Sunteți pe pagina 1din 258

I

I
Tratat de
I
reziliente asistate '
I
Sub coordonarea lui
SERBAN IONESCU
I

I Traducere din franceza de


Sofia Manuela Nicolae

Prefa;i de
I Boris Cyruliik

ouvrase oublie avec le concours du


,l )rlinistlrJfrangais chargd de la Culture
Centre national du livre
-

I
A
TRCI
Lucrare publicate cu sPrijinul
Ministerului Culturii din Frania
Centrul national al cerli
-
I

I
I

I i
I
I

Editoril
SILVIU DRAGOMIR I
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Dire.tor editorial:
MAGDALENA MARCUTEsTU I
Cuprins
Coperta:
FABER STUDIO
I
Dj re.tor prod uqie:
CRIST]AN CTAUDIU COEAN
15 Prezentarea autorilor
Redactor: 17 Prefald
RATUCA HUROUC
I
21 Cuadltt i ainte
otp:
OFELIACOSMAN 25 Partea lntAi. Probleme generale

Corectu16;
27 I. Domeniul rezilienlei asistate
RODICA PETCU Serban Ionescu
EUGENIA URSU
27 Cercetarea in domeniul rezilientei: inceputuri gi evolutie
32 Interventia focalizatd pe rezilienli: primele programe
Descri.rea CIPa Bibliotecii Naionalea Romeniei
IONESCU, SERBAN
de rezilienfi asistati
Tratat de rezilienlS asinetl / Serban lones(u; Practicarea rezilientei asistate: caracteristicile unei noi modalititi
trad.r Sofia Manuela Ni(olae; pref.deEorisCyrulnik. - de intervenlie gi misuri de precautie necesare
Bu(uretti: Editura Trei, 2Ol3
Bibliogr. 38 Bibliografe
ISBN 97 8-973-707 -737 -O
41. II. Rezilienli;i psihoterapie
I. Nicolae, Sofla Manuela (trad.)
Serban Ionescu
II. Cyrulnjk, Eoris (prel) 43 Psihoterapia bazatd pe punctele forte ale persoanei
159 9 50 Terapie familiali gi rezilienli
56 Bibliografe

Titlul original: Trait6 de resilience assist6e s8 III. Rezistenli ti rezilienl; asistate: o contribulie la suslinerea
Autor: Serban Ionescu educativ5 ;i psihosocialS
CopyriSht @ Presses Universitaires fean-Pierre Pourtois, Bruno Humbeeck qi Huguette Desmet
de France,2011
6, avenue Reille,75014 Paris
60 O paradigmd interpretative
6"1, Axa rezistenti-irezistenfd
Copyright @ Ediru ra Trei,
pentru prezenta edilie
2 O13
61 Rezistenta
67 Irezistenla
C.P. 27-0490, Bu(L'esti
Tel./Fax: +4 02I300 60 90 62 A\a rezilienta-irezilienti
e-mail: comenzi@edjturet.ei.ro
www.edituratrei.ro

tsSN 978-973-707 -737 -O


I

l. 62
63
Rezilien(a
Irezilienfa
95
Persoanelor reziliente
publicafii referitoare la trisiturile
Scale construite pe baza unor 7

63 Rolul celuilalt 95 Scala Connor-Davidson

64 Sprijhul educativ gi psihosocial


100 Profilul atitudinilor Si abilitEtilor asociate rezilienlei,
I realizat de Hurtes gi Allen
55 PEstrarea identitE[ii: rezistenta asistate
103 Scala de rezilienti a adolescentului, elaboratd de echipa lui Oshio
67 Construirea unei noi identit;li: rezilienta asistata 104 Scala factorilor de rezilienti la adolescenti,
I 67 Itinerarul rezilienlei elaborati de Takviriyarun
69 Itinerarul irezilien!ei 105 Instrumente elaborate pornind de la cerceterile asupra factorilor
70 FundamentuI institufional de protecfie: Iucririle realizate in Norvegia
I 70 Rezistenta asistate uersls ajutorul impus 108 Un instrument proiectiv de evaluare a rezilien,tei
77 Model expresiv aersrrs model directiv 110 O perspectivi ecologicd: lucririle echipei lui Harvey
71 Temporalitatea subiectului uersus temporalitatea institutiei 115 Evaluarea formelor specifice de rezilienfi
72 Institutie autorefl exivd rrersrrs institutie rutinierd 115 Rezilien[a familiali
116 Rezilienfa gcolari
72 Evaludri formative organizate z,ersus evaludri sumative
177 Rezjlienla in raport cu derularea carierei
implicite sau spontane
118 Rezilienla in fala suicidului
73 Institutia de rezilienl; asistatA
119 Evaluarea conceptelor inrudite
/1 Producerea acfiunii sociale aersus distribuirea
119 O intoarcere la origini: evaluarea capacit;tii de recuperare
ajutorului social
120 Dezvoltarea posttraumatici
75 Subiect in proces de dezvoltare rrersus obiect al ingrijirii
122 Robustetea
75 Congtiinte identitara persas resemnare identitari
725 Adaptarea reziliente
76 Agent al istoricitdtii uersls obiect al propriei povegti de viafi
7?7 ,,Forla psihici"
77 Concluzie 729 Evaluarea riscului gi protectiei
77 Rezistenti sau reziliente asistate? 734 Specificitate culturale gi evaluarea rezilientei
77 Metamorfozi? Nu neapirat 736 in chip de scurtd concluzie
79 Bibliogrufie 138 Bibliografe
80 IV. Eva luarea rezilienlei 148 V. Scrisul Si rezilienla
Serban Ionescu gi Colette Jourdan-Ionescu Corinne Benestroff
81 inceputurile: evaluarea rezilientei Eului 148 De la scrierea despre sine la scrierea-tratament
83 Lucririle lui l{agnild gi Young: o scale construiti 148 Scrierea despre sine
pornind de la inten'iuri cu persoane considerate reziliente 150 Sc erea-tratament
Cercetirile intreprinse de Cl,nthja lerv: pornind de la o teorie 150 Scderea-tratament gi maladiile somatice
a rezilientei 151 Sc erea-tratament si maladiile sufletului

I
roNEscu Tlat.tde rezilientl asistatS r C!Drins

ISERBAN
152 Practicilenarative
206 Factori de protectie pentru intervenienli
153 Biblioterapia
207 Faclori de protectie pentru populatia generald
154 Scriere qi traume
Divorful
208
754 Scriere qi nucleu meiancolic
2@ Divorpl pirinlilor gi rezitien[a copiilor
155 Scrietea traumei
211 Factori de protectie
156 in timpul gocului: scrierea protectoare
213 Program de interventie asupra copiilor provenili din familii
757 Dupa loc: scrierea eliberatoare cu perinti divorlafi
157 Perioade de latenle gi scriere reparatorie 278 Decesul pirinlilor
158 Concluzie; scrierea, o enigmi? 21,8 Rezilien;a copiilor indoliafi
160 BibliogroJie 220 Modalite|i de intervenfie axate Pe reziliente
-163 Partea Pdrintii cu tulbureri psihice
a doua. Adversitefi in plan individual 225
;i familial
165 VI. Rezilienli asistati 5i evenimente survenite pe parcursul 228 Factori de protectie gi rezilienli ai copiilor care
copilEriei: maltratare, boali, divort, decesul pliiniilor si au un p;rinte diagnosticat cu tulburiri psihice
tulburiri psihiatrice ale pirinlilor 232 Programe de interventie odentate citre rezilien{d
Colette )ourdan-Ionescu, Serban Ionescu, Eve[ne Bouteyre, 238 Concluzie
Maria Roth, Lynda M6thot, Diana Vasile 239 Bibliografe
155 Maltratarea 252 VII. Rezilienfa persoanelor care prezinte tulbur;ri psihice:
165 DefinitiamaltratArii perspective de intervenlie
767 Dateepidemiologice Serban Ionescu, Marli Stieffatre-Nascimento qi V6ronique Gouss6
168 Factori de risc la copiii maltratati 253 Schizofrenia
170 Con:ecirle ale maltratirii 253 Un punct de pornire: eterogenitatea evolutiei schizofreniei
774 Cazuri de rezilienfi naturali Ia copiii maltratati 257 Rezilienfa in familiile in care unul dintre membri este diagnosticat
778 Factori de protecfie care permit construirea rezilientei cu schizofrenie
180 Intervenfii vizAnd rezi]ienta asistati a copiilor maltratafi 259 Drumul spre restabilire al persoanelor diagnosticate cu
187 Boala copilului schizofrenie; locul rezilientei
188 Ce triiegte copilul bolnav 263 Implicagii in sfera practicd
l9l Ce tr;ieqte fdmitia
265 Autismul gi celelalte tulburid pervazive ale dezvoltarii
197 Strategii de rezilienle asistata 265 Divercitatea tipurilor de evolufie
797 269 Cum se aplici no$unea de rezilienli tulburerilor
Factori de protectie pentru copilul bolnav
din spectrul autist?
200 Factori de protectie pentru perinti
27"1 Stres gi rezilien[i in familiile in care tr5iegte un copil autist
203 Factori de protectie pentru fratrie
276 Programe de interventie orientate cehe reziliente
205 Factori de protecgie pentru familia lergiti
279 Bibliografie

SERBAN IONESCU
Tratat de re.ilienla aristatl r Cup_
to zB4 VIIL Chei ale rezilienleiin deficienla intelectuale 345 Exemplu de reziliente asistati l1

Colette Jourdan-Ionescu ji Francine Julien-Gauthier 349 Concluzie


2U Cadrul rezilientei asistate in deficienta intelectuale 350 Bibliografe
2W Deficien!a intelectual; 354 X. Adic$i la substanlele psihoactive ti rezilienle
288 Rezilienli qi deficiente intelectuali Isabelle Varescon
291 Chei de rezilienta pentru fiecare dintre etapele de viat; 355 . Factori de !.ulnerabititate Si de proteclie
ale persoanei care prezinti o deficienfi intelectuale 356 Factori de vulnerabilitate
294 Chei de rezilienlS in cazul copilului mic, incepAnd cu anuntarea 356 Factorii de risc asociati produselor consumate
diagnosticului 357 Factorii individuali de vulnerabilitate
301 Chei de rezilientE pe parcursul perioadei qcolare
358 Factorii legali de mcdiu
307 Chei de rezilienld pe parcursul tranzitiei citre varsta adultA
359 Factori de protectie
312 Chei de rezilienli pentru persoana varstnice 360 Factorii asociati persoanei
312 Concluzie
360 Factorii legafi de mediu
31s Bibliogrot'ie
361, Cunostinte actuale despre rezilienla in cazul adicfiilor
IX. Prevenirea conduitelor suicidare: cum sE venim in sprijinul. Renunfarea fari tratament la dependen!a de substanle psihoactive
rezilienlei 366 Rezilienla asistatd in domeniul adicfiilor
Monique Siguin gi Jacques Brandibas 368 in loc de concluzie...
325 Epidemiologie 369 Bibliografe
325 Modele etiologice
373 XI. Rezilienla asistatE in serviciul unei senectuli frumoase
325 Modelulstres-predispozifie Colette Aguerle
327 Modelul traseelor de viat; Senectutea umane: mituri gi realitate
329 Modelul crizei 374 Rolul tot mai important jucat de resurse pe parcursul dezvolterii
329 Rezilienta in fa(a sinuciderii: mit sau realitate? 379 Fundamentele teoretice ale rezilienlei asistate la persoanele varstnice
331 Cum s; intrerupem ciclul tentativelor suicidare repetate? 384 Particularitili ale intervenliilor clinice destinate varstnicilor,
333 Identificarea riscului suicidar, a riscului de repetitie care decurg din aceste consideratii teoretice
ij a factorilor de prolectie
390 CAteva exemple de programe care promoveazi rezilienla asistata
335 Persoanele apropiate pi riscul suicidar la persoanele vArstnice
337 Rolul protector al specialigtilor in cazul pacienlilor suicidari 395 Alte mijloace complementare de promovare a rezilientei asistate
339 Programele de inten entie: a invita sA te proteiezi la persoanele vArstnice
343 Cii de rezilienli asistati in societilile traditionale 395 A irage invetdmhte pretioase din propriul trecut
343 Rezilienti si sentiment colectiv 395 A face o retrospectivi a vielii pentru a trage invit;minte
341 Conduita suicidari gi rezilienta asistate pretioase dir trecut

I
Tratat de rzilien!5 asistat: r CuPrins

lsEREANroNEscu
I

396
397
A ierta
Anticiparea pozitivd a.viitorului,
428 Dateepidemiologice ,tl
429 Date nosografice
astfel incat se fie atteptat cu mai multe seninitate
430 Factori de risc
398 A te ancora in prezent pentru a-l aprecia mai bine
431 De Ia factorii de proteclie individuali gi colectivi la rezilienfi
398 A accepta
431 Factori de protecfie
399 A medita
432 Rezistente versus reziliente
399 A trdi experiente optime
435 Rezilienfa acompaniatE h cazul unei catastrofe: diferite sisteme
400 Concluzie practicate in lume
402 Bibliografie
435 Conceptia Franlei
408 XII. Tulburdri psihice, creativitate qi rezilienll asistatE 437 O enumerare a modelelor europene stabilite gratie cerceterii
Silke Schauder 438 Programul original al Nafiunilor Unite
408 Creativitate gi traumi individuali 440 Concluzie
409 Art-terapie ti traumd individuali 440 Bibliografre
409 Un atelier de art-terapie pentru femeile betute
444 XIV. $omaj ti rezilienlS asistat;
410 Un atelier de art-terapie pentru fratii copiilor cu handicap
Serban lonescu gi Evelyne Bouteyre
412 Creaiivitate gi traumi colectivi (rizboi, lagire de exterminare., 445 9omai Si senitate mentale
catastrofe)
445 Efectele gomajului asupra senetetii mentale
415 Art-terapie ti traum5 colectivi
447 Modele explicative
475 Interventia realizati de Rebekah Chilkote in Sri Lanka 449 $omaj gi rezilienld
477 Proiectul din Rrvanda al lui Valdrie Chu
451 Intervenfii ce favorizeazd rczilienla
477 Concluzie
452 Programe cu un dublu obiectiv, sdndtatea mentald gi reangajarea
419 Bibliografie
458 Utilizarea scrisului
421 Partea a treia. Traume colective 462 Bibliogrcfe
423 X111. Rezilien!5 in urma marilor catastrofe: 465 XV. Rezilienla in situalji de genocid
joncliuni intre individual ;i colectiv Serban Ionescu, Eugdne Rutembesa gi Yvonne Kayiteshonga
Michdle Vitry 9i Clara Duchet Impactul genocidelor asupra senetitii mentale
424 Carccterisicile si unicitatea marilor catastlofe 166 Studii refedtoare la genocidul cambodgian
424 Particula tef psihopatologice gi societale 466 Studii intreprinse asupra diferitelor populatii
425 Trauma individual; $i colective 167 Studiu epidemiologic realizat asupra unui egantion nalional
426 Moartea colectivi, o catastrofa specifici: 471 Studii asociate Senocidului r1\,andez
pomind de la exemplul din Haiti 471 Studii pe difedte populalii
428 Consecinfe psihopatologice previzibile ale factorilor de risc
Studiu epidemiologic pe un eqantion national

I
SERBAN lONESCU
Tratatde rezilienrS asirtatl r Cuerins

I
,l
1: t.

I1 ,o 472 Genocid gi rezilienfd


n, Factori de proteqtie in bituafia de genocid:
rezultatele unui interviu
Un caz de rezilien6 naturalE
4U Reconstruirea leg;turilor distruse: metodele implementate
486 Eficien[a rmei metode unice
488 CAteva propuneri pentru vindecarea unei societiti
Prezentarea autorilor
qi transformarea ei in una rezilienti
491, Bibliogrnfie
Colette Aguerre Conferenliar universitar - Universitatea din Tours
495 XVI. Rezilienla in situalie de dictaturi Institutul de strn;tate publici din
Corinne Benestroff Psiholog clinician -
Serban Ionescu Qi Ana Muntean Ville-Evrard
496 Milc area meditatiei transcendentale
Evelyne Bouteyre Conferentiar universitar-HDRl - Universitatea din Rouen
498 ,,Fenomenul Pitegti"
501 Adversitatea cotidiane Jacques Brandibas Psiholog clin ician, .cerceti tor asociat la Centrul Inter-
504 Strategii pentru a face fati detenfiei in inchisoare sau in grilag disciplinar de Cercetare a Consiruirii ldentitAtii - Universitatea din
Riunion
505 Strategii de supraviefuire ,,in libertate
509 Umorul colectiv Huguette Desmet Profesor - Universitatea din Mons (Belgia)
5't2 lnten,entia dupl dictaturi Clara Duchet Conferentiar universitar - Universitatea Paris Descartes
574 Bibliografie
V6ronique Gouss6 Conferenliar universitar-HDR - Universitatea Paris 8
Saint-Denis
Bruno Humbeeck Director al Centrului de Prevenire a MaltratArii - Pdruwelz,
cercetitor la Universitatea din Mons (Belgia)
Serban Ionescu Profesor emerit - Universitatea Paris 8 Saint-Denis Si
Universitatea din Quebec, Trois-Rividres
I
Colette Jourdan-Ionescu Profesor - Universitatea din Quebec, Trois-Riviires

Francine fulien-Gauthier Profesor - Universitatea Laval (Quebec)


I
Yvonne Kayiteshonga Psiholog coordonator al Programului Na!ional de
Sdnetate Mentali $i al Serviciului de Consultatii Psihosociale * \Iinisterul
SaniGlii, Kigali (Rnanda)
I
Lynda M6thot Responsabil de cursuri - Universitatea dhQuebec, Trois-Rividres

' HDR Habilitation i Diriger des Recherches (AutorizaFe pentru coordonarea cercet:dlor)
(N. r.)
I
'

I
SERBAN roNEscu
Tratat de rezilien!5 asistat5. Prezentarea autorilot

I
Ana Muntean Profesor * Universitatea de Vest Timigoara (Rominia)
Marli Stieffatre-Nascimento Director al Nucleutui insolire in Via;a Sociali _
Asociafia de intrajutorar,yivre,,, Fontenay-aux-Roses (Franla)
Jean-Pierre Pouitois Profesor - Universitatea din Mons (Belgia)
Maria Roth Plofesor Universitatea Babeg_Bolyai, Clui-Napoca (RomAnia)
- Prefa!5
Eugdne Rutembesa Coordonator al Centrului Universitar de Sdntrtate
Mentaltr
$i profesor cercetitor - Universitatea Nationald din Rwanda
Silke Schauder ConJerentiar universitar-HDR Universitatea pa mult
- sg Saint-Denis Istoria ideilor este Plind de surprize CuvAntul ,,rezilienli" exista de
Monique S6guin Profesor timp in cultura noastrd latine. CAnd un agronom vorbea despre rezilienta
- Universitatea din euebec, Ottaw a
Isabelle Varescon Profesor unui sol, dorea str spuni ci un sol, dupd un incendiu sau o inundafie' era
- Universitatea paris Descartes capabit si dea viale unei alte flore Cand un naviSator vorbea
despre rezi-
Diana Vasile Conferenliar universitar la capacitatea acestuia de a rezista unei Presiuni
(Rom6nia)
- Universitatea Hyperion Bucureiti lienla unui metal, el se referea
ridicate gi de a lua o alti direclie dupi 9oc, la fel de adecvattr Unii scriitori
au
MichCle Vitry Psiholog clinician, psiharalist descris rezilienta unei persoane care 9i-a reluat via!a dupi o traumi' insi
logici de la Paris-Necker, responsabil de - Celula deurgenti medico-psiho_ atunci cand acest cuvant, banal in limbile saxone, a fost utilizat Pentru
a
cursuri _ ijniversitatea I,aris multi-
Descartes gi Pierre qi Marie Curie. desemna un fenomen Psihotogic, un numi! foarte mare de cercet;ri
disciplinare a primit semnalul de pornire
incepnnd ain anii 1980, a avut loc o explozie a Pubticatiilor despre
rezi-
Iienli, inspeciat in psihologie, dar qi in biologie, sociologie' lingvisticA Qi
re-
antropologie, Acest concePt, uimitor de bine primit Pe toate continentele'
prezenta, probabil, dorinla de a Pune caPit mizerabilismului teoriilor ePocii
lezat este un creier ter-
ii determinismului fixist al stereotiPurilor: ,,Un creier
minat... in memoria unei Persoane traumatizate se aflA un monstru ghemuit
care se va reinsufle! candva, transmitand nefericirea Peste Seneratii" Aceste
blesteme sunt adeverate atunci cand cei reni$ sunt tratali cu indiferentd Mai
mult decat leziunea fizicd, abandonul Persoanei traumatizate explicd dura-
bilitatea traumei gi tlansmitelea sa. Lovitura care se inscrie in istoda subiec-
tului nu este un destin inexorabil; cAnd lncepi sd descoperi conditiile intime $i
o reve-
de mediu cate permit sp iinireaunui proces de rezilienta' se constati
nire evolutivi, o noui manieri de a trdi, cu momente fericite 9i cu momente
aga cum are toate lumea.
dificile,
Serban Ionescu a adunat in acest Trnfnr contibutii ale unor
autori din mai
multe pentru a sintetiza cerceterile asuPra rezilientei, care pot fi aplicate
tiri,
in practici, facilita astfel Procesul de rezilientd Este ceea ce Serban Ionescu
9i a
a numit rezilien[i asistate, care deschide noi persPective in domeniul
clinic'

SERBAN IONESCU Tratat de rezilieni: asistatl r Prefal


Tofi coautorii sunt in acelali timp practicieni gi Arta ne ofele un instrument Pretios Pentru a dePAii o suferinte trecuti $i
cercetetori, ceea ce confera
muncii lor o noti aparte. Teoria existi, desigur, dar
nu este rupii le realltate. pentru a o transforma intr-un produs ce Poate fi imPertaqit' Cel cu sufletul
Este vorba mai mult de un demers clinic,iec6t
a" o 9tiir,1a.f,ini-uln".,tute. rEnit se debaraseazd de imaginea sa de sine ca obiect zdrobit, pentru a deveni
Cuvantul-educatorilor este primordial, acesta arit6nd subiect al propriei clealii. Realizand o Ploductie culturaltr din sfAgierea sa' cel
este legattr de pcoal,i. Studiile despre rezilienti
in.l rnllJre fuml,"
ne duc la moduri de gandire rdnit ili reia tocul Printre celelalte fiinte umane
sistemjc;. Nu ne mai putem clampona de rationamentele
dominate de Aventurii sociale nu ii tipsesc ocaziile sfaqierilor traumatizante, in care
cauzalitEti. tiniare, nu mai putem spune: tiparul rezilient va fi de fiecare dati nou. Iertem mai ulor o catastrofi naturale'
,,Este un elev slab deoarece are un
care iasi adesea in urmi pagube reale majore, in timp ce este dificil
coeficient intelectual redus, dovadia unui creier s; iertam
debil,,. S"p""i", i. r.ni",U,
explica: ,,Rezultatele sale gcolare sunt slabe deoarece incercarea unui alt om de a ne distruge. Genocidele, dictaturile gi mizeria
familia.u nu a.ora; o
semnificalie deosebiti gcolii, atAt de mare este nefericirea, socialA sunt mari furnizori de traume flagrante insidioase, fiecare dintre ele
o cascadtr de traume cotidiene,,.
."* * g"nu."ur; 9i
unui proces
punAnd problema unei asistenle deosebite in vederea declan9irii
IncI de la primele dezbateri asupra rezilien[ei, in anii de rezilienli.
1990, autorii pre-
vedeau: ,,Daci vom reuFi se cultivemacest
concep, vom propr"" rr," Iate ce gdsiti in aceasti carte. Cercetitori-Practicieni, Pionieri ai acestui
educative, alte ipoteze de cercetare gi arte metode -.Or1r, concept, ne aduc experienlele Ei reflectiile lor'
a" t.rtu*untjr"vi.torint
C6ndirea sistemici nu eliminE complexul Oedip, Sti in puterea noastrS s; le utiliTSm'
rezerv6nJu_i io.rf.:u i.,
familie, gcoal; li societate, ci adaugjgi alli factoii
determl""nli f"in"rioUil,
solufie oedipian;. Interpreterile gi ;hiar intera(tiunile Boris Cvrulnik
uu Io.'r" our.rrruf
care
psrnoteraprer sunt modificate de aceast;
nou; atjtudine asupra rr;ta;enturui.
Pacienfii apreciazl faptul cd,,neutralitatea binevoitoare,,
a"rin"'_lni rri" 9i
mai putin ttrcutA pe parcursul intrevederilbr.
jl,j11tl: :1r,,idiscipiinar; permite evatuarea unui proces de rezilienli.
It|m
"., sa O.ozam hormonii$i s,i fotograliem
furctionarea cerebral; pentru a obiec-
rrva reztttenta neuronali. De mult timp, testele
psihologice au fost evaluate
statistic Si corelate cu relevanla Ior cliniie. gtlm
sa'ana[za:m ,"Li;r, pro,".,*",
care revereazS repetitii evorutive. Lingviitii
ne-au inv;tat sa u",uri;r.,,u.-
tura unui discurs gi si{ asociem cu structura interactiunilor
care inviluie un
copil sau un partener: amintirea celor spuse prezice
na,-care transmite emofia unui sentiment.
u-i.,,"*ar--
-rr,i".i-i"
$i, mai ales,
vedesc in ce misuri conditiile de instabilitate "t.rct,,rll" so.Jleio_
fi provizorat constiiuie o pieaice
,. .:Y:r.ll:-1,".,, iar miturile si preludecrgiie pot apr."p"
Lromentu I cilnic ne propune o mare varietate
ui"." pr**rr.
de situafii pe care sd le putem
analiza: o izolare precoce, un doliu in copiliria
perioade sensibile a dezvolterii, fac difjcili rezilienfa, i" f"..*rr, ,*,
mici,
reugim si restructur;m ni$a afectiv; care ar
.nil. rt,,n.i .a.,a
trebui *.".".Jr" gi'r; ai"u_
mizeze micutul suferind de carente, ara cum
au observat cercetetori; atasa-
mentului. Urmele mnezice sunt mai putin durabile
.a"J
eveniment survine mai tArziu, in condiliile
unui creier gi"t"".i
uf" r"ui "l"i"ii
p**-
nalititi deja mai bine constituite. ^i.i

I
5ER8AN IONESCU Tratatde rezilienl, alistatt. PrefalS

I I
I

I
l'
I
I

I
Cuvi nt in ai nte
I
Cercetarea in domeniul rezilienfei a cunoscut o dezvoltare remarcabilS.
Mirturie stau cele 4 641de documente - dintre care 1 023 de teze de doctorat -
avAnd drept subiect rezilienta, care figurau, in august 2010, in principala bazi I
de date in domeniul psihologiei (PsycINFO). In acelaEi timp, rezilienfa a stAr-
nit (gi continui si o faci!) numeroase controverse pe tema termenului in sine
(considerat drept impropriu, prea pulin specific din cauza utilizdrii sale in
alte domenii decAt psihologia), a inadecvdrii sale in afara contextului cultural !
nord-american (unde rezilienfa a cunoscut, inci de la inceput, un mare
succes), a faptului cd face apologia celor mai bine adaptafi, mai putemici qi, in
fine, a conotatiei sale psihosociale foarte puternice, de unde ,,inutilitatea" sa I
in travaliul clinic. La extrema girului de critici s-ar Putea situa pozifia nega-
tivisti a cAtorva cadre didactice universitare sau practicieni, care neagi ins59i
existen{a procesului de rezilienfi.
Aceste critici comporti mai multe explicafii: lipsa de informare este, I
-
intr-adevir, foarte dificil si te menlii la curent cu rezultatele numeroaselor
cercetiri intreprinse in acest domeniu -, reaclii la ,,excesul" de povegti despre
rezilienfi gi la inflalia de lucrdri care vulgarizeazi acest concept. I
Am incercat si demonstrez, cu mai multe ocazii (Ionescu, 20101; Ionescu gi
]ourdan-Ionescu, 20102), superficialitatea acestor critici. lntr-adevir, in ciuda
lipsei unei definifii unanim acceptate, termenul de rezilienld face referire,
atunci cAnd este utilizatin domeniul psihologiei, la procesul care permite indi- I
vizTlor, familiilor gi grupurilor umane si depiqeasci situagiile dificile, trauma,
si nu prezinte tulburdri psihice, sd continue sd trdiasci la fel ca inainte (sau
aproape), putAnd chiar si dea dovadi de o mai bund func{ionare psihici
I
decAt inainte, grafie a ceea ce poarti numele de dezvoltare sau crestere Post-
traumatici. Pe de alti parte, la ora actuald dispunem de numeroase dovezi ci
rezilien[a este un proces universal, chiar daci fiecare context cultural poate
I
I Ionescu S., Psychopathologie de I'ndulte. Fondenrcrtts ct perspectiucs, Paris, Belin, 2010.
2 Ionescu S. gi Jourdan{onescu C., ,,Entre enthousiasme et rejet: l'ambivalence suscit6e par le
concept de r6silience", Bulletin de psychologie, vol. 63, nt. 6,2010, p. 401-403.

