Sunteți pe pagina 1din 13

ORGANISME FINANCIAR-MONETARE INTERNATIONALE SI REGIONALE

Cadrul organizatoric actual al activitatii financiar-valutare internationale

Asa cum s-a precizat mai sus, functionarea sistemului institutionalizat al activitatii financiar-
valutare a fost conceputa in cadrul unor organizatii internationale guvernamentale, care, in
functie de numarul tarilor participante si de misiunile ce le-au fost atribuite, pot fi grupate in
agentii specializate ale O.N.U. si organisme financiare regionale.

9.2.1. Agentiile specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite


A. Fondul Monetar International
B. Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare (Grupul Bancii Mondiale)

9.2.2. Institutii financiar-valutare (monetare) regionale

A. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

B. Banca Europeana de Investitii

C. Banca Reglementelor Internationale

D. Banca Africana pentru Dezvoltare

E. Banca Americii Centrale pentru Integrare Economica

F. Banca Araba pentru Dezvoltare Economica in Africa

G. Banca Interamericana de Dezvoltare

H. Fondul Monetar Arab si

I. Sistemul Monetar European

Institutiile financiar-monetare internationale

Problema reglementarii relatiilor monetare s-a pus pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi
mondial, la nivelul intregii comunitati internationale.

Se viza, in primul rand, gasirea unul etalon valutar solid sau a unei valute internationale precum
si a unei institutii internationale care sa o emita, drept pentru care se impunea o cooperare
monetara intre toate tarile.

Dar aceasta cooperare implica cedarea unei parti din suveranitatea nationala, fapt greu de
acceptat in contextul socio-economic din anii '45.

Prin statutele noilor organisme financiar-monetare internationale s-a asigurat garantarea


exercitarii atributelor de suveranitate si de independenta ale tarilor care ar fi fost interesate sa
adere la aceste organisme. Astfel, cu toate ca initial hotararile acestor noi organisme
financiar-monetare erau adoptate in mod democratic, prin consens, ele aveau mai mult caracter
de recomandare. Ulterior au fost gasite metode democratice de conditionare a activitatii tarilor
interesate, angajate in dorinta de rezolvare a propriilor lor probleme.

Sub egida ONU, in cursul anului 1944, au fost puse bazale noului sistem monetar international,
cu ocazia Conferintei de la Bretton Woods, care a schimbat radical conceptia de pana atunci in
domeniul relatiilor financiar-valutare, prin introducerea unui spirit de intelegere mutuala si
printr-o cooperare largita. Conferinta de la Bretton Woods a marcat trecerea de la relatii exclusiv
bilaterale la relatii financiar-valutare multilaterale, bazate pe consens, intre toate tarile
participante.

Sarcinile noului sistem financiar-valutar constau, in linii mari, in alegerea etalonului monetar,
mentinerea cursului de schimb al monedelor nationale ale tarilor interesate, asigurarea
convertibilitatii, crearea rezervelor monetare, asigurarea lichiditat 535d32f ilor internationale,
echilibrarea balantelor de plati.

In ciuda eforturilor specialistilor in domeniu, nu s-a putut gasi etalonul valutar ideal, drept pentru
care s-a ramas la etalonul clasic, aur-devize (de fapt, aur-valute), in care rolul-cheie revenea
dolarului.

Conferinta de la BrettonWoods a avut efecte remarcabile: au fost puse bazele celor doua
organisme financiar-valutare internationale, Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare (B.I.R.D.) si Fondul Monetar International (F.M.I.).

INSTITUII FINANCIARE INTERNAIONALE

Miscarea internationala a mijloacelor banesti si sistemul pietei monetar - financiare


internationale dispune de o structura institutionala adecvata, prin intermediul careia se realizeaza,
n mod concret, fluxurile monetare si se asigura efectuarea operatiunilor specifice activitatilor
monetar - financiare internationale. Aceasta structura include institutii specializate localizate la
nivelul economiilor mondiale (banca centrala si bancile comerciale), bursele si societatile
financiare, agentii economici nonbancari, institutiile guvernamentale, institutii monetar -
financiare internationale si cele regionale.

La oricare dintre aceste niveluri distingem:

institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni monetar -financiare internationale;

institutii care organizeaza, sprijina si supravegheaza.

Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

Toate institutiile financiare internationale se ghideaza dupa cel putin trei principii de baza:

promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor de capital;

asigurarea asistentei de specialitate n fiecare tara n vederea mentinerii stabilitatii


economice si monetare interne si externe;

elaborarea politicilor economice lund n considerare interesele tuturor tarilor membre


ale acestor institutii.
Este foarte important ca institutiile sa fie capabile sa-si pastreze seriozitatea pe pietele
financiare, la adevarata lor valoare. Majoritatea institutiilor financiare internationale sunt solide
din punct de vedere financiar. O trasatura esentiala a institutiilor financiare internationale este
solidaritatea ntre tarile membre ale acestor institutii. Pentru functionarea eficienta a acestor
institutii, pe langa valoarea contributiei financiare important este si dorinta politica de
cooperare ntre tarile membre bazata pe ncredere reciproca. Institutiile ntocmesc rapoarte
detaliate asupra activitatii lor, n care apar si comentarii critice. Analiza introspectiva si
autocritica au un rol benefic n readaptarea si mbunatatirea activitatii n scopul pastrarii
ncrederii cu care au fost nvestite institutiile din partea tarilor membre, partenere.

Pentru a-si putea desfasura activitatea independent este foarte important ca institutiile
internationale sa aiba propriile surse de venituri.

Un alt factor important n asigurarea succesului institutiilor internationale este modalitatea n


care se iau deciziile. . Majoritatea institutiile financiare adopta proceduri n care voturile depind
de puterea economica si financiara a fiecarei tari membre. Votul este adesea legat de contributia
financiara a tarii respective, n acest fel fiind asigurat faptul ca tarile cu cea mai mare putere
economica vor avea si cea mai mare contributie financiara, primind n schimb o mai mare putere
de decizie n cadrul institutiei

Pentru infapuirea noii ordini monetare internationale in urma conferintei de la Bretton-Woods au


fost create un numar de institutii cu caracter monetar si financiar. Acestea sunt: Fondul Monetar
International (FMI) , Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Rolul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple banci, printre obiectivele lor figurnd
dezvoltarea si organizarea cooperarii monetar - financiare a statelor, asigurarea de asistenta si
sprijin financiar pentru dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si echilibrului pe plan
valutar, a echilibrului balantelor de plati, sustinerea financiara a cresterii economice n tarile
membre si cu deosebire n cele mai putin dezvoltate.

BANCA MONDIAL(BM)

Banca Mondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de finantare si de asistenta
pentru tarile aflate in tranzitie si dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sarace
populatii si state, folosindu-si resursele financiare si umane, precum si experienta bogata, pentru
a reduce saracia din tarile n curs de dezvoltare, crescnd nivelul cresterii economice si
mbunatatind nivelul de trai.

Grupul Bancii Mondiale cuprinde 5 agentii cu functii distincte pentru ndeplinirea misiunii
Grupului : Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Asociatia
Internationala de Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC), Agentia de
Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) si Centrul International de Reglementare a
Diferentelor din Domeniul Investitiilor (ICSID) .Termenul generic de Banca Mondiala se refera
n principal la BIRD si IDA.

Fiecare institutie are un rol distinct n lupta mpotriva saraciei si mbunatatirea conditiilor
de viata pentru populatia din statele n curs de dezvoltare.

Organul suprem de conducere al Bancii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor format dintr-un
reprezentat al fiecarui stat membru care, de regula, este ministrul finantelor. Acest organism se
ntruneste n sedinta cel putin odata pe an, cnd are loc o sedinta comuna cu cea a Consiliului
Guvernatorilor FMI. Conducerea curenta a Bancii revine unui Consiliul de Administratie numit
si Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de membri. Consiliul de Administratie conduce
si intitutiile financiare afiliate ( CFI, AID). Acesta este format din reprezentantii Statelor Unite
ale Americii, Frantei, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei si din 19 directori reprezentnd
grupurile de state. Conducerea Consiliului revine unui presedinte ales pe 5 ani, care conduce si
administratia Bancii. De regula, presedintele Bancii este un reprezentant al SUA. Votul n cadrul
organismelor de conducere este proportional cu cota de participare la Banca.

Elaborarea politicii bancii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care nu este institutionalizat),
format din ministrii de finante ai tarilor care au reprezentanti in Consiliul Directorilor Executivi.
Comitetul de Dezvoltare se ntlneste in sedinta de 2 ori pe an, una din sedinte desfasurndu-se
nnaintea ntrunirii Consiliul Guvernatorilor si urmarind sa stabileasca volumul transferului de
resurse catre tarile n curs de dezvlotare.

Banca Mondiala are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acestia desfasurndu-si
activitatea att la sediul central, ct si la reprezentantele deschise n ntreaga lume ( la mijlocul
anilor 1990 existau circa 40 de reprezentante).

