Curs 1

Finantele (relatiile financiare) reprezinta relatii economice care apar in procesele repartitiei
PIB si ptr satistacerea functiei si sarcibile statului.
Impozit taxa diferenta cind platesti un impozit nu primesti nimic inapoi cind platesti o taxa
o faci in favoarea ta primesti ceva in schimb
Functia de repartitie vizeaza pe deoparte mobilizarea resurselor si formarea fondurilor
banesti la dispozitia statului si pe de alta parte distribuirea acestor venituri
Fct de repartitie constituie fonduri publice( mobilizarea ) si repartizarea fondurilor publice.
Etape de mobilizare:
1. Impozite, taxe , constributii ptr asigurarile sociale
2. Amenzi , penalitati
3. Varsaminte din venituri instutionale
4. Redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de teren
Etape de repartizare:
1. Plata salariilor si altor drepturi de personal
2. Procurarii de materiale si plati ale serviciilor
3. Subventii acordate unor ag economici
4. Investitii si construirea de rezerve materiale nationale
Functia de control consta in capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea controlului prin
bani in baza relatiilor financiare. Functia de control este indeplinita concomitent cu functia de
repartitie. Organele care realizeaza controlul financiar sunt organele ministerului de finante
ale altor institutii care participa la exercitarea controlului bugetului de stat.
Formele de control financiar:
Control financiar preventiv
Control financiar concomitent: se efectueaza in cursul realizarii obiectelor impreuna
cu realizarea operatiuniilor
Constrol financiar posterior, dupa operatiunea economica de catre curtea de conturi
organe ( ANAF)
Curs 2
Relatiile financiare
( finantele) se impart: publice , private.
Finantele publice sunt asociate cu statul , unitatile administrativ-teritiriale,( comune , orase ,
judetele sectoarele ) cu institutiile de drept public in legatura cu veniturile, cheltuielile,
imprumuturile si datoriile acestora.
Finantele private sunt asociate nu societatile comerciale , bancile , socitetile de asigurari
precum si cu alte institutii de drept privat.
Intre finantele publice si private exista o serie de asemanari:
 Ambele asigura un echilibru financiar ptr a garanta fct normala a sectoarelor de
activitate pe care le coordoneaza.
Ambele isi desfasoara activitatea in baza unui anumit cadru organizatoric
Ambele fct in baza unor reglementari juridice .
Intre ele exista si deosebiri.
Privind modul de colectare a resurse; resurse financiar publice se procura prin masuri
de constringere si intr-o mai mica masura pe baza contractuala. Resursele necesare
intreprinderilor se procura pe baza contractuala.
Privind efectul utilizari resurselor: efectul utilizari resurselor colectate de finante
publice il reprezinta satisfacerea unor nevoi colective ale societatii, iar efectul utilizari
resurselor colectate de finante private este satisfacerea nevoilor unui grup restrans,(
nevoi individuale)
Privind posibilitatile de executare silita : finante publice nupoate fi urmata calea silita,
finante privata poate fi urmata calea silita.
Privind gestiunea resurselor: finante publice-gestiunea este supusa dreptului public.
Finantele private-gestiunea este supusa dreptului comercial,cod fiscal
Privind posibilitati de influentare a monedei natoinale: finantele publice-pot influenta
moneda nationala. Finantele private nu pot influenta in mod legal moneda .
Rolul finantelor= deriva din functiile acestora si se manifesta in plan financiar, economic si
psiho-social.
Rolul financiar= al finantelor rezulta din faptul ca mecanismul finantelor publice constituie
principipala forma de atragere a resurselor financiare la nivelul statului, al rol se rezulta ca
prin intermediul finantelor se redistribuie veniturile si averile intre membri societatii.
Rolul economic= se evidentiaza in conditiile in care finantele influenteaza fenomenele si
procesele economice, pentru a corecta ciclurile economice si a inlatura dezechilibrele
economice.
Rolul psihosocial= rezulta pe de o parte din orientarea si modelarea comportamentelor
indiviziilor in privinta prefederilor fiscale , iar pe de alta parte din necesitatea asigurari de catre
autoritatile publice a unor programe de protectie sociala in vederea sprijinirii categoriilor
sociale de favoriztae.
Curs 3
Mecanismul financiar
Fiecare tara dispune de un anumit volum de resurse materiale informationale, umane
etc. Tara respectiva trebuie sa asigure circuitul acestor resurse, se organizeaza utilizarea lor
eficienta, precum si o serie de programe care sa asigure la obtinerea unor rezultate profitabile
in urma activitatii desfasurate. Toate aceste elemente de care dispune buna functionare a
economiei unei tari alcatuiesc mecanismul economic. Mecanismul financiar ca parte a
mecanismului economic, cuprinde totatlitatea structurilor de organizare a formele , metodelor
si principiilor de conducere precum si a prghiilor economice prin intermediul carora se
constituie se repartizeaza si se utilizeaza fondurile banesti ale statului. A cest mecanism asigura
desfasurarea normala a activitati financiare preum si reglarea acesteia in diverse situatii in
concordanta cu interesele exprimate prin politica financiara a statului respectiv.
Cele 5 elemente ale mecanismului financiar:
1. Sistemul financiar- In functie de metodele folosite la epartizarea si mobilizarea
fondurilor banesti si in functie de destinatia pe care aceste fonduri le primesc , exista
mai multe categorii de relatii financiare , totalitatea caestor relatii alcatuiesc un sistem
denumit sistemul financiar, privit ca ansamblu de relatii care cuprinde :
Sistem financiar public(b, c)
Sistem financiar privat( a, d, e)
Elementele componente ale sistemului financiar:
a) Finantele agentilor economici- reprezinta veriga de baza a sistemului
financiar deoarece prin intermediul acestora se deruleaza cea mai mare parte
a activitati economice.
b) Bugetul de stat- reprezinta veriga centrala a sistemului financiar deoarece
bugetul de stat este principalul font care se constituie la nivelul
administratiei centrale de stat
c) Asigurarile sociale
d) Asigurarile de biunuri, persoane si raspundere civila
e) Creditul- public, privat
-In cazul creditului privat in calitate de creditor apar bancile comerciale sau
alte institutii private care dispun de fonduri pe care doresc sa le ofere cu
imprumut , iar in calitate de debitori pot apare persoane fizice juritice care
sunt in cautarea unor resurse suplimentare.
-In cazul creditului public in calitate de creditori pot aparea persoane
fizice,institutille,organismele internationale si alte state in timp ce debitorul
este reprezentat de statul care apeleaza la un credit public.

