CUPRINS

Cap. I Definirea misiunii evaluarii........................................................................................2

I.1 Prezentarea intreprinderii evaluate..........................................................................2
I.2 Proprietarul participatiei evaluate...........................................................................2
I.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare..............................................................2
I.4 Destinatarul raportului de evaluare.........................................................................2

Cap. II Obiectivul supus evaluarii........................................................................................3

II.1 Scurt istoric............................................................................................................3
II.2 Tipul intreprinderii.................................................................................................4
II.3 Produsele S.C. Tools Machinery S.R.L..................................................................4
II.4 Piata intreprinderii..................................................................................................5
II.5 Concurenta.............................................................................................................6

Cap. III Diagnosticul starii actuale.......................................................................................6

III.1 Bilantul contabil pe ultimii 2 ani si principalii indicatori.....................................6
III.2 Analiza indicatorilor bilantieri............................................................................10

Cap. IV Diagnosticul situatiei viitoare................................................................................13

IV.1 Cash-flow-ul previzionat pe urmatorii 2 ani......................................................13

Cap. V Alegerea metodelor de evaluare..............................................................................14

V.1 Activul net corectat...............................................................................................14
V.2 Metoda valorii de rentabilitate.............................................................................16

Cap. VI Motivarea alegerii metodelor de evaluare............................................................20

Bibliografie............................................................................................................................22

1
 Cap. I Definirea misiunii evaluarii

I.1. Prezentarea intreprinderii evaluate

Tools Machinery ofera solutii integrate pentru prelucrare metal si lemn printr-o gama
completa de masini-unelte profesionale, avand ca principal obiect de activitate comertul cu
ridicata al masinilor-unelte. Tools Machinery ofera o gama completa de masini-unelte si scule
profesionale cu peste 600 de produse care beneficiaza de cel mai bun raport calitate-pret.
Firma a fost infiintata in anul 1999, fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
cu numarul J26/2511/1999 si avand codul unic de inregistrare RO17835893.
Din punct de vedere juridic, firma este o societate cu raspundere limitata, avand asociat
unic pe Popescu Vasile, care indeplineste si functia de administrator. Capitalul social al firmei,
subscris si varsat este de 200 RON si este divizat in 20 parti sociale in valoare de 10 RON
fiecare. Capitalul social al societatii este integral privat, depus de unicul asociat.
Firma are sediul social in Bucuresti, strada Fildesului, sector 3.

I.2. Proprietarul participatiei evaluate

Popescu Vasile administrator, unic asociat 20 de parti sociale x 10 Ron/parte

sociala (in prezent ) = 200 RON.

I.3. Scopul si utilizarea raportului de evaluare

Obiectul lucrarii il constituie determinarea valorii de piata a S.C. Tools Machinery

S.R.L. in vederea obtinerii unui credit pentru investitii de la BCR Bucuresti.

I.4. Destinatarul raportului de evaluare

Prezentul raport de evaluare are ca destinatar unicul asociat, respectiv Popescu Vasile.
Lucrarea respect standardele ANEVAR legate de evaluarea ntreprinderilor.

2
 Cap. II Obiectivul supus evaluarii

II.1. Scurt istoric

Societatea comerciala Tools Machinery S.R.L. reprezinta un brand dinamic si in plina

