Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

1.Introducere.....................................................................................................................2

2. Scurt istoric....................................................................................................................3

3. Statia de tratare,captare,pompare din or. Vadul lui voda..............................................5


3.1 Statii de Pompare ........................................................................................................6
3.2 Statia de Tratare ..........................................................................................................8

4.Statia de Tratare din mun.Chisinau .............................................................................10


4.1.Principiul de functionare...........................................................................................13

5.Statia de Epurare din mun.Chisinau.............................................................................14


5.1Principiul de functionare............................................................................................15

6.Anexe pe reeaua de canalizare.....................................................................................16

7.Concluzie......................................................................................................................19

1
1.INTRODUCERE

Nimeni nu poate contesta rolul


deosebit al substanei pe care Leonardo da
Vinci o numea seva vieii pe pmnt. n
mitologie apa era vzut n diferite
ipostaze: ca element al genezei, al
vitalitii, al regenerrii i al nvierii, al
nemuririi sau al tinereii venice.
Importana apei se evideniaz n multe
domenii. St la baza existenei biosferei, e
mediu de via pentru plantele acvatice, are
energie cinetic i potenial utilizabil
pentru om i necesar naturii, e principalul agent de modelare a reliefului, e agent de
rcire n tehnic dar i n natur, e materie prim n economie, e cale de transport
pentru ambarcaiuni dar i pentru substane dizolvate, e mijloc de igien pentru splat
i pentru diluat i ndeprtat poluani, e agent terapeutic (bi, cure de ape minerale...).
Apa a fost de-a lungul timpului elementul esenial pentru nfiinarea i existena unor
aezri umane. Preuit de-a lungul istoriei, ameninat i amenintoare, apa a ajuns,
n ultimul secol, s suporte modificri majore datorit polurii i interveniei haotice a
omului n mediul nconjurtor.
Apa potabila igienica este una din resursele in scadere cu care se confrunta
populatia planetei in continue crestere. Aceasta resursa insuficienta poate deveni in
scurt timp un lux.Totusi exista o gama larga de procedure pentru dezinfictarea apei
potabile.Adesea, apa bruta ce contine impuritati bacteriologice, de exmplu, apa de
suprafata este folosita in procesul de recuperare a apei potabile :. Dezinfectia este
absolut necesara in acest caz. Alegerea unei metode potrivite pentru dezinfectia apei
potabile trebuie sa fie combinata cu cerintele locale pentru a oferi o siguranta maxima
microbilogica si un risc minim de contaminare nedorita . Trebuie sa se ia in
considerare faptul ca legile locale permit folosirea doar a anumitor dezinfectanti
pentru tratarea apei potabile .
Sistemul public de alimentare cu ap potabil reprezint ansamblul construciilor i
terenurilor, instalaiilor tehnologice, echipamentelor funcionale i dotrilor specifice,
prin care se realizeaz serviciul public de alimentare cu ap potabil.Sistemul public
de alimentare cu ap potabil este format din urmtoarele componente: captri,
aduciuni, staii de tratare a apei brute, staii de pompare, rezervoare pentru
nmagazinarea apei potabile, reele de distribuie, branamente pn la punctul de
delimitare.