Banca Mondiala acorda mprumuturi guvernelor si agentiilor guvernamentale care pot


obtine garantii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156 de
tari membere care nregistreaza un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de
creditare.Acordarea de mprumuturi statelor membere - mprumuturile sunt destinate finantarii
unor proiecte ce duc la dezvlotarea economica, rezulatele proiectului dnd posibilitatea
rambursarii creditului. Banca ofera valuta doar pentru finantarea proiectului, componenta interna
a investitiei - salariile, consumurile, intermediare fiind finantate din resursele financiare ale tarii
beneficiare. Resursele Bancii Mondiale sunt formate din participatiile statelor membere la
capitalul Bancii, care este majorat periodic. Din contributia statelor membere, numai 6 % se
varsa, ramne in permanenta la dispozitia ei, putnd fi solicitat n orice moment. Aceasta este
una din conditiile ce stau la baza credibilitatii Bancii, a doua conditie fiind aceea ca
mprumuturile nu pot depasii capitalul subscris de membri, la care se adauga rezervele. Cota de
participare varsata, in moneda nationala a tarilor membere, are o pondere redusa in totalul
resurselor Bancii.

Principala resursa de finantare o formeaza lichiditatile obtinute de Banca pe piata internationala


de capital, aceasta reprezentnd 85% din totalul pasivului Bancii. Resursele de pe pietele
internationale se atrag prin emisiunea de obligatiuni pe termen mediu si lung si plasarea hartiilor
de valoare pe termen scurt guvernelor, bancilor centrale sau comerciale. De mentionat ca circa
50% din resursele mprumutate colectate de Banca Mondiala provin din lansarea de titluri pe
termen scurt, aspect riscant in vedere ca creditele acordate sunt pe termen lung. Astfel pot sa
apara neconcordante la scandenta, precum si diferente de dobanzi ce pot afecta profitul Bancii.

RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIAL

Romnia a devenit membra a Bancii Mondiale in 1972. Din 1991, Banca Mondiala a
finantat peste 30 de proiecte, acoperind o gama larga de activitati, cu un angajament total n
valoare de 3,9 miliarde USD. . La 19 iunie 2001, Consiliul Directorilor Executivi al Bancii
Mondiale a dezbatut Strategia de Asistenta a Bancii Mondiale (CAS) pentru Romnia pe
perioada 2001-2004. CAS, elaborata in stransa colaborare cu Guvernul Romniei, reprezinta un
ghid al asistentei acordata tarii de catre Banca Mondiala.
Pna in prezent, Banca Mondiala a finantat aproximativ 40 de operatiuni n tara, reprezentnd un
angajament total initial de peste 4 miliarde de dolari.
Operatiunile de investitii si mprumuturile de ajustare (PAL) abordeaza trei domenii largi:
Promovarea sectorului privat si dezvoltarea unor piete eficiente. Aceasta include
finalizarea agendei de privatizare, imbunatatirea serviciilor de infrastructura, crearea
unui mediu de afaceri favorabil investitiilor si cresterii economice si consolidarea
eficientei pietei muncii.

Edificarea unor institutii din sectorul public si imbunatatirea guvernarii prin reforma
serviciului public, imbunatatirea gestionarii cheltuielilor publice si a responsabilitatii,
implementarea unei strategii mpotriva coruptiei si reforma justitiei.

Constituirea capitalului uman si mbunatatirea protectiei sociale prin ameliorarea


asigurarii de servicii sociale n domeniul sanatatii si educatiei si imbunatatirea
sistemului de pensii.

In plus, programele de dezvoltare rurala si de reducere a saraciei vizeaza mbunatatirea


infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigatii, serviciile sociale si sistemul de finantare
rurala, printr-un proces participativ. De asemenea, operatiile bancii vizeaza mbunatatirea
productivitatii agricole si forestiere.
Analiza si consultanta este esentiala pentru contributia Bancii Mondiale la eforturile de
dezvoltare a Romniei. Resursele pe care Banca Mondiala le are in domeniul dezvoltarii,
cercetarii si al asistentei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare si la abordarea
dificultatilor din procesul de dezvoltare.

FONDUL MONETAR INTERNAIONAL (FMI)

Conferinta Monetara si Financiara din iulie 1944 de la Bretton Woods a prevazut


nfiintarea a doua institutii: Fondul Monetar International (FMI) si Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) - FMI urmnd sa detina rolul principal n cadrul noului
sistem monetar international. Institutie specializata a O.N.U.

Statutul FMI, adoptat de cele 45 de state participante la conferinta, a intrat n vigoare la 27


decembrie 1945, activitatea oficiala a Fondului ncepnd la 1 martie 1947.