ascensiune ce incorporeaza profesionalismul, performanta si dorinta de autodepasire.
Societatea dispune de magazine proprii pe raza municipiului Bucuresti, cu tendinte de
ascensiune pe teritoriul Romaniei.
Printre principalele obiective ale firmei consta in a avea clienti multumiti de produsele
si serviciile oferite.
Prin intermediul firmei se comercializeaza o gama variata de scule electrice si
accesorii, utilaje si echipamente pentru constructii, scule de mana, produse chimice
profesionale, mecanisme, sisteme si accesorii profesionale pentru ridicare si ancorare,
echipament de protectie. La achizitionarea produselor, clientii beneficiaza de servicii
SERVICE si garantie. S.C. Tools Machinery S.R.L. a ales sa colaboreze cu parteneri ce au
multa experienta n domeniu, de aceea produsele si serviciile sunt la cele mai ridicate
standarde calitative astfel nct clientii sa fie multumiti un timp ndelungat de acestea. In plus,
satisfactia resimtita de client va fi reflectata si prin prisma informatiilor si cunostintelor
profesionale de specialitate acumulate in cursul activitatii, care vor fi puse la dispozitia
partenerilor de afaceri. In ceea ce priveste relatiile cu furnizorii, acestea se caracterizeaza prin
stabilitate.
Din punct de vedere al numarului de angajati, acesta a variat de-a lungul timpului.
Daca la inceputul anului 2000 firma avea un numar de 10 angajati, in prezent numarul a scazut
la 7 angajati datorita desfiintarii unui punct de lucru. Astfel, din punctul de vedere al posturilor
existente in societate, aceasta este alcatuita din administratorul societatii, un functionar
economic, inspector protectia muncii, consilier vanzari, consultant vanzari, director vanzari,
mecanic. In cadrul firmei, serviciile contabilitate si juridic sunt servicii externalizate. Astfel,
contabilitatea este tinuta de un cabinet de expertiza contabila persoana fizica, iar pentru partea
juridica se apeleaza la un specialist organizat tot ca si persoana fizica. Apelarea la
externalizarea serviciilor a avut ca si obiectiv sustinerea reducerii cheltuielilor totale ale
firmei.

3
II.2. Tipul intreprinderii

S.C. Tools Machinery S.R.L. este o microintreprindere, deoarece are un numar de

angajati < 10 (respective 6), o cifra de afaceri < 2 milioane de euro (respective 3. 115. 330
RON) si active totale < 2 milioane de euro.
Cand pe o piata activeaza un numar redus de producatori, ne aflam in situatia de
oligopol. Se va numi oligopol al cererii piata cu putini cumparatori si oligopol bilateral cea
cu putini producatori si putini cumparatori.
Problema oligopolistului este foarte diferita de celelalte tipuri de intreprinzatori. Pe
pietele cu libera concurenta nici un participant nu poate sa influenteze rezultatele altei
companii pentru ca nu are suficienta forta de a modifica preturile. In cazul monopolului nu
exista concurenti care pot fi deranjati. Dar la oligopol, concurentii pot deranja mult. Orice
oligopolist poate influenta beneficiile celorlalti concurenti. Eforturile de a-si imbunatati
propriile rezultate provoaca inexorabil deteriorarea rezultatelor celorlalti.
Astfel, in acest caz ne situam intr-o piata oligopol, deoarece exista numerosi concurenti
carora aceasta intreprindere le face fata cu brio.

II.3. Produsele S.C. Tools Machinery S.R.L.

Prin intermediul firmei se comercializeaza o gama variata de scule electrice si

accesorii, utilaje si echipamente pentru constructii, scule de mana, produse chimice
profesionale, mecanisme, sisteme si accesorii profesionale pentru ridicare si ancorare,
echipament de protectie.
Aspiratoare universale;
Ciocane (rotopercutoare, demolatoare etc.)
Fierastraie (circulare stationare, circulare, cu lant, verticale etc.);
Masini de frezat, de gaurit, de gaurit cu diamante, de gaurit cu percutie, electrice;
Polizoare de banc, drepte, unghiulare etc;
Rindele, scule cu acumulatori, surubelnite cu impulsuri etc.;
Slefuitoare cu banda, cu excentric etc.
O a doua categorie de masini si echipamente comercializate:
Echipamente pentru beton;
Generatoare monofazate;
Generatoare stationare;

4
 Generatoare sudura;
Generatoare trifazate;
Roboti pornire;
Motopompe (pentru ape curate, murdare si semimurdare);
Accesorii;
Cositori;
Freze de zapada;
Masini gazon, tractorase gazon etc.
Cilindri vibrocompacti;
Convertizoare rotative;
Placi compactoare (grele, medii, usoare, etc.).