2
2.Scurt istoric

In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare, volumul caruia


echivaleaza cu 181,0 mii m3, in numar de 50 rezervoare. In ultimii ani volumul apei
livrate pe zi, din motive cunoscute, a scazut brusc si constituie in total 190,0 mii
m3/zi.Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin, dar nu in ciclul
integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de prelucrare a namolului,
care este inlocuita cu platformele de namol). Apele uzate se transporta prin reteaua de
canalizare cu lungimea 900 km.
Dezvoltarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare a capitalei in trecut, in
general, a corespuns ritmului de constructie a orasului, dar din pacate, nu a evoluat
constant.
In anul 1905 a fost forat primul put artezian cu adancimea de 135 m pe teritoriul
fostei Directii "Apa-Canal", care functioneaza si in prezent. In anul 1925 a fost forat al
doilea put artezian, iar in anul 1937 - al treilea. Pana la anul 1940 functionau trei puturi
arteziene.In perioada ulterioara au fost construite castele de apa, care reglementau
volumele de apa, pe str. Kotovski si str. Livezilor. Capacitatea apeductului orasenesc a
atins un obiectiv de 5500 m3/zi.Pana la finele anilor 50, apeductul din Chisinau se
dezvolta din contul orizontului acvifer subteran; 1948-1951 - priza de apa Balsevski,
1953-1954 - priza de apa Petricani, 1957-1958 - priza de apa Malina Mica, 1967-1969 -
prizele de apa Ialoveni si Ghidighici.Inca in secolul trecut arhitectul Alexandru
Bernardazzi a argumentat necesitatea utilizarii apei din fluviul Nistru, afirmand ca
apeductul din fluviul Nistru este scopul final la care urmeaza sa tinda Directia
oraseneasca Chisinau. Anume de aceea, prin hotararile Guvernului republicii si
autoritatilor orasenesti dezvoltarea de perspectiva a retelelor de alimentare cu apa a fost
orientata spre dezvoltarea apeductului Nistru.In anul 1928 a fost construita prima Statie
de pompare canalizare.In anul 1968 a fost pusa in functiune o parte din complexul
instalatiilor de epurare - tratarea mecanica.In anul 1974 a fost data in exploatare prima
transa a complexului de epurare, cu capacitatea de 200 mii m3/zi.In anul 1976 a fost
pusa in functiune a doua transa cu capacitatea de 125 mii m3/zi si in anii 1983 - 1984

3
capacitatea respectiva a fost majorata cu 115 mii m3/zi. In rezultat, capacitatea stabilita
a instalatiilor de epurare a atins cifra de 440 mii m3/zi.
S.A. "Apa-Canal Chisinau" asigura cu apa potabila, evacuarea si epurarea apelor
uzate in decurs de 24 ore circa 800 mii locatari.
Sarcina prioritara a activitatii este furnizarea pentru locuitorii din capitala, la un pret
real, a serviciilor de alimentare cu apa potabila calitativa, de evacuare si epurare a
apelor uzate, in conformitate cu normele si standardele Republicii Moldova.
In scopul realizarii sarcinilor sus-mentionate sunt identificate in permanenta
posibilitatile de eficientizare a functionarii intreprinderii si modernizarii ei. Au demarat
lucrarile de implementare a unor tehnologii moderne, inclusiv de reabilitare a retelelor
de alimentare cu apa, in baza unor noi materiale si utilaje, de aplicare a metodelor pur
ecologice de tratare a apei, proiectelor de producere a energiei electrice etc. Realizarea
Contractului " Masurarea volumului de apa la retelele magistrale si controlul
functionarii statiilor de pompare" prevede instalarea si inlocuirea contoarelor, aparatelor
de masurare a presiunii si nivelului de apa la statiile de pompare, fapt ce a contribuit la
sporirea eficientei sistemului de alimentare cu apa si reducerea pierderilor de apa.
In cadrul Contractului incheiat cu Compania "Todini Costruzioni Generali" (Italia) a
fost realizat unul din cele mai grandioase subproiecte: au fost construite si inlocuite
retelele de alimentare cu apa din 76 sectoare, lungimea generala a carora constitue 111,6
km.In cadrul S.A. "Apa-Canal Chisinau" activeaza 2300 angajati, valoarea fondurilor
fixe echivaleaza cu miliarde lei.
La fondurile de productie fixe ale S.A. "Apa-Canal Chisinau" se refera urmatoarele:
Statia de apa Nistru, Statia de tratare a apei, care asigura tratarea apei din fluviul
Nistru;
137 puturi arteziene din care, la moment, functioneaza 76, aprovizionand cu apa
potabila mun. Chisinau;
29 statii de pompare a apei;
statiile de epurare din mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda, Durlesti, com. Colonita.

S.A. "Apa-Canal Chisinau" este o intreprindere comunala importanta din mun. Chisinau
si detine un rol primordial in domeniul alimentarii cu apa in Republica Moldova. Din
1997 a fost reorganizata in Societate pe actiuni, cu capitalul de stat de 100%, iar in anul
2000 fiind transmisa in proprietatea publica a mun. Chisinau.

