Sunteți pe pagina 1din 28

Cap I Piata produselor lactate in Romania

1.1.Oferta
n Romnia, piaa lactatelor este considerat ca avnd potenial de cretere deoarece, n
prezent, se nregistreaz cel mai sczut consum de lactate proaspete din Uniunea European.
Conform statisticilor, un romn consum n medie 6 kilograme de iaurt anual, de 5 ori mai puin
dect media european, i 6,6 litri de lapte pe lun, la jumtate fa de media nregistrat pe
continent.
n Romnia se produc anual peste 5,5 miliarde de litri de lapte de vac, dintre care doar
aproximativ 1,02 miliarde litri sunt procesai n sistemul industrializat.1
La nivel national situatia se prezinta astfel:
Grafic 1. Efectivele de animale la nivel national

Efectivele de animale

9,000,000
8,000,000
7,000,000
6,000,000
numar

5,000,000
4,000,000
3,000,000
2,000,000
1,000,000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Vaci, bivolite si juninci 1,299,101 1,265,526 1,264,951 1,279,031 1,307,322 1,311,466 1,314,900
Oi si mioare 7,337,777 7,441,362 7,695,406 7,875,474 8,161,007 8,329,898 8,387,743
Caprine 1,240,786 1,236,143 1,265,676 1,312,967 1,417,176 1,440,151 1,483,146

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Din graficul de mai sus se poate observa o evolutie a efectivului de animale in perioada
2010-2016, inregistrandu-se o crestere de la 1.299.101 vaci, bivolite si juninci la 1.314.900,
respectiv o crestere de 15.799, aproximativ 1,22%. Cea mai mica valoare a efectivului de vaci,
bivolite si juninci a fost inregistrata in anul 2012 cu un numar de 1.264.951. Cea mai mare valoare
a efectivului de vaci, bivolite si juninci a fost inregistrat in anul 2016.

1
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket6/id6402/raport_investigatie_piata_laptelui.pdf
Privitor la efectivele de oi si mioare, acestea inregistreaza o crestere constanta de la
7.337.777 la 8.387.743, respectiv o crestere cu 1.049.966, aproximativ 14,31% in 2016 fata de
anul 2010.
In ceea ce priveste numarul de caprine din Romaia, la nivelul anilor 2010-2016, cea mai
mica valoare inregistrata a fost de 1.236.143 in anul 2011, cea mai mare valoare fiind inregistrata
in anul 2016 1.483.146. Pe perioada analizata de constata o crestere de la 1.240.786 in anul 2010
la 1.483.146 in anul 2016, inregistrandu-se o crestere totala de 242.360, respectiv 19,53%.

Grafic 2. Efectivele de vaci pentru lapte la nivel national

Vaci pentru lapte


1,600,000
1,400,000
1,200,000
1,000,000
numar

800,000
600,000
400,000
200,000
0
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Numar 1,431,406 1,181,140 1,187,578 1,193,771 1,192,024 1,200,915 1,201,132

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Referitor la vacile pentru lapte, in perioada 2010-2016 se prezinta oscilatii ale numarului
de animale, cea mai mare valoare inregistrata fiind in anul 2010 1.4314.406 iar cea mai mica
valoare a fost inregistrata in anul 2011 1.181.140. Analizand anul 2016 avand ca baza anul 2010
se constata o scadere de aproximativ 230.274, respectiv -16,08%.
La nivel regional avem urmatoarele date statistice:
Grafic 3. Efectivele de vaci, bivolite si juninci la nivel regional

Vaci, bivolite si juninci


350000
300000
250000
numar

200000
150000
100000
50000
0
Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea SUD- Regiunea
NORD- BUCURES SUD-VEST
CENTRU NORD-EST SUD-EST MUNTENI VEST
VEST TI - ILFOV OLTENIA
A
2010 247455 219518 301412 131668 167723 3875 123543 103907
2011 237296 209319 300253 131044 166155 3521 120084 97854
2012 238457 210733 302875 135171 155601 3821 117654 100639
2013 239198 213080 311483 136934 155466 3380 118871 100619
2014 241576 227719 313393 137976 156212 3884 122572 103990
2015 240642 229543 315514 137536 156433 3706 124357 103735
2016 245179 228978 310107 138786 155649 5088 125052 106061

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Din analiza datelor, efectivul de vaci bivolite si juninci inregistreaza cele mai mari valori
in regiunea Nord-Est, cele mai mici valori inregistrandu-se in regiunea Bucuresti-Ilfov, motivul
acestei mari diferente fiind datorat de mediul predominant urban in Munincipiul Bucuresti.
Realizand un top al regiunilor cu cele mai mari efective de animale, pe primele locuri se situeaza
regiunea de Nord-Est, regiunea de Nord-Vest si regiunea Centrala. Cele mai mici valori ale
efectivului de animale se inregistreaza in regiunile de Vest, Oltenia si Sud-Muntenia.
In regiunea Nord-Vest cea mai mare valoare ale efectivului de animale a fost inregistrata in
anul 2010 cu 247.455 animale, cea mai scazuta valoare fiind in perioada 2011-2013 cu o medie de
238.317 animale. In ceea ce priveste regiunea centrala, cea mai mare valoare a efectivului de
animale a fost inregistrata in anul 2015 229.543 animale, cea mai mica valoare fiind de 209.319
in anul 2011. Si regiunea Nord-Est a avut cea mai mare valoare a efectivului de animale inregistrata
tot in anul 2015 315.514 animale, cea mai mica valoare fiind de 300.253 tot in anul 2011.
Regiunea de Sud-Est prezinta o evolutie, aceasta mentinandu-se intr-o continua crestere de la
131.668 animale in anul 2010 la 155.649 animale in anul 2016. Astfel, pe perioada analizata,
aceasta regiune inregistreaza o crestere totala cu 23.981 animale, respectiv 18,21%. Total contrar
este regiunea de Sud-Muntenia unde valorile sunt tot mai mici de la un an la altul, ajungand sa
scada de la 167.725 animale in anul 2010 la 155.649 animale in anul 2016, inregistrand o scadere
cu 12.076 animale, respectiv -7,19%.
Regiunea cu cele mai mici valori ale efectivului de animale, Bucuresti-Ilfov, inregistreaza cea
mai mica valoare in anul 2013 3.380 animale, cea mai mare valoare fiind in anul 2016 5.088.
In regiunea de Sud-Vest-Oltenia, cea mai mare valoare se inregistreaza in anul 2016 125.052
animale, cea mai mica valoare fiind inegistrata in anul 2012 117.654 animale. Regiunea de Vest
a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2016 106.061 animale, cea mai mica valoare
inregistrata fiind de 97.854 in anul 2011.