II.4. Piata intreprinderii

Piata reprezinta o categorie economic a productiei de marfuri in care isi gaseste

expresie in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privita in unitate organica cu relatiile pe
care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.
Piata intreprinderii reprezinta gradul efectiv sau potenial de ptrundere n consum
(utilizare) a produselor sau serviciilor unei organizaii specializate n producerea sau
comercializarea lor.
Indiferent de domeniul de activitate, piaa reprezint pentru orice ntreprindere
elementul de referin pentru activitile pe care le desfoar. Cunoaterea pieei
ntreprinderii este un obiectiv important care se realizeaz priun studierea structurii,
capacitiii ariei pieei.
Insa din punct de vedere al capacitatii pietei, elementul definitoriu pentru cunoasterea
unei piete este cota de piata. Cota de piata pe care o detine aceasta intreprindere este de 4.5 .
De asemenea, activitatea de pia cunoate un grad ridicat de concentrare teritorial n
anumite zone i centre comerciale. Pentru cunoaterea ariei pieei, se studiaz gradul de
concentrare a acesteia, fenomenele de gravitaia comercial s i capacitatea de atracie a
cumprtorilor.
Numarul companiilor din acest sector de activitate a crescut in perioada 2005-2008, de
la valoarea de 62.602 in anul 2005, la valoarea de 69.938 in anul 2008, pentru ca in anii 2009
si 2010 numarul acestora sa scada semnificativ, ajungand la 34.713 de companii prezente pe
piata. Aceasta tendinta de scadere a numarului de companii care practica comertul cu ridicata
este explicata prin faptul ca a avut loc orientarea accelerata a cumparatorilor catre

5
hypermarketuri si retaileri, ceea ce a dus la disparitia unui numar mult mai mare de mici
comercianti.

II.5. Concurenta

Principalii concurenti ai S.C. Tools Machinery S.R.L. sunt :

- Delta Machine
- Panczel & Co SNC
- S.C. Unic Grup Met S.R.L.
- Tovas Eurogrup

Cap. III Diagnosticul starii actuale

III.1. Bilantul contabil pe ultimii 2 ani si principalii indicatori

Bilantul, ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru

toti tertii interesati de viata unei societati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai
raportarii unor date obligatorii cerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a
activitatii desfasurate de societate
Conform bilantului, elementele de activ si de pasiv sunt prezentate in tabelul urmator:

ACTIV LEI
Nr. crt DENUMIRE 2009 2010
I ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 8.086 11.936
- imobilizari corporale nete 7.555 9.855
- imobilizari necorporale 188 800
- imobilizari In curs 253 577
- imobilizari financiare 90 704
II ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 10.879 18.337
- stocuri 3.263 7.338

6
 - furnizori-debitori - 15
- clienti 3.604 5.212
- alte creante 45 27
- disponibilitati banesti 3.911 5.720
- alte valori 56 25
III CONTURI DE REGULARIZARE 16 36
IV TOTAL ACTIV (I+II+III) 18.981 30.309

CAPITALURI LEI
Nr.crt DENUMIRE 2009 2010
I CAPITAL PROPRIU - TOTAL 17.546 25.612
- capital social 4.683 4.683
- rezerve 622 622
- profit net 5.863 10.092
- profit repartizat 5.863 10.092
- profit net nerepartizat - -
- alte fonduri (subventii pentru investitii) 12.241 20.307

II PROVIZIONARE SI REZERVE - -
III DATORII TOTAL 1.435 4.698
- Imprumuturi - -
- furnizori 242 2.270
- clienti creditori 8 298
- alte datorii 1.185 2.130
IV CONTURI REGULARIZARE - -
V TOTAL PASIV (I+II+III+IV) 18.981 30.309

Situatia neta:
Situatia neta reprezinta diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate la o
prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data incheierii exercitiului.

7
 Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului exprima situatia neta a intreprinderii,
respectiv in averea neta a actionarilor.

SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII

SN2009= 18.981 1.435 = 17.546 lei

SN2010= 30.309 4.698 = 25.611 lei
In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni
economice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor in 2010 fata de 2009 a crescut cu 8.065
lei (45.9%).
Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 10.879 lei in 2009 si respectiv
18.337 lei in 2010. In cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au disponibilitatile
banesti, clientii si stocurile.

Fondul de rulment:
Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a
contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

FONDUL DE RULMENT = SURSE PERMANENTE - ALOCARI PERMANENTE =

(CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) - IMOBILIZARI NETE
In perioada analizata fondul de rulment are urmatoarele valori:
FR2009 = 17.546 lei - 8.086 lei = 9.460 lei
FR2010 = 25.611 lei - 11.936 lei = 13.675 lei
Din analiza efectuata rezulta ca intreprinderea dispune de o marja de siguranta care sa-i
asigure o protectie impotriva evenimentelor neprevazute.

Nevoia de fond de rulment:

Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe
termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante.

8
NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE =
(STOCURI + CREANTE) - DATORI DE EXPLOATARE
Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare
in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea semnifica un surplus de surse
temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante.
In perioada analizata nevoia de fond de rulment are urmatoarele valori:
NFR2009 = (3.263+3.3665 + 90) - 1.435 = 5.583 lei
NFR2010 = (7.338+704 + 5.290) - 4698 = 8.634 lei
Se constata ca in toti cei doi ani nevoia de fond de rulment are valori pozitive ceea ce
semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare.
Daca fondul de rulment la un moment dat (al incheierii exercitiului contabil) este
superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se regaseste sub forma
unei TREZORERII NETE, concretizata in disponibilitati banesti, in conturi bancare si in casa.

Trezoreria neta :
Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. In
cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen
scurt.
TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive
demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a
disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii pe piata.
Trezoreria neta negativa (FR, NFR) semnifica un dezechilibru financiar, un deficit
monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza
dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea
celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de
capital.
Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara,
aceasta nu trebuie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate.

9
 Daca fondul de rulment permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment, atunci
intreprinderea poate evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie. O intreprindere poate
fi rentabila fara a avea in mod automat o trezorerie neta.
Trezoreria neta (TN) aferenta celor trei ani analizati are urmatoarele valori:
TN2009 = FR2009 NFR2009 = 9.460 lei - 5.583 lei = 3.877 lei
TN2010 = FR2010 NFR2010 = 13.675 lei - 8.638 lei = 5.037 lei

III.2. Analiza indicatorilor bilantieri

In cadrul analizei pe baza ratelor, principalele obiective constau in studierea succesiva

a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea si structura
financiara.
Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen
lung si pe termen scurt, apreciaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a
intreprinderii.

1. Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment) evidentiaza conditiile

de finantare ale imobilizarilor.
RFRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete
RFRF 2009 = 17546 / 8086 = 2.17
RFRF 2010 = 25612 / 11936 = 2.15
O valoare supraunitara a acestor relatii semnifica fapul ca ansamblul imobilizarilor e
finantat din resurse durabile ( capitaluri permanente), ceea ce corespunde unui fond de rulment
in valoare absoluta.

2. Rata lichiditatii generale (RLG) - lichiditatea generala reflecta posibilitatea

componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in
lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.
RLG = Active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt
RLG 2009 = 10879 / 1435= 7.58
RLG 2010 = 18337 / 4698= 3.90

10
 Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, intreprinderea are
capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

3. Rata lichiditatii reduse (RLR) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora

datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati.
RLG = (Creante + Disponibilitati) / Datorii exigibile pe termen scurt
RLG 2009 = 5.27
RLG 2010 = 2.34
Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile de materii prime, materiale,
nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt (avansuri primite de la clienti) . In general
raportul este subunitar si nu produce dificultati in conditiile in care unitatile coporative dispun
de stocuri de buna calitate si previziuni de trezorerie corecta. In teoria economica se arata ca o
rata cuprinsa intre 0,8 1 % ar reprezenta o solvabilitate partiala.