4
3. Statia de Captare Nistru din or.Vadul lui Voda

Princiala sursa de alimentare cu apa potabila a mun.Chisinau este


fluviul Nistru.Statia de captare a apei brute din r.Nistru se afla in
regiunea localitatii orasului Vadul lui Voda ,si are 2 statii de
pompare (treapta I si treapta II).Prima statie fiind construita in 1958 si
avind capacitatea de productie 76,8 mii m3/zi,iar a doua statie fiind
construita in 1971 cu capacitatea de productie 340,8 mii m3/zi.
Calitatea apei captate din r.Nistru are un caracter instabil si este
influentat de factorul sezonier :vara-toamna predomina apa de
ploi,primavara de zapada topita,iar in peridoada de iarna predomina
apele freatice.
Regimul de functioanare a statiei de captare se realizeaza in conformitate cu
parametrii apei :apa este atribuita clasei hidracarbonat-calcinat,in timpul viiturilor de
ploi se observa o sporire a gradului de substante in suspenzii a apei. Mai jos de gura
varsarii r.Raut,calitatea apei in r. Nistru scade brusc ,in ea apar incluziuni de amoniac-
pina la 0,5 mg/l,fenol-pina la 0,003 mg/l si alte substante nocive.
In functie de nivelul r.Nistru sunt puse in lucru gratare care au functia de retinerea
impuritatilor grosiere. La moment actual doar 2 gratare functioneaza.

5
3.1 Statiile de Pompare

Statia de pompare treapta I are capacitatea de productie de 340,8 mii m3/zi. Cladirea
statiei de pompare a apei,treapta I SAN-1 sau Statia de pompare nr.I a fost construita in
1971 si prezinta un edificu din beton armat cu dimensiunele 30x24 m,amplasata pe
malul r. Nistru. Statia este dotata cu 4 pompe orizontale de tip centrifuga,cu capacitatea
6300 m3/h,actionate de motoare electrice de tensiune inalta(600 V)cu puterea de 1600 si
cu capacitatea de 1600 m3/h actionate de motoare electrice de tensune inalta (600 V) cu
puterea de 500 kw. Statia este dotatacu utilaje de ridicare necesare pentru montare-
demontare motoarelor si pompelor,in lucru sunt antrenate permanent 2 pompe(oprirea
timp de 6 ore pe timp de noapte ),2 fiind de rezerva. Pompele electrice de la statie nu
sunt dotate cu convertizatoare electrice care ar micsora esential consumul de energie
electrica.
Statia de pompare veche trepta Ia de capatare a apei brute are o capacitate de productie
de 76,8 mii m3/zi.

6
A fost construita in 1958 si partial reconstruita in 1972. La statie sunt instalate 2 pompe
orizontale de tip centrefuga,cu capacitatea de 3200m3/h,actionate de motoare electrice
de tensiune inalta,cu puterea de 500kw,care sunt situate pe un ponton plutitor,astfel
avind posibilitatea de a urmari fluctuatiile nivelului de apa in riu. Acestea pompe
asigura pomparea apei din riu in lacul de acumulare cu capacitatea de 500 mii m3/,care
are menirea de rezervor de balansare. Anul montarii utilajelor ese 1983.

7
3.2 Statia de Tratare
Statia de tratare a apei este situata linga statia de captare a apei in localitatea Vadul lui
Voda.Ca si statia se tratare din or.Chisinau statiza de tratare din Vadul lui Voda are
ecelasi principul de functionare,adica de tratare a apei;tratarea se efectueaza cu ajutorul
reagentilor chimici si hipoclorit de sodiu.
Procesul de tratare consta din :
cuagularea substantelor in suspensie
sedimentarea cuagulate
trecerea apei prin filtre
dezinfictarea cu hipoclorit de sodiu.
Apa bruta pompata este transportata intr-un colector in care se adauga reagentul
chimic(cuagulant).Cuagulantii sunt pastrati intz-un depozit de cuagulare ,de acolo se
extrage o anumita cantitate de reagent shi se introduce in apa.