FMI are urmatoarele obiective:

sa promoveze cooperarea monetara;

sa faciliteze expansiunea comertului international;

sa nlature restrictiile valutare din calea comertului international si a fluxurilor


financiare internationale;

sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu, n vederea reducerii


dezechilibrelor temporare de balanta de plati;

sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca


mijloc de concurenta internationala.

FMI are doua categorii de membri: membri originari sunt considerate acele tari care
au ratificat acordul de creare a FMI pna la intrarea lui n vigoare; alti membri sunt socotite toate
celelalte tari care au aderat la FMI dupa intrarea n vigoare a acordului. Aceasta delimitare a
membrilor FMI are, n principal, caracter onorific, dar uneori se tine cont de acest lucru n
desfasurarea activitatii Fondului.
Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari n anul 1945, la 125 n 1973,
151 n 1989 si 184 de tari membre n anul 2004.

Romnia este membra a FMI din decembrie 1972. Calitatea de membru al FMI da Romniei, ca
de altfel oricarui stat membru, posibilitatea de a beneficia de toate drepturile ce i revin potrivit
statutului si reglementarilor de functionare cu ndatorirea de a-si ndeplini obligatiile asumate
prin semnarea acordului, precum si dreptul de a se retrage oricnd din FMI pe baza unui aviz
scris.

Structura organizatorica a FMI

Organizarea si functionarea FMI se bazeaza pe asa numitele "cote parti " subscrise de
tariile care adera la aceasta organizatie, adica pe volumul resurselor pe care statele membre le
pun la dispozitia FMI si care determina inclusiv numarul de voturi de care dispune fiecare stat
membru in organele de conducere, precum si importanta mprumuturilor de care poate beneficia
fiecare tara. Cotele parti au fost exprimate in dolari si se fixeaza n functie
de valoarea comertului exterior si de valoarea productiei statelor membre in raport cu o serie
de conditii politice , favorabile , cel mai des , SUA si Marea Britanie.

Organele de conducere ale FMI sunt: Consiliul guvernatorilor, Consiliul executiv si Directorul
general. Pentru desfasurarea activitatii sale, FMI este organizat pe comitete si departamente
specializate.

Consiliul guvernatorilor constituie organul suprem si stabileste liniile directoare ale


activitatii Fondului(cu rol de adunare generala). Fiecare stat membru este reprezentat de un
guvernator (Ministrul de finante sau Guvernatorul bancii centrale si detine un drept de vot a
carui importanta difera in functie de cota parte de capital subscrisa de statul respectiv) si un
supleant numit de fiecare tara. Dintre membri Consiliului guvernatorilor unul este ales
presedinte. n sfera atributiilor sale intra: primirea de noi membri, excluderea membrilor,
modificarea statutului, revizuirea cotelor de participare, ncheierea de aranjamente valutare cu
alte institutii etc. De regula, n luna septembrie a fiecarui an, Consiliul guvernatorilor se
ntruneste ntr-o sesiune ordinara, n cadrul careia se examineaza activitatea Fondului n cursul
anului financiar ncheiat (1 aprilie - 31 martie) si se stabilesc liniile directoare ale activitatii
viitoare.

Consiliul executiv este format din 23 directori executivi, din care 7 sunt numiti si 16 alesi.

Directorul general este numit de Consiliul executiv pe o perioada de 5 ani. El prezideaza


ntlnirile Consiliului executiv, nu voteaza dect n situatia n care exista egalitate de voturi si
poate participa si la sedintele Consiliului guvernatorilor, dar fara drept de vot.

Comitetul interimar a fost nfiintat n anul 1974 ca un organ consultativ compus din 24 membri,
care da avize si face rapoarte catre Consiliul guvernatorilor pe probleme privind gestionarea si
adaptarea sistemului monetar international.

Comitetul dezvoltarii constituit n acelasi an este un comitet ministerial reunit al Consiliului


guvernatorilor FMI si al Bancii Mondiale, care analizeaza transferurile de resurse catre tarile n
curs de dezvoltare.

La nivelul FMI sunt organizate departamente geografice (Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul
Mijlociu, Emisfera Occidentala) si departamente functionale si servicii speciale (Departamentul
de finante publice, Departamentul juridic, Institutul FMI, Departamentul monetar si valutar,
Departamentul de studii, Departamentul de statistici si Departamentul de trezorerie).