4. Rata lichiditatii imediate (RLI) caracterizeaza capacitatea de rambursare a

datoriilor, tinand cont de incasarile existente.
RLI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile
RLI 2009 = 2.73
RLI 2010 = 1.22
O rata a lichiditatii imediate mai mare decat 0,3 se apreciaza ca ar fi corespunzatoare .
Capacitatea de plata este corespunzatoare cand unitatea corporativa dispune de lichiditati si
alte valori transformabile imediat in maneda necesara acoperirii obligatiilor scadente. O
valoare ridicata a acestei rate nu poate fi o garantie a solvabilitatii daca restul activelor de
exploatare au un grad redus de lichiditate.
Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul unei activitatii eficiente desfasurate de
intreprindere in sectorul de aprovizionare, productie, comercializare etc. Pentru ca
intreprinderea sa faca fata datoriilor totale, trebuie sa calculeze rata solvabilitatii pe termen
lung.
5. Rata solvabilitatii pe termen lung (RSTL)
RSTL = Activ total/Datorii totale = (Capitaluri proprii +Datorii totale)/Datorii
totale
RSTL 2009 = 18981 / 1435 = 13.22
11
 RSTL 2010 = 30309 / 4698 = 6.45
Valoarea raportului mai mare de 1,5 arata ca intreprinderea are capacitatea de a-si
achita obiligatiile banesti fata de terti.
Intreprinderea poate fi solvabila chiar daca la un moment dat din lipsa de lichiditati nu
prezinta capacitatea de plata. Solvabilitatea este generala si depinde de o activitate rentabila,
iar lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii poate fi temporara daca intreprinderea se bazeaza
pe o solvabilitate generala. O valoare < 1,5 evidentiaza riscul de insolvabilitate generala, care
este generata de neincasarea clientilor si a altor lichiditati si a unei valori negative a fondului
de rulment.

6. Rata levierului (L) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura

finantarea activitatii intreprinderii.
L = Datorii totale / Capitaluri proprii
L2008 = 4698 / 25612 = 0.18
Cu cat rata levierului financiar este mai mare ca 1 cu atat intreprinderea va depinde
mai mult de creantierii ei.
Daca este subunitara (< 1) banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de
garantie sigura.
Cap. IV Diagnosticul situatiei viitoare

IV.1 Cash-flow-ul previzionat pe urmatorii 2 ani

Profitul net se stabilizeaza la 20 % din CA. Necesarul de fond de rulment se estimeaza
stabil ca marime relativa la 30 % din CA.
Elemente Anul de baza Anul 2011 Anul 2012
CA 90.691 96.586 418.836
Cresterea CA 6.5 % 23.06 %
Profitul net 19.317 83.767
Necesarul fond de 8.634 28.976 125.651
rulment
Variatia necesarului de 20.342 96.675
fond de rulment

12
 Indicatori Anul 2011 Anul 2012
I. Cash flow operational 11975 92
= profit net = 19.317 = 83.767
+ amortizare
- cresterea NFR + 13000 + 13000
- 20.342 - 96.675
II. Cash flow pentru investitii -5.000 -2.500
= - achizitii mijloace fixe = -5.000 = -2.500
+ vanzari de mijloace fixe
III. Cash flow din activitate de 2.000 2.500
finantare
= intrari de credite 2.000 2.500
- rambursari de credite
Cash-flow total = I + II + III 8.975 92
Factor de actualizare = 1/(1+a)i 0,54 0,29
Cash-flow actualizat = cash-flow total x 4.847 27
factor de actualizare

a = 0,85
g = 0,05
Valoarea reziduala = Profit net I / (a-g) = 24.146 lei
Valoarea intreprinderii = CFi / (1+a)i + VR/(1+a)n = 7.055 lei

Cap. V Alegerea metodelor de evaluare

13
 Datorita faptului ca domeniul de activitate al acestei intreprinderi este domeniul en-
gross, comercializarea masinilor-unelte, vom utiliza urmatoarele 2 metode de evaluare:
Activul net corectat (ANC ) si Metoda valorii de rentabilitate (VR).