2. Prghile economice financiare

Reprezinta instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentru stimularea

interesului economic al unei colectivitati determinate pentru realizarea unei obiectiv.
Pot avea caracter financiar pronuntat sau caracter monetar valutar
3. Cadrul juridic
Este format din ansamblul actelor normative care reglementeaza activitateain domeniul
financiar, att in faza de prelevare cit si in fata de repartitie. Actele normative cu
caracter financiar au caracter obligatoriu pe teritoriul unei tari astfel reglementarile din
domeniul financiar imbraca forma lrgilor a ordonantelor si hotaririlor de guvern, a
instructiunilor si a ordenelor elaborate de minister.
4. Cadrul institional
Este format din organe cu atributii si raspunderi in domeniul financiar:organe
democratice, organe specializate, organe ale administratiei de stat.
5. Metoda administrativa de conducere in domeniul finantelor publice.
Acestea presupun:
Elaborarea de prognoze si planuri financiare si programe economice.
 Organizarea evidentei contabile si a bugetului.
Exercitarea controlului financiar, sanctionarea abatarilor de la prevederile
legale.
Curs 4

Sistemul Bugetar

Bugetul de stat exprima din punct de vedere economic relatiile de repartitie in forma
baneasca a produsului intern brut, realizat in interiorul unei tarii. Bugetul de stat reprezinta
unicul plan financiar la nivel macroeconomic ce are caracter de lege, sub aspect formal bugetul
de stat cuprinde: veniturile si cheltuielile previzionate ale statului pe o perioada determinata
(de regula un an).

Principiile care stau la baza intocmiri bugetului de stat sunt urmatoarele:

1. Universalitatea bugetului, conform acestui principiu veniturile si cheltuielile

inscrise in buget figureaza cu sumele lor totale.
2. Unitatea bugetului, conform acestui principui veniturile si cheltuielile sunt
reflectate intr-un singur document si dupa o schema unitara.
3. Anualitatea bugetului, se refera pe de o parte la perioada de timp pentru care
parlamentul isi da aprobarea si pe de alta parte la perioada de timp in interiorul
careia trebuie executat bugetul de stat. In Romania anul bugetar coincide cu
anul calendaristic ,respectiv incepe la 1 ianuarie se termina la 31 decembrie.
4. Realitatea bugetului, conform acestui principiu veniturile si cheltuielile inscrise
in buget trebuie stabilite pe baze reale. In acest context organele cu atributii in
elaborarea bugetului de stat tin cont de situatia economica in care se aflta tara
respectiva si se informeaza cu privire la principali indicatori macroeconomici
din anii anteriori.
5. Echilibru bugetar, acest principiu face referire la necesitatea acoperiri
cheltuielilor bugetare pe seama veniturilor bugetare. Exceptie de la acest
principiu, conform realitati economice a ultimului deceniu il face deficitul
bugetar.
6. Neafectarea veniturilor bugetare, conform acestui principiu veniturile bugetare
se depersonalizeaza ,adica nu este permisa afectarea unui anumit venit pentru
finantarea unei anumite cheltuieli.
 7. Specializarea bugetara, acest principiu presupune faptul ca autorizarea
parlamentara nu se da in mod global si se aproba veniturile pe surse si creditele
bugetare pe destinatii de cheltuieli.
8. Publicitatea bugetului, acest principiu presupune publicarea bugetului de stat
dupa aprobarea sa in parlament pentru a fi adus la cunostinta opiniei publice .

Structura sistemului bugetar

Stuctura sistemului bugetar este determinata de structura organizatorica a statului. In

general statele sunt de tip unitar (Rominia, Spania, Suedia Franta) si de tip federal (SUA,
Germania, Elvetia)

.In statele de tip unitar exista o structura organizatorica in 2 trepte.