I
Tratatde rezilienll asistattr r Cuvantinainte

I
I

t,, aduce inflexiuni fi nuanle modului de derulare a acestui proces. Rezilienta


este departe de a face in secret apolotia celor mai puternici sau de a constitui
o proprietate intrinseci a subiectului, plasAnduJ Jeasupra celorlalti. De fapt,
sunt preocupati de mai multi ani de Procesul rezilientei gi care s-au reunit cu
diferite ocazii in jurul temei rezilieniei.
23

procesul rezilientei nu poate avea loc in afara interaciiunilor cu ceilalfi,in


lipsa mentorilor, tutorilor sau relelelor de susfinere sociali. in fine, impactul Tralatll este incununarea unui efort de durati in ceea ce privegte rezili-
conceptului derezilienld asupra domeniului clinic cunoagte un mare avAnt gi enta, care nu a aiuns Ia final.. . De fapt, de-a lungul unei perioade de aproape
tocmai aceasta incercdm noi sd demonsftemill Tratotul de rezilienld asisloti. douizeci de ani, am condus - Ia Universitatea Paris Descartes li la Uni-
versitatea Paris 8-Vincennes din Saint-Denis - o serie de noul teze de doc-
Tlo-talul cuplinde trei perti. prima este consacratd ,,problemelor generale,,: torat li trei lucrari pentru obtinerea HDR avAnd legituri cu rezilienla.
sunt abordate domeniul rezilienlei asistate, relatiile acesteia cu doui'alte mari Cercettrrile doctorale intrePrinse in acest cadru s-au ocuPat de rezilienta
categorii-de metode de interventie, psihoterapia
$i, respectiv, sprijinul eduia_ pcolari, de aceea a copiilor din Mali aflati in Plasament, a coPiilor columbieni
tiv qi psihosocial, problema evaludrii Fi contributia pe care d ire practicarea. expuli in mod repetat violentei socio-Politice, de rezilienla lucr:torilor
scrisului la dezvoltarea rezitientei. umanitari, a victimelor atentatului de la RER Polt-Royal din Paris, a membrilor
ln a doua parte a Tratahiui su\t prezeitate diverse situatii dificile care pot rezistentei franceze deportali'in lagirele de concentrare naziste, a Persoanelor
interveni pe plan individual $i familial, precum
$i tehnicile 9i prog.u-"|" care suferd de tulburiri psihice grave sau care sunt hertuite nroral la Iocul de
destinate s;-incurajeze rezilienta p"r.oan"lor cu.e s" afll in situaiiild
respec- munce, a persoanelor care au triit in contextul totalitarismului comunist din
tive. Aceasttr parte debuteazi cu un capitol referitor la maltratare la
Ei bolite Rominia. Alte cercetiri de doctorat - axate asuPra transmiterii transge-
copilului, divort, deces gi tulburtrrile psihice ale pirintilor. Capitoiele urmi_
nerationaie a traumei gi a rezilienlei la descendentii Persoanelor ce triiserd
toare desc u ceea ce rezilienta asistat; poate aduce persoaneloi care prezinti
tulburiri psihice, o deficienfi intelectual;, idei suicidare, adicgii la sribstan;e genocidul armenilor sau asuPra elaboririi unei metode de interventie in cazul
psihoactive. De asemenea, este abordat, in capitole distincte, aportul adolescenlilor (numiti ,,teatru de rezilienlS") - sunt in curs de realizare.
ii rezi_
lienlei asistate puse in serviciul unei imbrtra;iri frumoase gi util'izarea pro_ Cele trei lucrdri pentru oblinerea HDR mentionate s-au ocuPat de asPecte
cesului de creativitate in construirea rezilientei. foarte diferite ale rezilicntei: adoPtarea unei PersPective tip ciclu de viali in
A treia parte a Trdtatului este consacrattr modalitarilo! de aplicare a rezi_ studiul relatiilor dintle munc5, stres gi reziliente; rolul crealiei artistice in
lientei asistate in cazul traumatismelor colective: catasirofe, gomaj, genocid gi raport cu trauma gi rezilienta; spectrul factorilor de risc Ai de Protecfie in
dictature. tulburirile autiste. Mai multi autori ai acestor cercetiri doctorale sau destinate
in diferitele capitole ale acestei lucriri, cercetitorii propun un bilant al obtinerii HDR au devenit coautori ai Tnlatul i...
AIte pirti ale Tratotului sunt fructul activititilor Centrului de cercetare
-
celor mai recente cuno$tinte referitoare la efectele, in pla; psihologic, ale
situafiilor cu caracter traumatizant pe care Ie abordeaztr, expun date care ,,Traumi, rezilienti, psihoterapii", care a functionat la Uni!ersitatea Paris 8
atest; prezenta unei reziliente considerate naturale la din 2005 pane in 2009 qi care au fost prezentate in cadrul intAlnirilor gtiin.tifice
"nr^it"de r"..oun"
care sunt confruntate cu aceste situatji, se intereseaz, de factorii
proteclie organizate de centlu cu Partenerii din striin;tate, in special pe parcursul
care pot determina inclinarea balantei dinamice spre rezilienti gi forumurilor internalionale ce au avut loc la Sankt PetersburB (2006), Celiabinsk
prezinti
exemple de modalit,iti de interventie ce vizeazi conitruirea ."rilii.,tii. (2007), TimiFoara (2007), Blagoevgrad (2008) 9i Louvain (2009).
T/aldfrl este conceput de autorii s;i ca o sursi de idei, o trusi de instrumen- Autorii acestui Tratal speri cI el va suscita schimburi fructuoase intre
te-pusi la-dispozilia practicienilor care, cu creativitatea lor, vor putea face practicieni $i cercetitori $i c; va favoriza dezvoltarea unei noi modalititi de
adapteri (in special Ia alte contexte culturale decat cele pentru ca're au
fost lucru in domeniul clinic, incurajand procesul de rezilientA la persoanele
elaborate tehnicr'le qi programele prezentate) sau, mai mult, sA mearge
mar f ragilizate de situatiile dif icile.
departe, modificand gi inovAnd.
Lucrarea este rezultatul muncii a 23 de autori _ cadre universitare,
cer- Serban Ionescu
cetetori $i practicieni
- din Belgia, Canada, Franfa, Rom6nia gi R.i{anda, care

SERBAN IONE5CU
Tratat de rezilien!5 asistatl r Cuvant inainte

I
I

Partea int6i
Probleme generale

I
I

t I.

Domeniul rezilienlei asistate


Serban Ionescu

I
in ciuda absenlei unei definitii unice a rezilienlei, universal acceptate,
existi de fapt un acord in privinfa a doui puncte esentiale: (a) rezilienta carac-
terizeaze o persoantr care a trdit sau traielte un eveniment cu caracter trauma-
tizant sau adversitate cronicd $i care di dovadd de o buni adaptabilitate (ceea
ce are semnificalii diferite, in funcfie de vArsta sa qi de contextul sociocultural
in care treiegte) gi (b) rezilienta este rezultatul unui proces interactiv intre
persoane, familie qi mediul sdu inconjuritor.
Dintre numeroasele publica[ii consacrate conceptului de rezilienliI gi
multiplele cerceteri care au fost intreprinse pentru a-l circumscrie cu mai
mare exactitate, nu vom aborda aici decat aspectele cele mai importante ale
unui nou demers clinic elaborat in jurul acestui concept, rezilienta asistate.

Cercetarea in domeniul rezilienlei: inceputuri ;i evolufie


Pentru a inlelege cum s-a format campul rezilientei asistate gi amploarea
acestei noimodalititi de intervenlie, mi s-ar pirea util si amintesc, mai intai,
asupra ciror populafii au fost intreprinse la inceput cercetArile in domeniul
rezilienfei. Primele proiecte importante au fost realizate asupra unor copii
aflati inconditii de ri daercitate. Acestco\cept se referi, conform lui O,Dougherty
Wright li Masten (2005), la ,,condi{ii de mediu care interfereazd cu sarcinile
procesului de dezvoltare adecvate varstei sau amenint; realizarea lor Ide
catre copii]". Printre aceste conditii, autorii citati mentioneazi sir;cia, absenta
unui domiciliu fix, maltratarea infantili, \,iolenta politicA sau sociale, situatii
1 Citiloni care doresc mai mult inJormatii despre conceprut de rezilient; pot consutta tonescu ,i
lourdan-Ioncscu (2006), pre.xm ti capitolul intitulat,,De la patocentrism la sanogcnez:.
aporturile.onceptului de rczilien\e" @.271-279), in lones.u (2010).

Tratat de reuilinl} aristatS r Dorreriul rezilientei asist.te

I
I

care sunt adesea considerate dovezi ale unei adversitSli psihosociale cronice. in acest cadru, numeroase cercetiri au fost consacrate dezvoltirii copiilor 2sl
Ne aflim deci departe de caracterul ocazional al traumei.r considerafi in situafie de risc din anumite motive: malformafii cardiace
inceputurile cercetirii asuPra rezilienfei sunt marcate de trei mari contri- congenitale (O'Dougherty, Wright, Garmezy, Loewenson qi Torres, 1983),
bufii fondatoare: studiul longitudinal al lui Emmy Werner gi Ruth Smith, incapacitate fiziclltezele de doctorat ale lui Raison (1982) gi Silverman (1982)l
I
cerceterile asupra diferitelor populagii aflate in situafii de risc, intreprinse de gi, mai ales, diagnosticul de schizofrenie al mamei (Garmezy gi Devine, 1984).
Michael Rutter gi proiectul ,,Competenli", coordonat de Norman Garmezy. Numeroasele studii realizate in cadrul proiectului ,,Competenfi" au de-
Werner gi Smith au studiat rezilienfa urmirind dezvoltarea d 698 de copii pistat rapid capacitatea anumitor copii de a se adapta foarte bine, in ciuda
ndsculi in anul 1955 in insula Kauai aflati in arhipelagul Hawai. in jur de 30% evenimentelor de via[i cu caracter stresant la care au fost expuqi. Treptat, I
din acegti copii au fost supugi efectului a Patru sau mai mulli factori de risc cercetitorii implica[i au incercat si rispundi urmitoarelor intrebiri:
precum siricia, stresul perinatal, conflictele familiale, divorful, alcoolismul
sau boala psihici a pirinfilor. Datele referitoare la copii gi'la familiile lor au - Care sunt caracteristicile copiilor competenfi gi mai ales ale celor care
fost culese la nagtere, pe parcursul perioadei postpartum qiIa1,2,10, 18,32 qi au fost expuqi unor sifuafii considerate stresante? I
40 de ani. Rezultatele - care atesti existenfa unui Proces ce duce la rezilien[i, - Care sunt factorii potenfiali de risc ai de protecfie care sporesc sau
la vArste diferite qi in ciuda factorilor de risc la care au fost expuqi acegti reduc efectele negative ale expunerii la adversitate?
copii - au ficut subiectul mai multor lucrdri, din care cea mai cunoscuti - Care sunt, in plini copil6rie, factorii predictivi ai adaptdrii la ado- I
poarti titlul sugestiv de ,Julnerabil dar invincibil: studiu longitu.l.inal asuPra
copiilor gi tinerilor rezilienfi"2. - [:::lii tmplicafiite rispunsurilor la aceste intrebdri asupra intervenqiei?
Primele cerceteri ale lui Michael Rutter asuPra procesului de rezilienf{ au
fost realizate asupra unor populalii diferite: copii ai ciror pdrinfi Prezentau
intr-o publicafie ulterioari cercetdrilor intreprinse pentru proiectul ,,Com- I
tulburiri psihice (Rutter, 1966), copii care au triit experienfa separirii de petenfi", Garmezy (1993) insisti, de asemenea, asupra rolului sirdciei gi
consecinfelor sale. Utilizdnd diagrama lui Birch gi Gussow (1970), Garmezy
maml (Rutter, 1.972, 1979a) gi copii provenifi din medii dezavantajate (Rutter,
1,979b). Aceasti ultimi categorie cuprinde e;antioane de copii din insula
subliniazi rolul potenfial patogen al tiparului aditiv al adversitigilor cronice I
Wight (in Anglia) gi din cartiere defavorizate ale Londrei. Acegti copii pro- care insotesc siricia, adversitS(i care vor constitui precursorii vulnerabilitdgii
veneau din famitii numeroase gi cu niveluri socio-economice scizute gi fuse- psihiatrice a copiilor.
seri expugi Ia conflicte parentale, criminalitate parentald, tulburiri psihice ale Evocarea condiliilor in care au fost realizate cercetdrile de inceput arat6 in
mamelor qi treiau in locuinfe suprapopulate. Studiile epidemiologice intre- mod clar ci bazele conceptului de rezilienfd au fost puse pornind de la cer-
prinse asupra copiilor din insula Wight gi din Londra i-au permis lui Rutter cetirile asupra unor egantioane de copii al ciror curs normal al dezvoltirii
si constate ci factorii de risc acfionAnd izolafi nu antrenau o creqtere,a Preva- pdrea ameninfat.
lentei tulburdrilor psihiatrice. Din contri, frect'enfa acestor tulburiri creqtea Studiul rezilienfei la adult este mai tardiv, dovada constituind-o aparifia I
considerabil in prezenla ac{iunii concomitente a doi sau trei factori de risc. abia in 2010 a primei lucriri de sintezd pe aceasti temi (Reich, Zautra gi Hall,
Odati cu sfArgitul anilor 1950 9i debutul anilor 'I.970, Garmezy demareazd, 2010). Dezvoltarea sa poate fi asociatd cu interesul arrtat de clinicieni tul-
in cadrul Universiti{ii din Ir{innesota, realizarea proiectului ,,Competenfi"3. burdrii de stres posttraumatic (TSPT)t, categorie diagnostici introdusi in
I
, in paralel or definirea sa in temeni economici, Laplanche gi Pontalis (VocnDularul psilnnalizei,l99l) exemplu, copilul trebuie si-gi poati utiliza activ capacitifile intelectuale gi si Iege relafii poziti\.e
consideri ci ,,trauma sau haumatismul (psihic)" este,,un eleniment al vie$.i subiechrlui care se defi- cu personalul didactic pentru a reuqi pe plan gcolar (O'Dougherty Wright gi \Iasten, 2005, p. 20).
neqte prin intensitatea sa, hcapacitatea in cde se glsegte subiech:l de a-i rispunde in mod adecvat, . Intr-un sens larg, termenul conpctcntd.,,se referi la funcfionarea eficienti in societate iau la
h:lburarea gi efectele patogene durabile pe care le provoaci in organizarea psihici" (p.+44\. presupusa capacitate de a funcfiona astfel, finand cont de agteptirile bazate pe normele
: Publicafia cea mai completi referitoare la studiul lui Wemer 9i Smith - ,,Drumul dinspre copi- comportamentale existente intr-un context, intr-o culturi 9i intr-un anumit moment al istoriei"
ldrie spre mijlocul viefii: rezilienfi 5i restabilire" - a apirut in 2001.
risc, (Masten si O'Dougherty Wright, 2010).
I I Crocq (1999) spune ci termenul de tulburare de stres posttraumatic,,s-a impus, in ciuda faptului
Conceptul d,e contpeten[i l,sihosocinli se referi la utilizarea adapiativl de citre copil a resurselor
personale 9i contextuale, in vederea reatizlrii de sarcini de dezvoltare adecvate vArstei sale. De ci ignori problema traumei, ascunz6nd-o sub mica dimensime psihoneurologici de stres" (p. 11).

SERBAN IONESCU Tratat de rezilienli asistatl r Domenjul rezilien!ei asjstate


I

(mergdnd de la copilul mic pAnd la persoana vArstnict) (a se vedea Masten gi


[- 1980ina treia editie
Manualului Asocia[iei Americane de Psihiatrie (DSM-III)
a
O'Dougherty Wright, 2010); (b) se asisti la o multiplicare a situatiilor in care
31

li in 1992, in a zecea editie a Clasificrrii tntemationale a Matadiilor (ICM-10)


a Organizatiei Mondiale a SinAtiFi. Explicatia acestei relatii este simplA: anu- a fost observate Ei studiate rezilienta gi (c) conceptul este aplicat unor situatii
mili adul;i nu prezentau simptome ale TSPT, cu toate ce fuseseri expugi unor care nu corespund notiunii de traumatism li care sunt mai apropiate de ceea
situafii despre care se ltie ctr genereazA astfel de simptome. Descrierea acestor ce s-ar putea numi situatii de adversitate cronici.
I Astfel, dispunem de informatii asupra procesului de rezilientd in situatia:
adulti, numiti rezilien{i, a ridicat problema factorilor qi proceselor care ar
putea explica rezistenla lor curioasi. catastrofelor naturale (cutremure, uragare, tsunami, inunda{ii);
Studiindu-se tezilienta la adult - persoand la care dezvoltarea este inche-
-
- dezastrelor provocate de oameni (genocide, rizboaie, acte terotiste);
iati - s-a observat ctr, daci in anumite cazuri exista o revenite la ,,linia de accidentelor (feroviare, aviatice);
bazd"r (deci o recuperare) dupi tr;irea unor evenimente cu caracter traumatic
-
- catastrofelor ecologice (maree negre, accidente survenite la instalalii
sau stresant (cum spun anumiti clinicieni), in alte cazuri persoanele pot benc- nucleare).
ficia de pe urma acestor evenimente, profitAnd 9i dezvolt6ndu-se din punct
Totodat5, rezilienla adulrilor este studiate
de vedere psihic. - ala cum am vizut in cazul
Deli cercetetorii au mentionat de mult timp ci un traumatism psihic ar copiilor - in situatii de adversitate cronici precum s;r;cia sau gomajul qi
putea avea consecinte pozitive (de exemplu, Taylor, 1983), numai in cursul chiar prezenta tulburerilor psihice.
ultimilor zece sau doutrzeci de ani aceasti posibilitate a fost luate in serios. Ldrgirea conceptului de rezilienfi a dus la utilizarea sa
- criticatd de unii _
in contextul vast al evenimentelor de viali Ei al grijilor cotidiene (Ionescu,
Schimbtrrile constatate sunt numeroase: faptul de a aprecia mai mult viata, de
2006). Aceasttr lArgire este rustificat; de observaliile clinice qi de rezultatele
a avea relafii mai apropiate cu ceilalti, o inflorire a spiritualitAli, o schimbare
provenite din cercetare, care au ardtat ce exigentele iritante, frustrante Si difi-
a priorititilor Ei o mai mare forti personalS (Tedeschi qi Calhoun, 1995
Si 1996; cile ale vietii cotidiene (letate, de exemplu, de transport, ambuteiaje sau de
Stanton, Bower qi Lon', 2005). in prezent, publicafiile specializate in acest
caracteristicile stresante ale relafiilor gi rolurilor asumate pe parcursul unor
domeniu utilizeazi douA expresii: dezvoltare posttraumatictr (Tedeschi pi perioade lungi precum, de exemplu, problemele de ordin relalional sau po-
Calhoun, 2004), formulare mai adecvattr pentru traumele majore (precum de- vara pe care o poate leprezenta ingrijirea unor parinti in vArsti gi suferinzi)
zastrele naturale sau un diagnostic de cancer) $i dezvoltare asociata stresului au efecte cumulative gi semnificative asupra bune sterii psihologice.
(Park, Cohen gi Murch, 1996), care se referi mai degrabtr la evenimentele vietii Ce concluzii putem trage in urma acestei scurte prezenti a inceputurilor gi
obiinuite (de exemplu, o rupture amoroasi). evoluliei cercetdrii in domeniul rezilienlei? Mai int6i, ce procesul de reziliente
Studiul acestui nou tip de dezvoltare
- posttraumatice sau asociatA stresu- a putut fi studiat in situalii foarte diverse: situatii cu caracter traumatizant (in
lui - plaseazd, cel putin partial, rezilienta adultului intr-o perspettivi a sensul tradifional, clasic, al conceptului de traumi);i situafii de adversitate
psihologiei dezvoltirii, aga cum este cazul studiilor asupra copiilor, ii permite cronice. Aceste cercet;ri au permis cunoa$terea a ceea ce este comun gi a ceea ce
realizarea unor comparalii, mai precis schifarea unei teorii unificatoare. este specific in modul de derulare a procesului de reziliente in diveEe situatii
Pe lanti favorizarea unei mai bune cunoapteri a factorilor ti proceselor 9i/riri inten'enfia profesioniptilor din domeniul sindtdfii mentale.
subiacente rezilienfei, studierea ei la adulti a ayut cel putin trei consecinte: Aceast; reziliente, duratl pornind de la caracteristicile individuale gi de Ia
(a) rezilienla a inceput sA fie cercetati din perspectiva ciclului de viati interactiunile intrafamiliale gi cu persoanele din mediul subiectului, constituie
rezilienla naturalS. Studiul acesteia - precum gi cunoasterea factorilor
Pe de alt; parie, trebuie notat faptul .I succesul termenului TSPT kebuie pus in IeBItura
$i cu implicafi 9i a proceselor subiacente - a permis trecerea intr-o noue etapi,
indaiirea deosebite, in special a psihiarriri anglo-americane, care, dup; .um scrie B;rois (1993)
,,a .rzut cA SAsette in notiunea de stres un cadru, chiar un model, pentru a 8azdui,, I...1 ,,acesr aceea a construirii rezilientei, de data aceasta impreun; cu profesionigtii din
musatu incomod" reprezentat de tulbur;rile psihotraumari.e. domeniul slnatalii mentale. Este vorba despre ceea ce am numit /ezllie Id
I Prin aceasi; rerenire la linia de baz;, nu trbuie inteles d eyenimentut tr:it do subiect nu a Usar
l7srstnli (Ionescu, 2004).