Grafic 4. Efectivele de oi si mioare la nivel regional

Oi si mioare
2000000
1800000
1600000
1400000
1200000
numar

1000000
800000
600000
400000
200000
0
Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea
Regiunea Regiunea SUD- Regiunea
NORD- NORD- BUCURES SUD-VEST
CENTRU SUD-EST MUNTENI VEST
VEST EST TI - ILFOV OLTENIA
A
2010 1164845 1646462 1108793 1120804 685012 25755 545969 1040137
2011 1156262 1728026 1131692 1121609 696564 21911 546083 1039215
2012 1201405 1793646 1158563 1148188 709859 24683 550493 1108569
2013 1215068 1817471 1180263 1169165 722186 25150 565200 1180971
2014 1403422 1851476 1207980 1199551 732942 25608 587047 1152981
2015 1423615 1871616 1231202 1219269 776849 25398 604373 1177576
2016 1443098 1900523 1222988 1224807 767555 25117 607718 1195937

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro

Cele mai mari valori ale efectivului de oi si mioare se inregistreaza in regiunea de centru,
valoare maxima atinsa fiind de 1.90.523 animale in anul 2016, cea mai mica valoare a fost de
1.646.462 animale in anul 2010.
Cele mai mici valori sunt inregistrate in regiunea Bucuresti-Ilfov, respectiv 25.755 animale in
anul 2010 fiind cea mai mare valoare, iar cea mai mica 21.911 in anul 2011, acestea fiind cauzate
de predominanta mediului urban din aceasta regiune.
In ceea ce priveste totalitatea regiunilor, se poate constata o crestere constanta la nivelul
fiecare regiuni in parte, observandu-se o atentie tot mai mare pe care fermierii si gopodarii o
acorda mioarelor, acestea fiind folositoare atat pentru lapte, cat si pentru lana.

Grafic 5. Efectivele de caprine la nivel regional

Caprine
400000
350000
300000
numar

250000
200000
150000
100000
50000
0
Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea SUD- Regiunea
NORD- BUCURES SUD-VEST
CENTRU NORD-EST SUD-EST MUNTENI VEST
VEST TI - ILFOV OLTENIA
A
2010 92603 109379 193379 307922 231500 7911 244965 53127
2011 90643 105768 198332 317218 224370 8935 235949 54928
2012 90714 113241 202680 320685 224604 10854 246666 56232
2013 95074 117484 208919 328476 237298 11428 251563 62725
2014 105040 125069 222704 361683 251816 12877 270713 67274
2015 107415 130551 224245 367808 256864 12101 270292 70875
2016 112777 134707 229838 371790 260633 13555 283558 76288

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro

La o analiza a datelor se constata o crestere tot mai mare a efectivului de caprine, numarul
acestora crescand constant de la un an la altul. Regiunea cu cele mai mare efective de caprine este
regiunea de Sud-Est, iar cea cu numarul cel mai mic fiind deasemenea, Bucuresti-Ilfov. In
regiunea de Sud Est cea mai mare valoare inregistrata a fost de 371.790 animale, fata de cea mai
mare valoare din Regiunea Bucuresti-Ilfov 13.555 animale. Topul regiunilor cu cele mai mari
efective de caprine cuprinde urmatoarele regiuni: Sud-Est, Sud-Vest-Oltenia, Nord-Est. Regiunile
cu cele mai mici efective de caprine cuprind Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru.
La nivel judetean se inregistreaza urmatoarele date statistice:
Grafic 6. Efectivele de vaci, bivolite si juninci la nivel judetean

Vaci, bivolite si juninci


120000
100000
80000
60000
40000
20000

Municipiul
0

Tulcea
Alba

Vrancea
Bihor

Calarasi

Dolj
Ialomita

Gorj

Olt

Hunedoara
Bacau

Suceava

Valcea
Salaj

Botosani

Vaslui

Constanta

Arges

Timis
Brasov
Covasna

Sibiu

Iasi

Giurgiu
Cluj

Harghita

Neamt

Braila
Buzau

Ilfov
Dambovita
Bistrita-Nasaud

Satu Mare
Maramures

Mures

Teleorman

Arad
Galati

Prahova

Caras-Severin
Mehedinti
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Agricultura si cresterea animalelor reprezinta, in ultima perioada, domenii carora li se
acorda din ce in ce mai multa importanta, atat de catre stat, care si-a asumat o politica de subventii
destul de generoasa, in conformitate cu practica europeana, cat si de catre cei ce cauta noi
posibilitati de investitii. Dincolo de marii investitori insa, stimulati de subventiile si ajutoarele
oferite, si micii crescatori de animale au inceput sa isi mareasca efectivele.2
Din analiza datelor se poate observa ca judetele cu cele mai numeroase efetive de vaci,
bivolite si juninci sunt: Suceava, Maramures, Botosani, Harghita, Bistrita-Nasaud, Cluj, Bihor,
Arges si altele. Dealtfel, judetele cu cele mai putine efective de vaci, bivolite si juninci sunt:
Munincipiul Bucuresti, Ilfov, Calarasi, Tulea, Ialomita, Salaj, Sibiu, Giuriu, Prahova, Mehedinti,
etc.
Printre altele, judetele unde se inregistreaza cresteri ale efectivului de animale sunt:
Botosani, Iasi, Neamt, Galati, Dolj, Gorj, Valcea, iar judetele unde efectivul de animale scade de
la un an la altul sunt: Maramures, Satu Mare, Dambovita, Giurgiu, Prahova, Teleorman, etc.
Potrivit ultimei statistici a Direciei Agricole Arge, situaia efectivului de animale arat c, n
jude sunt nregistrate 83.487 capete de bovine, 325.704 capete de ovine, 52.010 capete caprine,

2
http://www.ziare.com/pitesti/afaceri/situatia-efectivului-de-animale-la-nivel-judetean-avem-o-vaca-la-patru-tarani-
o-capra-la-sase-locuitori-si-aproape-o-oaie-la-fiecare-cetatean-din-mediul-rural-4778474
180.308 porci, 20.764 cabaline, 2.531.556 psri, 39.100 familii albine, 8.300 iepuri i 500
animale de blan.
n Arge, din cele 612.431 de persoane rezidente permanent, dup datele oficiale ale ultimului
recensmnt din 2011, 330.831 locuiesc la ar. Raportat la aceste cifre, rezult c avem o vac la
4 locuitori din mediul rural i aproape o oaie pentru fiecare ran. La capitolul capre, situaia
este puin dezechilibrat, n sensul c revine de abia o caprin la 6 rani.3