1. Administratia de stat centrala.

2. Unitatile administraativ teritoriale (comune, orase ,municipii ,judete, sectoare).

La nivelil carora functioneaza organele administratiei locale. Corespunzator acestei structuri

organizatorice in statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde:

Bugetul administratiei centrale de stat.

Bugetele locale corespunzatoare administrativ teritoriale.

In statele de tip federal exista o structura organizatorica in 3 trepte:

1. Federatia.
2. Statele membre ale federatiei.
3. Unitatile administrativ teritoriale propri fiecarui stat al federatiei.

Corespunzator acestei structuri organizatorice in statele de tip federal sistemul bugetar

cuprinde:

Bugetul federatiei-la nivel central.

Bugetele statelor membre ale federatiei.
Bugetele unitatilor administrativ teritoriale- bugetele locale.

Procesul bugetar

Procesul bugetar cuprinde ansamblu operatiunilor privind elaborarea proiectului de

buget, aprobarea acestuia, executia bugetului, incheierea contului anual de executie bugetara si
aprobarea acestuia precum si controlul bugetar.
 1. Elaborarea proiectului de buget- proiectul bugetului de stat este elaborat de catre
puterea executiva prin intermediul ministerului de finante. La elaborarea proiectului de
buget se au invedere obiectivele programului de guvernare al partiduluicare se afla la
putere (care detin majoritate parlamentara) si de indicatori care vizeaza evolutia
economiei, factorii care pot determina schimbari in marimea si structura veniturilor si
cheltuielilor bugetare.
2. Abrobarea proiectului de buget- proiectul de buget este inaintat parlamentului de catre
guvern si este supus dezbaterii si aprobarii legislative. In vederea aprobarii legislative
a proiectului bugetului de stat se conciliaza amendamentele propuse la bugetul de stat.
3. Executia bugetului de stat- este de competenta guvernului prin intermediul
ministerului de finante. Sumele inscrise in buget sunt considerate plafoane minime in
cazul veniturilor in timp ce in cazul cheltuielilor bugetare acestea reprezinta plafoane
maxime.
4. Incheierea exercitiului bugetar si intocmirea contului anual de executie bugetara- la
sfirsitul executiei bugetare ( la sf anului bugetar) se intocmeste contul anual de executie
bugetara, acesta fiind actul in care se prezinta veniturile si cheltuielile bugetului pentru
anul care s-a finalizat, precum si rezultatul definitiv.

Curs 5

continuare Sistem bugetar.

Contribuabiliimpozitvenituri bugetarecheltuieli bugetare rezultate/prevederi.

Executia de casa a bugetului; banca central, trezoreria statului

Banca central cuprinde operatiuni de plati, operatiuni de incasari si finantarea bugetelor

Trezoreria statului; operatiuni de control, control, operatiuni de plati.Functiile ;casier si

bancher.

Pe parcurs procesul bugetar este exercitat de un control permanent care poate fi;

1. Control politic- exercitat de catre parlamentulcu ocazia examinarii si aprobarii

bugetului de stat.
2. Control juridictional- exercitat de catre curtea de conturi , acesta reprezinta un control
complet al executiei bugetare
3. Control administrative- exercitat de organelle specializate ale ministrului de finante
O etapa importanta in procesul bugetaro rep executia de casa a bugetului de stat; incasarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor precum si mobilizarea resurselor ptr finantarea deficitelor

Executia de caasa prin a bugetului de stat se poate realiza prin 2 faze:

1. Prin sistemul bancar: Executia de casa prin sistemul bancar presupune existent unei
banci centraleprin intermediul careia se deruleaza operatiunea de de incasari si plati ale
bugetelor de stat precum si finantarea deficitelor.Institutiile publice isi deschid
conturila bancile comerciale iar fluxurile financiare cu bugettul de stat se deruleaza prin
intermediul acestor conturi sic el deschis de la banca central. In cazul acestui tip de
executie de casa a bugetului de stat nu este exclusa posibilitatea ca ministerul de
finantare sa aiba propriile caseriii prin intermediul carora se realizeze operatiuni de
incasari si plati.
2. Prinsistemul de trezorerie executia de casa prin sistemul de rezorerie presupune existent
institutiilor numita trezoreria statului. In acesta situatie operatiunilede incasari si plati
sedesfasoara prin intermediul trezoreriei care este in masura sa realizeze aceste fluxuri
financiare.
Functii: de casier public, de bancheral statului.

Trezoreria este structurata astfel: o unitate central si unitati teritoriale corespunzatoare. In

Rominia executia de casa sa realizat prin system bancar pina in 1991, apoi sa realizat prin
sistemul de trezorerie functioneaza si in present.

