Facultatea de Psihologie i tiinele educaiei

Specializarea: Psihologie
Grupa 14LF163
erban David Andrei

Titlul: Factorii care influeneaz reuita colar a elevilor imigrani.

Autor: Orzea, I
Bibliografia: Orzea, I. (2007). Factorii care influeneaz reuita colar a elevilor
imigrani. O sintez a literaturii internaionale. n Simpozionul Internaional Universitatea
ca resurs de cercetare valorificat la nivelul comunitii locale. Braov: Editura
Universitii Transilvania
Problematica prezentat: Acest capitol vizeaz factorii reuitei colare a elevilor
imigrani. Autorul folosete concepte precum capital social i capital cultural pentru a
explica factorii care influeneaz aspiraiile educaionale ale anumitor comuniti de
imigrani precum mexicanii, asiaticii, cubanezii etc.. Pe lng capacitatea omului de a fi
sociabil, reuita colar se bazeaz pe statutul socioeconomic, pe statutul social din grup i
pe mentalitatea asupra educaiei a prinilor.
Rezumat: La nivelul ntregii lumi, o serie de ri au cunoscut n ultimii ani o crestere rapid
a numrului de imigrani. Este cazul Statelor Unite ale Americii, dar si rilor din Europa:
Belgia, Frana, Olanda, Austria. n acest context, al cresterii rapide a numrului de
imigrani n anumite ri, dar si al tensiunilor manifestate n ultima perioad n comunitile
de imigrani, reforma scolar a fcut parte din agenda unor ri europene. Un sistem
educaional care s diminueze inegalitile de sanse este unul dintre obiectivele vizate de
experii OECD (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic), ca o condiie a
transformrii Europei ntr-o societate multicultural de succes.
Rolul capitalului social n reusita scolar a elevilor imigrani
o Bourdieu definete capitalul social ca fiind o reea durabil de relaii mai mult sau
mai puin instituionalizate - cu alte cuvinte, resursele existente sau poteniale sunt
corelate cu
statutul de membru ntr-un grup. Din aceast definiie putem desprinde condiia necesar
dar nu si suficient pentru nasterea capitalului social si anume: statutul de membru ntr-un
grup, ceea ce nseamn sociabilitate (capacitatea umana de a forma reele). n funcie de
mrimea unui grup relaiile dintre membrii difer. Astfel, n grupurile restrnse relaia de
solidaritate dintre membrii este mai puternic, spre deosebire de grupurile mai largi, n care
 calitatea relaiilor scade. Acelai principiu este valabil i n cazul aplicrii sanciunilor, n
grupul restrns aplicndu-se colectiv, iar n cel larg individual. Prin exagerarea
conformitii fa de grup, unele forme de capital social pot afecta libertile individuale.
Pentru comunitile de imigrani, capacitatea de a te folosi de capitalul social poate fi foarte
important, dat fiind faptul c, de cele mai multe ori, acesti copii se confrunt cu un deficit
al capitalului cultural. n contextul educaional, cercettorii au folosit conceptul de capital
social pentru a nelege modul n care elevii beneficiaz de statutul lor de membri n
anumite comuniti sau reele care le ofer sfaturi, ncurajri, suport.
Capitalul social intrafamilial ca factor al reusitei scolare a elevilor imigrani
o Capitalul uman reprezint educaia i reprezentarea prinilor asupra colarizrii.
Dac capitalul uman al prinilor este folosit numai la munc sau n afara familiei
atunci atunci capitalul cultural este irelevant. Dac capitalul uman nu este completat
de capitalul social, adic relaia din familie atunci capitalul cultural devine irelevant
pentru reuita educaional. Exist si studii care arat c structura familiei nu are
un efect negativ n cazul anumitor comuniti, cum este cazul vietnamezilor din
California. Cu ct familia este mai larg; se organizeaz sisteme mini-colare =
fraii/surorile mai mari i pregtesc pe cei mici.
Capitalul social interfamilial si reusita educaional a copiilor imigrani
o Capitalul social interfamilial reprezint relaiile sociale ntre prinii dintr-o
comunitate i relaiile prinilor cu instituiile comunitii. Nivelul difereniat al
aspiraiilor este, uneori, explicat prin statutul de imigrant, printr-o ideologie a
optimismului acestora: imigranii si doresc o mobilitate intergeneraional
ascendent si, prin urmare, investesc n educaia copiilor lor; au aspiraii
educaionale nalte pe care le transmit si copiilor lor.
Importana capitalului social n cadrul scolii
o S-a observat c un numr semnificativ de egali care mprtsesc convingeri si
comportamente,vor da nastere unor norme, valori si standarde care devin
proeminente n scoal. n timp,aceste norme si valori devin patternuri normative
care caracterizeaz cultura scolar prin orientrile colective ce promoveaz sau
mpiedic succesul scolar. Aceste cadre collective pot aciona n trei moduri n
ncurajarea sau descurajarea comportamentelor scolare. n primul rnd, ele definesc
 acele norme, valori si standarde care sunt acceptate; apoi, ofer roluri modele; si,
n al treilea rnd, funcioneaz ca o instan de monitorizare a normelor, pe msur
ce elevii si ajusteaz comportamentul scolar la asteptrile existente .
Limitele explicative ale capitalului social ?
o Portes atrage atenia asupra efectelor pripite atribuite capitalului social,
demonstrnd c reusita scolar a elevilor imigrani se poate atribui altor factori,
cum ar fi modul n care societatea ca ntreg reacioneaz fa de anumite grupuri de
imigrani. Altfel, exist pericolul ca, de la o generaie la alta, atitudinea fa de
scoal s se modifice ca urmare a scderii ncrederi ntr-o societate meritocratic si
diminurii ncrederii n scoal ca instrument de mobilitate ascendent. Dac vom
privi din acest punct de vedere incluziunea imigranilor, atunci, acestia din urm
vor fi vzui ca niste actori pasivi, lipsii de o atitudine fa de cultura rii gazd.
De aceea, teoria lui Ogbu, care susine si ea importana contextului de primire a
imigranilor si influena acesteia asupra reusitei scolare a elevilor imigrani, pune
n valoare imigrantul ca actor activ.
Concluzie
o n concluzie Prinii elevilor imigrani constientizeaz c, ntr-o societate
stratificat rasial, multe oportuniti sunt limitate sau chiar blocate pentru o
minoritate imigrant vizibil. n contextul acestei temeri, prinii si orienteaz
copiii spre cariere n stiine sau tehnologie, unde presupun c barierele rasiale sunt
atenuate de evaluarea care se face pe baza competenelor tehnice. Educaia se
transform pentru ei ntro arm mpotriva rasismului. Elevii care sunt cei mai
expusi riscului de a esua pe plan scolar provin din medii srace si comuniti
minoritare care percep scoala ca o alienare si ca pe un instrument n perpetuarea
inegalitilor de sanse. Este cazul mexicanilor sau ai altor elevi imigrani din rile
latino-americane. Ei consider c identitatea lor cultural si limba lor sunt
ameninate sau devalorizate n noul context.
Bibliografie:
o Portes, A. (1998). Social Capital: its origins and applications in modern
sociology. Annual Review of Sociology, 24, 1-24.
o Riphahn, R.T. (2003). Cohort effects in the educational attainment of second
generation immigrants in Germany: An analysis of census data. Journal of
Population Economics, 16, 711-737.
o Li, J. (2004). Parental expectations of Chinese immigrants : a folk theory about
childrens school achievement. Race, Ethnicity and Education, 7(2), 167-184.