Productia de lapte la nivel national


Grafic 7. Categorii de produse agricole animale la nivel national

Categorii de produse agricole animale


60,000
50,000
mii hectolitri

40,000
30,000
20,000
10,000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Productia de lapte (inclusiv consumul
49,129 50,074 48,337 48,728 50,535 49,156 48,133
viteilor) -total (fizic)
Productia de lapte (inclusiv consumul
42,824 43,947 42,036 42,593 44,015 42,663 42,020
viteilor) -de vaca si bivolita (fizic)
Productia de lapte (exclusiv consumul
44,799 45,872 44,172 44,786 46,615 45,385 44,504
viteilor) -total (fizic)
Productia de lapte (exclusiv consumul
38,494 39,745 37,870 38,651 40,096 38,893 38,392
viteilor) -vaca si bivolita (fizic)
Productia de lapte -oaie si capra (fizic) 6,305 6,127 6,301 6,135 6,520 6,493 6,113

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Conform ultimului Raport emis de INSSE, cantitatea de lapte de vac colectat de unitile
procesatoare a sczut n perioada 1.I-30.XI.2015 cu 8,4%. n luna noiembrie 2015, cantitatea de
lapte de vac colectat de la exploataiile agricole i centrele de colectare de ctre unitile
procesatoare a sczut cu 9,7% fa de luna octombrie 2015 i cu 4,4% fa de luna noiembrie 2014.
Cantitatea de lapte de vac colectat de la exploataiile agricole i centrele de colectare de ctre
unitile procesatoare a sczut n perioada 1.I30.XI.2015 fa de perioada 1.I30.XI.2014 cu
8,4%.

3
https://www.universulargesean.ro/situatia-efectivului-de-animale-la-nivel-judetean-avem-o-vaca-la-patru-tarani-o-
capra-la-sase-locuitori-si-aproape-o-oaie-la-fiecare-cetatean-din-mediul-rural/
n luna noiembrie 2015 cantitatea de lapte de vac colectat de unitile procesatoare a sczut
cu 7229 tone (-9,7%) fa de luna precedent. Dintre principalele produse lactate scderea
produciei n luna noiembrie 2015 comparativ cu luna octombrie 2015 a avut loc la: lapte de
consum cu 2287 tone (-9,3%), smntn de consum cu 575 tone (-9,3%), brnzeturi inclusiv brnza
obinut exclusiv din lapte de vac (92,2% din producia total de brnzeturi) cu 580 tone (-9,2%),
lapte acidulat (iaurt, iaurt de but, lapte btut i altele) cu 867 tone (-5,2%), unt cu 19 tone (-1,7%).
Grafic 9. Productia de lapte la nivel regional

Productia de lapte (inclusiv consumul viteilor) -total (fizic)


14,000

12,000

10,000
mii hectolitri

8,000

6,000

4,000

2,000

0
Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea
Regiunea Regiunea Regiunea SUD- Regiunea
NORD- BUCURES SUD-VEST
CENTRU NORD-EST SUD-EST MUNTENI VEST
VEST TI - ILFOV OLTENIA
A
2010 8,898 7,756 10,859 5,659 6,754 317 4,791 4,095
2011 9,623 7,745 10,905 5,803 6,714 195 4,895 4,194
2012 8,990 7,852 10,810 5,751 6,027 200 4,809 3,898
2013 8,952 7,889 11,388 5,552 5,921 181 4,845 4,000
2014 8,994 8,743 11,807 5,741 5,899 218 5,073 4,060
2015 8,899 8,217 11,502 5,655 5,724 222 4,977 3,960
2016 8,436 8,194 11,045 5,486 5,837 240 4,857 4,038

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Din analiza datelor se constata ca cele mai mari valori ale productiei de lapte se
inregistreaza in regiunile de Nord-Est, Nord-Vest si centru, cele mai mici valori fiind inregistrate
in regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Sud-Vest-Oltenia si Sud-Est. Pentru regiunea de Norrd-Est, cea
mai mare valoare inregistrata a fost d 11.807 mii hectolitrii in anul 2014.
Cea mai mica valoare inregistrata in aceasta regiune a fost de 10.810 mii hectolitrii in anul
2012. Pentru regiunea Bucuresti-Ilfov, cea mai mica valoare inregistrata a fost de 181 in anul 2013,
cea mai mare fiind de 317 in anul 2010.
In regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia, si Vest productia de lapte prezinta o situatia
descrescatoare, scazand de la un an la altul, Regiunile Nord-Vest, Centru si Nord-Est prezentand
situatii oscilante.
Grafic 10. Productia de lapte la nivel judetean

Productia de lapte (inclusiv consumul viteilor) -de vaca si bivolita


(fizic)
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500

Municipiul
0
Bistrita-Nasaud

Calarasi
Satu Mare

Neamt
Alba

Gorj
Suceava

Tulcea
Vrancea

Ialomita

Dolj
Bihor

Botosani

Arges

Arad
Bacau

Braila

Giurgiu

Olt
Valcea

Hunedoara
Salaj

Brasov
Covasna

Sibiu

Iasi

Vaslui

Constanta

Dambovita
Buzau

Timis
Cluj

Harghita
Maramures

Galati

Teleorman
Ilfov
Mures

Mehedinti
Prahova

Caras-Severin
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Din analiza datelor se poate observa ca judetele cu cele mai mari productii de lapte sunt:
Suceava, Botosani, Maramures, Mures, Harghita si Arges. Valorile cele mai scazute ale productiei
de lapte se inregistreaza in Munincipiul Bucuresti, Ilfov, Tulcea, Salaj, Mehedinti, Galati,
Constanta, Gorj, Dolj si altele.
Grafic 11. Productia de lapte pe cap de locuitor

Productia de lapte pe locuitor


255
250
245
litrii

240
235
230
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
AN 242.7 248.5 241 243.8 253.8 248

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Productia de lapte pe cap de locuitor prezinta o situatie oscilanta, cea mai mare valoare
inregistrata fiind de 253,8 litri in anul 2014, iar cea mai mica fiind de 241 litri in 2012.
1.2.Cererea
Conform studiilor, laptele contine noua nutrienti esentiali de pe urma carora sanatatea
oamenilor are de castigat:
- Calciu: contribuie la dezvoltarea oaselor, dintilor si la mentinerea in limite normale a valorilor
densitatii osoase;
- Proteine: reprezinta o sursa de energie si ajuta la repararea tesutului muscular;
- Potasiu: pastreaza tensiunea arteriale in limitele normale;
- Fosfor: ajuta la intarirea oaselor si la generarea energiei;
- Vitamina D: favorizeaza mentinerea sanatatii oaselor;
- Vitamina B12: cu rol important in formarea globulelor rosii si mentinerea sanatatii tesutului
nervos;
- Vitmania A: sustine sistemul imunitar, sanatatea ochilor si a pielii;
- Riboflavine: transforma alimentele in energie;
- Niacina: metabolizeaza zaharurile in acizi grasi.
Cu alte cuvinte, laptele este foarte important in nutritie si nu este nevoie sa fie consumat in
cantitate foarte mare pentru a profita de beneficiile sale. De fapt un pahar de lapte ofera la fel de
multa vitamina D ca si 100 grame de somon, la fel de mult calciu ca si 200 grame de broccoli, la
fel de mult potasiu ca si o banana mica, la fel de multa vitamina A ca si un morcov si la fel de mult
fosfor ca si 200 grame de fasole gatita.
Grafic 12. Consumul mediu lunar de lapte la nivel national