V.1. Activul net corectat

Necesitatea corectarii bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care sa

reflecte mai aproape de realitate patrimonial net al unei intreprinderi, rezulta din necesitatea
depasirii incovenientelor metodei activului net contabil.
In esenta, activul net corectat reprezinta marimea capitalului necesar pentru a
reconstitui patrimonial net existent al intreprinderii la nivelul valorii reale de utilitate a
acestuia.
Modul de calcul al ANC este:
ANC = activul contabil corectat datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si
lung)

Aplicarea metodei ANC la S.C. Tools Machinery S.R.L.

Situatia activelor si datoriilor firmei la 31.12.2010
(Lei)
Elemente patrimoniale Valoarea Corectii Valoarea corectata
contabila
I. I. Active imobilizate
1. Imobilizari 800
necorporale
- Cheltuieli de 500 -500 0
constituire
- Cheltuieli de 300 -300 0
dezvoltare
- Brevete, licente, 0
marci
comerciale
- Alte imobilizari 0
necorporale

14
 - Fond comercial 0
2. Imobilizari 10.432
corporale
- Terenuri 3.000
- Constructii 2.000
- Echipamente 5.432
3. Imobilizari 704
financiare
- Titluri de 330
participare
- Imprumuturi pe 374
termen lung
acordate
II. Active
circulante
1. Stocuri 7.338
- Materii prime 2.112
- Produse finite 4.200 -600 3.600
- Marfuri 1.026 -500 526
2. Creante Clienti 5.239
3. Disponibilitati 5.745
banesti - In lei
TOTAL ACTIV: 30.258
- Imprumuturi pe 0
termen lung

- Furnizori 2.583
- Alte datorii 2.130 -500 1.630
TOTAL DATORII 4.713

Informatii suplimentare:
1. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de cheltuilei efectuate de societate
pentru realizarea unui nou produs care insa nu s-au finalizat printr-o inovatie, astfel ele
sunt nonvalori economice.

15
 2. Stocurile de marfuri au fost depozitate necorespunzator si ca urmare s-a
inregistrat o depreciere fizica a unui numar de 50 de bucati a caror valoarea contabila
totala era de 500 de lei.
3. Stocurile de produse finite include si un lot care a fost refuzat de beneficiar ca
urmare a unor deficient calitative.Prin negociere cu un alt client se poate vinde stocul
respective cu o reducere de 600 lei.
4. In categoria altor datorii sunt incluse si avansuri primate de la un client in suma
de 500 lei (nu se ia in calcul).
ACTIV NET CORECTAT = 28.858 4.213 = 24.645 lei (valoarea intreprinderii)

V.2. Metoda valorii de rentabilitate

Aceasta metoda este cunoscuta sub denumirea de metoda capitalizarii profitului net sau
metoda capacitatii beneficiara sau metoda de evaluare prin rezultate.
Esenta acestei metode deriva din teoria utilitatii, care confera o anumita valoare unui
bun cumparat , numai in masura in care cumparatorul (investitorul) realizeaza o satisfactie din
achizitia respective , in cazul proprietatii , aceasta satisfactie se reflecta prin castigurile
viitoare realizabile din exploatarea obiectului proprietatii.
Astfel vom avea doua probleme de rezolvat:
a) Determinarea marimii profitului net reproductibil;
b) Stabilirea coeficientului multiplicator sau a ratei de capitalizare.

a) Profitul net reproductibil

Profitul net reproductibil nu se identifica cu profitul net contabil, care este deformat fie de
reglementarile financiar-contabile, fie de fluctuatiile intamplatoare sau conjucturale ale
indicatorilor pe baza carora se calculeaza profitul net reproductibil
Profitul net reproductibil este un profit corectat, punctul de pornire in calcularea acestui
indicator reprezentandu-l analiza evolutiei nivelului si structurii cheltuielilor intreprinderii
evaluate.