Intreprinderile publice sunt reprezentate de:

1. Serviciile publice -care sunt institutiilecare fct la granitedintre administratia de stat si

sectorul productive avind personalitate juridical(camera de comert,camera Agricola,
universitati,centre de cercetare)
2. Regiii autonome legii 31/1990
3. Intreprinderile de stat- sunt aclea conform legii 31/1990 SA sau SRL

Bugetul de venituri si de cheltuieli al intreprinderii reprezinta principalul instrument de

armonizare a activitatii intreprinderilor publice cuprinde:

Venituri totale
Chelt totale
Rezultate financiare profit/ pierdere
Varsaminte catre bugetul statului
 Fonduri proprii

Bugetul de venituri si chelt al intrep sta sub semnul echilibrului financiar indicatorii care
reflecta ehilibru financiar sunt:

1. Solvabilitatea rep capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor de poata si

rambursarii datoriilor pe baza activelor detinute.
2. Capacitatea de plata exprima posibitateaintrep pub de a stinge integral si la termen
obligatiile imediatepe baza mijloacelor banesti
3. Lichiditatea indicatorul care reflecta capacitatea intreprinderii de a transforma in bani
activele de care dispune.

Li active reale bunuri imobiliare

chi active cvasimonetare-depozite la termen

ta active financiare- actiuni si obligatiuni

tea numerar si disponibil in conturi curente.

Curs 6

Sistemul cheltuielilor publice

Din pct de vedere al continutului ec cheltuielile reprezinta acele relatii ec exprimate in forma
baneasca care se manifesta intre stat si pers fizice sau juridice legate de repartizarea fondurilor
financiare ptr satisfacerea nevoilor publial cu character colectiv.

Cheltuieli publice= totalitatea chetluielilor effectuate prin intermediul institutiilor publice care
se acopera de la buget( bugetul de stat, bugetul asigurarii sociale) sau din fondurile
extrabugetare sau pe seama veniturilor proprii ale institutiilor publice din bugetele acestora.

Cheltuieli bugetare reprezinta numai o parte a achelt resppectiv reprezinta acele chelt care sunt
finantate din bugettul de stat si din bugetele locale.

Cheltuieli publice sunt diferite de cheltuieli bugetare.

In present chelt publice inregistreaza cresterii in majoritatea statelor lumii atit in marime
absoluta cit si relative. In marime absoluta cresterea nominal a cheltuielilor publice rezulta din
compararea acestora prin raportare la preturi curente. In maime relative cresterea reala a chelt
publice rezulta din compararea acestora cu preturi constant.

In present cheltuielile publice reprezinta peste 50% din PIBin tarile dezvoltatr, iar in Rominia
aproximativ 35% din PIB.

Cauzele cresterii nominale si reale a cheltuielilor publice:

Sporirea angajamentelor statale apelarea la imprumuturii acordarea de subventii

Tendinta de dezvoltare a serviciilor publice
Aparitia si cresterea rolului sectorului asigurarilor sociale de stat
Industrializarea
Dezvoltarea relatiilor externe intre state

Factorii care influenteaza volumul si structura cheltuielilor:

Factorul demographic
Factorul economic
Factorul social
Urbanizarea
Factorul military
Factorul financiar.

Continutul cheltuielilor publice.

Efectuarea cheltuielilor publice presupune respectarea urmatoarelor principiii:

1. Nici o chelt publ nu poate fi efectuata decit daca a fost prevazuta intr-un act normative
fara existent autorizariiexprese chelt publ nu pot fi effectuate.
2. Chelt publice pot fi efectuate numai in conditiile unui control riguros privind
oportunitatea si necesitatea acestora.
3. Chel publ nu se pot efectua in mod automatsi doar pe masura justificarii sumelor
allocate
4. Chelt publ se efectueaza din bugetul de stat sau local
5. Sumele allocate ptr efectuarea chelt publ se caracterizeaza prin nerambursabilitate.

Criteriide clasificare a chelt publice:

1. Clasificarea economica in fct de influent ape care o exercita asupra economiei: -
cheltuieli curente ( chelt material, chelt de personal,chelt cu dobinzi, subventii si chelt
cu privire la constituirea unir fonduri)
- Cheltuieli de capital acele chelt destinate cresterii activelor, modernizarii procurari
de echipamente, realizarii de investitii.
2. Clasificarea functionala a chelt publice grupeaza chelt dupa profitulactivitati institutiiei
publicepe ramuri sectoare si domeni de activitate. De exemplu chelt ale puterii publice
si administratiei central : chelt educatie, cultura, sanatate, constructii, urbanism,
transport, agricultura si spatial rural.
3. Clasificarea bugetara imparte cheltuielile publice dupa destinatia lor

- Cheltuieli ptr sc publ generale

- Chelt ptr aparare ordine publ
- Chelt social culturale
- Chelt ptr dezvoltarea si sv publ
- Chelt ptr actiuni economice
- Chelt ptr alte actiuni cercetare stiintifica
- Transferuri din gugetul de stat

4. Clasificarea temporala
- Chelt ordinare in fiecare an
- Chelt extraordinare in situatii deosebite
5. Clasificarea financiara
- Chelt definitive domeniul social apararii
- Chelt teporarem rep imprumut publ contractate de stat intr-o anumite perioada de
timp
- Chelt virtuale
6. Clasificarea administrative
- Chelt ale ministerelor
- Chelt ale unitatii administrative teritoriale
- Chelt ale institutiilor publice autonomesau subordonate
Curs 7

Tema: Cheltuieli publice ptr actiuni social-culturale

In categoria chelt publ ptr actiuni social culturale se include:

a) Chelt publ ptr invatamint

b) Chelt publice ptr sanatate
c) Chelt publ ptr asistenta sociala
d) Chelt publice ptr cultura si arta

Obiectivele urmarite prin realizarea unor astfel de cheltuieli sunt:

Garantarea unui venit minimptr toti membrii societatii indifferent de marimea

proprietati de care dispune.
Restituirea ariei de nesiguranta a pietei si oferirea posibilitatilor de aparare in caz de
somaj boala su invaliditate.
Asigurarea ptr toti membriia unor standard de viata considerate minime

Cheltuieli ptr actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita deoarece prin intermediul
lor se asigurta instruirea si calificarea fortei de munca, starea de sanatate a pupulatie, protectia
sociala a membrilor societati, un nivel sporit de civilizatie, de acceea aceste chelt sunt
considerate investitii in resurse umane.