Procesul de cuagulare consta in procesul de marire a dimensiunii particolei disperse in


rezultatul interactiunii lor si unirii in agregate.In purificarea apelor reziduale cuagularea
se efectueaza cu scopul accelerarii procesului de sedimentare.Cuagularea poate avea loc
de sinestatator sau sub actiunea proceselor fizico-chimice,si sub actiunea unor substante
speciale numita agenti de cuagulare.
Agentii de cuagulare in apa formeaza fulgi a hdroxizilor de metale,care sub actiunea
fortei de gravitatie se sedimenteaza.Fulgii au capacitatea de captare a particolelor
coloidale si suspendate si de le agrega .Efectutul de cuagulare a agentului dat depinde
de valenta lui.Cu cit este mai mare valenta cu atit efectul de cuagulare este mai mare.
Ca coagulant se foloseste sulfat de alumini (Al2(SO4)3)si fluaculant C-577,A-100.
Procesul de amestecare se efectueaza in camera de amestecare longitudinala(amestecrea
se face pe lungime).

8
Dupa sedimentare apa este filtrata .

Dupa filtrare apa este dezifictata cu hipoclrotul de sodiu(NaCLO)care se introduce in


apa intr-o anumita doza.Acest dezinfictant se pastreaza intr-o camera apartesi este sub o
stricta evidenta de operator.Doza este introdusa in anumit timp cu ajutorul dozatorului
de lichid ce pompeaza o anumita cantitate la un anumit timp.

9
In momentul actual statia dispune de doua pompe dozatoare mai performante si cu o
capacitate mica de cheltuieli de energie electrica.

4. Statia de tratare din mun.Chisinau

10
Statia de tratare a apei din Nord-estul orasului Chisinau a fost construita in 3 trepte:
Treapta I. 1972
Treapta II. 1977
Treapta III. 1979
Capacitatea totala a instalatiilor apeductului de apa din fluviu constitue 384,9 mii m3/zi,
conducta de apa subterana 137 puturi arteziene, din care 76 functioneaza iar 61 dintre
acestea construite in perioada catastrofei ecologice a fluviului Nistru provocata de
avaria produsa la Combinatul de Producere a caliuliu din Stebnikovsk ( Ucraina) sunt
conservate.
Captata la Vadu lui Voda din riul Nistru apa bruta este condusa spre Statia de Tratare a
Apei din Chisinau. Captarea apei se efectueaza in amonte de oraselul Vadul lui Voda cu
2 km. Captarea este amplasata la o distanta de 22 km de Chisinau si apa este pompata si
transportata prin trei conducte de aductie.Apa bruta este transportata prin 3 tevi care au
diametrul de 1000mm,1200mm si 1400mm,ce ne pot asigura transportul a 200mii m/zi
si constituie 1/5 din debitul Nistrului. Statia de tratare a apei STA are menirea de a trata
apa bruta din fluviul Nistru si de a livra apa potabila consumatorilor.
Statia de tratare este amplasate pe o suprafata de 18 ha la intersectia strazilor Studentilor
si Mihai Sadoveanu. STA a fost proiectata in conformitate cu SNIP II 31 78 .
Totodata STA este impartita in 3 trepte. Productivitatea totala a STA este 350 mii m3/zi
ceea ce fiecarei trepte ii corespunde :
Treapta I 125mii m3/zi
Treapta II 100mii m3/zi
Treapta III 125 mii m3/zi
Treapta II si III au acelasi bloc de distributie a apei la instalatiile de tratare, treapta III
are bloc aparte de distributie a apei. Aductia apei la treapta I si II se face prin II
conducte, una cu d=1200 mm si un d=1400mm care sunt confectionate din otel. La
11
treapta III apa este transportata printr-o conducta cu d=1000mm care este confectionata
din beton armat.
4.1 Principiul de functionare
Apa de la SP II prin trei conducte este transportata la ST la amestecatoare (2
buc.), amestecatoarele sunt tip coridor, 7 coridoare ce formeaza 6 cotituri a torentului
de apa. Timpul de retinere a apei in amestecator este de aproximativ 2 min. din
amestecatoare apa este distribuita in 17 camere de reactie cu dimensiunile 12x19.5 m.
Viteza ascensionala a apei este de 1,37 m/s in regim normal si 1,8 m/s in regim fortat.
Pentru imbunatatirea regimului de lucru, camerile de reactie sunt impartite fiecare in 2
sectii, paralel curentului de apa, iar fiecare sectie in parte, la randul sau este impartita
inca in 5 parti perpendicular curentului de apa. Din camerile de reactie apa nimereste in
decantoare orizontal longitudinale ( 17buc.). Camera de reactive este despartita de
decantoare printr-un perete inecat ( deversor inecat) dupa acest deversor mai exista alt
perete suspendat in apa de inaltimea decantorului. Functia lui este de a devia curentul de
apa din partea de jos a decantorului. Decantoarele au o dimensiune in plan de 12x63m.
Fiecare decantor este impartit in 3 sectii paralel curentului de apa. Viteza de sedimentare
a materialelor in suspensie este de 0.41 mm/s, viteza orizontala a apei este de 8 mm/s.
Decantoarele sunt prevazute cu sistema de evacuare a namolului hidraulic, fiecare sectie
este dotata cu cate 2 conducte d=400mm.

Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute, a fost
instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale
statiei de pompare.
Filtrarea apei se efectueaza prin metoda gravitationala la baza careia este pusa
greutatea apei. Apa se transporta la filtre si se varsa in camere de filtrare care sunt
formate ditr-un aliaj din mai multe substante purificatoare ( ceolit,nisip,carbune activ,
solutia de sulfat de aluminiu etc).

Apa varsata pe filru sub greutatea proprie patrunde in filtru unde se purifica de
substante solide de marimi mici.Aceasta metoda gravitationala de filtrare a apei este
rentabila deoarece apa se autofiltreaza adica nu necesita mecaniste electrice de drenaj si
12
are loc o economie de energie electrica. Apa dupa spalarea filtrelor prin conducta de
canalizare nimereste in decantor, dupa limpezire aceasta apa este folosita cu apa tehnica
la intreprinderile industriale din oras, la turbiditatea apei dupa STAS nu trebuie sa
depaseasca 50mg/dm3.

La statia de filtre, a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de


intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de
spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat.
Dupa filtrare apa nimereste in RAP care are volumul de 50 de mii m3 din RAP o parte
din apa gravitational nimereste in reteaua de distributie a orasului iar alta este
transportata la SP III de unde apoi cu ajutorul pompelor este pompata in reteaua de
distributie a raioanelor Ciocana si Rascani.

5.Statia de Epurare a apei din mun.Chisinau

13
Statia de epurare a apei este un complex de constructii ingineresti din sistemul de
canalizare al municipiului destinat pentru epurarea apelor uzate.
Epurarea apelor uzate din mun. Chisinau se efectueaza la Statia de epurare cu
capacitatea de 440 mii m3/zi, capacitatea de productie fiind 340 mii m3/zi la cursul
apelor uzate, si 210 mii m3/zi la prelucrarea namolului pe platformele de namol; Afara
de aceasta, in gestiunea intreprinderii se mai afla inca 3 statii de epurare a apelor uzate:
SE Vadul lui Voda 5,2 mii m3/zi, SE Durlesti 0,7 mii m3/zi, SE Colonita 0,4 mii
m3/zi. In corespundere cu relieful localitatii si schema generala de canalizare, reteaua de
canalizare a municipiului este deservita de 25 statii de pompare a apelor uzate.
Lungimea totala a retelelor de canalizare, aflate in gestiunea S.A. "Apa-Canal Chisinau"
constituie 921,7 km. Materialul tevilor: ceramica, azbociment, beton, beton armat, otel,
fonta, polietilena. Uzura retelelor constituie 62,2 la suta.
Statia de epurare se extinde pe o suprafata de 86 de ha.Prima treapta a statiei de
epurare a fost data in exploatare in 1972,a doua si a treia treapta corespunzator in 1977
si 1982.
Purarea apelor uzate este bazata pe doua procese :procesul de epurare mecanica si
proesul de epurare biologic,de aceea in component statiei de epurare in intra asha
instalatii ca:gratare,deznisipatoare,decantoare primare ,aerotunuri,decantoare
secundare,rezervoare de contact,metantancuri,platform de namol.
In timpul de fata statia de epurare se confrunta cu dificultati enorme la indeplenirea
regulamentului tehnologic de epurare a apelor uzate si de prelucrare a namolului,din
cauza uzurii obiectelor. Nefinisarea obiectelor si instalatiilor de preucrare a namolurilor
formate la SE provoaca un miros neplacut in jurul statiei.