Consumul mediu lunar de lapte, total (litri)


6,400
6,200
6,000
litri

5,800
5,600
5,400
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Lapte, total (litri) 6,186 5,962 6,062 5,794 5,758 5,813

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


In anul 2010 s-a inregistrat cel mai mare consum de lapte pe cap de locuitor, respectiv 6,18
litri de persoana. Un alt an cu un consum de lapte mare este anul 2012 care inregistreaza un total
de 6,06 litri de lapte per locuitor. Dealtfel, cel mai mic consum de lapte pe locuitor s-a inregistrat
in anul 2015 unde au fost consumati numai 5,75 litri de lapte de persoana. Consumul de lapte a
scazut din anul 2011 comparativ cu anul 2010 cu -0,224 litri, respectiv -3,62%. In anul 2012
comparativ cu anul 2011, consumul a crescut cu 0.1 litri, respectiv 1,67%. Analizand anul 2016
avand ca baza anul 2010, se constata o scadere cu 0.373 litri, adica cu 6%.
Grafic 13. Cheltuieli pentru cumpararea laptelui, pe categorii sociale

Cheltuieli pentru cumpararea laptelui, pe categorii sociale


18
lei/persoana/luna

16
14
12
10
8
6
4
2
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 12.46 12.73 13.16 13.63 14.25 14.85 15.13
Salariati 15 15.61 16.19 16.55 16.71 16.64 17.03
Agricultori 5.23 4.91 4.55 5.49 5.15 6.89 7.34

Sursa: prelucrare personala pe baza datelor http://statistici.insse.ro


Pentru cumpararea laptelui, cele mai mari cheltuieli din gospodarie le inregistreaza persoanele
salariate, acestea achizitionand laptele in cea mai mare parte de la supermarketuri, la preturi destul
de ridicate.
Pentru persoanele care isi desfasoara activitatile in domeniul agroalimentar, cheltuielile sunt
de 3 ori mai mici deoarece acestia nu cheltuiesc bani pentru achizitionarea laptelui, ci si-l procura
singura in propriile gospodarii.
Astfel, daca salariatii platesc un pret de aproximativ 15-17 lei/persoana/luna pentru
achizitionarea laptelui, agricultorii platesc intre 5 si 7 lei/persoana/luna.
1.3.Comert exterior
1.3.1. Import
Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 22.030 tone (34,3%) n primele nou luni ale
anului fa de aceeai perioad a anului trecut. n luna septembrie 2016, laptele de vac colectat
de unitile procesatoare a crescut fa de luna septembrie 2015 cu 0,7%, informeaz Institutul
Naional de Statistic.n luna septembrie 2016, laptele de vac colectat de la exploataiile agricole
i centrele de colectare de ctre unitile procesatoare a sczut cu 8.216 tone (9,8%) fa de luna
august 2016 i a crescut cu 0,7% fa de luna septembrie 2015.
Laptele de vac colectat de la exploataiile agricole i centrele de colectare de ctre unitile
procesatoare a crescut n primele nou luni fa de perioada similar a anului trecut cu 5,1%.
Scderi ale produciei n luna septembrie 2016 comparativ cu luna august 2016 s-au nregistrat la
brnzeturi, cu 637 tone, (-9,0%) i smntn de consum, cu 217 tone, (-3,7%).
Comparativ cu luna precedent, n septembrie s-au nregistrat creteri la unt, cu 155 tone,
(17,4%), lapte de consum, cu 2.743 tone, (13,6%) i lapte acidulat (iaurt, iaurt de but i lapte btut
i alte produse lactate similare), cu 274 tone (1,6%).4

Tabel 1. Importul de lapte


An Cantitate importata (tone) Valoarea importului (euro) Pret (euro/tona)
2012 123,162 68,570 0.55
2013 139,370 83,903 0.60
2014 119.082 54.921 0.46
2015 150.938 60.275 0.39
2016 190.709 74.672 0.39
Sursa: prelucrare personala pe baza datelor disponibile pe http://www.trademap.org/tradestat/

Importul de lapte creste de la un an la altul si, odata cu acesta, creste si valoarea importului.
In anul 2014 Romania importa 119.082 tone de lapte la o valoare de 54.921 euro. In anul 2015 s-
a inregistrat o crestere cu 31.856 tone(26,75%), respectiv 5.354 euro(9,74%).

4
http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/importul-de-lapte-crestere-necontrolata-plus-34-15935796
Grafic 14. Importul de lapte

Importul
250,000
200,000
Axis Title

150,000
100,000
50,000
0
2012 2013 2014 2015 2016
Cantitate importata
123,162 139,370 119,082 150,938 190,709
(tone)
Valoarea importului
68,570 83,903 54,921 60,275 74,672
(euro)

Sursa: prelucrare personala

Din 2015 pana in 2016 Romania a continuat sa importe cantitati tot mai mari, inregistrand
o crestere cu 39.771 tone(26,34%), respectiv 14.397euro (23,07%).

Grafic 15. Pretul de import al laptelui

Pret/tona
0.7
0.6
0.5
Axis Title

0.4
0.3
0.2
0.1
0
2012 2013 2014 2015 2016
Pret/tona 0.55 0.6 0.46 0.39 0.39

Sursa: prelucrare personala


In perioada 2012-2016 se poate observa o scadere a pretului de import al laptelui, scadere
datoarata in mod special scaderii consumului de lapte. In Romania se consuma din ce in ce mai
putin lapte, iar din cauza cererii foarte mici, producatorii de lactate sunt nevoiti sa scada preturile.
Pretul mediu de import este de 0.478 euro/tona.

