranete.
 In ultimele cateva decenii s-au remarcat cresteri mari in numarul copiilor,
adolescentilor si adultilor supraponderali si obezi. Variatiile stilului de viata, statutul
socioeconomic scazut, venitul mic si bolile cardiovasculare maresc factorii de risc a obezitatii
si dezvoltarea cariilor. Atat cariile dentare cat si obezitatea sunt boli multifactoriale ce tin de
obiceiurile alimentare. Relatia dintre zahar, carii si obezitate trebuie cercetata in continuare.
Una din cele mai mari ingrijorari ale obezitatii in copilarie este ca va continua probabil
si in timpul maturitatii. Obezitatea poate cauza probleme de sanatate netinand cont de
varsta persoanei ( hipertensiune, boli cardiovasculare, dislipidemia, diabetul de tip II,
rezistenta la insulina). Pierderea dintilor poate fi un alt factor legat de cresterea obezitatii.
Astfel, natura relatiei intre IMC si sanatatea orala este in mod evident complexa si nu liniara.
Asocierea sanatatii orale scazute cu obezitatea tinde sa fie asociata cu calitatea dietei
(Willershausen et al, 2004).
Masurile preventive viitoare trebuie sa includa strategii de prevenire si reducere a
obezitatii si cariilor dentare a populatiei. Efortul principal este sa schimbe obiceiurile
alimenatre ( limitarea bauturilor racoritoare, carbohidratii si zaharoza). In plus, masuri
preventive specifice cum ar fi activitatile fizice, igiena orala, sfaturi generale ( oprirea
fumatului) sunt de asemenea relevante. Succesul semnificativ in reducerea raspandirii cariilor
cu ajutorul programelor scolare preventive pot reprezenta un concept exemplar pentru
eforturile de sanatate corespunzatoare in domeniul indrumarii nutritionale ( Willershause et
al,2004). Totusi, atata timp cat obezitatea si cariile dentare sunt in principal cauzate de
obiceiuri alimentare proaste, studiile ulterioare ar trebuie evalua relatia dintre aceste doua
probleme de santate orala raspandite la copii, adolescenti si adulti.

In aceasta analiza sistematica, doar trei studii privitoare la copii s-au gasit pentru a
oferi la nivel inalt dovezi ( dovezi de nivel A) referitoare la tema studiului si au fost constatari
contradictorii. Astfel nici o concluzie clara poate fi trasa in acest moment. Avand in vedere
constatarile, studiile aleatorii bine concepute ulterioare sunt necesare pentru a demonstra
relatia intre cariile dentare si obezitate.

Tabel 3 rezultatele referintelor evaluate

Primul autor An Referinta Tipul Subiecti Varsta IMC Conditiile Materiale Asocierea IMC Nivelul
studiului An orale x metode de
probe a
sanatatii
orale
Tuomi 1989 39 Randomizare/ 516 5-13 >97,5%* Dinti fise Obezitatea nu A
transversala cariati, anticipeaza
lipsa, cariile
 plombati
Johannson 1994 17 transversala 2202 25-64 > 30** Pierderea chestionar >IMC<numarul C
dintilor de dinti
Larsson 1995 transversala 181 15 >90 Suprafata Examinare Corelatie B
procent cariata orala pozitiva IMC x
Radiografie suprafata
Bitewing cariata
Chen 1998 6 Transversala 5133 3 >95 Lipsa Examinare Nici o asociere A
procent dintilor nu orala a IMC x dinti
sunt cariati si
considerati plombati
dinti
Sheiham 2002 32 Transversala 629 >65 > 30 Numarul Examinare <nr de dinti C
perechilor orala >IMC
de dinti
inclestati
posteriori
Dye 2004 8 Transversala 4236 2-5 >95 Suprafata Examinare Fara aocieri B
procent carriata orala IMC x
Suprafata
carriata
Willershausen 2004 40 transversala 842 6-11 >30** Dinti lipsa Examinare Asociere IMC x A
nu sunt orala dinti cariati si
luati in plombati
coniderare