Constituirea si utilizarea resurselor FMI

Resursele FMI se pot grupa n general n patru categorii:

a). cote subscrise de tarile membre;

b). dobnzi si comisioane;

c). vnzari de aur contra valute convertibile;

d). mprumuturi.

a). Cotele de participare constituie partea cea mai importanta din capitalul FMI,
fiecare tara, odata cu aderarea la Fond, fiind obligata sa subscrie o anumita cota. Pna n anul
1978 aceasta cota era formata din 25% aur si 75% moneda nationala indiferent daca este
convertibila sau neconvertibila. . n trecut, aurul corespunzator fractiunii de 25% se depunea la
unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului (Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca
Angliei, Banca Frantei si Banca de Rezerva a Indiei). Moneda nationala este pastrata ntr-un cont
special la dispozitia FMI, la banca centrala sau o alta banca din tara respectiva.

Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regula n sensul maririi lor. Sporirea cotelor de participare
este determinata, n principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a face fata solicitarilor
sporite de finantare ale membrilor. Revizuirea generala a cotelor se face la intervale de pna la 5
ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci cnd se considera ndreptatit, modificarea singulara
a cotei sale. La data de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat ultima revizuire a cotelor
de participare (a 12-a), lasnd neschimbata valoarea acestora de 213,7 miliarde DST.

Cota de participare are o importanta deosebita din punctul de vedere al tarii membre,
deoarece de marimea acesteia depinde: puterea de vot a tarii, volumul ajutorului financiar care i
se poate acorda si valoarea alocarilor de DST.

In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecarei tari membre i
sunt acordate 250 de voturi, la care se adauga cte un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de
100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel ca participarea statelor membre la
luarea deciziilor este proportionala cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite hotarri de
importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de participare) este necesara
unanimitatea.

Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate, care detin 3/4 din total si, deci, din
voturi: SUA - 17,08%, Japonia - 6,13%, Germania - 5,99%, Franta - 4,95%, Marea Britanie -
4,95%.

b). Dobnzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de
volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor dobnzii.

c). Vnzarile de aur erau destinate, n formula vechiului statut, sa mareasca resursele
Fondului ntr-o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deosebit de mari ntr-o moneda.
d). mprumuturile se utilizeaza n cazul n care disponibilitatile FMI devin insuficiente
comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor membre si se obtin de la statele membre, de la
alte organizatii sau pe baza unor aranjamente.

Tragerile obisnuite pot fi efectuate n doua categorii:

transele propriu-zise;

facilitatile de finantare.

a. Mecanismul transelor, destinat finantarii deficitelor generale ale balantelor de plati, prevede
5 transe, fiecare de marime egala cu 25% din cota de participare a tarii respective. Tragerea n
prima transa, denumita "transa rezerva" se face automat, n momentul n care
doreste tara membra. Pe lnga aceasta transa exista 4 "transe de credit", tragerile n cadrul lor
putndu-se face succesiv, dupa epuizarea disponibilitatilor din "transa rezerva" si dupa
examinarea situatiei concrete din tara solicitatoare de catre expertii FMI.

b. Tragerile n cadrul facilitatilor de finantare pot fi obtinute n situatii bine specificate, de


deficite ale balantelor de plati, n special de catre tarile n curs de dezvoltare, astfel fiind create:

Relatiile BNR cu FMI

Romnia este membra a Fondului Monetar International (FMI) din anul 1972, cu o cota de
participare care n prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Romnia
detine 10 552 voturi, reprezentnd 0,49% din total.

n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de tari (constituenta) care include:
Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia
Hertegovina, Croatia, Macedonia. Grupa de tari este reprezentata n Consiliul executiv al FMI de
un director executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. n cadrul biroului directorului executiv,
Romnia are un reprezentant care ndeplineste functia de consilier al acestuia.

Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de
Stat din Ministerul Finantelor Publice cu responsabilitati n domeniu.

Romnia a acceptat obligatiile prevazute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie


1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaza sa nu recurga la introducerea de restrictii cu privire la
efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente si sa nu participe la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fara aprobarea/consultarea
FMI.

ncepnd cu anul 1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui
numar de sapte aranjamente stand-by.

n calitate de stat membru, Romnia furnizeaza FMI informatii si realizeaza consultari anuale cu
aceasta institutie, n conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI .

In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale n domeniile


relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat la:

Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar. n acest context, expertii
BM si FMI au realizat Financial Sector Stability Assessement - FSSA, raport ce identifica
principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romnesc si ofera un set de recomandari
pentru corectarea acestora.

ROSC-Data Module (raportul privind respectarea standardelor si codurilor), prin care expertii
FMI realizeaza o evaluare a practicilor romnesti privind diseminarea datelor vizavi de
Standardul Special de Diseminare a Datelor-SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai
2005).