1.3.2. Export
Exportul de lapte i lactate al Romniei au crescut de patru ori n perioada 2009-2014,
ajungnd n primele zece luni ale anului trecut la 89 de milioane de euro i depind nivelul
ntregului an 2013, arat calculele Institutului Naional de Statistic (INS).
Astfel, conform estimrilor Ziarului financiar, exporturile de lactate au ajuns la 100 mil.
euro n 2014, un nivel record pentru aceast industrie. Cu toate acestea, industria lactatelor rmne
pe deficit extern, importurile fiind de 220 mil. euro n primele zece luni ale anului trecut.
Creterea exporturilor este cu att mai suprinztoare, cu ct, n ultimii ani s-au nchis peste
100 de fabrici de lactate n Romnia, n timp ce un singur juctor mare a investit ntr-o fabric de
la zero pe plan local. Cea mai mare investiie n domeniu din ultimii ani este fabrica Olympus din
Braov, construit cu 75 mil. euro, de unde pleac 75% din producie n zece ri, acesta fiind i
cel mai mare exportator din domeniu.
Un posibil rspuns la aparentul paradox poate fi acela c, dei s-au nchis multe capaciti
de producie, n marea lor majoritate mici sau medii, afacerile s-au concentrat n minile
companiilor puternice, care i pot permite susinerea unor programe de export, prin producerea
unor lactate care s poat strni interesul traderilor internaionali.
Dintre exportatori, putem aminti, desigur, aceeai companie, Olympus, dar merit
menionat aici i Unilact care export n ri din Uniunea European att lactate sub aceast brand,
dar, din ce n ce mai mult, sub marca De La Ferma.
Piaa romneasc a lactatelor este estimat la peste un miliard de euro anual, ns circa 40%
reprezint piaa nefiscalizat, conform ultimelor estimri.5

5
http://www.meat-milk.ro/exportul-de-lapte-si-lactate-al-romaniei-fost-de-100-de-mil-de-euro/
Tabel 2. Exportul de lapte
An Cantitate exportata (tone) Valoarea exportului (euro) Pret (euro)
2012 8,006 7,190 0.89
2013 23,752 19,235 0.80
2014 37.498 19.860 0.53
2015 33.837 18.279 0.54
2016 47.152 22.622 0.48
Sursa: prelucrare personala pe baza datelor disponibile pe http://www.trademap.org/tradestat/

In anul 2014 Romania exporta 37.498 tone de lapte la o valoare a exportului de 19.860
euro. Un an mai tarziu, exportul a scazut cu 3.661 tone(0,09%), respectiv cu 1.581 euro(0,79%).

Grafic 16. Pretul exportului de lapte

Pretul de export al laptelui


1
0.8
euro/tona

0.6
0.4
0.2
0
2012 2013 2014 2015 2016
Pret mediu 0.89 0.8 0.53 0.54 0.48

Sursa: prelucrare personala


Pretul mediu de export pentru perioada 2012-2016 este de 0.648 euro, acesta inregistrand
valori descrescatoare intr-un ritm constant. Odata cu scaderea consumului national de lapte, a
scazut si pretul la care acesta era exportat.
Grafic 17. Exportul de lapte

Cantitate exportata (tone)


50,000
45,000
40,000
35,000
Axis Title

30,000
25,000
20,000
15,000
10,000
5,000
0
2012 2013 2014 2015 2016
Cantitate exportata
8,006 23,752 37,498 33,837 47,152
(tone)

Sursa: prelucrare personala

In anul 2016 a crescut exportul de lapte, acesta fiind datorat cresterii productiei de lapte si
scaderii consumulu intern. Asadar, in anul 2016 Romania a exportat cu 9.654 tone de lapte
(25,7%), respectiv 2.762 euro (13,9%) mai mult decat in anul 2014.

Grafic 18. Valoarea exportului de lapte

Valoarea exportului (euro)


25,000

20,000
Axis Title

15,000

10,000

5,000

0
2012 2013 2014 2015 2016
Valoarea exportului
7,190 19,235 19,860 18,279 22,622
(euro)

Sursa: prelucrare personala


1.3.3. Balanta comerciala
Din punctul de vedere al sferei de cuprindere, balanta comerciala poate fi:
- generala, atunci cand cuprinde ansamblul relatiilor comerciale externe ale unei tari, sau
- partiala, daca se refera la relatiile de import si export cu o alta tara sau un grup de tari.
Din punctul de vedere al rezultatelor relatiilor comerciale externe, poate fi:
- activa (excedentara) daca exportul depaseste importul,
- pasiva (deficitara) daca importul depaseste exportul, si
- echilibrata (soldata) cand acestea sunt egale.

Tabel 3. Balanta comerciala


Cantitate
An Imp/exp. Balanta Valoare (euro) Balanta
(tone)
Import 123,162 -115.156 53,317 -47.726
2012
Export 8,006 Nefavorabil 5,591 Nefavorabil
Import 139,370 -115.618 63,168 -48.687
2013
Export 23,752 Nefavorabil 14,481 Nefavorabil
Import 119082 -81.584 54921 -35.061
2014
Export 37498 Nefavorabil 19860 Nefavorabil
Import 150938 -116.801 60275 -41.996
2015
Export 33837 Nefavorabil 18279 Nefavorabil
Import 190709 -145.557 74672 -25.050
2016
Export 47152 Nefavorabil 22622 Nefavorabil
Sursa: prelucrare personala pe baza datelor de pe www.intracen.org

In tabelul de mai sus balanta comerciala a fost calculata ca diferenta intre export si import,
obtinandu-se strict valori negative, respectiv o balanta pasiva (deficitara).
Cap II Strategii de consum durabil

A tri durabil nseamn a tri bine, sntos, n parteneriat i n mod tolerant, a recunoate
valoarea lucrurilor, a le savura i consuma cu plcere. Mai nseamn i a pune pre pe calitate, a
nu alerga dup fiecare tendin a modei, fr a le neglija ns pe toate acestea in de calitatea vieii.
A consuma n mod durabil nseamn a-i aminti c mai binele este dumanul binelui,
nseamn a-i aminti c comunitatea i individualismul sunt pri ale aceluiai ntreg, la fel ca i
parteneriatul i autonomia. Stilul de via durabil este arta de a ti s ne comportm corect n
structurile false. De aceea este nevoie de amndou: de politica de la vrf i de aciunile noastre
de la baz. Doar acionnd mpreun se pot mai apoi nate structuri durabile economice, de
producie i de consum.