5.1Principiul de functionare

14
Epurarea mecanic realizeaz n prima etap ndeprtarea materiilor grosiere n
suspensie, mai mari de 8 milimetru, n general solide organice plutitoare, prin reinerea
lor pe grtare i site. n a doua etap, prin procese de decantare gravitaional, n
instalaii numite deznisipatoare, se ndeprteaz suspensiile constituite din particule
minerale (sol i nisip). Materiile grosiere se ndeprteaz pentru protejarea pompelor i
evitarea nfundrii conductelor. Apele uzate, dup primele dou etape, sunt conduse n
instalaii numite decantoare primare, unde se sedimenteaz restul de substane n
suspensie i parial cele aflate n dispersie coloidal, care contin i substane organice.
Exist mai multe tipuri de decantoare, n funcie de natura apelor i procedeul aplicat.
Decantoarele sunt construcii din beton de form dreptunghilar sau radial n care apa
uzat curge cu vitez mic pentru a grbi depunerea particulelor n suspensie. Namolul
rezultat din depuneri e colectat, periodic i evacuat din instalaie. Unele staii de epurare
mecanice sunt prevzute suplimentar cu separatoare de uleiuri i grsimi.Dupa
decantoare apa este transportata in bazin cu namol active unde se efectueaza epurarea
biologica datorita unor microorganisme.

Zilnic, la Staia de epurare sunt prelucrate circa 150 mii m cubi de ap uzat, capacitatea
total, ns, fiind de circa 400 mii m cubi. n ultimii ani, dei s-a redus volumul de ape
uzate, a crescut proproional nivelul lor de poluare.
15
6. Anexe pe reeaua de canalizare

6.1. Racorduri
Racordurile asigur reluarea apelor uzate menajere de la utilizatori n reeaua publicde
canalizare
Racordul cuprinde:
cmin de racord; se amplaseaz n incinta proprietii pentru locuine individuale
sau n spaiul public pentru locuine colective; se execut etan i va asigura
accesul la racord;

canal de racord; se execut din tuburi circulare DN = 100 ... 200 mm;

legtura ntre canalele de racord i colectorul stradal se face prin piese speciale,
executate conform(SR EN 2952/1997);

n localiti cu terenuri macroporice, cu densitate mare a construciilor, fiecare canal de


racord, sau mai multe se leagla un cmin de vizitare al colectorului stradal;
Cnd colectorul stradal are adncimi mari un racord sau mai multe sunt preluate printr-
un cmin de vizitare pe colector.

16
6.2. Guri de scurgere
Gurile de scurgere servesc pentru colectarea i descrcarea apelor meteorice n reeaua
de canalizare;
uzual sunt sub form de cmine circulare, acoperite cu grtar i legate la reeaua de
canalizare prin tuburi DN=150 mm.
Se clasific dup n:
guri de scurgere cu depozit i sifon; cf. STAS 6701/1982 acestea pot fi tip Acu
grtar carosabil i tip Bcu grtar necarosabil; sifonul are rolul de a opri gazele
din canalizare s ajung n aer; vor firespectate prevederile din SR EN 124/1996;
guri de scurgere fr sifon i depozit; utilizate n procedeul divizor, pe reeaua de
canalizare meteoric i numai pe strzi asfaltate unde cantitatea de materii n
suspensie sau alte depuneri carepot fi antrenate n reea sunt reduse (inexistente).

Gurile de scurgere se amplaseaz:

pe rigola strzii, amonte de trecerea de pietoni;


n interseciile mari la limita cu trotuarul, pe spaii necirculate;
pe platforme amenajate cu pante n spaiile mai puin circulate.

Distana ntre gurile de scurgere se va stabili riguros pe baza debitului capabil al


rigolei(funcie de panta strzii i coeficientul de rugozitate al rigolei) astfel nct nivelul
maxim al apei n rigol (la ploaia de calcul) s fie sub nivelul superior al bordurii
(5cm). n interiorul cminului gurii de scurgere este recomandabil s se instaleze un
recipient pentru simplificarea curirii gurilor de scurgere de materii gravimetrice care
s poat fi scos mecanizat.