Surse de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale provin din:

Fonduri bugetare intre 50-90% din resurse provenite de la bugetul de stat

Fonduri cu destinatie speciala (fondul asigurari sociale de stat, sanatate , somaj)
Fonduri proprii ale intreprinderilor( resursele allocate de acestea ptr finantarea
cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilo, protectia muncii.
Veniturile populatiei
Fondurile organizatiilor fara scop lucrative( fundatiii, asociatiii, biserici)
Ajutorul financiar extern( acordat de institutii de organisme international- OMS,
UNESCO.

Cheltuieli publice ptr invatamint au drept scop instruirea si pregatuirea fortei de munca, publice
ptr actiuni social-culturale fapt ce reflecta locul si calea invatamintului in pregatirea si
dezvoltarea intelectuala a indivizilor. Finantarea chelt ptr invatamint se realizeaza prin
intermediul ministerului educatiei si cercetari , corespunzator celor 3 grade de invatamint. Desi
exista institutii de invatamint publice si private statul finanteaza in principal cheltuielile de
invatamint din sistemul public.

Resursele utilizate in finantarea acestor cheltuieli provin de la:

Bugetul de stat( cea mai mare parte)

Venituri provenite din taze de studii de cercetare
Fonduri ale intreprinderilor destinate invatamintului
Veniturile populatiei-ptr instruire si educatie
Sponsorizarii donatiii, resurse externe

Clasificarea cheltuielilor publice destinate invatamintului:

Cheltuieli curente: chelt cu intretinerea si functionarea care au o pondere de 80-90%

din totalul chelt publ alocate invatamintului.
Cheltuieli de capital: acele chelt destinate investitiilor care au o pondere de 10-20% din
totalul cheltuielilor publice alocate invatamintului

Curs 7

Tema: Cheltuieli publice ptr actiuni social-culturale

In categoria chelt publ ptr actiuni social culturale se include:

e) Chelt publ ptr invatamint

f) Chelt publice ptr sanatate
g) Chelt publ ptr asistenta sociala
h) Chelt publice ptr cultura si arta

Obiectivele urmarite prin realizarea unor astfel de cheltuieli sunt:

Garantarea unui venit minimptr toti membrii societatii indifferent de marimea

proprietati de care dispune.
Restituirea ariei de nesiguranta a pietei si oferirea posibilitatilor de aparare in caz de
somaj boala su invaliditate.
Asigurarea ptr toti membriia unor standard de viata considerate minime

Cheltuieli ptr actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita deoarece prin intermediul
lor se asigurta instruirea si calificarea fortei de munca, starea de sanatate a pupulatie, protectia
sociala a membrilor societati, un nivel sporit de civilizatie, de acceea aceste chelt sunt
considerate investitii in resurse umane.

Surse de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale provin din:

Fonduri bugetare intre 50-90% din resurse provenite de la bugetul de stat

Fonduri cu destinatie speciala (fondul asigurari sociale de stat, sanatate , somaj)
Fonduri proprii ale intreprinderilor( resursele allocate de acestea ptr finantarea
cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilo, protectia muncii.
Veniturile populatiei
Fondurile organizatiilor fara scop lucrative( fundatiii, asociatiii, biserici)
Ajutorul financiar extern( acordat de institutii de organisme international- OMS,
UNESCO.

Cheltuieli publice ptr invatamint au drept scop instruirea si pregatuirea fortei de munca, publice
ptr actiuni social-culturale fapt ce reflecta locul si calea invatamintului in pregatirea si
dezvoltarea intelectuala a indivizilor. Finantarea chelt ptr invatamint se realizeaza prin
intermediul ministerului educatiei si cercetari , corespunzator celor 3 grade de invatamint. Desi
exista institutii de invatamint publice si private statul finanteaza in principal cheltuielile de
invatamint din sistemul public.

Resursele utilizate in finantarea acestor cheltuieli provin de la:

Bugetul de stat( cea mai mare parte)

Venituri provenite din taze de studii de cercetare
Fonduri ale intreprinderilor destinate invatamintului
Veniturile populatiei-ptr instruire si educatie
Sponsorizarii donatiii, resurse externe

Clasificarea cheltuielilor publice destinate invatamintului:

Cheltuieli curente: chelt cu intretinerea si functionarea care au o pondere de 80-90%

din totalul chelt publ alocate invatamintului.
Cheltuieli de capital: acele chelt destinate investitiilor care au o pondere de 10-20% din
totalul cheltuielilor publice alocate invatamintului
Curs 8.
Cheltuielile publice pentru sanatate

Sunt cheltuieli ce urmaresc drept scop :

Prevenirea aparitiei si a combaterea unor boli care pot afecta intreaga populatie
Mentinerea capacitati fortei de munca la un nivel cit mai apropiat de potentialul sau.