FMI a acordat Romniei asistenta tehnica n cteva domenii incluznd politica monetara si
organizarea bancii centrale, supravegherea bancara si statistica.

Banca Internationala Pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

BIRD este o institutie de finantare,infiintata in anul 1945 in urma Conferintei de la


Bretton-Woods , cu scopul sprijinirii refacerii economiilor dupa razboi. Ea include 184 de
membri si corespunde mesajului promovat la Bretton-Woods de organizare, armonizare si
extindere a schimburilor internationale precum si de o mai eficienta utilizare a resurselor
internationale. Obiectivul BIRD este reducerea saraciei n tarile n curs de dezvoltare, solvabile
si cu venituri medii, promovnd dezvoltarea durabila, prin mprumuturi, garantii si servicii
nelegate de mprumuturi - inclusiv servicii de analiza si consultanta. Tipurile de programe
sustinute de BIRD se mpart n 2 categorii: programe pentru proiecte de infrastructura economica
si sociala si programe de ajustare sectoriala, ca element de sustinere a reformei economice,
promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI (ajustare programatica structurala - PAL
si ajustarea sectorului privat - PSAL).

In statutul BIRD au fost inscrise cinci obiective principale care aveau sa fie urmarite de
acest organism:

Sprijinirea reconstructiei economiilor;

Participarea la dezvoltarea statelor member,inclusive a celor mai putin dezvoltate;

Promovarea investitiilor private in strainatate pe baza garantiilor si a investitiilor


directe;

Promovarea expansiunii armonioase pe termen lung a schimburilor internationale, a


echilibrarii balantelor de plati ca si a factorilor de dezvoltare,care sa duca la
imbunatatirea productivitatii muncii si a calitatii vietii;

Finantarea mixta, din resurse interne si externe a proiectelor utile si urgente, tinand
cont de consecintele economice ale investitiilor internationale.

Structura si organizarea BIRD

Potrivit statutului BIRD, toate statele, indifferent de organizarea politica, pot adera la acest
organism. Singurul drept de veto revine, insa, SUA, care detine mai mult de 20% din voturi.
Exista, totusi, o conditie imperativa pentru ca un stat sa devina membru al BIRD , si anume sa fie
deja membru al FMI, adica sa accepte codul de conduita al acestuia, in ceea ce priveste
schimburile si accesul la informatiile economice esentiale.
In momentul adeziunii la BIRD, noul stat membru subscrie o fractiune de capital. Partea de
capital afectata fiecarui stat deriva din cota parte afectata de catre FMI si se stabileste in funtie de
importanta relativa a tarii in economia internationala. Volumul subscrierii determina numarul
voturilor fiecarei tari, astfel: fiecare stat membru primeste 250 de voturi in momentul adeziunii,
indifferent de marimea subscrierilor la care se adauga cate un vot pentru fiecare parte de capital
subscrisa.

BIRD este condusa de catre Consiliul guvernatorilor format din "guvernatorii" si


"viceguvernatorii" numiti de fiecare tara. "Guvernatorul" fiecarui stat (care poate fi Ministrul de
Finante , Guvernatorul Bancii Centrale, etc.) dispune de ansamblul voturilor tarii respective.

Consiliul guvernatorilor se reuneste o data pe an in adunarea generala pentru a luadeciziile cele


mai importante privind activitatea BIRD : admiterea de noi membri, modificarea capitalului
social, ratificarea acordurilor cu alte organisme internationale, repartizarea venitului net anual,
etc.. Toate atributiile Consiliului guvernatorilor , altele decat cele enumerate sunt delegate
administratorilor care conduc operatiunile zilnice ale BIRD. Administratorii , in numar de 21, isi
au sediul la Washington si reprezinta principalul organism de directie format din reprezentantii
permanenti ai statelor member. Fiecare administrator ales dispune de un numar total d voturi , iar
deciziile se iau de obicei prin "consens" , dupa discutii ample si detaliate asupra fiecarei
probleme.

In 1974 a fost creat Comitetul de Dezvoltare, amanatie comuna a Consiliului


guvernatorilor a FMI si a Consiliului guvernatorilor Bancii Mondiale. Rolul sau este sa studieze
toate aspectele transferului de resurse catre tarile cu economie in curs de dezvoltare sis a faca
propuneri pentru imbunatatirea eficientei.

Una dintre prerogativele administratorilor este de a numi presedintele BIRD care coordoneaza
ansamblul activitatilor, alaturi de care exista un numar de vicepresedinti din care doi prim
vicepresedinti.