I
SERBAN roNEscu Trat.t de re.ilien!5 arittat5 r Domeni!l reziljenlei asistate

I
I
I

tn modifice' uneori 33
Intervenfia focalizati Pe rezilient5: Mai multe Progtame numite ecologice erau menite si-
mediul de viati obitnuit al coPilului' Printre I
int.-o mani"re ?oa.ie imPortantX,
primele programe de rezilienli asistati Miluat*ee $ proiectul Abecedor' Proiectul
;.;.;;;"g.r-" tigutau proiecttrl
qi viza Prevenirea
lnteresul purtat copiilor Si situatiilor care riscd si le ingreuneze dezvolta- Mihvaukee a fost iniliat la Universitatea din Wisconsin
din oraEul Milwaukee
rea gi si aibtr consecinte asupra sdntrtelii lor mentale a fost insotit, foarte ,"i"tarfri."ntuf "9orla copiii din mediile defavorizate I
(Heber, Carber, HarrinSton, Hoffman 9i Falender' 1972) CoPiii cale au
devreme, de elaborarea unor programe de interuentie ce urmireau in special
din cauza nivelului
atenuarea efectelor sirtrciei cronice. in acest context, SAsesc cd este imPortanta lurticipat lu proie.t au fost considerali in situatie de risc
(intr-o zoni
menlionarea catorva dintre primele programe. I"*f".'*rf ul n1urn"i (lQ mai mic de 75) 9i locului de retedintE l
durate de zece ani'
Proiectul pregcolar Pefty (Weikart, Rogers, Adcock 9i McClelland, 1971; defavorizata;. Proglamul a fost concePut Pentru o "Reabi-
accent'l mamelor Pentlu munce' pe
Weikart, 1972) a debutat in anii 1960, sub forma unei initiative locale, la litarea maternd" !u.,eu Pe Preg;tirea
o mai
u*"tiorur"" aUilitalitor de intrelinere a casei Ei' in cele din urm6'
pe
Ypsilanti (in Michigan) 9i a fost sPriiinit de Fundagia High/Scope pentru cer-
asupra copitului Prolectal Mila'arikee confinea' I
cetare in educatie. Se adresa copiilor cu varste cuPrinse intre trei gi qase ani, buni capacitate de intervenlie
inteNenfie asupra copiilor' urmirind stimularea
care prezentau cel putin Patru dezavantaie. O buni Parte din familii erau d" as"-enea, 9i o.ectiune de
monoparentale, iar jumetate triia din alocafii sociale dezvoltirii lor Psihologice.
de Nord de
Programul oferea ingrijiri, o educatie de inaltA calitate distribuite Pe Proiectul Abecedar a fost etaborat Ia Universitatea Carolina I
parcursul a patru iumAtAF de zi Pe siPtAmane fi o viziti sipttrmAnall a edu' Ramey ii Smith (1976), Pentru a demonstra cd retardul mental Putea fi evitat'
principalele axe de dezvoltare:
catorului la domiciliul copilului. Un cadru didactic se ocupa de gase copii. S".1i,-i.,"u destinatd copiilor mici viza PSiho-
socio-afectiv Continea un numir
lnterventia a luat sfarfit in anul 1967, evolutia celor 123 de coPii care au motricitatea, cognilla, iimUalul qi domeniul I
de dezvoltare al fie-
beneficiat de program fiind urmiriti in continuare timP de mai bine de 25 de foarte mare de ;ctiviteti de invd[are, adaPtate nivelului
formati din
ani. Analiza beneficii/costuri a scos in evidente un raport de 7:1 in favoarea cirui copil. O alti sectiune imPortanti aprogrnnwlrti Abecedal era
lucretorilor
beneficiilor. La varsta de 27 de a i, subiectii care au ParticiPat la program serviciile de care beneficia familia fiecirui coPil: ajutor din Partea
suplimente alimentare pentru I
prezentau rezultate mai bune decAt subiectii din gruPul de control: mai multi sociali Pentru ca famitia si nu se dezorganizeze;
Pe de altd Parte' s-au
dintre ei terminaseri liceul (peste 33%), iti Pl;teau imPozitele, detineau Pro- ca nutrigia sI devind mai echilibrati; ingriiiri medicale
pria casi; totodatA, erau mai pulini aceia care avuseser; probleme cu legea, i"frr aou*" "for,r.ile Pentru asiSurarea unei maxime ParticiPAri a Pirint-ilor'
iar numirul sarcinilor la adolescentl era inferior cu 427" celui inregistrat in Asifel, taxele de transPort erau acoPerite din bugetul Proiectului' I

Evaluarea rezultatelor obfinute in urma aPlicirii tuturor


acestor Protrame
grupul de control. Datorite Perioadei de-a lungul cercia a fost urmerit 9i
efectelor factorilor de risc la care
rezultatelor obtinute, proiectul Perry este recunoscut drept unul dintre cele a scos in evidenti aportul lor la Prevenirea
mai bune programe destinate incuraiSrii rezilientei coPiilor din familii sirace - exPuqi coPiii resPectivi'
erau I
gi cu multiple dezavantaie (Barnett, 1993). f'-g."*a" anilor t960 9i 1970 nu fusesere concePute in mod specific
efectelor ad1'er-
Progrnmul forndrii fianvlor a fost initiat de Karnes, Teska, Hodgins 9i pentru incuraiarea rezilien(ei, ci mai mult Pentru Prevenirea
lii;1itor ..oni." intamPinate de copiii care triiau in Statele Unite in familii
Badge! (1970) Ia Universitatea din Illinois. Se adresa mamelor din medii defa- I
publicalii au inceput
vorizate, cu copii intre 13 gi 27 de luni, care erau invetate tehnici de educare a sirace, defavorizate. iotodati, din anii 1990, diferite
copiilor. Erau utilizate jucirii educative !i alte instrumente pedagogice, se fle interesate de,,Promovalea", ,,construirea"' "stimulatea"' "ameliorarea"
pentru a promova schimburile verbale intre mami gi copil. Erau Previzute sau ,,cregterea" rezilienlei copiilor 9i adultilor aflati in situatii care Pot al ea
tehnici Fi I
vizite la domiciliu (cel pufin o datl pe lune), nu numai pentru a evalua pro- .on"".in1" asuPra sanitetii lor psihice Astfel, au fost elaborate
cu bine
gresul copilului qi al mamei, dar 9i Pentru a Ie a,uta Pe acestea din urmi si progru*" *"nii" rA aiute indivizii sau grupurile si faci fali 9i si iasi
rezolve anumite probleme Practice. din situatiile traumatizante 9i de adversitate'
I

I
Tratat de rzilienll asistati r Domeniul rea ienlei asistat
SERBAN IONESIU

I
I

S-a structurat astfel, progresiv, o nouj


modalitate de interventie, in care
i construirea rezilientei este acompaniat,i
de profesionipti iniomua,lirrr,rrrg r vizeazi abilitarea, construirea abilitetilor !i intirirea grupurilor care se
mentale. Acest proces este deci asis,nt dovedesc nePutincioasei
de profe.ionlgti com;;;;;;;".r".r.
procesul ce duce la rezilienli
ii factorii implicati in el. I concepe actiuni Pentru transformarea mediului;
Alegerea atributului ,sislofd pentru
a desemna o manieri de lucru nu este identiiicd resursele existente in comunitate li le utilizeazA;
I nou5. Numeroase activit;ti _ precum
chirurgia, t.^"gr"fi;;.; i;;;i;;;;; valorizeaz; diferentele culturale li le considerA o bo8;tie'
de exemplu pot fi realizate cu asistente din partel
- calculatorului. gi pro- pttari
crearea poate fi asistatd medical. Adjectivul
asrstr;d, folosi, p"*, Specialittii care tucreazA din PersPectiva rezilientei asistate trebuie sd
.lru.*rZ"
I construirea sau intirirea rezilientei _
benefjciind a" '*oinpur,]urr,"ntr'rf
" I it eiidenln gi si .lezpolte Potetltialildtile persoanelor considerate in situalie de
risc. Astfel, accentul este Pus Pe o serie de caracteristici individuale
profesionigtilor din domeniul sinitetii mentale _ cunoscute
in cazul persoanelor care stimd de sine' caPacitate
trec.prin traume sau intampina o adversitate..."i.a, drept factori de Proteclie Ei facilitatori ai rezilientei:
aceste persoane nu fac decet sd secondeze,
,rUrl.i"ri'i)p,,,, ., de sine pozitivS' sentiment de control asupra
I sd htsoteasci sub.te;;ll; de a suscita simpatia, imagine
Arati, de asemenea, ;;a pr.."r. I
cA subiectul este acela care rimAne,,l" vielii, creativitate, umor etc.
";;";;;;. iotodaU, speclaligtii trebuie si descopere resursele existente in anturaiul
Dersoanei. Este vorba, in primul rand, de adulli care sA Poatd
mentine' Pe
Pr..,ai:.?lg: rezilientei asistate: caracteristicile pr..rrrul unei lungi Perioade de timP, legdturi semnificative li emPatice cu
unei noi
modatttaF de interventie,i misuri de precaufie iersoana respectivi. iceqtla sunt
mentorii (Colley' 1996) sau "Punctele Pe!-
necesare Carbarino (1995) le definea ca persoane din mediul
Contrar abord;rii clinice traditionale, centrate io.,"t" a" un.o."i" pe care

problemele gi handicapurile ce decurg


pe disfunctionalit;ti, pe inconjuritor ut ioiit,.rtri, cu care acesta intretine relatii afective pozitive 5i
r6silience"
a"
inspird din ceea ce a fost numit interuenyie".oro, fru"ii."-r"rii",li"i'"ju"* * stabil;. in limba fr;ncezd, Cyrulnik (2001) i-a denumit "tuteurs de
bazati pe puncte loiter.' icest trp ae (tutori de rezilientA).
interventie are mai multe caracteristici
1V"a^, Oiag".,-L"#0""i"r,
Schellenbach gi Solarz, 2004). intr-adevir, '.-----.'"i_O*r, O alttr resursf, de mediu imPortantd o rePrezinti relelele de sustinere
ea: (compuse din Prieteni, colegi de Ecoali sau de serviciu' asociatii
etc')' care
de
se focalizeazi pe intelegerea dezvolt;rii
.ontribri" lu.*rr"a unui cadru securizant 9i Primitor' o veritabild "plasi
- in stare de s;netate,i pe con- proteclie" in jurul persoanei. Rolul specialistului este de a descoperi Ei
evalua
struirea rezilienlei; resurse' de
u.este res.rrse, de a orienta Persoana de care se ocuP; sPre aceste
- urm;re$te dezvoltarea punctelor folte uneori chiar
ii abilitililor care si permiti
prevenirea apariliei ulterioare a problemelor; a contribui la crearea unor istfel de retele atunci cAnd lipsesc ti
promoveazi sAnitatea gi starea de bine in de a activa relelele deja existente'
- randul tinerilor; Rezilienta asistatd este, adesea, o i'fter'rylltie orielltati cdlre llrel)etltie'
ceea
'e
- se centreaza pe emotiile, gAndurile, Preventia
tr;s;turile gi comportamentele inseamni elaborarea unor Programe de interventie Preventivil'
pozitive;
implici trei tiPuri de demersuri (Wenar qi Kerig' 2000):
- vizeazi ameliorarea calitllii \.ieliisi acordi
credit persoanei;
- urm,iregte sustinerea familiei, sebazeazA
p" pun.,ll" fori" rle acesteia - prc've\lia Ptinfiri, orientata spre prevenirea apariliei maladiilor 5i
valorizeazi resursele familiale ;
Ei iulburirilo12;
- considerari toti copiii pot reusi, utirizeaz;
cu succes punctere forte ale (2000) au
copiilor. ale cadrelor didactice si ale comunit;tii l.le.ind de la Dublicatiile di<ponibile ti de la ProPria ]or e\Penenla' CaPuTTi $i Grocs
in J" ;;;;" :i:fiI""il:; ,;.;;;a;,i p""r', ir"t-","" ii imprementarea unui Prosram de Preventie in
do eniul s:n:titii mentale.
definite Tulb ralea e'te
iJl:,:1-t:,:,r,.::*
rnooges l3:r,nir drepr.apac,rarea de a reuii aproape perfect
inrr-o activitate crati i.'-*"i ,riratl * *r"ra h o altrare a s:net:|ii' a c:rei cauz: este
sr Lrrlton. 200Jr
.""."rr"." r- "ma-- (ansamblu de sernne ei simPtome) a c:ror cauza nu este cunoscuta sau
a.iro'r aPanlie Poat relela cauze diJerite'

SRBAN IONESCU

Tratat d relilienla asist.t5 . Domeniul reziljenlei asistate


36 prevenfia secuttdari, tocalizate pe identificarea
- precoce a primelor interpersonale, invitarea strategiilor de schimbare cognitive, achizitia abili-
37
manifestAri ale maladiilor sau tulburlrilor, orie;tate
s;re blocarea tililor de autogestionare 9i de stdpinire de sine (sau control) 9i ameliorarea
dezvoltdrii lor inain(e de instalarea simptomelor
forma lor completi;. "";;r;,;;;; capacititii de a face faltr stresului (Mcl4rltirter, 7998; CaPszzi pi Gross, 2000)'
preventia tertiqril, iniriatd mai tarziu, are drept Aplicarea rezilienlei asistate imPlice adoPtarea unei sll4fe8ii de i terl'ettlie
- obiectiv impiedicarea de tip aieutic, bazat| Pe metoda prin care Socrate, fiul moaqei, spunea ci ar
agraverii sau reaparitiei maladi or sau turburlrilor (in
este volba de preventia recidivelor). pentru
acest ultim caz putea aduce pe lumq spiritele gAndurilor, Pe care acestea le contin fer; a avea
Caplan lteOe), s.op,rt pre-
venfiei tertiare este acela de a reduce durata gi cunoqtinla de ele. Este vorba de a inlocui caracterul adesea directiv, con-
consecingeie malaaiilor
Si tulburirilor.
.
strangator, chiar intruziv, al intervenliilor clasice cu o insotire veritabilA care,
facilitAnd actualizarea comPetentelor Persoanei gi utilizarea lor pentru a face
Dac; aceste forme de prevenlie
sunt importante in interventia de tip fatd adversitdtii, modeleazd rezilienta.
rezilient;_toate
asistata, ne vom limita aici lu prog.a_el" in utilizarea metodelor de intervenfie de tipul rezilienJei asistate trebuie
de pr"r"r,1i" pri.a.a, Cu."
pot (i clasificate dupi doui crirerii:.mojaliiatea de luate trei misuri de Precautie:
selecrar." p"iri"1,"i,grni,
ii l]velul de interventie privilegiar. selecrarea popurutiilol_iir,1i pout" ri
realizati in trei modalitd li: a) intervenlia nu fie focalizatd numai asupra individului, intrucat rezi-
sd

optand pentru Iucrul cu toate prsoanele care lienta este produsul interactiunilor; este necesarA deci implicarea fami-
- fac parte dintr-o populatie
- liei $i a mediului inconjuritor al subiectului;
(modalitatea,,toatd populatia,, sau,,stru*"gi"ujr"rrrii;;f
* adoptand modalitatea ,,risc ridicat., ,,r*i:td b) si nu se treace u$or cu vederea suferinta, orientand interventia asuPra
d" Institutul de medicini competentelor Ei punctelor forte ale persoanei;
(1994) ,,interventie prevenriv, selectiv;,, qt
afegana arefigi.,ti grupuri
de persoane cu risc de a dezvolta anumite c) si nu fie stigmatizate persoanele ,,aflate in situatie de risc" prin apli-
ruf ir r;,i ,u,i pr.Ui".", a",
care nu prezinte incA niciuna din manifestdrile carea unor interventii orientate asuPra lor'
acestora. Un asemenea
grup ar putea fi constituit, de exemplu, din copiii
pirintilor depresivi,
aflati in situatie de risc de a prezenta dificultiti Cu precddere in Franfa, opinia publici gi specialiqtii sunt foarte sensibili in
de'ada;;;
- opt6nd pentru modalitatea ,,etapA importante; ceea ce privegte acest ultim aspect Totodat;, negarea riscului - nofiune
*",,flri.uil a" t
zi!ie,, 9i av6nd in vedere persoanele iare triiesc "r,- probabilisticd, e drePt - Poate duce la neinterventie din teama de stigm atiz are'
ae ,iaU
stresante sau care traverseazi perioade critice "u"r,i^e.,iJ S-ar crea, astfel, o situatie in care Persoana aflati in pericol nu ar fi asistati "
d" ViatA. De
pot fi aleqi copiii p;rintilor care divorteazi "r;;;;;;.a
,u, .opiii .".Jtr"U,ri" Ar trebui ceutat un echiliblu prin aplicarea unor Programe educative in do-
urmeze tratamente medicale,,dure,,. meniul sdnAtetii, care se permiti schimbarea anumitor atitudini ln acelaii
timp, orice program adresat Persoanelor sau grupurilor de persoane in situa-
in ceea ce privepte nivelurile de inteNentie preventivi, (ie de risc ar trebui evaluat cu atenlie din Punct de vedere etic'
pe langA o abordare
centratd asupra persoanei (care corespunde ;tuefului
nr;it)idu;;, mai pot fi
descrise patru niveluri de abordare orientate
urrpr" *"dirl,,i inconlur;tor Rezilienta asistati deschide o noui cale Pentru domeniul clinic qi o noui
(vizAnd fouilia, colegii, gcoola
9i, tespectin, cont ,titotea). perspectivl in cAmpul sinitdfii psihice. Aga cum am mentionat, implici o
,
Pro.gramele de preventie primari pot avea
in vedere mai multeobiective: desprindere de modelul de intervenlie bazat Pe Patologie Capitolele urmi-
dezvoltarea punctelor forte ale vi;tii curente, ameliorar". toaie oferi informalii despre ceea ce a fost intrePrins Pana in Prezent in acest
"orirnr.er domeniu li sugestii celor care ar dori si se implice in acest tiP de interventie'
Bengt Lindstriim (2001) visa la o societate 9i la niEte conditii de viali in care
' Bourier (1999) (on-rder.i cJ. din DUnd de rederc erir.
intru,;i are drepi nirelut prelentiei (erhare este pMul.
"(op Ijn.,r.,,e.r cdn,..r, rctnr _rtadrrtor .i tutbu;arilo; sd nu mai fie nevoie ca indivizii si fie rezilienti. Acesta r;mAnAnd deocamdati

SERBAN IONESCU
Tratat de rezilien!I esistatl r Domniulrezilienlei asrstate

I
PsychoPathologies et socidtd Tendances dans le champ
numai un vis, autorii Ttatalului de rezilienld asistntd ^--'i"i" S. (2006), Introduction
Ionescu
p"y.ft.p",hologie sociile, in S lonescu $i C Jourdan-lonescu
ptopun cititodlor lucririi )' (coord
de fatE ceteva solutii noi pentru.a-i aiutu p"
i"i.rru lo.,ir,r.J.rlau"rri tu t"u- iryrnip"lrnarg*, et Jociiti Ttaunalisnes' i7)i'Enents el sittations de oie' Paris'
""
Vuibert, P.7-17.
et persPecfiz'es' Paris' Belin'
ron"."uS. iz^oro), p.y cho1alhologie de l'adulte' Fofidenefils
Eibliografie
Ionescu S. li lourdan-lonescu C (2006)' La PsychoPatholotie comme Processus:
Barnett W.S. (1993), BenefiFcost analysis
of preschool education: Findings from vuln6rabilitdettdsilience,'in5'lonesculiABlanchet(coord)'No'ren'orsde
2t),ear follorv-up, Anetitun lounal of Orth,,ysychiatry, a el Psycllollitllologie (volum coordonat de
*, ai, irrr, , ,OO_r*. )iy'rirprnrrtrgir. Ps!chologie 'l;ripa
^
Barrois C. (1998), Les niuroses traumatiittts M. Montreuil gi J. Doron), Paris, Puf, P 133-157
ti yiyrnrir,rprr,r'frrr'iul atr,uu, (1970)' Educational interyention at
chocs psychiques,edilia a II-a, paris, Dunod.
an Kames M.B., Teka J.A., Hodgins A S qi Badger E D
Bir:h..H.Cl Gussorv J.D. (1970), Disad?antagd home for mothers oI disadvantaged infants' Cllild DewloP le t'.vol 41' P 925-935'
!i children: Health, tutrition atrl school
The meaninS of resilience' lnletnalional lournnl of Adolescetll
/ail!/e, New york, Grune & Stratton. Lindstritm B. (2001),
I Bouvier P. (1999), Abus seruel et rdsilience,
in Nl.-p. poilpot lcoord.l, Soulhi ,Jis se Mcdicirc and H.dltll, vol. 13, nr' l, P 7-12'
ro,,s//rira, Ramonville Saint-Agne, Eris. N{asten A.S. ti O'Dougherty \fright M
(2010)' Resilience over the life sPan
and transformation' in J \{'
Caplan G- Tlte-prinoples of yreteutlt e psychiatry,
Nevt york, Basic Books, 1964.
DeveloPmental PersPectives on resistance' recovery
Capuzzi D. pi Cross D.R. (coord.) (2000), .!.o utt Hall (coord ), Handbook of adult rcsili't'cc' New York' The
it ris*.l,prern n"icft, e.J. Za,.rtia Si'J.S.
I tin ,u"irrli ,nrrrr,"rr,
teact-tcrs aril parents, edilia a III-a, Alexandrll, A,n*i*" Cuiford Press, P 213-357.
a;";."1;;/"a.so.taUor,,
2000. p.1b7-191. MatonK.I.,DodgenD.W.,LeadbeaterBJ,Sandlerl'N'schellenbachCJ'FiSolarz
in K l Maton'
Collev H. (1996), .Vehtori glor social du,or, Londra, Routledpe A.L. (2004), Sirengths-based research and Policy: an introduction'
A L Solalz (coord )' l'lz'aslittg itt childrcn' youth'
I a.:
,] r?:ll C.J. ScfrettenUacfr,-n.J. Leadbeater li
!1".: , rqumatistnes psv.hique,
!* I ?s oilai|s petits canat a" Sr",,". p".i., OJi"r" iu.oU. Washington' American
Lyruln,k ts._(20O1), Slrc'rstlrs-l'nsed eseorch ottd ltolic!
ln*ili?s oud,or',n urilies. t
ds, I,aris, Odile Jacob. '
Garoarrno l. (1995), Raisfig children h a
socinlly toxic entiro,lnter Psycholo8ical Association, P 3-12'
, San_Francisco, i.U. (lSss), At risi youth: A contptehcnsioe /'sl'otrse' editia a II-a' Pacific
Jessey-Bass publishers. rrl.iViir,".
I Garmery N. (1993), Vulnerability and resilience,
in D.C. iunder, R.D. parke; C. Tomlin- Crove, Brooks/Cole-
in
O'Oorrgi".ty Wrigttt M. Si Masten A (2005), Resilience Processes
son-Keasey
I in-develoPment'
ti K. widaman (coord.) Sludyirg tir,r" ttrr";;;;i*;.-;;;)nality atrd (coord), Hondbook ol resilience in rftildren' New York'
detelopnrent, Washington, American pslchoJogical S. iolasiein 9iRB. Brook,
^ Associatio
*. ri. Devine V.T. (19S.{), project a"_'p","..", ii" l^L"..i" ",
i. ii_iio Kluwer Academic/Plenum Publishers, P 17-37'
I ""rT:?
children vulnerable to psychopatholog-r.,_in lV. tvatt, g.l. .*0,* , O'Dougherty M., Wright F.S., Garmezy N, Loewenson
R B li Torres F Later
.(1983)' c"i/d
a^if,""y,-i.i. wl."* ii n'ho survi\'e severe heart defects'
J. E. Rolf (coord.), C,r ldren nt tri,,k to, :c;tt:oPh .onip"te'..e and a'daptation in iniants
'irS_iOi " ' '-" " "t ':aJot rexin, Cambridge, Cambrid8e uni\.ersity
i,r".r, o DewloPnent, Y ol. 51, P - 1729-1 112'
of stress-related
I Heber R., Garber H., HarinSton S., Hoffman
C. 9i lalender C. (7922), Rehabilitntioh Park C.L., Cohen L.H. gi Murch R L (1996), Assessment and Prediction
of \'ol' 61' P 7'L'105'
Int' lies nt isk for .ll,ental rcladot. Etowlh, lounlal of Petsonalita'
sttdefils'Teze
nrir'." S-4. ilSAzl, i, pingbehacior ofnainslreanrcd Pl1llsicntly hotltlicaPP'd
r{isconsin, Rehab,it",,""
Hodges T.n.;i Ctifton
o"."",.rl'jl-o'*:;ffi J::',::,[X1..;1,"y;::"";::,i
D.O. (2004), Srrenghths_basei developm""i'*
" de doctorat nePublicatS, Unil ersitatea din \{innesota'
I 0.".,,* in O.O consequences of early
Linley 9i S. Joseph (coord.), positite Ramey C.T. $i S;ith B.J. (1976), Assessing the intellectual
s*svth"togy ;, p*riir{, iot"i",i, [i" ,ru", o rvith hiSh risk-infants, A''nerican louruot of Melttat Det'icie c!' vol
81'
Sons, p. 256-268. iniervention
Institute of Medicine of the National I p.318-324
-{cademjes (7994), Reducirlg risks for nte tal ol od lt resili' ce' Ne\\' York' The
d,isortlers: Frontie/s Reiih ;.W., zautra a.i. 9i Hall lS \2010)' Hn dllook
I Academy Press.
for prel)e tite ,)ieri,e tio,t *.*;;,, ;;.;;*;,, Nrtionul Guilford Press.
I nnd l1sllchiatric sl dy'
Ionescn S. (200.1), prefale, in
J_ Lecomte, Guirir ile son etlfonce. parls, Odile lacob,
Rutter M. ('1966), Childrerr of :ick Porotls: A1t e riron'nettt'\|
p. 11-16. I Maudsley MonoSraPh nr. 16, Londra, Oxford University Press'
I

I
SERBAN IONESCU Tratat de Iezilien!: .sistatl I Domeniul rezilienlei asistate
l=
40 Rutter M. (1972), Ma terrrar dep r iua t ion r eassesse,,Harmondworth, R"nguin.
Rutter M. (r979a), separation experiences: a nerv look at an II.
old iopic,
r--' Journal of I
Pediatrics, vol.95, p.747-154.
Rutter M. (1979b), protective factors in children responses
to stress and disadv.antage,
in M'w' Kent pi J'8. Rolf (coord.), prirnary prmerriion in psychopathorogy,
v,or. 3: sociar
competence in children, Flanover, University press
of New England ,"i.' eS_Zl, I
silverstein P'R ' (1982), cor.iyl and ii of physicairy
families handicapped children,
Tezi de doctorat nepublicati, laptation
Universiiatea din Minneiota.
Stanton A'L', Bower J'E' pi Low c.A. (2006), posttraumatic
grog,th after cancer, in
L.G. Calhoun gi R.G' Tedeschi (coord.), Handbook of posttiumatic
Rezi lienlH ;i psi hotera pie I
gro*th, Research Serban Ionescu
and practice, Mahwah, Erlbaum, p. 1,3g_175.
Taylor s.E. (1983), Adjustment to threatening events: A
theory oi cogniti.'e adaptation,
American Psychologist, vol. 3g, p.1161_1173.
I
Tedeschi R.G. qi Calhoun L.G. (1995), Trauma and transfornntion:
Grott,th in the nfterntarh Pdtrunderea conceptului de rezilienfi in domeniul psihoterapiilor este de
of suffering, Thousand Oaks, Sage, 1995.
Tedeschi R.G. 9i Calhoun L.G. (199G), The postraumatic datd relativ recenti gi pufine publicafii sunt consacrate acestei noi tendin{e. in
Growth Inr.entory: '455472.
Measuring analiza acestei abordiri, este necesar si distingem intre o orientare mai curAnd
positive legacy of trauma, lournal if Traumatic Stress, r.l. I
_ ,the
Tedeschi R.G. 9i Calhoun L.G. (2004), Target articre:
S,
"..
i, p. teoretici pi consecinlele ei in plan practic.
,,posttruu-uti. gro*:tnl co.,."ptr"t
foundations and empirical evidence,,, psychologicnt Inquiry,uoi15,.r,r. Din punct de vedere mai curAnd teoretic, rezilienla este evocate odati cu
_
-weikart 1, p. 1_1g.
D.P. (1,922), Rerationship of curriculum, ieaching uid
l"".r,ing in'preschool punerea in discufie a procesului psihoterapeutic ;i, in special, a poten!ialului
education, in J.C. Stanley
!co9rd.),
preschool progrr^ Jo, disitdurrtaied: jir,
,*prri_
uman pentru schimbare qi a eficienfei psihoterapiilor. Bohart gi Tallman (2010) I
mental opproaches to enrly chitdtnod educatiort, galiimore, lohn popk'ins 'University insisti in special asupra faptului ci procesul de rezilienfi gi decregtere
Press, p.22-66. posttraumatici confirmi existenfa unui potenfial de autovindecare in cazul
weikart D'P', Rogers L', Adock C. gi Mccrerand D. (1971),
Trte cogttiti,ery oriettted anumitor persoane. Kelley, Bickman qi Norrtood (2010), pe de alti parte, I
curriculum: a frnnteu,ork for prescrrcor teachers, rr ashingtory
Nationar Assoc"iation for regretd faptul ci cercetirile asupra variabilelor legate de pacient, implicate
the Education of young Children.
wenar c' gi Kerig p' (2000), Deaeropnrcntal psvchopathorogy. in problema psihoterapiilor, au neglijat punctele forte ale celor care intri
Fronr ir{nttcy thr.o'ugh intr-un proces psihoterapeutict. Astfel, de exemplu, degi existd un volum tot
adolescence, edifia a IV-a, Boston, McGraw_Hiil.
werner E'E' 9i smith R.s. (r982i19g9), vulnerabre but inz,ircible: g mai mare de cercetdri asupra rezilienfei tinerilor (Bonanno Ei Mancini, 2008), I
rongituditul study of
resilient children and youth, Nerv york, Adams, Bannister, relalia acestei caracteristici cu rezultatele terapiei rimAne in mare misurd
_. - Cox.
werner E.E. gi smith R.s. (2001), Journeys necunoscut6.
from criildhood to ntidrife: Risk, reslierce nnd
recortery, Ithaca, Cornell Unir.ersity press. Conceptul de potenlial de autovindecare2 nu este neutru gi editorii recentei I
lucriri asupra schimbirii in psihoterapie - Duncan, Miller, Wampold gi
Hubble (2010) - se intreabi daci acesta nu poate stigmatiza persoanele care
au nevoie de psihoterapie gi pe acelea care nu reusesc si beneficieze de pe
urma psihoterapiei. in rispunsul lor, Bohart qi Tallman (20L0) sugereazd cd
I
persoanele care dau dovadd de rezilien{i au aproape intotdeauna (eu ag spune

1 in capitolul lor, Kelley rt al. se concentreaze asupra proceselor psihoterapeutice la pacienfii tineri.
I
: intr-un articol care a stSmit numeroase reac{ii, E1'senck afirma, chiar din 1952, ci aproape doui
treimi din pacienlii nevrotici, indiferent dacl urmau sau nu o psihoterapie. isi reveneau sau
prezentau o ameliorare pe parcursul celor doi ani care urmau debutului tulburtrrii.
I