Institutiile din domeniul ocrotirii sanatatii pot fi:

Private
Publice

Din punct de vedere al naturii, cheltuielile publice pentru sanatate (Institutiii publice):

Cheltuieli curente (salariile personalului medical, medicamentele,achizitionarea de

materiale, cheltuieli de intretinere a unitatilor spitalicesti reprezentind circa 80-85% din
totalul cheltuielilor ptr sanatate).
Cheltuieli de capital destinate echipamentelor si tehnicii medicale, care reprezinta circa
15-20%.

Sursele de finantarea aheltuielilor pentru sanatate provin de la :

Fonduri bugetare ( cea mai mare pondere a cheltuielilor ptr sanatate este finantata din
fonduri bugetare)
Contributii sau cotizatii pentru sanatate, platite atit de persoanele fizice cit si de
angajatorii care alimenteaza fondurile financiare publice de sanatate si care sunt
gestionate de organe specializate (case de sanatate)
Venituri proprii ale unitatilor din domeniul ocrotirii sanatatii
Resurse ale populatiei destinate sanatatii
Resurse externe ( credite, ajutoare nerambursabile).

La nivel mondial exista 3 sisteme de finantare a sanatatii:

Sistemul german:

Acest sistem se caracterizeaza prin faptul ca sanatatea se finanteaza pe baza cotizatiilor

obligatorii platite de salariatii
Exista case de asigurari de sanatate ce gestioneaza fonduri financiare colectate pe baz
contributiilor salariatilor
 Valabil in Germania, Blegia , Luxemburg, Olanda, Franta, Austria

Sistemul englez:

In cadrul acestui sistem sanatatea de finanteaza integral din bugetul statului, administrat
de Ministerul Sanatatii.
Totodata exista si institutii sanitare private.
Valabil in Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia.

Sistemul american:

In cadrul acestui sistem finantarea sanatatii se realizeaza prin asigurarile private de

sanatate incheiate de fiecare individ la institutiile de sigurari de sanatate
De semenea se stabilesc contracte individuale cu furnizorii de asistenta medicala.
Statul American finanteaza prin buget 2 programe:

- MEDICARE ptr persoane peste 60 ani

-MEDICAID ptr persoanele sarace

Cheltuieli publice pentru cultura si arta

Au ca obiectiv finantarea actiunilor artistice si culturale

Cheltuielile oentru culturaprivesc intretinerea bibliotecilor, a caselor de cultura,
televiziunii, muzeelor, ect
Cheltuielile pentru arta privesc intretinerea teoatrelor, operelor, filarmonicilor,
orchestrelor populare, cinematografelor, ect

Cheltuielile publice pentru aistenta sociala de stat:

Au drept scop acrotirea unor anumite categorii sociale (defavorizate), precum bolnavii
cronici, invalizii si vaduvele de razboi, copiii orfani si cei cu deficiente motorii, fizice
sau psihice, batranilor, ect
Presupun acordarea de pensii, ajutoare si indemnizatii, trimitere la tratament
balneoclimateric si de odihna a celor cuprinsi in sistem.
Sursele de finantare- contributiile angazatiilor, angajatorilor si a statului.

Eficienta cheltuielilor publice pentru actiuni social- culturale (cele 4):

 Reflecta calitatea activitatii desfasurate si se exprima prin procesul de invatamint, a
activitatii cultural- artistice, a activitatii sanitare.
Este reflectata de relatia dintre efort si efect (raport) :
-Eficienta= Efort / Efect;
Efort
Efect

Asigurarile de stat din Rominia

Sistemul national de asigurarii sociale reprezinta un sistem de ocrotire si protectie a cetatenilor

activi, a pensionarilor si a familiilor lor;

In Rominia, sistemul national de sigurari sociale cuprinde:

1. Asigurarile sociale de stat

2. Asigurarile sociale ale avocatilor
3. Asigurari sociale ale cultelor
4. Asigurari sociale ale artistilor plastici
5. Asigurarile sociale ale asociatilor agricole, ect.

Principiile sistemului national de asigurari sociale:

1. Unicitatea- functioneza un singur sistem public de asigurari sociale, garantat de stat.

2. Obligativitatea- persoanele fizice care obtin venituri sunt cuprinse in sistem
3. Garantarea de catre stat a drepturilor de sigurari sociale
4. Cetatetii sunt ocrotiti in toate cazurile si pentru toata perioada pierderii capacitatii de
munca
5. Egalitatea-persoanele asigurate beneficiaza de aceeleasi drepturi si au aceleasi obligatii.
6. Contributivitatea- fondurile se contituie din contributiile platite de unitatile cu personal
salariat si contributiile salariatilor
7. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile de asigurari sociale
8. Imposibilitatea cesiunii dreptului de asigurari sociale
9. Autonomia si descentralizarea asigurarilor sociale CNAS intocmeste si executa
bugetul public national al asigurarilor sociale.