Schimbarea obiceiurilor consumatorilor


O schimbare a obiceiurilor consumatorilor presupune n primul rnd o transformare
fundamental a valorilor i a stilului de via. Schimbarea felului de a gndi i de a aciona a
consumatorilor nu poate fi ns impus de mna autoritilor.
Figura 1. Principiile "Strategiei mai bine-altfel-mai puin" propuse de Institutul din Wuppertal
pentru Clim, Mediu i Energie:

1. s trim mai bine n loc de s avem mai multe

2. oraul ca spaiu viu

3. rbdarea i timpul

4. regenerarea solului i a agriculturii

5. de la mormanele de gunoi la reciclare

6. o infrastructur capabil s nvee

7. o economie de pia ecologic

Sursa: Institutul din Wuppertal pentru Clim, Mediu i Energie


Strategia eficienei i suficienei
Pentru a deschide calea spre o societate (mondial) durabil, trebuie s fie stabilite anumite
principii, aa cum sunt cele enumerate mai sus, elaborate de renumitul Wuppertal Institut. Pentru
a pune n practic aceste principii este nevoie de mult curaj i de mult creativitate. n acest sens
vom discuta aici despre dou strategii care vin s se completeze una pe cealalt, dup cum explic
i Ulrich Grober n fragmentul de mai jos:
"Strategia eficienei are ca scop reducerea drastic a consumului printr-o redirecionare a
progresului tehnic. n centru se afl creterea productivitii resurselor la puterea a 4-a, iar pe
termen lung, chiar la puterea a 10-a. O reducere a consumului de resurse naturale la o zecime este,
firete, o provocare colosal pentru oamenii creativi i ntreprinztori, fiind considerat o nou
revoluie tehnologic, cam de aceleai proporii cu Revoluia Industrial(Ernst Ulrich von
Weizscker). Acest proiect ndrzne este totui, n comparaie cu altele, mai puin controversat,
n multe domenii el fcnd chiar subiectul consensului.
Strategia eficienei nu constituie ns dect un nivel al trecerii la o dezvoltare durabil.
Acest nivel trebuie completat i susinut de o alt dimensiune, numit de autorii de la Institutul din
Wuppertal Strategia suficienei. De abia aici este vorba despre necesiti i stiluri de via, despre
o redefinire a calitii vieii. Asta nu nseamn ns sfritul unui trai bun. Cheia este conceptul
noilor modele de bunstare.
O jumtate din ct ai avut, n schimb de dou ori mai bun: acest moto sonor al
ntreprinztorului ecologist din Mnchen, Karl Ludwig Schweisfurth, descrie perfect situaia. Ceea
ce el recomand n ceea ce privete consumul de alimente, poate fi aplicat i asupra altor domenii
de zi cu zi. Civilizaia adept a principiului suficienei se orienteaz dup msura corect i dup
atingerea unui echilibru , ntre bunstarea asigurat de bunurile de consum, cea temporal i cea
spaial.
De ce avem de fapt nevoie, este ntrebarea care se impune aici. i frumuseea este un bun
care ne ine n via. Ni se recomand s ne concentrm asupra optimului, adic asupra lucrurilor
mai bune, asupra calitii, asupra durabilitii, n loc s ne orientm dup valorile maximale. Este
astfel promovat o cultur a auto-limitrii i elegana simplitii - prelund astfel ideile mai vechi
susinute de filosofia artei de a tri .
Pe baza ideii de durabilitate s-a nscut i crescut o micare, o subcultur ecologic la nivel
mondial(Wolfgang Sachs) care a dezvoltat definiii, perspective i propuneri reformatoare
similare. Este vorba de o micare care cuprinde mici iniiative i ntreprinderi, pri din
administraiile publice i instituiile tiinifice, i care a cldit pe baza a nenumrate experimente
un capital de cunotine i competene care constituie fundamentul schimbrilor att de necesare.

CE PUTEM FACE PENTRU A TRI DURABIL

1. Evitarea acumulrii de deeuri


promovarea reciclrii la nivelul productorilor i consumatorilor
folosirea sistemelor refolosibile i rencrcabile
evitarea produselor complicate pentru mpachetat
facilitarea importurilor de produse ecologice
sortarea gunoiului menajer / preluarea i sortarea gunoiului n mod difereniat
achiziionarea produselor cu durat lung

2. Consumul de energie i ap
utilizarea tehnologiilor ecologice
promovarea cercetrii i dezvoltrii n domeniul energiei ecologice
folosirea (sporit) a energiilor regenerabile
diminuarea consumului de ap
folosirea sporit a aparaturii care economisete consumul de energie, respectiv de ap

3. Mobilitate
trecerea la mijloace de transport cu un consum redus de energie
trecerea la transportul n comun

4. Alimentaie
creterea aportului de produse regionale
alegerea alimentelor provenite de pe culturi ecologice
achiziionarea produselor comercializate n spirit de fair-play
achiziionarea produselor de sezon

5. Refolosirea obiectelor
oferirea produselor folosite spre refolosire
achiziionarea produselor cu etichet ecologic
luarea n considerare a ofertelor de nchiriere, second hand i de schimb (mai bine
mprumutm dect s ne cumprm, reele de schimb)
folosirea comun a bunurilor de consum cu trai ndelungat (Car Sharing)

"De abia atunci cnd un produs va aduna puncte la toate nivelele, adic atunci cnd va fi produs
i cumprat n mod corect, respectnd i protejnd natura, animalele i diversitatea lor, fr s
parcurg distane lungi la transport i fiind ambalat astfel nct s nu produc prea mult gunoi, de
abia atunci va fi i durabil."

AGRICULTUR DURABIL

S nvm de la natur n loc s ne dorim s o stpnim i s o manipulm!

Firete c n primul rnd agricultorii sunt cei care au un cuvnt greu de spus pe calea spre
o agricultur durabil, dar i noi cu toii putem ns contribui la acest scop!
cumprnd produse care provin din agricultura durabil;
cumprnd produse regionale care nu au parcurs un drum prea lung pn n magazine;
avnd grij ca n cadrul propriei noastre "agriculturi", cea din grdinile noastre:
s ngrm pmntul cu reziduuri naturale;
s fertilizm pmntul cu precauie sau chiar deloc;
s nu folosim pesticide (mijloace de combatere a duntorilor) i erbicide (mijloace de
strpire a buruienilor);
s plantm, n grdina noastr, plante locale.
Imaginea unei agriculturi durabile

n textul de mai jos sunt amintite cele patru principii care definesc durabilitatea, menite s
contureze o imagine a durabilitii n politica agrar. Dezvoltarea durabil se manifest prin faptul
c:
1. resursele regenerabile nu sunt folosite dect n funcie de rata lor de regenerare;
2. sursele epuizabile de materii prime nu sunt folosite de ctre om dect atta vreme ct ele pot fi
nlocuite, att din punct de vedere material, ct i funcional, cu resurse regenerabile, garantnd
totodat o productivitate mai mare;
3. afectarea mediului ambiant nu depete capacitatea natural de regenerare a factorilor
principali de mediu - aerul, solul i apa;
4. trebuie meninut o echivalen temporar ntre momentul interveniei i timpul de desfurare
a proceselor n natur.

Aceast perspectiv puternic ecologic a conceptului de durabilitate a fost condiionat de


faptul c discuia din jurul durabilitii a fost marcat nc de la nceput de aspecte privind
modernizarea ecologic i instituirea unei noi politici inovatoare a mediului.