I
SERBAN IONESCU
Tratat de rezilien!5 asistatl r Rezilienl5 5i psihoterapie

I
42 intotdeauna!) nevoie de ajutorul unei alte persoane: un membru al familiei, intim legate. Creativitatea nu constituie doar o caracteristice a Persoanelor
un cadru didactic sau, in general, un mentor sau un tutore de rezilienti. Din reziliente, ci ea contribuie [a dezvoltarea rezilientei'
contri, alte persoane au nevoie de un terapeut pentru a-li mobiliza abilititile Art-terapia stimuleaza creativitatea, care ioacd un rol imPortant in Procesul
de schimbare. Iar Bohart li Tallman insisti asupra importantei ascultirii ce duce cltre rezilientS, in acelagi timP, art-teraPia susfine mecanismele
de
pacientilor ca pe niite persoane proactive, pentru a adaptatet ii lestabileQte sentimentul de control asuPra evenimentelor 9i stima
tasi modalitlti de a le
mobiliza potenlialitAtile. in acest context, Bohart gi Tallman amintesc cazul lui de sine. Realizarea unui produs artistic oferd, intr-adevir, oPortunitatea
Molly (Duncan, Hubble 9i Miuer, 1997) o fetiti de zece ani care suferea de
- ameliorerii stimei de sine Ei exPrimirii sentimentelor' A avea o Persoani care
cogmaruri ti nu putea sI doarmi in patul ei _ cale reprezinti un exemplu intetete problemele pe care le intAmpinati duPe suferirea unei traume 9i care
clasic al faptului ci terapeutii pretind ,,a iti ce e mai bine,, pentru un pacient vl oferi suslinere este o situatie esentiali Pentru construirea rezilienlei' iar
gi ignori ceea ce ar putea spune acesta. Ascultate fiind de un alt terapeut, aceasta seintamPltrin mod obilnuitin art-teraPie ca, de altfel, in orice
terapie'
Molly s-a dovedit a fi capabili sd gAseasci o solufie la problemele sale. Acest in cele din urmi, gedintele de art-terapie in grup faciliteazi contactul cu alte
,l exemplu arati, de asemenea, ci pacienlii care dispun de un potential de persoane cate au trtrit evenimente traumatizante Fi, intr-o manieri mai extinsi'
schimbare nu-l pot mobiliza decat cu arutorul unui terapeut. psihoterapia cu comunitatea.
oferi, intr-adevar, posibilitatea de a stabili o relatie care aduce sprijin, care Pentru a ilustra felul in care concePtul de reziliente Poate contribui la
permite rellectarea impreunA cu o alti persoani, aceasta contribuind la tle_ deschiderea unor noi perspective in ceea ce P ve$te PsihoteraPia' urmitoarele
zirea speranlei. in ria!a de zi cu zi, existe numeroase persoane care nu dispun doui sectiuni ale acestui capitol vor fi consacrate PsihoteraPiei bazate Pe
de orela[ie care si le poat; aiuta se depiteasc; dificult;tile viefii..psihoteripia punctele forte ale Persoanei li teraPiei faniliale'
oferi, de asemenea, un cadru propice (indeosebi sigur din punct de vedere
emotional) - de care aceste persoane nu dispun in viala lor cotidjan5 _
pentru a se concentra asupra propriilor probleme. Psihoterapia bazatl pe Punctele forte ale persoanei
Intr-un plan mai practic,, utilizarea conceptului de reziliente deschide
Abordarea PsihoteraPeutic5 bazati Pe Punctele forte se afli la incePut' i9i
perspective foalte promitAtoare, dar gi in acest caz publicaiiile disponibile ai
are originea in Psihologia Pozitive, iar unul dintre principalii rePrezentanti
sunt rare. Un exemplu il constituie publicafiile ce dezviluie felul in care (2002), insista asuPra imPortantei interuentiei bazate
acestuicurent, Seligman
practica art-terapiei poate Ieni in intampinarea conceptului de rezilienIA
pe puncte fort, pe care o consideri esentiale atatin teraPie, cat giinPreventie'
(Malchiodi, 1998). Unii autori insiste asupra posibilititii de a descoperi
baci mult timp psihoterapia s-a focalizat asuPra tulburerilor Psihice'
indicatori de rezilient; in realizirile artistice ale pacienlifor care au suferjt sI in-
asupra patologiei, incepand cu anii 1990 PsihoteraPeutii au incePut
traume gi care au beneficiat de art-terapie (Malchiodi, 199g; Morgan forte ale persoanei Acest tiP
ii White, tegreze in terapie o abordare bazate Pe punctele
2003). Alti cercetdtori au utilizat art-terapia pentru a sustine procdsul de
de-terapie poate fi combinat cu terapiile fondate pe alte orientari teoretice'
rezilienli in grupurile de persoane care au suferit o traumA sau care prezintA
precum teiapiile cognitive, Psihodinamice 9i sistemice'
riscul de a dezvolta tulburjri (Stepney, 2001; Waaktaar, Christie, Borge
Si .Norine Johttsont u adus o contributie imPortanti la dezvoltarea Psiho-
Torgensen, 2004).
terapiei bazate Pe Puncte forte 9i orientate sPre construirea rezilienfei per-
intr-o trecere in revisti a publica[iilor care permit infelegerea felului in metoda
soanei. intr-un lrticol publicat in 2003, ea oferi informalii despre
care art-terapia contribuie la dezvoltarea rezilientei persoanelot, Worrall gi alituri teraPia cotnitivd terapia familiali' la
terapeutic; pe care o apiici, de 9i
Jerry (2007) discuti rolul creatjvit;lii, al ridic;rii stimei de sine, al importantei
sustinerii sociale Ei al conectArii la ceilal!i. Rezilienla
9i procesul creati\,sunt
flach (1983) a descoPerit ci Persoanele .rative tind s' aibA s[ategii de adaPtare Pe care Ie con-

' intr,ader';r, apa! ate\a elmenre, in publicatjile citare in riDdurile ce urmaza, care pnresc il".i""'r"r'".", , a"*";r copreredinr: aBrupulurPectal Pentru ado)escenp alA'ooatier Ameri'
procesul terrpeutic si sunr indire.t trSare de practicA. .",. aJii,r,.r"ei". r" 'ul'ziaz!:nren ent" ['azare pe Lomp<tenlc' de Ia incePurul anrlor rsqo'

SEREAN ]ONESCU Tratatd rerilien!5 asist.t5. Rezilienl: ti psjholerapie


adolescenfi care prezinttr tulburtrri anxioase, o tulburare distimici, o tulbu-
rare de deficit de atentie/hiperactivitate gi tulburdri de adaptare. potrivit lui urmtr, refuzi comunicarea cu membrii familiei. Ann are un gruP de Prieteni
Iohnson, aceastd metodi este contraindicate atunci c6nd unul sau ambii 'mai mari, care au inceput si se angaieze in comPortamente antisociale,
pArinti suferi de o tulburare psihici sau o deficienti intelectualtr dar ea nu a participat pantr acum la aceste activitdli. Pddntii stri sunt in-
9i cind in
familie este prezente maltratarea. gdiorati de asemenea, ci ar Putea ,,face anumite lucruri" cu un bAiat, Ca
Johnson a elaborat, de asemenea, o serie de instrumente care si permiti reactie la comportamentul Annei, Ptuinfii i-au limitat timPul de vizionare a
colectarea uno! informatii utile in acest tip de terapie: (a) un chestionar pentru programelbr TV ti folosirea telefonului 9i nu ii dau voie se-9i viziteze
pdrinti, despre punctele forte ale adolescentuluii (b) un chestionar pentru Pnetenii.
Procesul telapeutic incepe Printr-o intalnire cu Ptrrintii. Atunci cand
adolescent, despre propdile puncte forte Si (c) un chestionar de practici
NorineJohnson ii intreabtr ,,care sunt Punctele forte ale Annei", domnul gi
parentale care incepe cu o intrebare despre atributele parentale pozitive ale doamna Cabot rtrspund povestind cum era ea in coPilrrie: Ann era o elevl
mamei gi apoi ale tatitui. O alti intrebare vizeazi modurile de exercitare a bun5, ficea ce i se cerea. Acum le rispunde Pe un ton agresiv gi nu lace decAt
rolurilor matern li patem in familia de origine a pirinfilor. ce dorelte ea. Pe scurt, familia Cabot nu a mentionat niciun Punct forte.
Pornind de la experienfa sa in psihoterapia bazati pe puncte forte, Norine ln fata acestor r;spunsuri, Johnson reia intrebarea, cerandu-le Pirintilor
Johnson observd o rate sc;zuti de abandon, o reducere a numerului de ledinte
necesare pentru terminarea terapiei cu un grad ridicat de satisfacfie.
Pentru a intelege cum poate fi utilizat; aceasti inetodi,
Johnson descrie in
detaliu cazul unei adolescente, Ann, qi travaliul psihoterapeutic intreprins cu
aceasti fati de 13 ani fi pirintii sii, domnul gi doamna Cabot. Fiind un. caz
I
I
Annei sI-i spuntr cinci puncte fo e Pe care le-au observat la fiica lor li cinci
competenle pe cale le-a dobandit. Perintii rtrsPund amintind f,ersonalitatea
Annei, sociabilitatea sa, abilit;file sale sPo(ive, draSostea Pentru animale
gi achizifiile in domeniul artistic. Cerandu-li-se si numeasci cinci activittrti
iare ii plac, ei au mentionat doutr sPorturi. in cele din urmi, intrebali fiind
ce face Ann atunci cand este anxioasi, furioas5 sau tristi, resPund c; se
interesant pi existand posibilitatea de a transpune anumite elemente ale
duce in camera sa ori pleacl de acasi
metodei utilizate aici de Johnson in terapia altor persoane, am hotdrat si Prin urmare, la iflceputul teraPiei, Johnson a incercat si descopere
prezint in aceast5 sectiune a capitolului un rezumat al cazului Annei si al calititile Annei, prin ce se putea face remarcat; Pozitiv, mai ales in ceea ce
deruli i terapiei sale (studiul de caz 1). pivelte punctele forte $i comPetentele sale, activitdtile Pe care leintreprinde
iu plSceie, strategiile pe care le foloseite Pentru a se Iinilti. intrebSrile Puse
familiei Cabot fac parte din chestionarul Punctelor forte elaborat deJohnson
STT'DIUL DE CAZ 1 pentru ptrdntii adolescentilor. Cu aceastA ocazie, tetaPeutul observ, ci
Ercmplu de Ierapie bazati. pe punctele forte pirinlilor Annei Ie era greu s; mentioneze asPectele Pozitive ti continuau
si vorbeasci numai despre ce nu era in regulE cu fiica lor. Oricum, au negat
Ann este cel de-al patrulea copil al familiei Cabot. Ea provine dintr-o ci Ann ar fi avut tentative suicidare, ar folosi droguri sau ar fuma.
sarcini gemelare, iar fratele siu geamin (sexul siu nu este precizat) a murit La finalul acestei prime fedinle, Johnson a ficut o serie de preciziri
la cateva luni de la nattere. MamaAnnei a suferit mult de pe urma pierderii pirintilor Annei:
acestui copil.
Ain are probleme la Scoali ti acase. Nu igi face temele, nu respecti le-a explicat ci ea lucreazi cu familia si c; obiectivele sale sunt
regulamentul gcolii, pleaci de la gcoali la ora prinzului impteuni cu un -
facilitarea comunicirii !i reinstalatea unui sentiment de bine li de
b;iat, nu inmaneazi pirinfilor evaluirile gcolare. incredere;
Dace ceilalti copii ai familiei sunt cuminli, au rezultate gcolare foarte a precizat cA pirintii trebuie si se imPlice in Procesul teraPeutic gi si
bune ti prieteni pe care p;rintii ii indrigesc, comportamentul. Annei ii -
se arate deschigi la schimbate;
nelini$te$te pe toti membrii familiei. Faptul cd nu iqi face temele a precizat ci vor fi invitafi (individual sau imPreun;) la gedintele
note proaste declanleazi numeroase discutii. Totodate, Arin se revolta
li ci are -
Annei, atunci cand aceasta se va considera in stare se le accepte
impotriva regulilor familiei, doregte mai mutte privilegii gi, in cele din participareai

SERBAN IONE5CU t
Tratatde renfien!5 asistatl Reziljenl: ti psjhoterapie
I

l* a informat ptrrintii ci,procesul terapeutic se va focaliza, la incepu!


asupra a ceea ce o preocuptr pe Ann;
i-a indemnat sI cgnsulte un medic (psihiatru sau pediatru), pentru
t . - cinci lucruri pe care le face pentru ir se linigti, atunci cAnd e anxioasi,
furioasd sau tristi;
47

- - einci persoane despre care considere ctr dau dovadA de puncte fo e;


un eventual tratament medicamentos (pdrinlii au rispuns ci nu luau
I deocamdati in calcul aceaste idee); - cinci lucruri care ii plac la aspectul gi la corpul stru;
- cinci lucruri pe care prietenii le-ar spune despre ea.
- a infoimat pdlinfii despre Iimitele etice ale demersului teraperitic.
Le-a spus ci. daci apirea un aspect ce privea familia la vreuna dintre ' in rispunsurile sale, Ann:
iedintele la care participa numai Ann, terapeuta va incerca s_o aiute
pe Ann str imptrrtiseasci acel lucru pSrinlilor. in articolul i5u, I - gise$te numai doui domenii in care considerl cl manifesti Puncte
Johnson precizeaztr cI in psihoterapia bazattr pe puncte forte pro- forte;
blema- confidenfialittrtii trebuie gestionattr in moi dxplicit. Reiula .
- mentioneaze ctr, atunci cand era mai mici, Pirintii ei o considerau
este cI tot ceea ce pirintii spun referitor la ei inqiqi *rnAne co=nfi:
,,drIgutI";
dential. PIrin[ii pot contacta terapeutul pentru a aduce informalii spune ci prefer: singuretatea atunci cand e anxioasi, furioastr sau
sau pentru a-Fi impeitegi neliniqtile, dar tlebuie str_9i anunte fiica. -
tristtr;
Oricum, urmtrtoarea ledint{ cu adolescenta va fi inceputi spunand: mentioneazi doi muzicieni (dintre care unul s-a sinucis), conside-
pSrintii tri $i mi-au spus urmIioarele...,, Rlspunstrl la
-
:Au:un:t I rindu-i persoane cu punctc forte;
intreb;rile pErintilor trebuie dat in aia fel incet adolescenta si_l spune ci nu-i place nimic la aspectul sau la corpul siu;
poat: auzi. in caz de urgenli, se stabiiegte o intalnire in Zl J" or. -
- crede ctr piietenii stri ar cataloga-o drePt interesanti gi diferite.
sau, daci este vorba de o comunicare telefonicl, se solicitd pi pre-'
zenta adolescentei Ia telefon. Pe baza datelor culese, Johnson e de pdrere ci Ann este o adolescenti
depresivi (punAndu-i chiar diagnosticul de tulburare distimici cu debut
parcursul celei de-a doua gedinfe, psihoterapeuta a intalnit_o pe An'l,
Pe precoce)r li care fisctr str-Si faci singurtr rlu angajAndu-se in compottamente
care a inceputp n a-i spune ci p:iintii nu-i restede intimitatea:'ii citesc iiscante qi recurgAnd la Bestuli impulsive. in urma examinSrii rezultatelor
corespondenta, probabil ci i-au citit gi jurnalul, ii caut, prin hertii testelor antedoare, a situatiei gcolare gi a materialului cules pe parcursul
si nu
sunt de acord ca ea str-pi inchidi uFa camerei. ln plus, dail o petreceie gedinielor, Johnson a aiuns la coflcluzia ci Ann satisficea Patru din cele
se
temintr la ora 22:00, plrinfii ei vin si o ia Ia ora 21b0.
fase cdterii pentru neatenlie qi niciunul Pentru hiPeractivitate, ale
Terapeuta ii explici Annei diagnosticului de tulburare deficit de atentie/hiPeractivitate.
acestei terapii
- care se indoiefte puternic de utltitatea
- ci vor lucra asupra aspectelor care o inteieseazi pe Ann gi Johnson e de plrere ce doliul duP; Seamtrnul Annei, nerezolvat, exPlici
ce va insista cu precidere i]:I Iucrul cu Ann in buni parte comportamentele hiperprotectoaie Pe care Perintii le au fate
Fi cu prrinfii ei u"rrp- rurp""_
t;rii intimitAtii sale. de Ann. Johnson consideri, de asemenea, ce setul de credinte, valod ii
Pe parcursul acestei gedinte, Ann a mentionat spontan doui actividti norme referitoare la gen ale sotilor Cabot au avut un imPact major asuPra
care ii pliceau: es.alada gi desenul. Johnson a rugat-o, atunii, si se gin- practicilor parentale aplicate Annei. Ann se comPorta loarte diferit fali de
deasci mai mult la punctele sale forte gi si .comlleteze chestionaru'i de atteptirile lor: prefera sporturile individuale, prefera compania biiefilor,
evaluare a punctelor forte (forma pentru adolescenli). Aceasta insemna
se
prefera linutele nefeminine, ii plicea hard-rock-ul. Acelagi lucru se Petrecea
intocmeasc5 o Iist; cu: in clasi, unde era mai degrabE prost disPusi decat Prietenoasi cu colegii li
profesorii sIi. Era distrati (atitudine interpretate ca lipsi de interes) li,
- cinci domenii in care se considera puternic;;
- cinci dcmenii in care altii o considerau putelnici, atuici cend era r in a.est context, trebuie semnalat (i existE antecedente de depresie in familiile de ongine
mai mice; ate ambilor pelinli, inctuzand $i un suicid. Unchii matemi ai Annei aveau probleme de
adic-tie.

SERBAN IONESCU
Tratat de rezilienlS asistati . Rezilinl: ti psihoterapie
I

48
uneo{ ili uita temele acastr chiar dactr 9i le ftrcuse. Sau o tulburare de despre prietenii sii, str nu dea un caracter prea serios discufiei gi si meargi
*l
atentie (inclusi int!-o tulburare de deficit de aten[ie^iperactivitate) con- hcolo la ora la care adolescentii obignuiesc sd-9i ia micul dejun simbtrta.
tribuia, probabil, la dificultetile sale gcolare. ln acest context tamiiial Terapia realizattr de Johnson a dat rezultate qi, sPre miilocul sedei de
9i
gcola!, punctele forte ale Annei erau percepute mai mult ca puncte forte 22 de Fedinte, Ann 9i prrintii sei au declarat cd simt cum ,,lucrurile incep str
ale I
unui bliat ale unuia care face boactrne. -. - meargl mai bine". Printre rezultatele obiinute, al mentiona:
Pomind de la aceste date, Iohnson a elaborat un plan terapeutic av6nd
urmtrtoalele obiective: .- faptut cd Ann a devenit capabili si negocieze, intr-o manieri mai
adecvatS, diverse solicitiri adresate perintilor sli (inchiderea uFii de I
imbunatAFlea relatiilor dintre Ann la camera sa, ob;inerea unor lucruri dive6e, precum permisiunea de
- fi perintii s;i;
a merge intr-o ,,taberi de aventuri" cu durata de qase sipttrmini sau
- aiutarea ptrlintilor Annei si inteleagi ci luau in considerare mai
mult stereotipurile sociale decet punctele lorte ale fiicei lor; de a intra intr-o echiptr de fotbal care nu aparfinea gcolii);
- incurajarea Annei $-li spunE propriul punct de vedere, in loi si sb - reducerea interactiunilor negative li cretterea numerului interac- I
exprime prin comportamente riscante gi inadecvate; tiunilor pozitive;
- deprinderea de cetre Ann a unor tehnici de rezolvare a problemelo4 - o ameliorare a comunic5rii. Astfel, Ann imparte cu perintii sli inte-
- Iucrul cu plrinfii gi personalul didactlc pentru a_i ofeii Annei resul pentru sport gi activiteti in aer liber gi incepe si-li exprime
I
posibilitatea de a invdla int!-un mod adecvat stilului s;u deinvitare. punctul de vedere intr-un mod care le permite p;rinlilor sdi sd o
audi;
- Pentru a o ajuta pe Ann s;-$i rezolve dificulttrlile qcola.e, ;ohnson p - pirintii incep si aprecieze Punctele forte ale Annei,
ftrcut doud sugestii: (a) adolescenta si fie evaluatl din punct ie\redere - pidntii incep si-fi modifice agteptirile in privinfa Annei. Totugi, I
neuropsihologic; (b) sA participe la $edinte individuale de meditalii. Ca cu dificultate stilul independent Ainei
tatil accept; in continuare al
urmare a acestor gedinte de meditatii, notele Annei, ca rapoartele pro- gi interesul acordat de ea activitetilor pe care el le consideri mai
fesorilor sei s-au imbun;t;!it.
,i adecvate pentru un biiat.
Terapia s-a intins pe parcursul a 22 de tedinte, cuprinzind. gedingele I
-.
diagnostice initiale, Fdin.te individuale cu Ann Evolutia Annei nu este totu9i liniara. Dupi patru luni de terapie, Ann
9i, respectiv, cu mama'sa,
Fdinte cu cei doi perinti, Sedinle de familie, o gedinli de feedback ii trei pleac; de acase feri a-ii anunta Pirintii. in cele din urmi se intoarce, foarte
qedinte pentru finalizarea terapiei. Trebuie retinut c, Ann a acceptat
tieptat r;vigite, pentru ci tocmai se despdrlise de prietenul ei. Relaliile cu pirinlii
participarea mamei sale la gedinlele ei individuale, cel,pulin in ultimele devin incordate, iar Annei i se interzice se mai iasi din casd timp de o slp-
5-10 minute. temani. Notele sale incep si scadi, iar meditatorul se plange de lipsa sa de
Pe parcursul gedinlei individuale solicitate de mam;, aceasta implicare.
a vorbit
despre depresia pe care i-a declan$at-o moartea geaminului Annei. A re- Contrar scenariului care avea loc la inceputul terapiei, Ann reuge9te sa
iegit ci nu ficuse doliul acelui bebelug gi, in timpul gedinlei, a recunoscut vorbeascd cu pirinlii sei gi, ugor, ugor, le impirtlsegte ce simte, le spune
ci era hiperprotectoare cu Ann, temandu-se cE aceasta ar putea muri. in .cA sufere din cauza rupturii de prietenul seu. La randul lor, 9i pArintii
qdinia urm;toare, mama fi fiica au discutat.pentru prima dati impreuna leactioneazi diferit. inleleg cd pentru fiica lor este vorba de o pierdere gi
despre acest eveniment. Atunci, Ann a declaiat ci este pregititi slJ pri- dau dovadi de empatie. Cu aceastd ocazie, spre surpriza Annei ii a tat;lui
measci li pe tatdl ei la urmitoarea 9edin1i, pentru a aborda icest subiect, siu, mama Annei merge pdni acoloincAt se relateze ci eainsegi. adolescente
Intr-una dintre tedinfele la care au participat p;rintii singuri,,Johnson fiind, a fost ,,lisate balt;" de un biiat.
i-a recomandat tatilui si o invite pe Ann o sambiti pe lunl si ia micul Dupi cinci luni de terapie, Johnson pdmegte raportul neuropsihologic,
dejunin orai. Totodati, terapeuta i-a ficut gi recomanddri in plivinta deru_ care confirma faptul ce Ann are o inteligenle superioari, inse prezinte
lirii acestor iegiri: si nu o preseze pe Ann cu intrebiri despre gcoali sau dificult;li de atenlie auditiv; 9i o abilitate relativ scizuti de prelucrare

SEREAN ]ONESCU Tratat de rezilientS asistati. RezilienlS tj psihoterapie

I
I

l- a informatiilor spatio-vizuale, Acest raport li observatiile meditatorului


ajuttr gcoala str-li adaptaze metoda la stilul de invitare al Annei.
. La finalul terapiei, Johnson constati cel
(a) natura situafiilor intalnite; (b) consecintele acestor situatiii (c) locurile
ocupate de viciml/victime in sistemul familial gi (d) varsta victimelor' Abor-
darea diferi, de asemenea, in funcfie de momentul in cale este intalnitA
familia (imediat, dupi un interval mediu de timP sau duPi mult timp de la
I Ann nu mai manifestl semne clinice de depresie; situatia traumatizantA).
- Travaliul de sustinere a rezilientei implicd, in acelagi timP, elemente co-
- riscul aparitiei comportamentelor inadecvate este semnificativ
redus; mune, pe care Delage le defineqte ca (a) mentinerea gi/sau intarirea legaturilor
- Ann li prrinfii sii sunt leconectali din punc( de vedere emotional; intrafamiliale, care ar trebui si se producE intr-un cadru flexibil, cu qedinfe
- Ann 9i plringii sIi au o relatie pozitivtr de sustinere;
Si individuale qi colective, imPlicand unul sau mai multi teraPeuti; (b) travaliul
- Ann li plrinfiisli sunt capabili si negocieze provoctrrile adolescentei; asupra celor triite, emotiilor 9i rePrezentirilor lor, teraPia fiind astfel focali-
- rezultatele gcolare ale Annei s-au imbunittr$t intr-un.mod evident gi zata asupra unei reactii teraPeutice la suferinfd, qi nu asupra rezolv;rii de
s-a observat o cregtere a capacit;fii sale de finalizare a proiectelor pe
probleme; (c) travaliul asuPra interactiunilor comPortamentale ii asuPra
termen mai lung li a participtrrii sale la discutiile din clasri
functionalit;tii familiei, functionalitate care trebuie menlinuti chiar cu Pretul
- ptrlinlii accepte din ce in ce mai mult c; punctele fo e ale Annei sunt'
adecvate pentru o fatS;
uno! importante schimbiri fenomenologice li structurale.
Ann i9i accepttr din ce in ce mai mult corpul li resimte mai putin Delage (2004) adaugi o dimensiune care susline travaliul de rezilienli,
- esenliali dupi opinia sa, Fi care este activitatea de mentalizare 5i rePrezentare,
nevoia si-l ascundl sub haine ii sub un machiaj intunecat;
Ann ti-a pirEsit tdcerea cvasic.onicS, nu mai este tot timpul prost dezvoltati pornind de la procesul narativ declan$at in sAnul familiei.
- ConstatAnd ci rezilienfa este in mare mAsurd conditionatS de modelele de
dispustr li este capabild str-li explime sentimentele, credin;ele
9i.
tlebuintele. relafionare interpersonale, Rutter (1999) considere ce notiunea de rezilient;
este adecvati domeniului terapiei familialel. in acest articol, Rutter formuleaze
La finalul terapiei, p;rintii Annei au fost incuraiafi si contacteze psiho- o serie de opt observa[ii rezultate din cercetirile asuPra rezilientei, observatii
terapeuta dace aveau nevoie de ajutorul ei sau dactr doreau se ii punl care pot constitui,,mesaie" Pentru cei care practicd terapia familiali'
intrebiri. Din punctul de vedere al lui Johnson, protnosticul Annei 9i al
familiei sale este burl 1) in dezvoltarea rezilienlei, precum 9i in aParitia tulburdrilor psihice,
sunt implicati multipli factori de Protectie fi de risc, iar efectul acestor
factori este cumulativ.
Utilizarea demersului terapeutic adoptat de Norine Johnson deschide 2) Reacliile copiilor la stresul Psihosocial gi la adversitate sunt diferite, iar
perspective interesante pentru abordarea adolescentelor cu probleme. Faptul aceasti variabilitate este o funclie a vulnerabilitAtii la factorii de risc,
de a le ajuta si-ti conqtientizeze catitatile, deschizAnd, totodati, gi ochii vulnerabilitate asociati cu influentele Senetice, caracteristicile indi-
ptrrintilor lor asupra acestora, determini o schimbare maior; a interactiunilor viduale, factorii de mediu. Sensibilitatea la factorii de risc Poate avea
intre adolescente ti pilintii lor gi imbunitdfegte modul de functionare a le8eturA gi cu exPerienlele treite anterior de copii.
familiei. 3) Factorii care afecteaze familia in ansamblul siu (precum conflictele 9i
I
tensiunile familiale cronice), depi au un Potential Patogen imPortant,
I
Terapie familiali gi rezilienti 1 . Este de remarcat ca mai multi auloi au ProPus abordari traPeutrcc bazate Pe rezilienl: fi
I centrate asupra familiei Este cazut lui Walsh (19c8), care a d,cris o n)tlodi de inlerventic
DiscutAnd despre rezilienta familiali in situatiile traumatizante, Delage destinati Iamiliilor lulnerabile, Prezentand multiPle ePisoade de crize $i treind un stres Per.
(2002) vorbegte despte sustiilere?n lrutaliul de rezilienlri. El arat;, pentru prima manent. Pe de alte parte, se urmliegte promovarea rezilientei in teraPia familiale scu't; 'entrat;
pe copil, ellborat, de Beardslee, \'rsaae, Van de velde, SNatling $i Hoke (2002), desrinat; fami-
dat,i, ci aceasti sustinere trebuie sA fie adaptate in functie de mai multi factori:
Uilorin.are perintii sufere de tulburin afectile.
I