16
Profit brut contabil +/- Cheltuieli economice corectate = Profit brut corectat Impozit pe
profit brut corectat = Profit net corectat

Determinarea profitului net reproductibil pentru S.C. Tools Machinery S.R.L., pe baza
contului de profit si pierdere la data de 31.12.2010

Elemente Valoarea contabila Ajustari Valori ajustate

patrimoniale
C.A. 390.236 -5.000 385.236
Productia 200.453 200.453
imobilizata
Alte venituri din 45.203 45.203
exploatare
Total venituri din 635.892 630.892
exploatare
Cheltuieli cu 42.900 -5.000 37.900
materii prime
Cheltuieli cu 30.100 30.100
personalul
Amortizarea 1.500 -400 1.100
imobilizarilor
corporale
Alte cheltuieli din 105.200 -220 102.980
exploatare -2.000
Total cheltuieli din 179.700 172.080
exploatare

Rezultatul din 456.192 458.812

exploatare
Venituri financiare 3.912 3.912
Cheltuieli 2.467 2.467
financiare
Rezultatul financiar 1.445 1.445

Venituri 0 0

17
 extraordinare
Cheltuieli 0 0
extraordinare
Rezultatul 0 0
extraordinar
Rezultatul brut 457.637 460.257
Impozitul pe profit 732.22 73.641
Rezultatul net 384.415 386.616

1. Cifra de afaceri include si venituri de 3.00 lei dintr-un contract de vanzare de

marfuri catre un client extern care ulterior si-a lichidat afacerea.Aceasta a fost singura
tranzactie pe piata respective si nu se astepata in viitor tranzactii similare.
2. S-au inregistrat venituri din inchirierea unui spatiu in suma de 2.000 lei.aceasta
cladire nu este utilizata in activitatea curenta a societatii, iar cheltuielile referitore la
active sunt:
o Amortizare = 400 lei
o Impozit pe proprietate = 220 lei
3. Societatea a inregistrat cheltuieli legate de o amenda in suma de 2.000 lei.
4. Cheltuielile cu materiile prime au fost afectate ca unul din furnizorii interni si-a
orpit temporar activitatea ceea ce a facut ca aprovizionarea sa se realizeze temporar din
import la costuri cu cc. 5.000 lei mai ridicata.

PROFIT NET REPRODUCTIBIL = 386.616 lei

b) Rata de capitalizare

Rata de capitalizare este un divizor prin intermediul caruia profitul net reproductibil , cash-
flow-ul net sau dividentul , adica un venit net , se transforma in capital , respectiv valoare a
investitiei , indiferent de forma in care este realizata. Utilizarea ratei de capitalizare pentru
transformarea unui venit net este de natura unei marime anuale egala.
VR = PNr / C
VR = PNr x K
K = 1/ C

18
unde: VR = valoarea de rentabilitate
PNr = profitul net reproductibil
C = rata de capitalizare
Astfel :
Costul capitalului propriu = Profit net reproductibil / ANC = 386.616 / 24645 = 15,86
Nu avem capital imprumutat.
Rata de capitalizare = Costul capitalului propriu x Ponderea capitalului propriu in total
capital = 15,86 x 100 % = 15,86 %
Estimam o rata de crestere g = 5 %
Valoarea capitalului investit =Profit net reproductibil / Rata de capitalizare Rata de
crestere + Valoarea activelor dinafara exploatarii = 386.616 / 15,86 5 + 10.000 = 34 377
lei
Valoarea capitalului propriu (Valoarea intreprinderii) = Valoarea capitalului investit
Credite = 34 377 lei

Cap. VI Motivarea alegerii metodelor de evaluare

Deoarece nu exista retete infailibile de genul in cazul X folositi metoda Y , insa