O agricultur durabil:
lucreaz cu metode i proceduri care maximizeaz productivitatea solului, totodat
minimaliznd efectele nocive asupra solului, apei, aerului i diversitii speciilor precum
i asupra ranilor i consumatorilor;
aduce n centrul ateniei metode i proceduri menite s prezerve resursele;
i propune s foloseasc ct mai puine mijloace de producie bazate pe resurse
neregenerabile sau pe petrol, ncercnd s le elimine pe termen lung. Acestea urmeaz a fi
nlocuite cu resurse regenerabile;
aplic metode i proceduri aclimatizate cu locul de utilizare;
i implic pe rani, cunotinele i capacitile acestora; este participativ.
Aceast situaie nu trebuie s ne fac s credem c i funciile economice i sociale vor fi tratate
n acelai fel. Aceti factori sunt condiionai de anumite reguli de joc n ceea ce privete distribuia
corect inter- i intra-generaii a resurselor materiale i nemateriale. Componenta economic este,
poate, pn la urm mai important, avnd o importan crucial n dezvoltarea durabil, pentru
c interesele economice trebuie gestionate i reglementate ntr-un mod cu totul special.
Ctigurile realizate astzi cu preul degradrii ecologice sau a exploatrii sociale nu mai pot
fi tolerate ntr-un sistem economic ce se nclin n faa durabilitii.

Extrapolnd toate aceste principii asupra politicii agrare, vom vedea , [c] o politic agrar
durabil [trebuie] organizat astfel nct s fac posibil o agricultur:
1. caracterizat din punct de vedere economic prin aciuni comerciale de succes, care se descurc
fr subveniile de la stat, devenind astfel concurenial. Persoanele angajate n domeniul agricol
nu vor ctiga doar de pe urma producerii unor alimente sntoase i a comercializrii i prelucrrii
preponderent regionale, ci, n sensul unei agriculturi multifuncionale, i de pe urma ctigrii altor
surse de venit din sectorul turistic, prin cultivarea unor materii prime regenerabile sau prin
producerea de energie din mas biologic. La toate acestea se vor aduga i alte surse de ctig,
prin onorarea de ctre stat a unor prime pentru protecia mediului i a rezervaiilor naturale;
2. caracterizat din punct de vedere ecologic de faptul c manipuleaz resursele naturale sol, aer
i ap astfel nct acestea sunt protejate fa de influenele negative de durat. Concret, asta
nseamn c ngrmintele i substanele care protejeaz plantele trebuie s fie folosite n mod
economic i cu mult grij, astfel nct pmntul i apele aflate n apropierea suprafeelor cultivate
s nu fie afectate. Culturile trebuie s permit prezervarea unui mediu caracterizat prin diversitatea
speciilor, urmnd s ncurajeze i potenialul genetic al plantelor de cultur sau al raselor de
animale de cas mai vechi;
3. caracterizat din punct de vedere social de asigurarea locurilor de munc n mediul rural;
4. caracterizat din punct de vedere etic de protecia animalelor, astfel nct animalele de producie
s fie tratate n mod corespunztor i s nu fie chinuite inutil;
5. care ridic protecia consumatorilor la rangul unei noi paradigme politice. Un compromis istoric
a fost fcut n agricultur dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial n sistemul de producie fordist,
care furniza, n schimbul securitii veniturilor, resurse alimentare suficiente pentru spaiile de
aglomerare urban i pentru cei angajai n sectorul industrial. Odat cu transformarea structurii
sociale, acest compromis a nceput s fie periclitat. Scepticismul din ce n ce mai mare fa de
subvenionarea permanent a anumitor produse, indiferent de calitatea acestora i efectul pe care
l avea producerea lor asupra terilor, se justific prin dezvoltarea unor noi clase sociale, cu
pretenii ridicate fa de produsele alimentare.

Produsele cele mai cerute sunt alimentele sntoase, cu coeficient nutriional ridicat i care
iau n considerare principiile stipulate de protecia mediului i a animalelor. Consumatorii au
nceput s se informeze asupra provenienei bunurilor cumprate, iar companiile productoare de
produse alimentare ajut la transformarea unei culturi a nencrederii ntr-una a ncrederii.
Ceteanul matur politic este chemat s susin, prin felul n care cumpr, o politic agrar
durabil, sprgnd cercul vicios al concurenei preurilor din comerul cu amnuntul."

CULTURILE BIODINAMICE

Peste tot n lume, tot mai muli agricultori i cultiv produsele n mod "biodinamic" sau
"organic". Dar ce nseamn toate acestea? n primul rnd nseamn c sunt folosite tehnici care nu
fac uz de substanele i tehnologiile chimice i genetice ale industriei agricole, concentrndu-i
activitatea pe principiile ecologice.
Fr a se face rspunztori de "efectele secundare" nocive, ei i cresc astfel veniturile,
innd sub control duntorii i pstrnd fertilitatea solului. Un fapt important n acest sens este c
agricultorii au renunat la monoculturile ntinse aa cum au aprut ele n multe locuri n decursul
colonizrii.
"Ei cultiv o mare diversitate de fructe dup principiul rotaiei, astfel nct insectele, atrase
de cte o anumit specie, s dispar cnd sunt plantate altele. tii c nu este bine s exterminm
toi duntorii, pentru c astfel am elimina i dumanii lor naturali, care in n via un ecosistem
sntos. n loc de a se folosi de ngrminte artificiale, aceti rani i fertilizeaz culturile cu
ngrminte lichide i reziduuri de plante, dnd napoi pmntului materiile organice, care se
ntorc astfel n circuitul biologic."
Culturile biodinamice sunt durabile, pentru c se afl pe aceeai linie cu principiile
ecologice. Ele in cont de ntregul sistem ecologic, care este extrem de complex i n care i de pe
urma cruia triete, adaptndu-se la ciclurile naturale. Aceast metod holistic este o
component central a oricrei proceduri care se dorete durabil.
"ranii care se ocup cu o agricultur biologic tiu c un sol fertil este un sol viu, care
conine pe fiecare centimetru cub miliarde de organisme vii - un ecosistem complex aadar, n care
substanele vitale se mic n cicluri de la plante spre animale, transformndu-se apoi n
ngrminte i de acolo n bacterii de sol, i ajungnd mai apoi din nou n plante. Energia solar
este combustibilul natural care face s funcioneze aceste cicluri ecologice."
Deseori s-a spus c printr-o astfel de metod de producie durabil nu se poate acoperi
necesarul alimentar al populaiei mondiale, aflate ntr-un proces de cretere extrem de rapid.
Totui, avnd n vedere rezultatele experienelor i cercetrilor conduse n ultimii ani, acest
argument s-a dovedit a nu fi valabil. Fritjof Capra rezum cteva rezultate interesante obinute la
o conferin internaional privind agricultura durabil, care a avut loc n 1999 la Bellagio, n Italia:
La Bellagio, oamenii de tiin au raportat "c o serie de proiecte experimentale de mare
ntindere, efectuate pe tot cuprinsul lumii, n cadrul crora s-au utilizat tehnici agro-ecologice -
alternana fructelor, intercropping (cultivarea altor plante n paralel), folosirea mulcilor i a
compostului, construirea de terase, de circuite de ap etc. - au dat rezultate spectaculoase, n mare
parte n zonele lipsite de alte resurse, despre care se credea c nu pot produce cantiti excedentare
de hran.