I
SERBAN IONESCU Tratat de rezilienti asistati r Rezilienli tj psihoterapje

I
I

52 au efecte destul de diferite asupra copiilor care triiesc in aceeaqi familie. neplicuti, copiii aleg adesea si se indepdrteze de familie, iar acest com- 531
Totodati, factorii care acfioneazi asupra unui singur copil pot avea portament le poate fi benefic. Intervenfia terapeutici trebuie si reduci
efecte mai importante asuPra acestui copil decAt factorii care acfioneazi posibilitatea instaldrii unor cercuri vicioase de schimburi coercitive. in
cele din urmi, nu trebuie si uitim ci factorii de risc, la fel ca qi cei de
,, $J.'Jr,1T',::':l:I:11. adversitrtii este innuenrati de reacfii in ranr. protecfie, acfioneazd atAt in grupul de prieteni gi in comunitate, cat ;i I
Din cauza unor astfel de reacfii negative in lanf, efectele patologice-ale in familie.
stresului precoce gi ale adversitxfii pot persista pe parcursul unor lungi
perioade.
Seymour qi Erdman (1996) aplicl procesele de proteclie descrise de Rutter I
5) Reducerea reacfiilor negative in lang gi inmullirea reacfiilor pozitive iri
(1987) in terapia familiali prin joc, metodi terapeutici ce combini terapia
lanf pot reduce riscul durabilitifii reacfiilor Ia stres gi adversitate.
prin joc gi terapia familialir. ln acest tip de terapie, la majoritatea qedinfelor
6) Evenimentele qi situafiile noi pot crea oportunitifi care duc la adevdrate
participi impreuni plrinfii qi copiii. $edinfele au loc intr-o incdpere in care
risturniri de situafie gi, astfel, pot fi intrerupte cercuri vicioase.care
un coll este destinat conversa$iei, iar un altul, terapiei prin joc - 9i echipat cu
I
antreneazi moduri de func[ionare disfuncfionale.
jucirii. Felul in care este aranjati sala permite o comutare facild intre inter-
7) Degi situafiile sau evenimentele pozitive nu au un efect protector
venfiile de tip terapie familiali gi cele de tip terapie prin joc.
important, pot fi utile prin neutralizarea anumitor factori de risc.
8) Elaborarea cognitivi gi afectivr a situafiilor triite Datoriti importanfei recomandirilor ficute de Seymour gi Erdman in ceea I

ales, in oferirea unui sens celor petrecute


- constand, mai ce privegte aplicarea, in terapia familiali prin joc, a proceselor de proteclie
joacr un rol in dezvoltarea
rezilien(ei.
- descrise de Rutter, prezentarea lor detaliatd devine indispensabili. Primul
proces de protecIie constiintransformnreariscului. Poate fi realizati modificAnd I
Odati prezentate aceste observafii percepfia asupra acestuia sau repetAnd rispunsurile date in situaliile de risc-
- ,,mesaje,,, Rutter formuleazi trei
concluzii importante pentru realizarea terapiei familiale: sursi. UtilizAnd, de exemplu, jucirii, marionete gi animale impiiate, copilul
igi poate pune in sceni gi repeta drama personali, modificAndu-gi astfel per-
I
efectul unui factor de risc este mai slab decit efectul cumulativ al mai cepfia asupra situafiei triite. Printr-o abordare nondirectivd, terapeutul il
- poate ajuta pe copil si-gi joace drama intr-o manieri tot mai adaptativd.
multor factori de risc. Aceasta sugereazi ci o reducere a nivelului
global, cumulativ, al factorilor de risc poate fi foarte beneficd, degi Impactul emofional al situafiei triite se va diminua astfel, iar copilul va avea
continui si fie prezenfi factori de risc; sentimentul ci are un mai bun control asupra situafiilor de via{d. in alte I

diferenfele individuale in ceea ce pri'egte sensibilitrteu la risc sunt cazuri, terapeutul ar putea utiliza o abordare mai structurati, pentru a incu-
- raja copilul si-gi asume riscul.
importante. Deci, este util de analizat pozilia gi rolul fiecdrui copil in
dinamica familiald, ca gi diferenlele fafi de algi copii din aceeagi familie. Al doilea proces este acela al reducerii reacliilor negntiue irr lan!, strategie I
in acelagi timp, este important de examinat felul in care comportamentul utilizabili atunci cAnd este vorba despre tulburiri care dureazd de mult timp qi
fiecirui copil modeleazi rispunsurile celorlalte persoine si, prin care reprezinti urmirile unor situalii de risc triite anterior. in ce consti aceste
urmare/ interacfiunile cu ele; reacfii negative in lan!? Stresul creste anxietatea copiilor, ceea ce le afecteazd
I
- reducerea impactului negativ este o problemi importanti in terapie. capacitatea de concentrare, dispozifia gi capacitatea de a se odihni. Aceste
supravegherea parentali 9i monitorizarea activiti(ilor copiilor pot consecinfe ale anxietilii reduc, la rAndul lor, capacitilile copilului de a face
limita expunerea la factorii de risc in grupul de prieteni qi irr c;munitate. fafd situafiilor stresante pe care le intAlnegte in continuare, crescAndu-i gi mai
De asemenea, este importantd evitarea sau mdcar reducerea fenome- mult nivelul de anxietate. in acelagi timp, adultii care fac parte din sistemul I
nului fapului ispSgitor gi transformarea in finti a unuia dintre copii, 1 Combrinck-Graham (1989) 9i Ariel (1992) se nmird printre primii care propun aceasti forml de
atunci cand pirinfii sunt afectati de stres. CAnd ambianfa de acasi este terapie.
I

I
SERBAN IONESCU
Tratat de rezilien!5 asistattr r Rezilienli 5i psihoterapie

I
I

l" de suslinere a copilului trec ai ei adesea printr-o stare de anxietate fal; de


situatia pe care o tr;iesc copilul ti familia in ansamblul siu. Se creeazi astfel
o legeturi interactivd intre reacfiile acestor adulti li reactiile negative in lant
e posibil se te coPilul il determini str-$i asume cu reticenid riscul imPli-
fi triit
cat de dezvoltarea unornoi relatii. Asumarea riscului devine, astfel, unelement
important al procesului teraPeutic. Numeroase tehnici de .ioc reciproc" -
55

care afecteazi copilul. Pe lAngi anxietate, reactiile adultilor cuprind fu e, precum, de exemplu, ,,jongleria reciProce"' - sunt foarte utile in acest scop'
iritare, critici gi o retragere a afectiunii fatS de copil. Aceste reactii sporesc, in Astfel de jocuri simple pot fi, de asemenea, Practicate de Pirinte 9i de copil.
mod evident, riscul triit de copil. Toate modelele interactive descrise pot fi Pentru copiii cu Probleme de ataiament, teraPeutul trebuie sa utilizeze
scoase in evidentd gi observate de terapeut pe parcursul gedinfelor de terapie activitaF de construire a relatiei, care si fie rePetate pe parcursul ledintelor.
Jocurile ca ,,de-a ascunselea" sau ,,goana duPe comoara" sunt in mod
familiali prin joc. deosebit
in {ata acestor inlinfuiri, clinicianul care utilizeazl terapia familiale prin recomandate pentru a permite membrilor familiei si se reconecteze unii la
joc are posibilitatea de a mobiliza o serie de reactii in lant, de data aceasta altii. Menliondm, de asemenea, cb Perinlii cu o slabi stimtr de sine 9i un sen-
pozitive. Adesea, copiii ipi imagineaz5 lupte cu soldali sau cu dinozauri. in timent de eficientd Personale redusa trebuie si primeascd feedback Pozitiv de
acest fel pot pune in sceni conflictul, rezolvindu-l treptat. Pentru a ajuta fiecare datd cAnd metodele 1or Parentale se dovedesc adecvate. Pomind de Ia
copilul si exploreze solutii altemative, ii terapeutul poate adeuga un personai, o discutie despre modul de Petrecere a timpului liber in famitie, teraPeutul
pune o intrebare sau propune o noui intors;tur; a intrigii. poate sugera activiteti Perinti-copil (copii) orientate sPre creqterea stimei de
In acest context, terapeutul poate implica pirintele in terapia prin joc. sine gi spre ameliorarea sentimentului de eficientd personali'
Aceasta ii oferi plrintelui posibilitatea de a initia noi interactiuni cu copilul Cel de-al patrulea Proces de protecfie il constituie inlirirea oporltttlititilor'
qi de a Ie exersa pe parcursul $edintei. Reformularea modului de interpretare Aceasta se poate realiza ajutand Pirintii li coPiii lor se aleagd medii mai favo-
a comportamentelor copilului ii permite terapeutului, in anumite cazuri, sa rabile creiterii lor personale - adici, medii care permit inmultirea contacte-
ofere pirintelui un punct de vedere alternativ referitor la copilul siu; ceea ce lor sociale gi diversificarea situatiilor treite $i conectarea la resurse familiale
-
poate declanga o schimbare la acel perintb. Astfel, un copil cqnsiderat dificil gi sociale.
gi manipulator de pirintele siu, care vede necesari stabilirea unor limite Terapia prin joc ii Permite copilului si triiasci intr-o alti lume Ei se 8e-
foarte stdcte in ceea ce-l priveite, poate ap;rea pe parcursul terapiei ca un seasci in aceasti experienld strategii, modaliteti de Iucru Pe care sE le Poate
copil care are nevoie de alinare. Poate fi facilitati in acest fel mddificarea transpune in lumea sa real5. Terapia prin joc oferi, de asemenea, Posjbilitatea
reactiilor parentale, iar noile comportamente ale pirintelui pot influenta de a pune in practice li de a experimenta viziuni alternative ale sinelui, ale
comportamentul copilului. Toate acestea contribuie Ia crearea unor serii de familiei 9i ale lumii in general. in cazul familiilor nucleare - din ce in ce mai
reactii pozitive in Iant.
numeroase - referirea la familia lirgiti gi la membrii Seneratiilor anterioare
Al treilea proces de protectie il reprezintditttdti'ea stitei de sine Si a eficiefiei (cu precadele bunicii) poate crea oPortunitlti Prin evidentierea resurselo!
personnle. Clinicianul care utilizeaza terapia familiale prin joc poate atinge
care vor permite sa se rdsPunde mai bine nevoilor identificate de cetre mem-
acest obiectiv intirind relatiile sigure ii armonioase ale copiilor gi ajut6ndu-i
brii familiei.
sA realizeze cu succes sarcinile pe care le au de indeplinit.
in cadrul primei gedinte, pirintii prezinte adesea .,problemele" copilului.
Informaliile furnizate in acest caPitol aratd ci introducerea concePtului
I Acestuia i se inttrreFte astfel sentimentul ci este judecat, ceea ce il indepir-
de rezilienliin domeniul psihoterapiilor, deEi de data recenti, ar Putea duce
teazA Si mai mult de pirintii s;i. TotodatS, pirinfii ajung adesea la terapeut cu
sentimentul de a fi e$uat in exercitarea rolului Ior parental. O abordare orien-
la progrese interesante. Atat Pentru cercetare, cat 9i Pentru Practici, se
desprind mai multe cei viitoare. Cu titlu de exemPle, aE menliona: (a) studie-
tate pe ciutarea soluliilor viabile pentru aceste probleme reduce atat la copil,
I rea evolutiei, in urma unei teraPii, a Pacientilor cu niveluri foarte diferite de
cat 9i la pirintii sdi sentimentul de a fi judecati Ei blamati.
O problemi majori este aceea a dezlolte i ii mentinerii rela[iei terapeutice I Este vorba de mentinerea in aeracetorva mingi aruncatein sus, una duPi alta, dedoua Persoane'
cu copilul. Doliul nerezolvat al relaliilor rupte din pricina tranzitiilor pe care in acest caz, de terapeut 9i coPil ii de Parinte ti coPil.
I

SEREAN IONESCU
Tralatde rezilienla asislati. RezjlienlS $i psihoterapje
56 rezilienfd - a$a cum au fost evaluate cu instrumentele disponiblle Morgan K.E. gi white P.R. (2003), The function of art-making in CISD with children
57

inceputul terapiei; (b) impactul diferitelor tipuri de psihoterapie asupra - la and youth, International lournal of Emergency Mental Health, vol. 5, nr.2, p. 61-76.
nivelului de rezilienfi; (c) aplicarea (gi adaptarea) tipului de terapie utilizat Rutter M. (1987), Psychological resilience and protective mechanism s, American Journal
de Norine Johnson (2003) cu adolescente qi la alte categorii de pacienfi. of Orthopsychiatry, vol. 57, p.3L6-331 '
Rutier M. (1999), Resilience concepts and findings: Implications for family therapy.
I
lournal of Family Thetayy, vol. 21, 719-1'44'
Seligman M.E .P. (2002), Positive psychology, positive prevention and positive therapy,
Bibliografie New York'
in C. R. Snyder qi S.J. Lopez (coord.), Handbook of positiae psychology,
ArielS. (1992), Strategic family play theropy, New york, j. Wiley. Oxford UniversitY Press. I
Beardslee w.R., versage 8.M., Van de velde p., swatling s.9i Hoke L. (2002), preventing Seymour J.W. qi ErdmanP. (1996), Family play therapy using a resiliency model,
depression in children through resiliency promotion: The preventive intervehtion lnternational lournal of Play Therapy, vol' 5, nr' 1, p' 19-30'
project, in R.J. McMahon gi R. De V. peters (coord.), The stepney s. (2001), Art therapy with students nt risk, springtield, C. c. Thomas Publisher.
fficts of parental dysfunction
otr children, New York, Kluver Academic/plenum, p.Zl_g6. Waattaar f., Chrisite H.J., Borge A.I. 9i Torgensen S. (2004), Building 1'outh's resilience I
Bohart B.L. gi rallman K. (2010), clients: the neglected common factor, in B. L. Duncan, within a psychiatric outpatient setting: Results from a pilot clinical intervention
s. D. Miller, B.E. wampold 9i M.A. Hubbre (coord.), The heart and soul of cfiange. project, Psychological Reports, vol.94, nr' 1, p' 363-370'
Delitering whnt utorks in therapy, edifia a II-a, washington, American psychological Walsh F. (7998), Strengthenhgfamily resilience, New York, Guilford Press'
Association, p. 83-1 11. worrall L. gi Jerry P. (2007), Resiliency and its relationship to art therapy, The Canadian I
Bonanno G.A. gi Mancini A.D. (2008), The human capacity to thrive in the face Art Therapy Associntion lountal, vol. 20, nr' 2, p' 35-53'
of
potential trauma, Pediatrics, vol. 121, p. 369_375.
Combrinck-Graham L. (1,989), Children in fnmil.y contexts: perspectiaes on treatnreti, f!,evt I
York, Guilford Press.
Delage M. (2001), Rdsilience dans la familre et tuteurs de rdsilience. ,
Qu'en fait le
syst6micien?, Thirapie Faniliale, vol.25, nr.3, p. 339_347.
Delage M. (2002), Aide ir la r6silience familiale dans res situations itraumatiques, I
Thirapie Familiale, vol.23, nr. 3, p. 269-287.
Duncan B.L', Hubble M.A. 9i Miiler s.D. (1.997), psychotherapy utith
,,imposibre,, cases:
Efficient trentment of therapy Lteterans, New york, Norton.
Duncan 8.L., Miller s.D., wampold B.E: qi Hubble M.A. (2010), The henri and soul I
of
chnnge. Delitering ufiat urorks in therapy, edilia a II-a, 14/ashing16n, American psycho-
Iogical Association.
Eysenck H.J. 0952), The effects of psychotherapy: An evarua tion,
lournnr of Cotntseritrg I
Psychology, vol. 16, p. 319-324.
Flach, F. (7988), Resilience: Discooerirg a new strength at times of stress, New york,
Balantine Books.
Johnson N.G. (2003), on treating adolescent girls: Focus on strengths and resiliency in I
psychotherapy, ICLP/ln Sessiorr, vol.59, nr. 11, p. 1193_1203.
Kelley D.s., Bickman L. qi Nonvood L. (2010), Evidence-based treatments and
common
factors in youth psychotherapy, in B.L. Duncan, s.D. Milrer, B.E. wampord gi
rr{.A.
Hubble (coord.), The heart and sour of crnnge. Derioerirg what utorks in trierapy, ediyia I
a II-a, Washirrgton, American psychological Association p.325_356.
,
Malchiodi c. (1998), Ltnderstanding children's drou,irtgs, Nerv york, Guilford press.
I

I
SERBAN IONESCU Tratat de rezilienri asistatl r Rezilien!5 5i psihoterapit

I
II],
provoca in mod autentic lezilienta? $i ce devine ideea de tezistentl
in acest
fiecare
caz? Poate deveni rezilienla exiSentd institutionale, constrangand
de aneantizare care l-a
individ str se dezvolte diferit, depSgind sentimentul Pe
se
trtrit? Ideea de rezilienle asistate PresuPune, in definitiv' trebuie
cA te
atunci
deschizi la noi PersPective identitare cu orice Pret, in orice situalie'
cAnd e vorba de a dePA$i o stare traumatice?
intai si
RezistenlS ;i rezilien|i
asistate: Pentru a rispunde la aceste intrebAri dife te, ne ProPunem mai
explordrir paradigma in care inscriem concePtul de rezilienta Aceast5 scheme
o contribulie la suslinerea educativ5 "a
fenomenului lezilient integreazA intl-un singur model
de' i.,terp.etar"
analiza comportamentului uman Posttraumatic, concePtele de rezilienfS'
;i psihosocialS rezistenttr, ir;zistenl5 si irezilientd. O astfel de modelare prezinti avantajul
de
a vedea neodezvoltarea rezilienta ca pe rezultat al unui proces complex 9i
jean-Pierre Pourtois, Bru no Hu m beeck fluvii
pi H uguette Desmet mobil. Traiectoriile rezilientei nu sunt Fi nu Par niciodati a fi lungi
linigtite. ExPlicarea lor pornind de la un concePt izolat sau de la o schemi
cauzali liniari ar rePrezenta un cliSeu'
in continuare, vom dezvolta fiecare dintre concePtele care fac parte din
drsro-
,,A trdi bine, cu gi pgntru a(ii, paraditma interPretativi ProPusa, Acest mod de a proceda va Permite
trebuie
periren-acetei parii n si,lel,i i Pe care o pune in ioc subiectul atunci
in institutii legitime.,, cand
s; reziste sau si se reconstruiasci Pentru a-8i mentine identitatea Obiectivul
Paul Riceur
ulmirit consttr in a determina ce anume, in procesul dezvoltArii' aPartine
Pentru a \.eni in ajutorul celor mai fragili membri ai colectivit;tii, fiinta individului gi modul in care drumul siu personal este luat in considerare de
umani recurge in genere la serviciile unei institutij. in spatiul institutionalizat, contextul institutional.
relatia de ajutor nu se rcalizeaze indiferent cum. Acolo, fiecare, ci oferE sau In cele din urm5, vom examina funclionarea institutional5' ciutAnd sd
scoatem in evidenlA un ansamblu de criterii care Permit
deosebilea institu-
cd primette ajutor, anticipeazl mai mult sau mai putin ce se alteapti
din de capacitatealor de a favoriza strategii individuale
- sau nu -
partea sa gi se conformeazi in general exigenfelor implicite gi explicite tiilor in functie
ale unei noi
de rezistenli 9i de te.,din1u lor de a..,stine - sau nu - traiectorii
fixate
de context. Forma Si natura raporturilor pe care membrii le stabitesc intre
rispund atunci scopurilor, obiectivelo$i metodelor institutiei.
ei evolulii reziliente. Dezvoltand aceste PersPective, ne vom a ngajai.t d.escoperiten
Prin traditie, institutijle s-au angaiat intotdeauna sa aiute indivizii atunci roluluij jucat de illstitutie in procesul rezilient de reconstructie identitari'
ajutor
cand circumstantele vietii riscau si le impiedice dezvoltarea
Compurar"u acestor doue modalititi de reprezentare a procesului de
edu-
li si le ameninte ne va permite si definim limitele unei metodologii a actiunii sociale 9i
siBuranta existentiali. Obiectivul institutional era asistenta, iar. subiectul
cative suscePtibile de a monitoriza rezilienta, care devine astfel mai Putin
lrebuia <5 se inscrie intr-un sistem normativ care Ie era impus. favorabil
aleatode Si mai ganditA. intr-un asemenea context institutionalizat
Atunci, cum poate fi interpretati aparitia practicilor institutionale care se
rezilienlei asista"te, devine Posibild stimularea unor st!ategii de interventie
indepirteazA de acest model? Ce se petrece intr-un astfel de context atunci
capabile sd incurajeze aParitia unor traiectorii de neodezvoltare eliberatoare'
c6nd igi fac aparitia concepte noi? Ce se intAmple cu noliunea de rezilienfi?
Cum influenfeazl ea relatia de asistentl? Ideea de,,rezilienttr asistat5,, su-
gereazi o evolutie majori a institutiei? Sau, din contri, este o adoptare mai
nodesti a unor practjci lechi care au cipitat un nume nou? O institu;ie poate

)EAN-PIERRE POURTOIS, BRUNO HUMBEECK HUGUETTE DESMET asistati. Re2istenl} ti reziljen!tr asistate: o contribulie la suslinerea edu'ativ: '
Tratat de rezilienl5
'I
I
I
60
O paradigmtr interpretativl Si examindm acum cele doui axe gi cele patru concepte ale schemei pre- 61

Manciaux (2001) recunoagte ci rezilienfa este obiectul zentate, explicAndu-le.


unui ,,consens ti_
cut". Din punctul siu de vedere, nu se gtie bine ce reprezinti
conceptur gi este.
dificil de definit. Lighezi.oro pi de Tychey (2004) confirmi
lizarea rezilienfei rasi de dorit. Toturi, adaugi autorii,
faptul ci forma- Axa rezisten!5 -i reziste n!5
ea a modificat conceptia
lutoru^
d1z1ol1a1ea persoanei gi despre moJrl in care
este priviti intervenlia. Axa rezistenfd-irezistenfi1 trimite la strategiile de adaptare la traumi,
Incercand si schi{6m mai crar conc"ptul, p.oprrnem pentru a evita colapsul identitar. Subiectul opune o forfi reali pentru a face
in continuare o paradigmi
care sr delimiteze campur semantic al rezilienfei. pentru fafi evenimentelor traumatizante. Aceasti opozilie poate lua doui forme
aceasta, vom utiliza.
o axi de interpretare dubri. prima este axa rezilien$i-irezilienli; diferite: rezisten(a sau irezistenfa.
a doua, axa
rezistenfi-irezistenf,. Cele patru concepte, reprezentAniJ AtAt intr-un caz, cAt Ei in altul, individul incearci si rimAni in picioare 9i
.polii schemei pre-
zentate in Figura 1, constituie strategii,,de evadare,, apoi si-gi reia drumul la fel ca inainte de a intAlni obstacolul. Deci el se stri-
utiiizate d" p"rroi.,"
care au trdit o traumi majori, adici strategii auiegte si urmeze drumul Pe care gi-l propusese inilial. insd vom vedea c5,
de a face fafd colapsuh.ii, Acesta
se situeazi, in realitate, in punctul de interseclie
al celor ioua rr", acolo unde adesea, comportamentele subiec{ilor trebuie si lini seama nu numai de
nu existi nici rezilienfi, nici irezirienfi, nici rezistenfi, pozilionarea lor pe axa rezisten[d-irezistenld, ci necesiti, de asemenea, o in-
Lighezzolo gi de Tychey (2004) subliniazi, referitor
nici i*rirr""[.
la aceasta,,,ci existi un terpretare in funcfie de axa rezilienfd-irezilien[i qi reciproc.
anumit numir de patologii (de exemplu, 15 pAnr
la 20"/o ai.t." i.f."sii) care
sevor strucfura in manieri cronic5, indiferent care sunt
resursele mobilizate Rezisten!a
pentru a susfine capacitilile reziliente are subiecturui,,.
este intotdeauna
Ei adaugi .r,,r".i.]r".
:1u
posibili'- intrucat pot exista forle distrug"Etoare, care si Ac[iunea de a rezista PresuPune a nu ceda sub efectul unei presiuni anta-
impiedice individul sii-gi utilizeze propriile ."r,r.r" gonice. Implici, de asemenea, o menfinere a statu-quoului in lupta purtatS.
p; .iJ"" o-l"rite ae
ceilalti' Acolo se manifesti aneantizarea procesurui u, in acgiunea de rezistenfi, subiectul igi rimAne egal lui insugi. EI iqi aduni
de dezvortare.
forfele pentru a-gi pdstra poten{ialul evolutiv gi igi protejeazi punctele slabe,
pentru a-gi mentine integritatea capitalului identitar. igi mobilizeazA apti-
F*ilTA-l tudinile. incearci sd se acomodeze cu slibiciunile sale. Dar, in primul rAnd,
.ilG;\
\j:r__/
incearci si gestioneze evenimentele firi a renunta la propria evolufie. De-
prinde o aptitudine reali, pe plan afectiv, cognitiv, social 9i conativ, de a lupta
pentru a-gi urma drumul aga cum fusese stabilit inainte de aparilia traumei 9i
de a diminua impactul evenimentului care-l pune la incercare. De remarcat ci

@ *6'*Ci,:i"".x$ ril.-,A
+
strategiile de rezistenli pot alimenta unele traiectorii de irezilienli (a se vedea

----- I mai departe) cAnd, de exemplu, rezistenla are loc pe un fond permanent de
anxietate nevroticd.