17
6.3. Cmine de vizitare
Cminele de vizitare sunt construcii verticale care realizeazm legtura ntre colectorul
de canalizare i strad. Conform SR EN 752/2008, cminele de vizitare au rolul:

s permit accesul personalului de operare la colectoare;


s asigure ventilarea reelei.

Cminele de vizitare se amplaseaz:


pe aliniamentele canalelor;
n seciunile de schimbare a diametrelor i direciei n plan vertical i orizontal;
n seciunile de intersecie i racordare cu alte canale;
n seciunile unde este necesar splarea reelei.

Cmine de vizitare de trecere se vor prevedea i executa n conformitate cu STAS


2448/1982 i cu SR EN 1917/2005.

Distanele ntre cmine se vor considera:


50 60 m pentru colectoare cu DN 500mm;
75 100 m pentru colectoare semivizitabile DN 1.500 mm;
120 150 m pentru colectoare vizitabile DN 1.800 mm.
18
Cminele de vizitare trebuie s cuprind:
rigol deschis profilat hidraulic;
camer de lucru (deasupra rigolei): min. 1,0 m (sau latura 1,0 m) i nlimea
min. 1,80 m;
co (tub) acces de la suprafa: min. 0,8 m;

capac asigurat: carosabil sau necarosabil funcie de amplasament;


trepte montate n perei pentru facilitarea accesului la rigol.
Cmine de vizitare de intersecie.
Se amplaseazla intersecia a 2 sau mai multe colectoare; n cazul colectoarelor mari se
transform n camere de intersecie. Pentru intersectarea canalelor cu DN 500 mm se
impune realizarea unei racordri care s realizeze:
amestecul celor 2 cureni fr fenomene hidraulice care s deterioreze contrucia;
forma racordrii va trebui s evite zonele stagnante n care pot produce depuneri.

7.Concluzii:

In urma stagierii practice efectuate pe teritoriul Statiei de Tratare,Captare ,Pompare a or.


Vadul lui Voda si Statiilor de Tratare si Statia de Epurare a mun.Chisinau am ajuns la
urmatoarele concluzii:

1. Utilajele de pompare ale ambelor statii de pompare (or. Vadul lui


Voda)sunt depasite,iar uzura lor constituie 100%. Numai masurile
adecvate de intretinere le ajuta pentru a functiona. Unul din
dezavantajele acestor utilaje este consumul excesiv de energie
electrica.Mijloacele fixe ale ambelor statii de pompare sunt uzate la
100% si necesita convertizatoare electrice.

2. La Statia de Epurare a mun. Chisinau este necesara reconstructia


statiilor de pompare cu inlocuirea a 4 pompe de pompare a namolului
din decantoarele primare ,deoarece pompele respective au fost montate
in anul 1977 si sunt uzate ,faptul ce ne spune de reparatia permanenta a
19
lor; pomparea namolului din decantoarele primare se efcetueaza cu
umiditatea dela 96 la suta ,din aceasta cauza este necesara o suprafata
suplimentara de platform pentru uscarea namolului.

3. Pe teritoriul Statiei de Epurare a mun. Chisinau persista un miros


neplacut cauza fiind prelucrarea namolului ,care se formeaza in urma
procesului de prelucarea a apelor uzate. La moment namolul umed si
namolul active in exces este supus deshidratarii in conditii natural pe
platformele de uscare a namolului . namolul nu este supus ingrasarii si
stabilizatiei,de aceea pe platformele de namol in conditii de insuficienta
de oxigen se petrece procesul anaerob de descompunere cu elimenarea
in atmosfera a metanului si bioxidului de carbon.

4. In ultimii ani s-a nregistrat o tendin de micorare a numrului de


scurgeri de ap. Acest fapt se datoreaz n mare parte investiiilor n
domeniu. Totui, starea tehnic a reelelor este factorul esenial care
determin numrul de scurgeri. Cei peste 1800 km de reele ale S.A.
Ap-Canal Chiinu" , au o uzur medie de peste 60 la sut. La acestea
pot fi adugate i zecile de kilometri de reele fr gestionar. n
asemenea condiii, scurgerile de ap sunt practic inevitabile.

20
21
22