De exemplu, unele dintre aceste proiecte agro-ecologice, la care au participat aprox. 730
000 de gospodrii rneti de pe ntreg continentul african, au condus la profituri crescute cu ntre
50 i 100 de procente, n tot acest timp fiind nregistrat o scdere a costurilor de producie,
veniturile acestor gospodrii crescnd n mod considerabil - uneori chiar de pn la zece ori. S-a
vzut astfel mereu c agricultura biodinamic nu crete doar producia, oferind o palet larg de
beneficii ecologice, ci ajut n mod clar i ranii productori."
"Cine cumpr produse realizate n mod fairplay i asum o rspundere global, cine
cumpr alimente provenite din agricultura biologic, ne protejeaz att pe noi, ct i mediul
nconjurtor, cine pune pre pe calitatea regional i investete n mrfuri locale, se ngrijete
pentru relaxarea tranzitului de mrfuri, asigur locuri de munc i creterea economic n zonele
rurale."
Un consum durabil poate fi promovat prin urmatoarele cai:

1. publicitate:mass-media, presa, pliante-imagini clare cu modul in care poate ajunge in


viitor planeta si omenirea, documentare
2. cursuri in domeniu (firme care doresc sa aiba o anumita activitate ar treb sa se informeze
cu privire la ce implica domeniul lor de act si ce influente are asupra vietii ) si la scoala
3. prin lege, rezultand si sanctiuni
4. transparenta
5. investitie considerabila
6. preturi variate

Dupa cum stim, mass-media are o influenta hotaratoare in ceea ce priveste consumul.
Mass-media ar trebui sa prezinte beneficiile a ceea ceinseamna un consum durabil si
consecintele in cazul contrar.
Si dupa cum stim educatia in a consuma durabil trebuie sa inceapa de la varste cat mai
fragete, introducerea unui curs optional in scoala in acest sens ar ajuta foarte mult pentru a asigura
un viitor cat mai sanatos.
Concluzii

a. n Romnia, piaa lactatelor este considerat ca avnd potenial de cretere deoarece, n


prezent, se nregistreaz cel mai sczut consum de lactate proaspete din Uniunea European.
b. Agricultura si cresterea animalelor reprezinta, in ultima perioada, domenii carora li se
acorda din ce in ce mai multa importanta, atat de catre stat, care si-a asumat o politica de
subventii destul de generoasa, in conformitate cu practica europeana, cat si de catre cei ce cauta
noi posibilitati de investitii.
c. Conform ultimului Raport emis de INSSE, cantitatea de lapte de vac colectat de unitile
procesatoare a sczut n perioada 1.I-30.XI.2015 cu 8,4%.
d. Laptele este foarte important in nutritie si nu este nevoie sa fie consumat in cantitate foarte
mare pentru a profita de beneficiile sale. De fapt un pahar de lapte ofera la fel de multa vitamina
D ca si 100 grame de somon, la fel de mult calciu ca si 200 grame de broccoli, la fel de mult
potasiu ca si o banana mica, la fel de multa vitamina A ca si un morcov si la fel de mult fosfor
ca si 200 grame de fasole gatita.
e. Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 22.030 tone (34,3%) n primele nou luni ale
anului fa de aceeai perioad a anului trecut. n luna septembrie 2016, laptele de vac colectat
f. Din 2015 pana in 2016 Romania a continuat sa importe cantitati tot mai mari, inregistrand
o crestere cu 39.771 tone(26,34%), respectiv 14.397euro (23,07%).
g. Pretul mediu de import este de 0.478 euro/tona.
h. Piaa romneasc a lactatelor este estimat la peste un miliard de euro anual, ns circa 40%
reprezint piaa nefiscalizat, conform ultimelor estimri.
i. Pretul mediu de export pentru perioada 2012-2016 este de 0.648 euro
j. Balanta comerciala a fost calculata ca diferenta intre export si import, obtinandu-se strict
valori negative, respectiv o balanta pasiva (deficitara).
k. Strategia eficienei nu constituie ns dect un nivel al trecerii la o dezvoltare durabil.
l. Pe baza ideii de durabilitate s-a nscut i crescut o micare, o subcultur ecologic la nivel
mondial(Wolfgang Sachs) care a dezvoltat definiii, perspective i propuneri reformatoare
similare.
m. Pentru a trai durabil trebuie sa avem in vedere: evitarea acumulrii de deeuri, consumul de
energie i ap, mobilitate,aalimentaie, refolosirea obiectelor.
n. S nvm de la natur n loc s ne dorim s o stpnim i s o manipulm!
o. agricultur durabil lucreaz cu metode i proceduri care maximizeaz productivitatea solului,
totodat minimaliznd efectele nocive asupra solului, apei, aerului i diversitii speciilor
precum i asupra ranilor i consumatorilor; aduce n centrul ateniei metode i proceduri
menite s prezerve resursele; i propune s foloseasc ct mai puine mijloace de producie
bazate pe resurse neregenerabile sau pe petrol, ncercnd s le elimine pe termen lung. Acestea
urmeaz a fi nlocuite cu resurse regenerabile; aplic metode i proceduri aclimatizate cu locul
de utilizare; i implic pe rani, cunotinele i capacitile acestora; este participativ.
p. Peste tot n lume, tot mai muli agricultori i cultiv produsele n mod "biodinamic" sau
"organic".
q. Culturile biodinamice sunt durabile, pentru c se afl pe aceeai linie cu principiile ecologice.
Ele in cont de ntregul sistem ecologic, care este extrem de complex i n care i de pe urma
cruia triete, adaptndu-se la ciclurile naturale. Aceast metod holistic este o component
central a oricrei proceduri care se dorete durabil.
r. Unele dintre proiectele agro-ecologice, la care au participat aprox. 730 000 de gospodrii
rneti de pe ntreg continentul african, au condus la profituri crescute cu ntre 50 i 100 de
procente, n tot acest timp fiind nregistrat o scdere a costurilor de producie, veniturile
acestor gospodrii crescnd n mod considerabil - uneori chiar de pn la zece ori.
s. Mass-media ar trebui sa prezinte beneficiile a ceea ceinseamna un consum durabil si
consecintele in cazul contrar.