6;;\ Irezisten!a
Prin intermediul conceptului de irezistenli desemnim tendinla subiectu-
f^',**rl1 lui de a-gi dezinvesti o parte a potenlialului de dezvoltare ;i de a renunfa,
I

Figura 1. Strategii ale persoanelor care ,,evadeazd,,


- in original,,ddsistance". (N. rrd.)
' in francezS,
I

I
JEAN-PIERRE POURTOIS, BRUNO HUMBEECK
5I HUCUETTE DEsMET
Tratat de rezilien!5 asistati I Rezistenltr ti rezilienla asistate: o contribulie la suslinerea educativi...

I
I

Tvchev confirmd aceasti viziune asuPra rezilientei: dupi ei' ea "dePelelte


l" voluntar sau nu, la una sau mai multe dintre sursele sale de evolulie. in alli
termeni, irezistenla desemneazd atitudinea subiectivi prin care un individ igi
exprimE dezinteresul total sau paltial fati de o anumiti sfe!; a dezvoltArii
,Jnrriun"i
"i^pt"
caPaciteti de rezistentd la incercirile existenlei' addugin-
lu-i uri caracter dinamic" (P. 23). Tomkiewicz, in una din ultimele sale
sl
lucriri'
.D, bon.rrug" de la rdsilience" (2001), considerd ci ar fi riscant se dea o
sale, in care se simte cu deosebire fragilizat. Subiectul manifesti deci o formA termen
itegiiimX concePtului de rezilientI, numind cu acest "reaclii
I de detagare sau de indiferenti, care-i permite autoconser!area, reducind "rt"nsie srrni decat simPle rezistente la adversitate" E[ sublinia' de asemenea'
care nu
repercusiunile evenimentelor trlite. Este de remarcat ce aceasti dezinvestire viatS'
ce aceasta trebuia sd implice ideea unei ,,noi existente' a unui proiect de
partialS poate duce la o investire mai intensi in alt domeniu, ceea ce-i peflnite incercirilor 9i traumelor"'
adicd o dnumiti imbogelire a Pelsonalitdtii suPuse
sd se inscrie pe o traiectorie reziliente (a se vedea mai jos).
I
Irezilien!a
Axa rezi lienti -irezilien!5
I ConcePtul de irezilienli este oPus cetui^de rezilienld Aici' .traiectoria
inceea ce privelte axa rezilientd-irezilienti), aceasta trimite la o noui irezilient' indi-
neodezvoltirii urmeaztr un contrasens social intr-un intinerar
dezvoltare a persoanei. Cu siSuranti, daci rezilienta este fata luminoas; a
acestei noi evolutii, irezilienta este fata ei intunecati. Prima duce la progres,
uiirt u;rng" cel mai adesea si conceapl orice rela[ie umani sub forma
sau a supunerii. Totul se Petrece ca li cum orientarea drumului
a doua, la alienare. Pentru subiectul rezilient legiturile sociale sunt opor- "urriitilii
ij""tit"i - induce un proces de izolare socialtr. in plan personal, percePtia
tunititi, in timp ce subiectul irezilient le suporte ca pe niite constrengeri acesteialientrrisemanifestEadeseacaunsentimentdedisPeraregianomie.
care-i ingridesc noua dezvoliare. in ambele cazuri totusi, indivizii apuci pe evol.,lie nea!tePtati determinA persoana str renege existenta
celorlalti'
aceasti
noi cIi.
ri."frr" -i." al prop.iei sale vieti 9i sd nege orice valoare legiturilor
Am creat termenul de irczilienti ca opus al celui de re:i/ierrl,i. in lipsa aces- "ens
"-lrr.uar.rt
sociale.
irezitientei, subiectul Poate fi tentat si se afirme cedAnd in
tui antagonism, campul seu conceptuaI nu putea [i trasat cu precizie. i\*u toate fala
ciile noi de dezvoltare sunt fi bune; unele sunt eliberatoare, altele, fatale. Tre- care il transformd in
unui produs, a unui comPortam"nt, a utt"i angajament
buia deci si propunem un concept pentru a desemna aceastl ultimi realitate. se produce' de exemplu' atunci cAnd un
altcineva decAt el insugi. Este ceea ce
,,rii".a." cufundi in conduite de dependenli alcoolicX sau in toxicomanie'
cerei consecinte pe planul cre!terii per-
g"n"rana astfel o neodezvoltare ale
Rezilien!a dezastruoase Un alt exemplu poate fi
3.""i" it t".trf" sunt, in mod evident,
De asemenea' este vorba uneori de
Pentru un individ, a fi rezilient constA in a se angaja pe un drum neagtep- ac"la ui refuglrtui in cadrul unei secte
in gcoli' morti colective - care-i
tat pentru sine Si pentru ceilalti, depigind necazurile prin care trece. ldeea de acgiuni iralioiale 9i distrugdtoare - masacre
moment" (Tisseron'
rezilientA presupune faptul cA acest al doilea itinerar deschide perspective pe.mit sublectrl!.,i si obtini o formd de "celebritate de
cineva in
eliberatoare li totodate germinatoare. Evident, aceastA formi pozitivi de
'zooz1,
p.in intermediul careia are sentimentul ci el este' in fine'
neodezvoltare nu se realizeazl cu uiurinfS. Cel mai adesea, se manifesti ca o mijlocul unei lumi cireia ia negat intreaga valoare'
consecinli a unui proces complex. Nu este vorba in niciun caz de un salt
,,miraculos". Din contri, aceasti noue evolutie posttlaumaticA evoc5, in
general, o deconstructie Ienti qi discontinui. Un itinerar rezilient.este re- Rolul celuilalt
pe care le poate
zultatul unui proces neliniar, cel mai adesea compus, intrucat contine strategii Paradigma Prezentatd mai sus Permite analiza ac!iunilor
a-9i continua dru-
de rezistent;, perioade de irezistenti qi riscuri de irezilien[5. Lighezzolo qi de intreprinde urr individ pentru a-gi conserva identitatea 9i
Permite' de asemenea'
r in rranceza, in o.iSinal ,, ddsilience". (N.r.'d.)
mul,'in ciuda situaliei dificile cu care a fost confruntat

rezilienli asistate: o contribujie la suslinerea edu'ativl"'


Tratat de rezilien!; asistatt. Rezistenl5 $i
IEAN-PIERRE POURTOIS, ERUNO HUMBEECK 5I HUGUETTE DESMET
ai{

54 examinarea noilor evolutii asociate eventual cu strategiile de rezistenfd gi


irezisten!i. P5strarea identit5lii: rezistenla asistat5 6s

ln orice caz, actele de rezisten[i gi itinerarele de rezilienl5 nu pot fi reduse


Speciali;tii relafiei socioeducative, obignuifi sd intervind pe lAngi
la dimensiunea unici a performanlelor individuale.
persoanele a ciror identitate este fragilizati in urma unui episod existenlial
Construirea identiti[ii presupune ca rolul propriu si fie fundamental
pe parcursul ciruia s-au simlit aneantizate, gtiu ci urgenfa inseamni adesea
inseparabil de rolul celuilalt. Identitatea nu poate fi conceputi, pur gi simplu,
a-i ajuta si reziste sau a le permite si abandoneze. Uneori, aceasti rezistenfd
in lipsa alteritifii care o face posibili. perspectiva epistemologi.a ,"u care se
le permite si menfini in continuare direcfia. De asemenea, uneori, dezimpli-
unesc strategiile de rezisten[d/irezisten!i gi procesele neodezvoltirii reziliente/
carea lor reprezintd fundamentul unei sinitifi identitare. indepirtAndu-se de
ireziliente, pe de o parte, gi constructia identitari, pe de alti parte, impune,
bunivoie un timp mai lung sau mai scurt, ele reugesc si-gi menfini propria
totodati, sondarea rolului gi func{iei mediului in declangarea acestora. r5u. Obiectivul esenfial al relaliei de
imagine de sine. Deja nu este atat de
Agadar, ne propunem de aici inainte sr descoperim cum gi in ce conditii.
ajutor este atunci acela de a susfine strategiile implementate de subiect, de a-i
poate contribui institulia la crearea unor relafii umane capabile sd sus(irii
permite eventual si descopere altele sau de a-l ajuta, dacl este cazul, sd le
rezistenta individului in fala unei incerciri distrugitoare, nevoia lui de a se
eficientizeze.
retrage daci se simte prea amenintat sau si-l inso!easci pe calea neodezvoltirii
Pentru a ajuta subiectul si-gi pistreze identitatea prin rezistenld sau
sale reziliente, daci acest lucru este posibil.
irezistenfi, rela[ia de ajutor va trebui, dupi noi, sd prezinte patru caracteristici
esenIiale:

Spriiinul educativ ;i psihosocial


- si-i permiti subiectului aflat in dificultate si-gi exprime intreaga gami
Rezilienla nu este, sub nicio formi, o.constringere a dezvoltirii. Mai cu_ de emofii intr-o modalitate acceptabili din punct de vedere social;
rand, ea ii oferi subiectului o posibilitate de a se schimba, b gansi de a se - si-i lase persoanei ajutate controlul asupra propriului program; aceasti
transforma sau o ocazie de a se metamorfoza. Totugi, nu se consideri a fi atitudine presupune ca individului sd i se permiti si nu faci nimic, si
singura cale de negociere identitari propusd subiectului. Identitatea se
pune
poati acfiona sau nu, in funcfie de propriul ritm;
tot atat de bine in joc in prezentul actului de rezistenli, ca gi pe calea unui - si evite orice formi de etichetare identitari, care ar reduce subiectul la
proces rezilient. statutul siu de victim6;
Din acest motir', sprijinul educativ gi cel psihosocial nu pot urmiri bxclusiv - si propund un cadru confinitor qi cuprinzitor, in care individul si nu
planificarea traseului rezilienfei. lntr-adevir, nu se pune problema ca se simti judecat, indiferent de situafie.
prin
intermediul unei relalii de sprijin fiecare subiect s6 fie obligat si devini I
un
altul, sd se autodepigeasci. orice relalie care impiedici pe clneva si rimand C6nd sunt indeplinite aceste patru condigii, rela[ia de ajutor ii permite
l I
el insugi, egal siegi, ar fi pur gi simplu liberticidi. Nu s-ar dovedi, subiectului si se simti respectat intr-un context care nu-l descalifici din punct
de altfel,
pur gi simplu contrari ambigiilor eliberatoare pe care le presupune insigi de vedere social, line cont de emo{iile sale gi ii recunoaqte un statut de victimi,
no(iunea de rezilien(i? De aceea reralia de asistenli trebuie, dupi noi I fdri a-l restrAnge la aceastd unici identitate. intrucAt se simte respectat pentru
9i in
toate circumstanlele, sd ii permiti subiectului si reziste sau si abandoneze ceea ce este, individul ciruia ii este conservat potenfialul evolutiv rimAne
total sau partial, cu singura griji de a-gi pistra identitatea. Apoi, gi numai I capabil, dincolo de traumd, sd-gi urmeze calea identitard intr-un registru
daci se manifestd rezilien[a, raportul de asistenli insolegte e.i,entualul traseu foarte comparabil cu acela anterior expunerii la probleme.
I Un individ care rezisti eficient la naufragiul traumatic sau cel care reugeste
rezilient pe care se angajeazi subiectul. intr-un astfel de context, vom prezenta I
,,rezistenla asistatd" gi vom analiza dupi aceea oportunitatea unui proces de si se protejeze prin irezistenld igi reia evolulia dupd traumatism, explorAnd
,, rezilien!6 asistatd". aceleagi cii de cregtere. RimAne el insugi ;i igi urmeazd evolutia exprimAn-
I du-gi nevoile afective, cognitir.e, sociale gi conative, urmAnd modalit5ti

JEAN.PIERRE POURTOIS, BRUNO HUMBEECK HUGUETTE DESMET


Tratat de rezilienll asistatI r Rezistenl; ti rezilien|5 asistate: o contribugt-e la suslinerea educativ5...
'I
l.
,l
I* similare celor pe care gi le descoperise lnainte de a fi fost pus in dificultate de
incercdrile traversate. Autorevelandu-se prin actul rezistentei sau prin aptitu-
dinea de a se proteia, subiectul poate fi tentat sd-gi impuna o formi de revo-
Construirea unei noi identitili: rezilienla asistatt
CAnd se pune problema de rezilienli, lucrurile stau altfel. Daca rezistenta
6l

permite mentinerea identitard, in schimb rezilienla PresuPune intotdeauna,


Iu!ie. El realizeazi atunci in ilan identitar un lel de intoarcere la sine, identicd
mai mult sau mai putin, o formA de conversie identitari. La finalul drumului
dar mai puternicd, intrucat a suprayietuit evenimentului considerat de el o
siu, subiectul revine cu sigurante la el insuqi, dar se percepe totuqi diferit de
incercare. intirit de ceea ce nu l-a ucis (Nietzsche, 1998/2004), subiectul consi
ceea ce fusese inainte de traumS. Individul angajat Pe un astfel de drum
derd un triumf faptul de a fi idmas el insugi, in ciuda incercirilor. in;el41ia
rezilient aiteapti ca schimbarea si-i fie luati in seami de mediu. Iatd de ce
de sprijin, el agteapt; atunci si fie confirmat in ceea ce a rimas in propriii sii
metoda de sprijin va trebui oblitatoriu adaPtatd astfel incat s, tine cont de
ochi: el insupi, in mod absolut el insugi.
noua dinamicd de exprimare a nevoilor pe care o manifestd subiectul.
in cele ce urmeaztr, proPunem o analizd a condiliilor in care intAlnirea
Felul in care J.-F., un tenir adult care se cufundase pe parcursul mai poate efectiv constitui un pretext Pentlu rezilienti sau, invers, se poate dovedi
multor ani intr-o toxicodependente gravi, vorbeite de cei care l-au sustinut intr-un mod nefericit un veritabil vector de irezilienld.
de-a lungul perioadei sale de r.itecire, reveleazl intr-o manieri explicit;
rolul educativ deosebit pe care li-l atribuie. Mirturia lui ilustreazl perfect
aceasti formtr de,.intoalcere la sine", devenittr posibilS atunci cind Itj nerarul rezi Iientei
mecanismele de rezistentl sunt suslinute in mod adecvat de mediu.,,Ei au
crezut in mine, dar nu au incercat niciodati sl-mi precipite iroiectele. Rezilien[a reprezintA o noui cale de dezvoltare pe care subiectul se
Mi-au acordat timp sA stau pe loc, ftrrE a-mi lisa totuqi niciodati impresia ' angajeazA in urma unei dificultS|i existentiale majore. Pe Parculsul acestui
dureroasi cA identitatea mea ar fi fost redusa, in ochii lor, la aceea a proces, subiectul folosegte relatia Pentru a-li reconstrui o identitate. El se
toxicomanului care devenisem. Triisem evenimente tedbile, care se in- defineste in functie de ceea ce devine, mai degrabtr decat sa fie identificat in
chistasertr in mine. Totugi, nu m-au fortat si vorbesc despre ele. Eu ltiam
functie de ceea ce a treit sau de ceea ce era inainte de episodul traumatizant.
doar c; ei Ftiu, me simteam inteles $i aceasta imi ajungea.
Pentru ei eram pur gi simplu J.-F., un tip normal, firi indoiali pu[in
Procesul de constructie identita!d favorabil dezvoltlrii individuale im-
pierdut, cu sigulantE foarte complicat Si caruia ii era evident gleu sa accepte ,
plictr, aia cum vom vedea, o sustinere adaptati din Partea mediului- Pentru
decesul mamei sale. a-i permite subiectului sA-$i reconstruiasci identitatea dand dovadd de rezi-
A9a cum chiar el explici, J.-F. ili pusese intr-un fel viata intre paranteze lienta, relatia de spri.iin va trebui astfel, dupi noi, si Prezinte citeva carac-
pefltru a face fat: seismului interior pe care il provocasein e[ aceasti moarte teristici esentiale:
inacceptabil;. Dupe cinci ani, congtientizand ci i-a fost oferit; o posibilitate
de a-pi urma drumul, el si-a acordat pur si simplu iansa, identitatea fiindu-i si lase loc iniliativei Personale;
sus[inuti iar ritmul de evolutie respectat, de a indepirta parantezele intre -
- sA permite creativitatea;
care igi inchisese viata, reluandu-ti cu succes cariera... de educator...
sa permita schimbarea;
-
I - si considere intotdeauna posibili evolutia Pozitive a subiectului.
l,Iama hi.l.-f. tusese ucisa de concubinul siu. Adoles.entul, in varsti de 17 ani, desco-
perise corpul mutilat al mamei sale.
Atunci cand aceste patru conditii sunt indePlinite, relatia educative este in
mesuri sA sustine subiectul pe noile sale ctri de evolutie. De aceea, in acest tip
de raport de asistentS, educatorul trebuie str renunte neaPdrat la orice Putere
de constringere, lisAnd un loc important initiativei personale ii creativitEtii
subiectului aflat in dificultate. De altfel, aceaste Posture nu este posibili dec6t

TratatderezilientlasistatS.Rezistenl;$irezilienlaasjstate:ocontribulielisusiinereaeduc.ti!;.
]EAN'P]ERRE POURTOIS, BRUNO HUMsEECK 5I HUGUETTE DESMET
3
68 daci individul, eliberat de stigmatul unei identitifi de victimi permanenti, itinerarul irezilienlei og

PercePe, in cadrul relafiei, ci schimbarea sa este realizabili gi ci se increde in


evolufia sa pozitivi, indiferent de circumstante. intr-un context de rezilienfi, Rezilienfa este un pariu cu viitorul. Nu este o promisiune. Cu atAt mai
relafia de sprijin are de faptla bazi convingerea comuni cd o evolufie pozitiv5, pufin o certitudine. Este posibili favorizarea aparifiei ei, dar niciodati sti-
chiar daci pare uneori pufin probabili, rdm6ne intotdeauna posibili. pentru mularea procesului intr-o manieri certi. Cu alte cuvinte, daci evolufia
a ne ilustra ideea, vom prezenta exemplul Mariei C. uimitoare a subiectului rezilient ii deschide cii de dezvoltare pani atunci
neexploatate, situafia este alta atunci cand subiectul, prin intermediul ace-
luiagi firoces de neodezvoltare, se deconstruieste social pornind de la expe-
Pe drumul siu atipic, aceasti tAn5rd femeie a fost confruntatd cu,un
rienfa avuti. Parcurgand un traseu de irezilien[E, subiectul o apuci el insugi
context politraumatizant deosebit de dureros (incest, educalie violenti,
pe un drum improbabil. igi modifici itinerarul qi igi schimbd totodatd direcfia,
maltratare familial6), in care s-a simfit de-a dreptul zdrobiti. Marie C.
alienAndu-se din punct de vedere social.
explictr limpede, intr-un interviu televizatr luat cu ocazia aparigiei'lucririi' .

sale2, cum noua ei traiectorie de dezvoltare a inceput si prindi cbntur Irezilienfa reduce la zero orice perspectiv6 de dezvoltare psihosociali cu I
pornind de Ia o intAlnire educativi cdreia ea i-a acordat o importanf5 adevirat eliberatoare. Subiectul angajat pe acest drum firi iegire cAgtigd pe
semnificativtr plan identitar ceea ce pierde tot atat de repede prin inconsecventa legdturilor
in cadrul acestei intAlniri, spune Marie, ea 9i-a sim[it susfinut poien[ialul sale cu societatea. Identitatea sa negati din punct de vedere social se anco- I
creativ gi s-a sim[it deja tratat6 drept ceea ce avea sd devind: o scriitoare... reazi, atunci, intr-o dezvoltare personali contaminati de un sentiment
Pentru a folosi propriile ei cuvinte, datoritd acestei susfineri.ea a pufut personal de dezafiliere (Castel, 7995), de un sentiment profund de nereugitd
profita de gansa de a deveni cineva, ea, care de prea mult timp se convinsese in sanul comunitilii umane qi de convingerea perpetui cd nu se poate integra
ci nu putea fi dec6t un nimeni. A scrie.o carte despre propria polueste de
intr-un mediu social perceput drept anomic.
viafi, chiar daci incercarea a fost uneori dureroasi, dupi cum mdrturisegte
ea, i-a permis, de asemenea, sd ofere traiectoriei vielii sale un nou impuls.
Acest tip de afirmare identitarl intr-un vid societal este uneori, cel pufin
Acesta i se piruse p6nd atunci inaccesibil, de fiecaie dati cind se mulgumea parlial, provocatd de o insofire care inchide individul intr-o identitate de-
si traseze un portret ascuns al siu gi al familiei sale, timitandu-se si poze,ze semnatS, triiti de el ca fiind ucigitoare. Apare cu precidere atunci cAnd
pentru o fotografie obligatoriu incremenitd in timp. relafia de sprijin nu lasi niciun loc initiativei gi inventiviti[ii subiectului 9i
induce mesajul ci nicio schimbare nu este posibili in cazul lui, intrucat
I Emisiunea,,Face i face" (,,Fafi in fati"), RTL TV1, 18 martie 2010. e'i'olufia sa pozitivi nici nu poate fi imaginatd.
2 Cauderlier M. 9i Humbeeck B. (2070), Bercenux maudits,Wavre, Editions Mols.
Aceasti formi de neodezvoltare irezilienti poate la fel de bine si fie
favorizati de practici institufionale neadaptate sau prost interpretate de citre
Cu siguranfi ci Ia acest proces anume se referd Cebe qi Senor6 (2007) subiect. Iati mecanismul pervers pe care il vom evoca in continuare prin
atunci cAnd scot in eviden{i rolul proiectdrii in viitor in raporturile pe care intermediul conceptului de ,,irezilienld provocati". Acest neologism, atunci
relafia educativi le stabileste cu mecanismul de rezilienfr. intr-adevdr, qi cand se aplici funcfionirii unei institufii, desemneazi un dispozitiv socio-
acegti doi autori subliniazd, cd, pentru a depisi contextul traumatizant, este educativ ale cirui principii se opun, punct cu punct, celor care se concretizeazi
necesar sd se treacd de \a atitudirtea fotografie, incremeniti,'care incarcereazi, in cadrul unei institutii de rezilienli asistati. I
la ntitrtditrcn cinenrn,lisAnd locul aparigiei unui alt mod de a fi. Ce anume poate, in cadrul institu{ionalizat, sA provoace acest tip de
traiectorie deficitard? Existi modaliti!i de abordare agreate de cdtre institu!ia
de sprijin, capabile sd induci forme ale unei neodezvoltdri eliberatoare pentru
I
subiect? Pot fi observate altele care, din contrd, ar fi mai probabii si-l indrepte
spre alienarea de sine? Pot fi identificate conctilii institulionale de asistentd
care ar reprezenta factori de rezisten(d/irezistenli gi altele care ar alimenta
I

JEAN-PiERRE POURTOIS, BRUNO HUMBEECK HUGUETTE DESMET Tratatde rezilien!tr asistati r Rezistenli ti rezilienli asistate: o contribulie la suslinerea educativE...
'I
I

I^ traiectorii de rezilienfi/irezilienfi? Cum poate fi conceputi crearea unui con-


text de sprijin care si faciliteze dliberarea tuturor, chiar 9i in cazul celor mai
Model expresiv versus model directiv
in sAnul instituliilor, se observi o trecere progresivi de la un model direc-
71

chinuite viefi? Cum pot fi institufionalizate condiliile rela[ionale. cele mai


favorabile, pentru a permite unui subiect aflat in dificultate sd-;i menlini tiv, in care predomini definirea sarcinilor fieciruia, determinarea tehnicilor
I identitatea prin rezisten[i sau irezisten]i sau sd o construiasci, angajAndu-se utilizate qi a normelor de reuqiti, spre un model expresiv, centrat mai mult
intr-o pe o noui cale de dezvoltare rezilienti? in definitiv, cum poate fi creat asupra originaliti[ii persoanei ajutate. in interiorul unei institufii expresive,
fundamentul institu[ional necesar ,, rezisten!ei asistate" 9i ,,rezilienfdi asistate" ? subiectul este incurajat s5-;i exprime emofiile, indiferent de natura lor. Va
trebui doar si aibi griji si le transmiti sub o formi adaptati contextului
I
institu{ional. intr-un model expresiv, se consideri ci toate emofiile pot fi
Fundamentul institu[ional verbalizate, cu condilia de a se recurge la o manieri de exprimare acceptabili
din punct de vedere social.
I Ne propunem mai intii si subliniem o serie de criterii care si ne permiti
Din contri, modelul directiv stabileqte implicit sau intr-un mod mai im-
si deosebim, dintre institufiile al ciror mod de funcfionare este din cele mai
perativ confinuturile emofionale acceptabile gi cele inacceptabile. De exemplu,
tradi[ionale, pe acelea care igi dovedesc aptitudinea de a stimula factorii de
furia poate si nu fie acceptati ca expresie a unei triiri posibile. Atunci,
rezistenti sau de irezistenfi la persoanele aflate in dificultate, de acelea care
la nivelul practicilor institufionale, se va pune mai curAnd problema de
par mai pufin performante din acest punct de vedere. Aceastd manieri de
a convinge subiectul ci nu are niciun rnotiv si o simti, decAt de a-l incuraja si
lucru ne I'a ajuta si definim din punct de vedere operafional caracteristicile
o exprime intr-o manierd acceptabili din punct de vedere social.
unei institu[ii de rezistenfi asistati.
Vom realiza apoi aceeagi distinclie in cadrul instituliilor mai novatoarb,
adunAnd criterii capabile si le diferenfieze in funcfie de aptitudinea pe care o
Tem poralitatea su biectu I ui
manifesti - sau nu - de a susfine traiectorii eliberatoare. Astfel, vom fi in
misuri si scoatem in evidenfd principalii factori determinanfi ai unei versus tem pora litatea institu!iei
veritabile metodologii institu[ionale a rezistenfei 9i/sau a rezilien!ei asistate. ,,Este momentul si reacfiondm", ,,Nu poate sta tot timpul fdri si facd
nimic", ,,Mai are trei sdptdmAni pAni si prezinte un proiect de via[i care si
arate ci are chef si se migte"... Institufia tradilionalS fixeazd, in general chiar
Rezistenla asistati versus ajutorul impus ea temporalitatea subiectului. Ea ii determind timpul triit ca pe o succesiune
Prin neologismul,,rezistenfi/irezistenfd asistate"r, de'semnim tendinfa de etape cirora le impune ritmul gi durata. De exemplu, constrAngAnd su-
unei institufii de a favoriza relaliile in sAnul cirora rolurile, statuturile qi biectul si respecte programul stabilit de ea, institu[ia determind efectiv timpul
I funcfiile fiecdruia nu sunt fixate o dati pentru totdeauna. Pe de alti parte, care poate fi alocat individului pentru a deveni obiectul unui eveniment,
,,institufiile de asistenli impusi" se caracterizeazi prin tendin[a lor de a pri- pentru a reacfiona fa{i de el gi apoi pentru a trece la ac{iune. Aceasti tem-
vilegia formele de alteritate care stabilesc o dati Pentru totdbauna pozifia poralitite, fixati prin intermediul procedurilor institulionale de sprijin,
I statutare, rolul gi runclia pe care le are fiecare in relafia profesionist-asistat. considerd ci responsabilitatea determindrii ordinii anterioare gi ulterioare ii
ln continuare, ne propunem si precizdm diferitele criterii care permit apartine numai gi numai instituliei.
deosebirea institufiilor de rezistenld asistati de cele care, impunAnd ajutorul, in institufia de rezistenli asistatd, timpul pierde aceasti funcfie impera-
provoacd mai curAnd conduite de abdicare identitari. tiv5. Subiectul, angajat intr-un proces de autorealizare identitard, este invitat
I
si-Ei imagineze viitorul nu ca pe o proiecfie liniari, ca pe o evolufie cdreia va
r trebui in mod necesar sd ii sacrifice prezentul, ci ca pe un moment al acestui
SI ne anhtim ca iiezistenta prezinte acelagi mecmism ca qi rezistenla, insi firi angajamentul
persor,L'i. Pentru a nu ingreuna tertul, r'om vorbi in continuare numai de ,,rezisten!5 asistai;". prezent (Zoll, 1988). intr-o astfel de paradigmi, (in)activitatea actualS nu este