Unul dintre vicepresedinti coordoneaza sectorul finantelor, (i.e. a imprumuturilor, structura


capitalului, trezoreria, cheltuielile effectuate) in timp ce , cel de-al doilea vicepresedinte
coordoneaza sectorul operatiunilor ( i.e. aspectele economice si tehnice privind imprumuturile
acordate de BIRD).

Conditii generale de imprumut

mprumuturile acordate de BIRD revin, de regula, direct guvernelor tarilor beneficiare iar,
atunci cnd se finanteaza proiecte private, este obligatorie garantia guvernamentala.

Prima conditie pentru a obtine un imprumut de la BIRD este ca tara beneficiara sa fie
membra a acestei institutii. Creditele sunt acordate statelor, organismelor publice si private cu
conditia sa detina garantii guvernamentale.

Daca in primii ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial creditele s-au acordat preponderant
pentru refacerea economiilor apartinand tarilor din Europa Occidentala, dupa 1950 ele au fost
indreptate covarsitor catre tarile cu economie in curs de dezvoltare.

Pana in iulie 1982 creditele acordate erau remunerate cu o rata fixa a dobanzii de 11,6%.
Pentru ca BIRD sa poata avea acces la refinantarea pe termen scurt, in conditii mai putin
oneroase , a fost nevoita sa reintroduce un mecanism care sa ii permita ajustarea costului
resurselor la rata dobanzii perceputa la creditele pe termen scurt. De aceea, incepand cu 1982 , se
practica rate variabile ale dobanzilor in functie de costul ponderat al imprumuturilor angajate de
BIRD pe o durata de 12 luni care preced data acordarii creditului.Durata si intervalele de
amortizare a creditelor acordate, precum si perioada de gratie se fixeaza in functie de tipul
imprumutului si calitatea debitorului.

BIRD acorda cu prioritate credite pentru imbunatatirea infrastructurii, pentru eradicarea


saraciei, pentru agricultura si energie, adesea procedand la cofinantare , impreuna cu guvernele
tarilor care beneficiaza de credite. Pentru a beneficia de credite pentru dezvolatre, debitorul
trebuie sa depuna un proiect de dezvoltare care parcurge mai multe etape numite "ciclul
proiectelor". Etapele successive sunt urmatoarele:

Identificarea obiectului proiectului pentru a constata daca intra in programul de


finantare al BIRD;

Pregatirea proiectului de catre debitor, cu asistenta din partea BIRD;

Evaluarea proiectului presupune reexaminarea de fond a tuturor aspectelor cuprinse in


proiect si definirea cadrului de executie;

Negocierea si supunerea proiectului aprobarii administratorilor se finalizeaza cu


intocmirea "contractului" intre debitor si BIRD denumit "Acord de imprumut"

Executarea si supravegherea .Debitorul poarta responsabilitatea derularii proiectului,


BIRD limitandu-se numai la rolul de supraveghere, fara sa intervina direct;

Evaluarea finala care apreciaza daca obiectivul proiectului a fost atins; incidenta
economica si sociala; gestionarea proiectului; rezultatele financiare, etc.

Relatia BNR cu BIRD

Romnia a devenit membra BIRD n 1972, acceptnd Rezolutia Consiliului Guvernatorilor


nr.280/28.11.1972 care stabileste termenii si conditiile de aderare. n prezent Romnia detine
4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate este de 30,5 mil.USD.
Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru Romnia este ministrul finantelor publice, iar
guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat n acest sens de catre guvernatorul
bancii centrale a Romniei. Activitatea Bancii Mondiale n Romnia a fost reluata n anul 1991.
La 31 decembrie 2005, datele privind relatia BIRD - Romnia au ilustrat un portofoliu de 88
acorduri (n derulare si finalizate), cu o valoare totala de 7 190 mil. USD. n derulare erau
nregistrate :

21 acorduri de mprumut, reprezentnd un angajament net de 1 651,6 mil.USD;

5 granturi acordate n cadrul Facilitatii de Protectie a Mediului (GEF-Global


Environment Facility), cu o valoare de 31,32 mil.USD.

n cursul anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform Raportului Anual BIRD
pentru anul financiar 2004-2005, angajamentele fata de Romnia au reprezentat 17 la suta din
portofoliul activ privind Europa si Asia Centrala. La 31 martie 2005 a fost finalizat PAL 1
(Programatic Adjustment Loan), cu o valoare de 150 mil.USD, program destinat sprijinirii
procesului de reforma pna n 2007, anul n care Romnia urmeaza sa adere la Uniunea
Europeana.
Romania a aderat la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972,
fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand Iugoslavia,
care a intreprins la acea data un asemenea pas.