Legea asigurarilor sociale de stat

1) Valoarea punctului de pensie-830,2 lei

2) Salariul mediu brut ( anual)-21415 lei
3) Cuantumul ajutorului de deces asemanator cu salariul medi brut anual
4) Cotele de contributii la asigurarile sociale

a)Ptr unitatile cu personal salariat

conditii normale 15,8%

conditii deosebite 20,8%

conditii speciale 25,8%

b)ptr salariatii

Curs 9.
Sistemul de pensii din Romania.
Pensiile constituie principala forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale. In
Romania , sistemul de pensii este de tip multi-pilon.
Pilonul I Pensia de stat ( sistemul public de pensii). Pensia de stat reprezinta principal forma
de pensi acordata in sistemult de pensii din Romania, insa prezinta dezavantajul unui nivel
scazut al cuantumului pensiei.
Sistemul public de pensii din Romania presupune acordarea urmatoarelor categorii de pensii:
Pensia ptr limita de varsta si munca depusa
- varsta standard 63 femei si 65 la barbati.( in present este de 60 F si 65 M, urmand a
creste gradual pana in 2030.
- stagiul minim de cotizare in sistemul public de pensii este de 15 ani, iar cel complet
de cotizare este de 35 de ani( in present stagiul complet de cotizare este de 30 ani F si
35 M , urmand a se egaliza pana in anul 2030.

Pensia anticipata se cuvine cu cel mult 5 ani inaintea virstei standar de pensionare
persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 10 ani mai mare decat
stagiul complet de cotizare. Pe durata acordarii pensii anticipate se aplica o penalizare
de 0,45% ptr fiecare luna de anticipare. La data implinirii varstei standard de
pensionare pensia anticipate se transforma in pensie ptr limita de varsta si munca depusa
si se recalculeaza. Transformarea se face din oficiu.
Pensia anticipata partial se cuvine cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standar
de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, si celor care au
deposit stagiul de cotizare cu pana la 10 ani. Pana la implinirea vaarstei standard de
pensionare cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste prin aplicarea unei
penalizari de 0,75% ptr fiecare luna de anticipare,. Ca si incazul pensiei anticipate , si
in cazul pensiei anticipate partiale la implinirea varstei standard de pensionare acesta
se transforma in pensie ptr limita de varsta si munca depusa si se recalculeaza.
Transformarea se face din oficiu.
 Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor daca sustinatorul decedat
era pensioner sau indeplinea conditiile ptr obtinerea unei pensii din sistemul public de
pensii
-copii au dreptul la pensie de urmas pan la virsta de 16 ani sau pana la varsta de 26 de
ani in cazul in care isi continua studiile intr-o forma de invatamant sip e toata durata
invaliditatii de orce grad daca aceasta a intervenit in perioada in care se afla in situatiile
anterioare
-sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timplul vietii , la implinirea
varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca, din cauza accidentelor de munca si bolilor
profesionale, precum si din cauza bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura
cu munca.Invaliditateaare 3 grade:
-gr I pierderea totala a capacitatii de munca su autoingrijire
-gr II pierderea totala a capacitatii de munca dar nu si capacitatea de autoingrijire
-gr III pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, existand posibilitatea
pastrari unei activitati profesionale.

Pilonul II Pensia privata obligatorie (sistem obligatoriu de fonduri de pensii administrate

privat) in cadrul acestui sistem contributiile sunt definite, acestea reprezentand o parte a
contributiei individuale din sistemul public de pensii.
-opereaza pe principiul acumularii contributiilor lunare, doar angajatul este cel care poate
contribui catre un fond de pensii privat , ia contributia nu va fi una suplimentare ci va reprezenta
o parte din contributia obligatorie 10,5% catre sistemul public de pensii. La momentul
introducerii pilonului II catre sistemul privat de pensii se redistribuiau 2% din contributia
obligatorie a salariatului , urmand a creste pana la 6 %, cu 0,5%
-participantii pot alege un singur fond de pensii administrat privat, fiind obligatoriu ptr cei in
varsta de 35 ani, si facultative cu varsta de 36 si 45 de ani.
Pilonul III Pensia privata facultativa ( sistem facultative de fonduri de pensii administrate
privat) si in cadrul acestui sistem contributiile sunt definite putand contribui atat salariati cat si
angajatori acestora.
-pensia privata facultativa presupune virarea unor contributii lunare atat de angajat cat si de
angajator in limita a 15% din venitul lunar brut al salariatului
-angajatorii beneficiaza de deducere fiscala de pana la 200 euro anual de la plata impozitului
pe venit sau pe profit, in cazul in care efectueaza astfel de contributiii.
-Pentru obtinerea unei pensii facultative participantul trebuie sa implineasca virsta de 60 de ani
cu conditia sa fi platit minim 90 de contributii lunare
Curs 10

Sistemul resurselor financiare publice.