I
)rnru-elrnnr PouRrols, BRUNo HUMBEECK5I HUGUETTE DESMET Tratatde rezilien!tr asistati r RezistenlS ti rezilienfE asistate: o contribulie la suslinerea educativi

1
t'
interpretate in mod necesar ca o modalitate de a inchide viitorul, ci mai
ca o $ans; de a-l deschide, intrucat permite autorealizarea subiectului.
mult intr-un context institulional traditional, procedurile de evaluare suma-
tivi, impliciti gi spontanE, sunt, din contri, privilegiate. O evaluare este con-
siderati sumativi atunci c6nd se centreaza in principal asupra rezultatului.
"l
Ea caute atunci sA stabileascA dacl o actiune produce rezultatele sau efectele
Institu!ie autoreflexivS versus institulie rutinjeri scontate gi verifici daci acestea corespund obiectivelor stabilite in prcalabil l
Institutia autoreflexivi pune in permanenli la indoiale procedurile pe care de institutie. De altfel, aceste evalueri prezintA cel mai adesea un caractet
le creeazd. Acestea nu fac niciodate obiectul unei apliciri automate gi rutinire, implicit, de vreme ce criteriile dupA care se realizeaze nu sunt declarate.
ala cum este in mod general cazul in structurile sociale traditionale de arutor Totodati, ele pot prezenta un caracter spontan, intrucat, in lipsa unui sistem I
social. in cadrul acestora, forla obiFnuintelor gi constrAngerea normelor de de referinfi, traduc o judecati de valoare sau servesc la exprimarea unei
aplicare lasi de fapt un spatiu foarte restrans initiativei personale a profe- emotii. Atunci, exprimarea libere a judecetii emise de intervenient |ine locul
sionistului gi permite o abatere redustr de la procedura care a fost fixati o dith de evaluare s,i fixeazi subiectul intr-o posture identitarA rigidi qi absolutd.
,,Pe acela nul pot suferi", ,,El este un tiP bine", ,,E un toxicoman, nu am
I
pentru totdeauna de cAtle institutie.
incredere in el" sau ,,Nu are niciun Pic de vointA" - toate acestea reprezint;
intr-o institulie de rezistentA asistati, definirea tehnicilor de interventie
o formi de etichetare identitari li neaBi aptitudinea subiectului de a rezista
este considerati, in general, drept o maniera de a lua in considerare com_
incercirilor de care are parte pe parcursul existentei sale.
plexitatea situatiilor intahite. Metodele de supervizare gi de interventie puse
Poate fi metabolizati, eventual, o functie institutionali a rezistentei asistate
Ia dispozifia intervenienfilor asiguri cu precddere fluiditatea proceduriloryi
astfel incat si insoteasc; traiectoriile de rezilienli, si le permiti aparitia sau
adaptarea lor constanti la caracteristicile specifice fiecirei situafii. pe de altA
s; le stimuleze? Firi indoiali, este Prea curAnd pentru a putea face vreo
parte, in institutia rutinierS, procedura este implementatA pentru a reduce
afirmafie definitivA. Situand instituIia pe axa rezilien{i-irezilienti a para-
comple\itatea ii pentru a produce modalitdti de actiune care tind s; se uni_
digmei noastre, ne-am angajat totuli se dim o definitie institutiei de rezi-
formizeze. Astfel, aceasta nu permite tratarea sepatatd a fieclrei situatii.
lien[; asistatA. Perspectivele propuse in continuare vor trebui validate, gtiind
totu$i ci au fost extrase dintr-un ansamblu de observatii ale unor practici
curente dintr-o institufie belgianir.
Evaluiri formative organizate yersus evaluiri sumative
implicite sau sponta ne
O evaluare este formativ; atunci cand permite studiereb nu numai a rezul_
Institulia de rezilienf5 asista te
tatelor sau eficientei interventiei psihosociale, ci examineazi, totodati, pro_ Nu incape indoiale ci ampla propagare a notiunii de neodezvoltare rezi-
cesul care a dus la aceste rezultate. Astfel, evaluarea formativi confirme o lienti a influentat in profunzime campul deactiune allucratorilor psihosociali.
e!olulie in cadrul acestui proces gi joacA in interiorul siu un rol reglator. Ea Pe baza experien,tei noastre, am definit criterii de funclionare institutionali
constituie deci o manieri de a examina in permanenti sensul pe care inter- care ar trebui sd incurajeze rezilienfa. Am precizat, totodati, in manieri
ventia il cap;ti pentru fiecare participant. Acest proces de evaluare continui antagonistA, caracteristici institulionale susceptibile si provoace traiectorii de
permite, intr-o institutie de rezistente asistati. adaptarea procesului de irezilienti. Vom opune deci instituliile de rezilien(a asistati celor pe care
sustinere la nevoile subiectului qi la modul in care acesta triiegte relatia. le-am grupat sub numele de irezilienle provocatS.
Evaluarea formativi organizati reflect; un mod de a proceda careJ plaseaztr in primul tip de institulie, acela care cuprinde organismele de rezilienti
pe fiecare - asistent qi asistat asistatS, individul este in mod fundamental considerat un subiect aflat in
- intr-un rol activ in cadrul procesului de-
cizional gi ii permite subiectului reaproprierea sensului interventiei al cerei I Este vorba de inslitulia ,,Le Calion", Serlicii pentru tineri ii familie, Centrul Public de Asistent;
obiect este. Sociau din P6rulvclz.

]EAN.PIERRE POURTOIS. BRUNO HUMEEECK 5I HUGUETTE D5MET Tratat de rezilienF arist tar RezjstenlE tirezilienli asistate: o contribufe la suslinerea educativ:...
care conlirmd inexistenta sa socialx sau, din contrA' o afirme
in mod brutal'
proces de dezvoltare, a cirui identitate se reconstruiegte, reorientand cursul
orin intermediul unei ac[iuni distrugitoare in prima situalie' individul -
unei istolii personale al cirei autor se considere. Privind subiectul in acest fel,
i se stimuleazd un ansamblu de factori de rezilienti pe care ne-am pgopus, de
'negat
in planul recunoalterii sociale - incearce Prin suicid' Prin refugiul in
le
a""p"na"tt1e sau in alte forme Pe care Poate lua uitarea de sine' sd dispari
altfel, sd-i identificAm intr-un alt studiu (pourtois, Humbeeck !i Desmet, in
de pe scena sociali, si se eclipseze Din a doua perspectivi'
subiectul clivat -
curs de apari;ier). in al doilea tip de institutie, indir.idul e redus la statutul de
obiect al interventiei. El trebuie sa se reseulneze cu aceasta identitate de asistat negat din punctul de vedere al implinirii sale personale - i9i propune' dim-
pot"triva, se-gi faca o intrare zSomotoasa, existand intens !i nea$tePtat in ochii
gi nu se poate reconstrui decatindepartendu-se de propria istorie, suportandu-i
derularea gi indurdndu-i pasiv deznodamantul. Evident, dintr-o asemenea celorlal[i, prin uimirea sau sPaima pe care o provoaci
perspecdvi, factorii de rezilienti ai subiectului nu sunt Iuati in considerare,
neputind fi astfel siimulali.
in continuare, propunem reluarea diferitelor trisituri institutionale gi.
Subiectin proces de dezvoltare versus obiect alingrijirii
tratarea Ior din ambele perspecti!e Functia instituliei reziliente consti in a-i Permite individului se P'5trunde
intr-o loticd de subiectivizare 9i individuatie, accePtand ideea cA face Parte
dintr-o lomunitate care ii recunoaqte o existente individuali Crelterea
Producerea acliu nj i socia le yersus d istri bui rea subiectului este, astfel, Pusa intr-un fel in centrul procesului de socializare'
de asen ire'
ajutoru lui social De altfel, individul devine sr.rbiect Prin refuzul tuturor formelor
Rolul hstitu!iei de rezilien!5 asistate este deci acela de a tolera in cadrul siu
Producand actiune sociali, institutia tinde in primul rind s; stimuleze la
o formtr de dezacord.
persoana aiutat; o activitate care sA fie semnificati\.e pentru ea. Odatd cu obiect'
Atunci c6nd, dimPotrivs, individul este redus la o dimensiune de
aparilia unei asemenea paradigme a actonllui (Jaleau,20O3), individut devine
ciile de individuafie stabilite de institulie nu tin seama de exprimarea
part!
inscrie
un subiect activ, creativ gi participativ. Este pus in situatia de a exista pornind culari a nevoilor sale Psihosociale. Formele de neodezvoltare in care se
un sen-
de la activitatea pe care o intreprinde. Sentimentele de recunoagtere sociall pot produce, atunci, mecanisme de dezafiliere, ldsAndu-i subiectului
gi de implinire personali tind, atunci, si se suslina reciproc. Prin activitate, ii.*t p"rri.t"nt de incomPletitudine qi constrAngAndul la moduri func- de
subiectul nu se mai abandoneaz; inertiei fiintei sale (Jeanson, 1987). prin Aceasta se intamPli atunci cAnd
tionare socialtr esenlialmente heteronome' al in-
creativitate, este invitat si inventeze altce|a, pentru a nu rim6ne inlepenit structura institulionaltr aduce individul Ia un statut definitiv de obiect
intr-un impas identitar (de Gaulejac,2009). Prin parricipare, el igi inriddci- terventiei. Individul este determinat s; se comPorte exclusiv ca antisocialul
trebuie
neazi in social activitatea individuali gi, procedind astfel, ii conferi un sens .a.e treb,rie reeducat, ignorantul care trebuie instruit' bolnavul care
colectiv. iare trebuie readaPtat, marginalizatul care trebuie
vindecat, inadaptatul
ascultat
Distribuind ajutorul social, institutia induce, din contri, o formi de relatie reintegrat, traumatizatul care trebuie restabilit, celSlalt care trebuie
care-l inchide pe celSlalt intr-un statut peimanent de asistat. Aservite, supuse asistat blocheazi qansele neodezvoltlrii eliberatoare
1lon, zloz1. Statutul de
;i pasivi, persoana in dificultate risc; fi mai mult, prin intermediul alutorului sau otrlvegte dorinla de a fi.
care ii este dat, sI se r;tdceasc; in forme de neodezvoltare, parazitati de
ruFinea de a nu fi decat ea insAgi ii de sentimentul de a nu putea exista decat
indepirtAnd sau transgresAnd in mod ostentati\. normele de functionare Con;tii nli identita ri versus resem na re jdentita ra
sociali. Risci sI perceapi metoda de spniil ca pe o povar; suplimentari in
Institutiile de ajutor Pot Provoca in mod insidios mecanisme de irezilienti'
revendicarea sa identitar;. Atunci, poate fi tentat6 s; adopte
Este mai ales ceea ce se Produce atunci cAnd, aEa cum subliniazi
cii de irezilienfi Paugam
r (2008), identitatea rezult; dintr-o dePendenti Pronuntatd de cole'tiYitatei
Am ideniificat 2i de conccpte operatorii .are car;.-e.-zeaza r.u i.nta.

.sistatl . RezistenlS tj reziljenli asistate: o contribulje la suslinerea educativi '


Tratat de r.zitienF
)EAN.PIERRE POURTO]S, BRUNO HUMBEECK 5I HUGUETTE DES'IET
t'
ea este, astfel, marcatd de povara unei desconsider;ri
ineluctabile qi devine
negativ5. Pe aceasta bazA, subiectul poate fi tentat
s; se angaieze pe un drum Concluzie I
de vial; care se-i confirme discreditirea. Astfel, poate
fi ajus in sit-uaga ae a Rezistenfl sa u rezilienl5 asistat;?
se mlnfin: intr-o posturi de victimA sau de a aiopta o formd de identitate
negatE. $i intr-un caz, gi in celilalt, este vorba Dupi ce am propus o paradigmi care integreazd conceptele de reziliente,
de resemnare identitara, adici
de incapacitate de a putea actiona asupra propriei rezistente, irezisten!5 9i irezilienli, ne-am aPlecat asuPra instituliilo! care
persoane.
Pe de alta parte, institutiile de rezilient;-asistati
iu drept obiectiv obtinerea incearcd sA vini in ajutorul persoanelor aflate in dificultate psihosocial5
au tonomiei su biective. Ele isi stabilesc drept regu li extlemi, obiectivul fiind acela de a scoate in evidenld Practicile cele mai
crearea unei individualitdli .
capabile sa actioneze singuri. Institutia de acliune susceptibile de a favoriza rezistenta subieclilor 9i, acolo unde este cazul, de
sociala .""p".ii u."*
obiectiv atunci cand aduce subiectul in situagia "rr.a*""r-
de a produ* a permite implementarea unui Proces de rezilien!5.
vi. Legitura institutionali, in mod necesar supli, nr "'r.,irii"i" Institutia favorizeazA rezistenla subiectului dactr utilizeazE metode care
strantere. Din contri, predomind sentimentul ;e libertate. -ui brt" t.aiA-iu o.on_
Aceasti autonomie inlesnesc exprimarea unici a triirii sale, ii respecti ritmul Qi, in plus, este
subiectivi produce atuncj efecte pozitive asupra congtiinfei capabili sd repuni in discufie propriile modele de interventie Ei sd le adapteze
identitu.", ir,
sura ln care nu mai este leg;tura sociale aceea ^;_
care determin; individul, ci indi_ fiecirei situatii in parte. Incurajeazi parcursurile reziliente atunci cand,
vidul este acela care alege legdturile ce ii permit s,i prod".i dincolo de practicile citate anterior, mobilizeaze creativitatea subiectului, ii
;.t*;";;;;.'
tavorizeazd conqtiinta identitari, il trateazi ca Pe un agent al istoricitetii,
angajAndu-l pe drumul unui proiect personal eliberator gi permilindu-i, in
Agent al,istoricitSfii versus obiect al propriei
continuare, si-Ei fixeze limitele propriei sale PoveQti de viat5. Aceasti persPec-
povefti de vialE tivA institutionali vizAnd rezistenfa pi/sau rezilienla asistate se detaqeazl in
Pentru institutiile de sprijin, indi'iiul este in mod incontestabil de ideea unei structuri socioeducative care distribuie aju -
mod esenfiar un obiect al
propriei povegti de viati. Ele nu iau in considerare torul social fixAnd normele de educabilitate gi desemnind o identitate de
capacitatea sa de a actiona
asupra lui insuti, maniera in care isi interpreteaze asistat celor care se incovoaie sub povara trecutului lor.
p-p.i" ;ii;";;;; in mod evident, functia institutiei nu consta in stimularea cu orice Pret a
poate conferi un sens. Aici se rim6ne la anamneze, "i"tAiniormatiilor
Ia ciutarea
obiective, dar subiectul nu este incitat s;-Si insug"r*; traiectoriilor reziliente. Este vorba de sustinerea lor atunci cand se manifesti.
p"""ri", J" ii"U. Uneori, cel mai adesea fdri urmi de indoiali, institulia ii va Permite subiectului
institutiile de rezilienti asistatA, indisidul, considerat
, .in
determinat
f;.;lffiirta s; leziste incercirilor indurate li se rimand el insugi dincolo de acestea. De
social, este invitat s; cedeze locul unui ,"Ui"at
uriorro-, upt a" u altfel, acesta e motivul pentru care institutiile de rezilien.ti 9i de rezistentA
deveni actor, adici autor al existentei sale, avAnd
in vedere prs in
situatia de reflexivitate sociale personali (Kaufmann, "a.ste asistatA sunt adesea acelea;i, una conlinand in mod natural exigentele celei-
ii ZOOfl. f"r,ti,.,
lalte. Tutore de rezistentS, ea va deveni in cele din urmi vehicul al rezilienlei.
elibera, persoana trebuie si-si inleleagi propriul " ""
drum in
pe sine inseamni a se elibera- Nararea sinelui, atunci "i"1a.'O ""
.r"o"r* Vector de rezilient;, se va constitui inevitabil in argument al rezistentei.
si-;i inscrie povestea intr-un
cAnd *bl*tula;;;;;
ansamblu coerent Fi.onrirt"nt p".i., .,"" gi
pentru ceilalti. constituie o bazj soljda a rezilien!ei. po\.estea
ancheta sociale. Acordand sens rraiectoriei vierii
vietii inlocuiegte MetamorfozS? Nu neapirat
sale ii defi;in;;;;roiect de
noui dezvoltare personali (int;rit de institu tie), subiectut Boris Cyrulnik (2001) utilizeaze imaginea rilugtii celei urAte a lui Andersen,
preia friije istoriei
sale gi se inscrie intr-un pro(cs de reconstructie pentru a propune o reprezentare a notiunii de reziliente. 1\\eodezvoltarea
identitarj-
reziliente declanFeaze cu sigurante in registrul gtiinlific ceea ce sugereazi in
imageria poetice aptitudinea micutei Palmipede, cu siSuranti Putin stangace
in evolulia sa de rati, de a se ttansforma in lebidi. Aceasti rePrezentare

]EAN-PIERRE POURTOIS, BRUNO HUMBEECK 5I HUGUETTE DESMET


Tr.tat de rezilienl5 asistatS. Rezjstenli $irezilienlS asistate: o contribulie la suslinerea educati!a...
,l
78 plastictr evidentiazd, in manierd implicittr, doui principii fundamentale ale
manieri complementali, un mediu suficient de sustinAtor Pentru al aiuta
I procesului rezilient: metamorloza sinelui gi uimirea pe care le_o produce
si se construiasci sau sA se reconstruiasce, in ciuda suferingelor indurate'
celorlal{i. Ideea de metamorfozi presupune sacrificiul prealabil al propriei
FIri indoiali cd acestui scoP trebuie sA i se suPuni obliSatoriu institutiile
forme. ln cadrul rezilienfei, acest sacrificiu este pozitiv atunci cand eviti o a-i
noastre de astdzi, atunci cand se referi la exercitarea functiei elibelatoare:
distrugere ireparabili. A deveni un altul. A se transforma. A se recrea sinatos ceea ce este sau ceea ce dore9te
permite fiecaruia se se dezvolte Pentlu Pentru
gi totugi a deveni fundamental striin celuilalt: iati, fdri indoiali, veritabila
si devini.
miztr a rezilienlel.
in acelaqi timp, am tinut se amintim Si ctr aceasti metamorfozi poate lua,
eventual, o turnurd negativtr. Cea mai putemictr evocare a unei metamorfoze
Bibliografie
dezgolite de orice miracol este, fird indoiali, aceea.pe care Kafka (791512012)
A|ptoche
a realizat-o in romanul siu cu acelali titlu. Transformarea protresivtr a indi_ Cebe S. 9i Senore D. (2007), La risilience et la relation dducative' ANAE
trcuroPsychologiqll' des alprenlisslgts chez l'e fat*, vol 19' N' 2' P' 82-a6'
vidului in coleoptere, iegirea sa lenttr dar inexorabili in afara sferelor familiei;
muncii gi comunitetii umane sugereaze desfigurarea unui itinerar de irezi_ castet n. (iggs), ies rr itanorytlrcses ile ln queslio' socinle' Paris' Armand Colin'
C1'rulnik B. (2001), tes lilnit$ Pefits cfiatils, Paris, O Jacob'
lientd atunci cand subiectul este confruntat cu un sentiment permanent de
De Gaulejac V. (2009), Qui est ,,ie"?, Paris, Seuil'
alienare, solitudine li degradare. AceastA imagine indici faptul ce nu orice
lon J. (2002), Lds f/o.,iiile rs so.iflrrr, Paris, La Ddcouverte'
metamorfoze este benefictr. des stictces rlu 50'ia'' Bruxelles' La lettre
Javeau C. (ZOO:), Petil 'l,anuel d'ilislenrclosie
Pe de alt5 parte, nu se pune problema de a impune fieciruia o ngui lolde.
cale de
dezvoltare. PAni la urmi, revenind la ritulca cea uratd, ar fi fost atat de grav Jeanson F. (1987), La Psychialrie au
tolrl,n'1, Paris, Seuil'
dactr ar fi fost obligati se rdman; rattr pentru totdeauna? Desigur ci nu, cu KalkaF. (2012\, Metanlorfo|.a ti alle Potestiri, Editura Polirom' Iaii'
condilia se fi putut obtine un sprijin suficient adaptat sentimentului de Kaufmann J.-C. (2001\, Ego. Pout une sociologie de l'itldi)idlt' Patis' Nathan'
(rc)collstrrire oltlis le tratnafisttrc'
respingere pe care l-a triit in propria familie, pentru a rezista cataclismului LiBhezzolo J. 8i de Tychey C. (2004), La rlsiliefice se
identitar provocat de acesta. Nimic nu ar fi obligat-o atunci pe rifurca ghi_ Paris, Editions in Press.
luanciaux M. (2001), La maltraitance: facteurs de risque et modalitds de Pr6vention'
in
nioniste si se angaieze intr-un viitor prestigios, dar nesigur, de lebaaa salba_
C. de Tychey (coord.), PeIrt-o, Praunir li llsycllollnlholoiie7 ' Paris' L'Harmattan'
ticA. I-ar fi stat la fel de mult in putere si se dezvolte mai modest, urmandu_gi
p.77-96.
itinerarul de palmipedi obignuiti. Confruntati prin proba realitAUi cu ideda
Nieizsche F. (1998/2001), O\ere conrylele, Editura Hestia' Bucure$ti'
pe care gi-o ficuse despre ea insigi, s-ar fi maturizat gi ar fi decis, cu mAndrie,
Paugam S. (2008), ln rigulalion des pawtres, Paris, PUF'
Pouitols;.-P., Humbeeck B. Fi Desmet H' (in curs de aParilie)' l"s i dicaleurs
sA rlmani !atE, intrucit nu gi-ar mai fi simtit starea ca pe o duferinli qi de risi-
nu ar
mai fi trdit-o ca pe o rugine, impunandu-li-o ca pe un destin infam. in c""u ce lienae. Universitatea din Mons, Centrul de cercetare li de inovare in socioPedaSogie
prive$te coleoptera lui Kafka, scip6nd de neodezvoltarea sa dezastruoase, ar familialS gi icolare.
fi rimas pur gi simplu om, definitiv uman printre ai lui, ceea ce n_ar fi fost Tisseron s (2002), l'ittdioidu sure\llosl' Paris' Hachette
Tomkiewic; S. (2001), Du bon usage de la rdsilience Quand Ia rdsilience se substitue
a
de)oc prea rdu.
la fatalitd, in N{. Manciaux (coord.), Ln rlsitie'rce' Risisler el se Ceneva'
Sd te metamorfozezi daci acest lucru este nece'sar. Si rAnlai tu insuti daci 'ollsf/rri''e'
este posibil. Si reziEti, pestrandu-ti identitatea. pAni la urmi, nu are impor_ Edition Mddecine et Hygiine, P.229-237 '
ZolI R. (1988), Vers une dthique discursive, in C' Laure d'Epinay 9i R Sue
(coord )'
tantA. Din contr5, notiunea de educalie rezilienta gi conceptele de rezilien{i/ 65-78'
Chimage, notginaliti e, ./inli-rifl, Universitatea din Genela' P
rezistenli asistate care sunt asociate sustin ideea ci orice individ, indiferent
care ar fi factorii determinanfi suportati sau traumele tr;ite, poate deschide
un teritoriu al imaginabilului in cadrul gcolii, al familiei, al cartierului sau
al organismului de ajutor. Acestea trebuie s; ofere, eventual impreuni si in

I
JEAN.PIERRE POURTO]S, BRUNO HUMBEECK HUGUETTE OESI!4ET
Tratat de rezitienl! asistatt. Rezistenli 9i rezi ien!; asistate: o contribulie la suslinerea edu':tiv' ,'

'I
I
l-
IV,
inceputurile: evaluarea rezilientei Eului I
Conceptul de rezilienli o Eulni igi are originile in lucrlrile de cercetare ale
lui Jack Block (1950) 9i Jeanne Block (1951), Pentru tezele lor de doctorat de la
Universitatea Stanford. Sensul acestui concePt este Precizat in 1980, cAnd I
Block 9i Block il considerd a fi unul dintre factorii subiacenti adaPtArii. Rezi-
Evaluarea rezilienfei lienta Eului ar corespunde capacititii de adaptare intr-o manieri flexibili Si
ingenioasi la factorii extedori gi interiori generato de stres. intr-o manierI I
Serba n Ionescu ;i Colette ]ou rda n -lonescu mai specifice, ea ar reprezenta o resursd legatd de personalitate, care Permite
indivizilor si-Ei modifice nivelul de control al Eului gi modul obiqnuit de
exprimare a acestui control, astfel incat si faci fafi contextelor de mediu
Poziliile referitoare la evaluarea rezilientei sunt diferite prezente, iar pe termen lung si funclionezein aceste contexte gi s; le modeleze.
I
iar acesta este, in
rezultatul absentei consensului in ceea ce priveFte O primi operationalizare a conceptului de rezilienttr a Eului a fost realizata
li1"-T:r.r?Intr-adev;r, anumiti autori
conceptului.
definitia
pomind de la chestionarul CnliJornin Ad t Q-Sort (Btock, 195U1978), instru-
pun accentulpe caiacteristicile indi_
viduale sau pe alti factori care lavorlzeazd sa, i-pi"al.e ment compus din 100 de afirmafii care descriu caracteristicile personalititii ti I
iez"ottu.ea
Altii o evalueazd pornind de Ja strategiile u,iti."r" a" p".rou.rul"
rezilien_tei. ale funcliondrii sale. Obsetvatorii sau evaluatorii care s-au familiarizat cu
care infrunti adversitatea, abordAnd astfel rezilienga
.u proc"r. 6erc"t;tori subiectii participanti la cercetarea respective (prin interactiuni directe sau
precum Luthar qi Cushing (1999) sau Luthar citind materiale de arhivi despre acegti participanti) au putut determina 13
9i Zelazo (2b03) sustin c; re;i_
lienla nu poate fi mesurati direct ci numai dedusi, itemi cei mai caracteristici pentru rezilienta Eului gi, respectiv, 13 itemi cel
I
p. Urru u Jor'i .on."pr"
care o compun: riscul (sau adversitatea) gi adaptarea
reugiti (slu competen{a). mai putin caracteristici, apartinand chestionarului Colifornia Aclult Q-Sort.
Si remarcim, de asemenea, cA adversarii iredutabili ui ia"ii Procesul de culegere Qi de analizl a itemilor caracteristici pentru rezilienta
unei caracteristici psihologice _ numerogi in Franta _
i" Inarr.ur" u
se situeazi pe o pozitie
Eului a continuat gi a culminat cu elaborarea a ceea ce Block 5i Kremen (L996)
foarte criticd si refuzd orice tentativ; de elaborare definesc drept ultima versiune a scalei de rezilienti a Etlui, numiti ER89. Acest
evaluare. " ,"..l"rir'r_""* a" instrument este format din 14 itemi care sunt notafi pe o scalA cu patru puncte,
Dar nu putem s; nu obser\,6m c;, de la inceputul
anilor 1990, tot mai multi unde 1 inseamna ,,dezacord total", iar 4 ,,acord total". Pentru aplicare, autorii
cercetitori se str,iduiesc si elaboreze instrumente recomandi intercalarea itemilor acestei scale printre itemii altor inventare
1.cat",.f,e"tiorrure, inr"n_
tare) pentru evaluarea rezilien[ei. in acest context, administrate simultan. Cu titlu de exemplu, vom cita doi itemi ai ER89:
a- r.ri..rpitoirl a" fula
pentru a le oferi cititorilor o prezentare cat se poate de
completi a instrumen_
telor de evaluare a rezilientei 5i a conceptelor inrudite. pe ,,Sunt generos/generoase cu prietenii mei" (itemul nr. 1);
I
felului in care au fost elaboiate aceste instrumente, vom
Idnge Jescrierea -
p.""iru liru.i".i.,i.il" - ,,Sunt mai curios/curioasA decat majoritatea oamenilor" (itemul nr.8).
lor psihometrice fi vom da cate.a exempre de itemi.
Atunci cand instrumentele
respective au fost utilizate in alte cercet;ri ce au
fEcut obiectul puiii.aril, ,,ol Intercalati printre itemii celorlalte instrumente de evaluare, itemii scalei I
le vom prezenta in functie de interesul Ior pentru
domeni"f ER89 au fost administrati aceleiagi populatii de subiecti, la interval de cinci
a*.
putea si "rul'"i.iir*
vom mentiona aceste cercetiri. Astfel, cititorii vot ani (subiecfii au avut prima dat5 18 ani qi apoi 23 de ani). Coeficientul al(a al
retraseze drumul
parcurs de instrumentele respective pornind de la egantionului total a fost, pentru ambele vArste, 0,76. Dupi cinci ani, coeficien-
aorra"p"."u lor. I
tul de corelatie a scorurilor ER89 a fost de 0,51 in cazul subiecfilor de sex
feminin qi de 0,39 pentru birbafi. Menlionim qi cd o echipi a UniversitaFi
Toulouse II a tradus in francezd itemii scalei de rezilient, a Eului $i a studiat
I