In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism financiar
international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul acesteia 20%
din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la Federal Rezerve Bank,
New York si 18% in moneda nationala.Contul pentru cota din capital subscrisa in moneda
nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de

subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, taranoastra
efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in
moenda nationala.

Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de atragere de
resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica.

Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce


decurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea
economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.

Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile organizate


de BIRD pentru realizarea proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru proiectele de
investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani
beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai avantajoase. Se
ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor romanesti, in special cele de
tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara noastra obtine asistenta tehnica
pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra ( daca aceasta asistenta se
considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza de pregatire superioara , prin institutul
propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la BIRD face posibila obtinerea
unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala, comertul international, ajutorul
public, pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a
Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea omertului si cooperarii
internationale.

Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In timp
ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare
persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de
monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune
practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare de
catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea
echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare(BERD)

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in data de 29


mai 1990, iar activitatea a fost inceputa, de facto, la data de 17 aprilie 1991. La intalnirea
inaugurala Consiliul Guvernatorilor a ales Presedintele si Directorii BERD si a adoptat Rezolutia
nr.8 prin care banca se autorizeaza sa inceapa operatiunile. Sediul BERD a fost stabilit la
Londra.
BERD este condusa de catre Consiliul Guvernatorilor, in care se regaseste un guvernator
numit de fiecare tara (in persoana Ministrului de Finante sau echivalent). Consiliul
guvernatorilor deleaga cea mai mare parte din atributii Consiliului Directorilor care raspunde de
politicile si operatiunile generale ale bancii. Conducerea executive este asigurata de catre
Presedintele bancii sub indrumarea Consiliului Directorilor.

BERD este proprietatea tarilor member, care au calitatea de actionari in urma subscrierii
unei cote parti din capitalul bancii. Cota parte de capital subscrisa da dreptul tarii respective la un
numar de voturi. Capitalul total subscris este de 20 de miliarde de euro din care s-au varsat 5
miliarde. Soliditatea capitalului bancii, politicile financiare si operatiunile prudente fac ca BERD
sa fie cotata ca o banca sigura (rating AAA).

BERD acorda credite tarilor care prezinta pentru proiecte de investitii viabile. Pentru
finantarea proiectelor si pentru propriile nevoi operationale BERD nu utilizeaza direct
capitalul actionarilor, ci, beneficiind de un rating inalt, contracteaza imprumuturi pe pietele
internationale de capital prin emisiunea de obligatiuni proprii si altor instrumente de credit.
Deoarece BERD poate obtine fonduri in conditii favorabile, poate sa isi structureze
imprumuturile in asa fel incat sa raspuna cerintelor clientilor sai. Titlurile emise de BERD sunt
achizitionate de investitori diferiti, cum ar fi bancile centrale, fondurile de pensii, companiile de
asigurari, etc.

Banca Europeana de Investitii este institutia financiara a Uniunii Europene si a fost stabilita n
conditiile Tratatului de la Roma.

Prin promovarea unei dezvoltari echilibrate a ntregului spatiu comunitar BEI contribuie
la coeziunea economica, sociala si teritoriala a UE.

n afara UE banca sustine strategiile de aderare ale tarilor candidate si ale celor din vestul
peninsulei balcanice. Banca aplica de asemenea aspectele de natura financiara prevazute n
tratatele ncheiate n cadrul politicii europene de colaborare cu tarile n curs de dezvoltare. n
acest context, banca desfasoara activitati n spatiul mediteranean si n tarile din Africa, Caraibe si
Pacific (statele ACP).

Relatia BNR cu BERD

Romnia a ratificat Acordul de nfiintare a BERD n anul 1990, facnd parte dintre
membrii fondatori ai acestei institutii. Capitalul subscris si varsat de Romnia are valoarea de 96
mil.euro (respectiv 9 600 actiuni).

Consiliul Guvernatorilor Bancii este alcatuit din reprezentanti ai tuturor statelor membre.
Ministrul finantelor publice este guvernator pentru Romnia, iar guvernatorul Bancii Nationale
este guvernator supleant.

Constituenta din care face parte tara noastra include Armenia, Georgia, Moldova si Ucraina.

Cea mai recenta strategie de piata pentru Romnia a fost aprobata n decembrie 2005;
acest tip de document este revizuibil din doi n doi ani.

Romnia se situeaza pe locul al treilea n rndul tarilor de operare din punct de vedere al
volumului finantarii (dupa Federatia Rusa, concurnd cu Polonia pentru locul doi).