exista cateva criterii de care trebuie sa se tina seama pentru asigurarea comparabilitatii
rezultatelor obtinute prin metode diferite, dar si pentru evitarea situatiilor de incomparabilitate,
am utilizat aceste doua metode de evaluare: Activul net corectat si Valoarea de rentabilitate
deoarece am considerat ca sunt cele mai potrivite metode pentru a pune in evidenta valoarea
acestei intreprinderi, din domeniul en-gross. Activul net corectat face parte din categoria
metodelor patrimoniale, iar metoda valorii de rentabilitate este o metoda bazata pe venit.
Astfel, consideram ca cel mai important factor al selectiei metodelor este cantitatea si
calitatea datelor, informatiilor disponibile, deoarece o evaluare are la baza adunarea surselor
informationale, prelucrarea, gruparea si analiza datelor, prin studierea documentatiei puse la
dispozitie, vizite la sediul societatii, studierea documentatiei financiar-contabil, chiar si
interviuri cu diverse persoane din cadrul societatii.
Evaluarea unei societati comerciale vizeaza stabilirea valorii afacerii la un moment dat,
masurarea avutiei reale si a potentialului acesteia de a-si marii bogatia in perioada urmatoare.

19
Aceasta inseamna ca evaluarea societati comerciale nu reprezinta doar stabilirea valorii unor
proprietati sau bunuri din patrimoniul acesteia, ci si determinarea capacitati firmei de a genera
fluxuri (profit) la dispozitia proprietarului sau, avandu-se in vedere ca obiectul de evaluat este
un bun care are capacitatea de a crea alte bunuri.
Acest raport de evaluare este intocmit cu scopul de a oferi informatii utilizatorilor
externi de informatii contabile, precum bancile, in vederea obtinerii de catre aceasta societate
comerciala a unui credit pentru investitii. Acest credit pentru investitii este solicitat de
intreprindere deoarece managerii firmei doresc dezvoltarea acesteia, in vederea cresterii
profitului.
Am utilizat metoda activului net corectat pentru a transforma bilantul contabil intr-un
bilant economic. Astfel, in urma aplicarii metodei activului net corectat , am obtinut valoarea
intreprinderii in cuantum de 24.645 lei, fata de valoarea activului din bilantul contabil in suma
de 30.258 lei. Se constata o diferenta de - 5.613 lei, ceea ce inseamna ca valoarea
intreprinderii a scazut cu 5.613 lei (18,55 %), din cauza non-valorilor.
Esenta metodei valorii de rentabilitate deriva din teoria utilitatii, care confera o
anumita valoare unui bun cumparat, astfel ca dupa determinarea marimii profitului net
reproductibil si stabilirea coeficientului multiplicator sau a ratei de capitalizare ,am ajuns la
concluzia ca valoarea intreprinderii este in suma de 34 377 lei. Aceasta suma raportata la
profitul brut obtinut de catre intreprindere in anul de baza (2010) de 457.637 lei , conform
contului de profit si pierdere , respectiv 7.5 % , ne va arata masura in care cumparatorul sau
investitorul va realiza o satisfactie din achizitia acestei intreprinderi, iar aceasta satisfactie se
va reflecta prin castigurile viitoare realizabile din exploatarea obiectului acesteia. O banca este
interesata de aceasta valoare obtinuta, deoarece in caz de litigiu, va putea recupera valoarea
pagubita prin vanzarea intreprinderii.
In concluzie, se poate aprecia ca aceasta metoda reflecta valoarea unei intreprinderi
determinata in functie de profitabilitatea ei trecuta, prezenta si/sau viitoare.
In opinia noastra, cea mai semnificativa valoare pentru aceasta intreprindere este cea
obtinuta in urma aplicarii metodei activului net corectat, deoarece eliminand non-valorile, am
aratat adevarata valoare a intreprinderii si am realizat un bilant economic.

20
 Bibliografie

1. Ion Ionita - Evaluarea afacerilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2009

2. Ion Stancu Finante.Teoria Pietelor Financiare, Finantele Intreprinderilor, Analiza si
Gestiunea Financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1997
3. Liviu Spataru, Alina Stancovici - Eficienta si evaluarea afacerilor, Ed. Economica,
Bucuresti, 2010
4. Mitica Pepi Evaluarea afacerii, Ed. Ex Ponto, Constanta, 2006
5. Victor Dragota, Laura Obreja Management financiar, Vol 1, Analiza financiara si
gestiune financiara operationala, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
6. www.biblioteca.ase.ro

21