Resursele financiare publice sunt reprezentate de totalitatea mijloacelor banestsi ce se

mobilizeazanla nivelul statului, si care ii sunt necesare acestuia indeplinirii unor obiective
economice, sociale sau de alta natura.Resursele financiare se constituie si se gestioneaza prin
intermediul sistemului de buget (bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor cu
destinatie speciala, bugetele institutiilor publice)

Totalitatea resurselorastfel constituite, cumulate la nivel national reprezinta resursele

financiare publice ale unui stat. Privite din punct de vedere economic resursele financiare
publice se impart in:

1. Prelevari cu caracter obligatoriu ( impozite si taxe)- rep cea mai mare parte a resurselor
financiare ale statului, iar prin modificari reglementare statul poate beneficia de
resursele financiare suplimentare. Acest tip de resurse cuprind venituri fiscale ale
statului- imp directe si indirecte si ven nefiscale.
2. Resursele de tyrezorerie-reprezinta imprumuturile pe termen scurt contractate de stat
prin punerea in vanzare a banilor de tezaur( titluri de stat). Aceste resurse sunt utilizate
ptr acoperirea golurilor temporare de casa ale institutiilor publoice. Fiind resurse
obtinute pe o perioada limitata de timp acestea sunt rambursate la scadenta prin
rascumpararea titlurilor de stat.
3. Resursele mobilizate prin imprumuturile contractate de stat pe termen mediu si lung
acestea reprezinta datoria publica a unui stat. In perioada actuala , datorita existantei
problemelor de deeficit bugetar, imprumuturile pe termen mediu si lung au devenit
mijloc de procurare a resurselor publice.
4. Emisiunea monetara fara acoperire reprezinta un alt mijloc de procurare a resurselor
financiare, care genereaza inflatie.

Criterii de clasificare a resurselor financiare publice.

Resursele financiare publice pot fi clasificate dupa urmatoarele 2 criterii:

1. Dupa regularitatea cu care se incaseaza la bugetul public national, resursele financiare

pot fi:
 - Resurse de ordine sunt acele resurse care se incaseaza cu o anumita regularitate
la bugetul public national la care statul apeleaza in mod obisnuit in conditii
considerate normale
- Resurse extraordinare reprezinta acele venituri pe care statul le incaseaza in
situatii exceptionale atunci cand resursele curente nu sunt suficiente ptr acoperirea
cheltuielilor publice( ajutoare externe)
2. Din punct de vedere al providentei resurselor acestea se impart in :
- Resursele interne--sunt acele provenite din impozite , taxe , contributii platite de
angajatori , imprumuturi contractate de stat de pe piata interna.
- Resursele externecuprind imprumuturile de stat contractate de pe pietele externe,
ajutoare financiare externe rambursabile sau nerambursabile

Curs 11

Cheltuieli publice pentru actiuni economice:

Reflecta ajutoare financiare acordate de stat ptr reglarea proceselor economice( in special al
dezechilibrelor economice) si se realizeaza prin interventia acestuia pe baza unor forme si
intrumente specific. In tarile dezvoltate cheltuielile publice ptr actiuni economice reprezinta
intre 3-12% din totalul cheltuielilor publice in timp ce in tarile in curs de dezvoltare detin o
pondere de 30-35%

Formele prin care statul poate intervene in economie sunt multiple:

Crearea controlului legistativ si instutional in domeniul economiei

Utilizarea parchiilor economico- financiare ptr reglarea dezechilibrelor( impozitele,
taxele, rata dobanzii, creditul, cursul de schimb)
Utilizarea metodelor administrative de reglare a economiilor
Realizarea de investitii publice care au ca effect accelerarea cresterii economice si a
productivitatii private.

Destinatiile cheltuielilor publice ptr actiunile economice sunt reprezentate de:

a) Finantarea intreprinderilor aflate in dificultate

b) Realizarea de investitii publice
c) Sprijinirea agentilor economici private prin ajutoare financiare( directe/ indirecte)

Directe presupun transferuri banesti din partea statului:

 Subventiile cea mai des intilnita si presupune acordarea de catre stat a unui ajutor
nerambursabil conditionat cu character discretionar ptr ag ec. aflati in dificultate.
Subventii interne si subventii ptr export.
Investitiilesunt materializate in cheltuieli pe care statul le efectueaza ptr dexvoltarea
sectoarelor publice si altor sectoare, avand ca obiectiv satisfacerea interesului general,
aceste cheltuieli sunt importante din prisma efectelor pe termen lung pe care le produc
la nivelul economiei
Subventionarea dobinzi la imprumuturi reprezinta imprumuturi cu o dobanda mai
redusa plus conditiile mai convenabile de rambursare. Statul intervine prin stabilirea
unei dobinzi reale mai mici decat ca de pe piata , diferenta fiind suportata din bugetul
statului
Avansuri rambursabile presupun finantarea partial a unor actiuni de prospectare sau
prezentare in strainatate a unor produse noi. Fiind sume rambursabile acestea urmeaza
a fi rambursate statului din incasarile obtinute prin valorificarea pe pietele externe a
noilor produse.
Ajutoare financiare ptr finantarea difuzari de informatii, studii de MK, organizarea de
expozitii sau operatiuni de exportsunt reprezentate de finantarea totala sau partial
aunor aciuni de MK si de promovare a intreprinderilor private.

Indirecte au ca efect sprijinirea , dar nu prin transferuri banesti