I
SERBAN IONEsCU
5I COLETTE ]OURDAN.IONESCU
Tratat de rezilien!: asistatl r Ev.luarea rzilienli

I
I

I, fidelitatea qi validitatea acestui instrument (Callahan, Rogd, Carddnal, Cayrou


ii Sztulman,200l)r.
Pornind de la itemii provenili din Calihmia psychological l i,enfory _
Lucr6rile lui Wagnild ti Young: o scal5 construite
pornind de la interviuri cu persoane considerate reziliente
8l

instrument format din 472 d,e itemi care acopere un ansamblu complet de Primele efortuli in aceasti directie au fost depuse, incepAnd cu 1988, de
I trestrturi de personalitate
-, Klohnen (1996) a elaborat o scali de rezilientd a
Eului cu autoadministrare. in cele djn urmi au fost retinuti 29 de itemi, printre
Gail Wagnild gi Heather Young, de la $coala de Nursing a UniversiteFi din
Seattle, iar in 1993 a aptrrut prima publicafie in care se face referire la scala lor
care se numirtr:
de rezilienli.t in elaborarea acestui instrument, Wagnild gi Young au pornit de
I
,,in cea mai mare parte a timpului me simt fe cit,, la isto sirile a 24 de femei care s-au adaptat bine, aQa cum indici ,,moralul" 9i
-
,yiata mea de zi cu zi plini ,,riivelul de implicare sociala", dupi ce au triit ,,evenimente majore de vial6"
- e de lucruri interesante,,
(Wagnild 9i Young,7993, p.767).
Pentru scala cu 29 de itemi, coeficienlii alfa se inscriau intre 0,gl gi 0,8g. Pornind de la datele astfel culese, Wagnild qi Young identifice urmitoarele
I
Conform alteptdrilor care decurg din modul in care este teoretizat conceptul cinci componente ale rezilienlei:
de rezilienfi a Eului, Klohnen a descoperit ci scorurile scalei sale sunt corelate
cu adaptarea global; a femeilor, evaluati cu ltdexul de nrialttare nLiljtd al ltri . calmul (sau seni itateo), exprimat prin tendinta de a lua lucrurile aga
Picano. cum sunt, reducand reactiile extreme la adversitate printr-o perspectivi
Un concept foarte apropiat de rezilienfa Eului este acela de rezilicrtli echilibratA asupra vie{ii Si experienteloape care le oferi, PAstrand o
pctsollold, utilizat de Prince-Embu ry (2006, 2OO7), autot al scnlelot de lezilienti
stare de calm in cAt mai multe situatii;
pclllru copii Si odolescenli sau RSC.4., pentru prince-Embury, rezilienta perr . perset'erenta, care inseamnl a persista in ciuda adversitetii sau a descu-
sonali se defineqte prin trei concepte ale dezvoltirii sentimentul de control,
-
sentimentul de a se afla in relatie ii reactivitatea emolionali._ dimensiuni
raierii, a continua lupta pentru a-Fi reconstrui viata, a rimane imPlicat
5i a da dovadi de autodisciplini;
care se suprapun, in plan conceptual, peste conceptul de rezilienti a Eului . ircrederen i sifie, adicE acea capacitate de a conta Pe sine, de a-ii recu-
propus de Block qi Block.
noagte forfele gi limitele;
RSC,A sunt compuse din 64 de itemi care se repartizeaze intr-o maniere . capacitatea de a do sens, de a realiza ctr in viafi sunt scopuri de atins ii
inegalS in trei scale autoadministrate: ,,Sentiment de control,,(20 de itemi),
ci unele sunt deia atinse, cd existA lucruri pentru care trebuie si trAieQti;
,,Sentimentul de a fi in relafie" (24 de itemi) ti,,Reactivitate emofionale,, . solituditrca existeitiali, care corespunde prezenlei unui sentiment de
(20 de itemi). La rindul lor, aceste trei scale sunt compuse dirlsubscale. Astfel,
libertate gi de unicitate, realizerii faptului ci parcursul vietii fiec;rei
scala,,Sentiment de control" cuprinde subscalele ,,Optimism,,, ,,Eficienti
persoane este unic gi chiar daci anumite situatii sunt imp;rtesite cu alte
personali" 9i ,,Adaptabilitate"; scala ,,Sentimentul de a fi in relatie,, este for_
persoane, sunt altele pe care trebuie si le infrunti sin8ur.
mati din subscalele ,,incredere", ,,Sustinere social; perceputA,,, ,,Confort,, Si
,,TolerantA'1 scala ,,Reactivitate emotionale,, este formata din subscalele
,.Sensibjlitate",,,Restabilire" gi,,Tulburare,,. Pomind de la procesul-verbal al interviurilor Purtate cu 2.1 de femei
Coeficien!ii alfa ai celor trei scale aplicate unor subiecti de ambele sexe cu considerate reziliente, Wagnild gi Young au selectionat, ca itemi ai scalei lor,
varste cuprinse intre 9 qi 14 ani sunt cupringi intre 0,85 0,91. Fidelitatea enunturi ce corespund fiecireia dintre cele cinci componente ale rezilientei
fi mentionate mai sus.
test-retest a celor trei scale variazi de la 0,79 la 0,95. Alte informafii referitoare
la RSC.A pot fi gisite in Prince-Embury (2007,2008). Scnla de rezilienld a lui Wagnild gi Young este formati din 25 de itemi.
Persoanele cirora le este administrati trebuie sE noteze in ce masur; sunt de
I A.cst siudiu se refer: ii la itemii destinari si evatuze .onirolut Eului.
: R..rh tr, u S..J, - ,c. Ct- d,i ntht A,lnh,e\t-. ' O singr.rr: alte publicafie a putut fi 85siti inire 1963 si 1993 (t\hgnild 9i Youn& 1990), dedi(at;
iezilientei Ia femeile vershice.

SEREAN IONESCU TOLETTE JOURDAN.IONESCU


Tratat de re.ilien!; asistatS. Evaluarea rezilienlei
'I
84 acord cu fiecare item, pe o scali de la 1 (,,d,ezacord, total,,) Ia 7 (,,acord, total,,).
,,lau.lucrurile aga cum sunt" (itemul 12); 85
Scorurile teoretice totale variazi de la 25 la 175, scorurile ridicate indicAnd un -
- ,,Gisesc intotdeauna ceva care si mi faci si rAd" (itemul 15);
nivel mai crescut de rezilienfi
- ,,Viata mea are un sens" (itemul 21);
Aceastd scald a fost pretestatd pe studenti qi, in ciuda faptului ci cinci --: ,,Nu ztrbovesc asupra lucrurilor Pe care nu le pot controla" (itemul 22).
studii preliminarel pledau in favoarea unei bune fidelitigi gi vaiiaitap a scalei
lor, wagnild gi Young au considerat necesar studiur proprietigilor sale psiho- Cum cercetitorii gi clinicienii preferi adesea instrumentele de evaluare
metrice asuPra unui eqantion mare, stabilit aleatoriu. Aceasti cercetare a fost mai scurte, a fost elaborati o scali formati din 14 itemi (RS-14), derivatd din
publicati in anul 1993' Egantionul studiat cu aceasti ocazie a fost format din scala iniiiale cu 25 de itemi. in RS-14, cele cinci dimensiuni ale rezilienlei sunt
782 de persoane (din care 62,3% femei), cu varste cuprinse intre 53 gi 93 de reprezentate printr-un numdr inegal de itemi: cinci pentru dimensiunea
ani. s-au obtinut scoruri intre 62 9i 175, media fiind de 14g,3.(DS=l0,9). ,,incredere in sine", trei pentru ,,a da sens" Ei cdte doi itemi pentru fiecare
Validitatea cottcurentd a fost evaluati calculAnd corelafiile cu iezultatele
mai dintre celelalte trei dimensiuni (,,seninitate", ,,perseverenfi" 9i ,,solitudine
multor instrumente: Scala de satisfac[ie a oie[ii, Scala de eonlunre a ntoraltilii dii existenfiali"). Versiunea 2.05 a R5-14 este prezentatdin Ghidul utilizatorului
centrul geriatric din Philadelphia, Scala ile depresie a lui Beck gi o autoevaluare scalei de rezilienfi (Wagnild, 2009). RS-14 coreleazd puternic (t = 0,97; g < 0,001)
a sinitifii fizice, pe o scali cu cinci puncte. Toate aceste corelalii s-au inscris cu scala formati din 25 de itemi, iar coeficientul sdu alfa este foarte bun (0,93).
pe direcfia agteptati si au avut un prag de semnificafie q < 0,001. Ficreritntea
(coeficientul alfa) a fost de 0,91. Corelafiile item-total au mers d.ela0,37
lao,7s scala lui wagnild Young a fost utilizatS in numeroase studii. in Ghidul
;i
(majoritatea situAndu-se intre 0,50 qi 0,70). Tofi acegti coeficienli erau utilizatorului sunt menlionate 29 de studii 9i publicalii despre traducerile in
semnificativi la g < 0,001. mai multe limbi: rusi, spanioli, suedezi gi portughezir. in acest capitol, nu
Analiza componentelor principale a sco! in evidenfi doi factori'care ar ne vom referi decAt la cAteva cercetiri Pe care le considerim deosebit de utile
explica 44% din Factorur I numit ,,competente personali,,, cuprinde pentru infelegerea evaluirii rezilienfei.
'arianfi.
17 itemi care reprezinti increderea in sine, independerigu, hota.ar"u, Remarcand cd scala de rezilienld a lui wagnild gi Young a fost administrati
controlul,
delinerea de resurse Pentru a face fafi situafiilor dificile, perseverenta. CAteya unor populafii adulte gi mai ales femeilor, Hunter 9i Chandler (1999) au I
exemple de itemi pot ilustra cu succes acest factor: aplicat-o asupra a 51 de adolescen{i (28 de fete gi 23 de biiefi) considerafi a fi
intr-un risc major datorita apartenenlei lor la o populalie cu venituri reduse 9i
- ,,Atunci cAnd mi angajezintr-un proiect, ir duc la bun sfargit" (itemur 1); prezentand o prevalenfi ridicati a abandonului gcolar, a sarcinilor Precoce/ a
I
- ,,MA pot baza pe mine mai mult decAt pe altii,, (itemul3); participirii la bande organizate gi a violenfei.
,,Sunt o persoani hotarate,, (itemul 10); Pe lAngi aplicarea Scnlei de rezilienld a lui Wagnild gi Young, Hunter qi
-
- ,,De reguld, pot ie;i din situafiile dificile in care
mi aflu,, (itemul 23); Chandler propun acestor adolescenfi un exerciliu de scriere liberi dupi
- ,,Am suficienti energie pentru a-mi indeprini sarcinire" (itemur 24). metoda WRITE elaboratd de schneider (1993). Animatorii-observatori care I
ficeau parte din echipa de cercetare au informat adolescenlii ci scopul acestui
Al doilea fnctor, numit ,,acceptare de sine gi a vie!ii,,, este reprezentat de opt exercifiu era acela de a-gi povesti viafa cu propriile cuvinte, pornind de la
itemi care se referd la adaptabilitate, echilibru, flexibilitate obiecte-stimul gi teme care se schimbau in fiecare zi:
!i o perspectivi
echilibratl asupra viefii. Ace;ti opt itemi reflectd acceptarea viefii gi un sen-
I

timent de pace, in ciuda adversitifii. Urmitoarele exemple permit ilustrarea - pentru zilete 1. gi 7, obiectele-stimul sunt un aParat de fotografiat, un joc
acestui al doilea factor: . de cirfi, un urs de plug, o p5pugi, un pistol de jucirie 9i o sticli de vin;
1 I
I Wagnild (2010) prezinti rezultatele evaluirii orr/irrc a rezilienlei cu scala de 25 de itemi. Pini in
Aceste studij au fost intreprinse asupra partenerilor persoanelor atinse de
maladia Alzheimer, mai 20t0, 1 061 de persoane au rispuns la chestionar pe site-ul t'wrv.resiliencescale.com 9i au
asuPra ProasPet-ilor absoh'engi de studii superioare, asupra femeilor care reluaseri
lucrul dupi primit o interpretare imediati a scorului lor. Aceste rezultate permit utilizarea 9i a altor variabile
prima nagtere.
in analizi, precum nivelul de gcolarizare, genul, sinitatea gi simptomele de depresie.
I

I
SERBAN IONESCU 5t CoLETTE
JOURDAN-tONESCU Tratat de rezilien!5 asistati r Evaluarea rezilien!ei
I

l* pe parcursul zilei 2, tema este ,,ceva din copileria ta ce nu mai ai acum";


in ziuo 3, tema este planul unui loc de care igi amintelte adolescentul
(loc de petrecere a vacanlelor, loc apropiat de casi etc.);
Analizele calitative ale scrierilor, discugiile in grup 9i obsewatiile
obseryatoriParticiPanti Permit efectuarea a doue ma constateri'
adultilor a7

in ziro 4, tema este,,ce vezi daci stai in cadrul ulii?"; a) Pentru adolescentii studiati de Hunter 9i Chandter' a fi rezilient in-
celor
,l in zira 5, adolescentii trebuie si scrie gandindu-se Ia trei lucruri care le seamni a se izola de cei cale le-au ficut rtru, a nu acorda incredele
din jur, a nu se lisa Purtat de sentimente, a avea incredere in sine 9i a se
provoactr teami pi la trei lucruri care le dau curaj; incredere oricui
in ziun 6, consemnul este si scrie despre una sau mai multe stiri proieia singur fdrd a depinde de cineva sau a acorda
u tru." l" a fi violent Pentru a fi auzit 8i vtrzut' a se consideta
emotionale (a fi fericit, trist, superat etc.); "lt.riru, "ct,
Aceste rezultate arattr cA, Pentru acelti adolescenti' rezilienta
invincibil.
- irr ziua 8, adolescentii trebuie sA se intervieveze unul pe altul, referitor
reprezinte ceva foarte diferit in comParatie cu ceea ce m5soari Sccln
rlc
la ce vor deveni peste cinci ani; de altl
in ziuo 9, consemnul este: ,,Si presupunem ctr e$ti inlizibil. Ce ai face? rc)ilien;d: Pentruei' a fi rezilient inseamnd a suPravietui Pe
- .

parte, acegti adolescenti,,rezilienti" constituie o PoPulatie care


are
Cui i-ai spune? Ce ti-ar lipsi?"
nevoie de ajutor.
Prezent6nd aceasti actiYitate, se pleciza adolescentilot ci lucr5rile lor nu Rezultatele oblinute ii determini Pe Hunter qi Chandlt'r si considere
cd, in adolescenli, rezilienta Poate constitui un Proces
bazat }re strategii
vor fi notate in niciun fel (nici in ceea ce privette continutul, nici in ceea ce incre-
priveste scrierea, punctuatia sau oltografia). Adolescenfii scriau in fieclre zi precum izolarea, solitudinea, agresiunea in scopul supravietuirii'
timp de 10 minute descriind tot ce le trecea prin cap pi orice sentiment aptrrut ierea datd de detinetea mijloacelor necesare pentru a se sustine' chiar
ar
in relalie cu stimulii alegi sau cu temele plopuse. in anumite zile adolesrenlii dace acestea Pot face riu celtri care le utilizeaztr Hunter 9i Chandler
un con-
nu scriau nimic, in altele alegeau sa deseneze in loc de a sc e, in altele reac- trebui str conchidi ci in aceaste Perioade a vietii lezilienta este
una
tinuum, mergand de la o rezitienli minori la rezilienla oPtimI' La
tionau numai la ceea ce scrisesertr ceilalli- baza
La finalul fiecirei perioade de scriere, adolescentii citeau textele redactate, dintre ext!e;itetile continuumului, rezilienla s-ar construi Pe
cu
iii
impArttrieau gAndurile gi sentimentele cu animatorii si dtrdeau feedback strategiilor de suPravietuire care imPlicA violente' comPortamente
un inalt de risc, retragere sociali 9i emotionale La celSlalt capit al
adolescentului care iii citea textul. in mod evident, criticile nu erau permise. Srad
Actiritltile qi discufiile purtate in cadrul acestor Sedinte de grup erau inre- continuumului, rezilienla, optimtr de data aceasta' ar imPlica strategii
gistrate de un obserlator-participant, iar adultii-animatori tineau un jurnal flexibile, distantare adaPtativtr 9i ar fi bazattr Pe caracteristici Precum
zilnic unde ili notau toate obseNatiile. Textele scrise (378 in.total), ca li obser- stima de sine, eficienla personaltr, increderea li sociabilitatea'
valiile adultilor care au participat la $edinte au fost analizate utilizend b) Existd diferente intre prima Ei a doua sdPttrmane a exercifiului scris'
procedeul lui Colaizzi (1983) de extlagere gi de reformulare a enunturilor particiPanlii ameliorindu-qi in mod semnificativ caPacitatea de exPri-
semnificative sub formi de concepte 9i de teme. .\u fost realizate analize ma.". iei car" au desenat vorbesc 9i se observi aParitia unui sentiment
ctr nu sunt
pentru a determina in ce misuri adolescenlii inleleg componentele rezilientei de aPa enenlA Ia gruP. Poti auzi adolescenfii spun6nd: "Simt
ce am de
numite de cei doi factori descripi de I\ agnild gi Young: ,,competent; personala" singu." sau ,;De acum inainte, nu-mi va mai fi teamd sd spun
spus". ParticiPantii la exercitii inceP^str aibi incredere in ei 9i in
ceilalfi
ii,,ac(eptare de sine Si a vietii". altii'
Scorul mediu (5,3/7) la cei 25 de itemi ai Sralei de ,'ezilicr:.ii administrate la (iotegi de claii 9i adulli-animatori) incep si se susfini unii Pe
inceputul acestei cerceteri indic, faptul cA adolescentii studiali se percep
La retestare, scorurile medii oblinute la rczilietlti cresc in mod
Scnla de
drept rezilienti. Apar diferente semnificatile in funclie de sex (fetele ie percep
semnificativ, de la 5,3 Ia 5,8, iar adolescentii caucazieni iqi amelioreazi rezul-
mai putin reziliente) 5i de comunitatea de origine (adolescenlii caucazieni se
de Hunter ;i
consideri mai putin rezilienti decat cei de origine latino-american; sau tatele, ajungand de Ia 4,9Ia 6,4. Aceste crelteri sunt considerate
al relatiilor de sPrijin infiripate pe parcursul cerceterii Ele
afro-americanA). Chandler u-n efect

I
Tratat de rezitienll asistatl r Ev.luarea rezilienlei
SERSAN roNEScu tJ COLETT iouRDAN-roNEScu

I
I"
88 dovedesc utilitatea scalei lui Wagnild gi Young ca instrument sensibil la va- Scala de re)ilieng a lui Wagnild gi Young a ficut, de asemenea, obiectul mai 89

riafiile nivelului de rezilienfi qi, in special, la ameliorarea sa. multor studii care scot in eviden(d problemele Pe care le poate genera utiliza- I
lntr-o alti cercetare, Scala de rezilienlda lui Wagnild gi Young a fost utilizatd rea unui instrument de evaluare intr-o culturi diferitd de aceea in care a fost
de Humphreys (2000) asupra unui grup de 50 de femei brtute, care fuseseri elaboratinstrumentul. Oechipl a Colegiului Boston (Aroian, Schappler-Morris,
gizduite cel pufin 21 de zile intr-unul dintre refugiile din zona Golfului San Neary qi Tran) qi Ada Spitzer de la Universitatea Haiffa (Israel) au avut drept I
Francisco. scorul mediu ob,tinut de aceste femei a fost de 143,1 x24, cu o dis- obiectiv studierea structurii factoriale, a consiste-nfei interne 9i a validitlfii
persie mergind de la 81 la 175. Rispunsurile medii Ia fiecare dintre cei 25 de concurenfiale a adaptirii in limba rusi a scalei lui Wagnild 9i Young, administra-
itemi variazd intte 4,62 qi 6,28. Aceste rezultate indici o rezilienfi relativ buni. ti unui egantion de 450 de imigranfi (din care 47,1%btubali) sosifi in Israel la
Cei trei itemi cu scorurile medii cele mai ridicate sunt: ,inceputul anilor 1990 din fosta Uniune sovietici (Aroian, schappler-Morris,
I
Neary, Spitzer gi Tran, 1997). Cu o v6rsti medie de 44,3 ani, locuiau in Israel
,,Sunt o persoani hoterate,, (itemul 10); de 3,72 ani, in medie. Pe langi adaptarea in limba rusi a scalei lui wagnild 9i
- Young, ei au completat qi Scnln de probleme nsociate imigrdrii a lui Aroian, scalele I
- ,,Nu mi deranjeazi ci anumite persoane nu mi iubesc,, (itemul 25);
depresie Ei somatizare ale SCL-90-R qi un ,,Inventar" compus din cinci itemi
- ,,Sunt mAndru(i) ci am realizat anumite lucruri in via[I,, (itemul 6).
referitori la sdnitatea generali, binele emofional, satisfacfia fali de sine, atin-
gerea scopurilor gi abilitatea de a face fali situafiilor dificile (acegti itemi au
Cei trei itemi care au avut scorurile medii cele mai joase sunt: I
fost evaluafi de la 1 - total nesatisficut, la 6 - total satisficut)'
' Datorita rezultatelor oblinute, Aroian ef nl. repun problema structurii
- ,,Atunci cind md angajez in nigte proiecte le duc la bun sfargit" (itemul 1);
scalei wagnild gi Young gi propun o scali cu 12 itemi gi doui dimensiuni sau
- ,,Nu zibovesc asupra lucrurilor pe care nu re pot controla" (itemur 22); factori numifi ,,competenli personali" (evaluatd prin noui itemi) gi,,acceptare I
- ,,Me intreb rareori care este sensul lucrurilor,, (itemul
.11). a vie[ii,, (mdsurati cu numai trei itemi). Pentru Aroian 9i colaboratorii sii,
itemii referitori la acceptarea de sine fac referinfi, foarte probabil, la un
Rezultatele obfinute de Humphreys administrAnd concom itent Scala cle concept al culturii americane nerelevant Pentru cultura rusd. Aceastd inter-
rezilienld, Scala I
de strntegii ?n situalii de conflict (cornpletati cu intrebiri despre
pretare este suslinuti de faptul ci cel mai bun model factorial este obqinut, in
agresiunea sexuali, traumatismul fizic qi gravitatea leziunilor) gi sCL-90 parte, eliminAnd itemii 8 9i 25 referitori la acceptarea de sine/satisfacfia in
Reaizuild (care evalueazi suferin[a psihologici) arati: raport cu sinele. Itemul nr. 8, formulat ini[ial ,,I am friend $'ith myself"l a fost
tradus in rusi ,,sunt impicat cu mine insumi". Itemul 25 este formulat astfel: I
- ci nu este nicio corelafie intre nivelul de rezilien{i'si strategiile utili- ,,Nu mi deranjeazi ci anumite Persoane nu mi iubesc" (,,It's okay if there are
zabile in rezolvarea conflictelor sau gravitatea leziunilor fizice; people who don't like me").
- ci femeile bitute avAnd scoruri mai ridicatela Scala de rezilienld (care Pe de alti parte, Aroian ef a/. menlioneazd cd participanfii la studiu au fost I
sunt deci mai reziliente) acuzi, per total, mai pufine simptome, iar crescufi inti-un regim comunist care Punea accentul pe colecti't,ism ;i era
simptomele de suferinfi psihologicd pe care le au suntmai pufin intense. incompatibil cu individualismul caracteristic Statelor Unite. Apirea deci o pro-
blemi de echivalen!i culturali.
Adaptarea scalei lui Wagnild gi Young in limba rusd a ardtat, de asemenea, I
si menfiondm, instrumentului elaborat de wagnild
de asemenea, utilizarea
gi Young in mai multe cercetiri efectuate asupra unor populafii foarte diferite: cd doi alli itemi
birbafi qi femei in gomaj (Moorhouse qi Caltabiano,20oT), persoane mai in si md adaptez cu ugurinli" (itemul 7) ;i
- ,,De obicei, reuqesc
varsti de 90 de ani (Isaksson, santamdki-Fischer, Nygren, Lundman, ,A.strom, zibovesc asuPra lucrurilor Pe care nu le pot controla" (itemul 22)
2007) qi asistenfi ai persoanelor diagnosticate cu maladia Alzheimer (wilks, - ,,Nu

2008; Wilks 9i Croom, 2008). I ,,Sunt propriul meu prretcrr". (N.t.)


I

I
SERBAN TONESCU 5t COLETTE IOURDAN-tONESCU Tratat de rezilien!5 asistatl r Evaluarea rezilienlei
I

l* nu corespund unor tris;turi utile noilor imigranti. Acegtia au nevoie se facA


faftr in mod activ problemelor generate de imigrare precum, de exemplu,
faptul de a trebui se invete o noud limbi li de a se adapta din punct de vedere
2007). int!-adever, scorul mediu total se ridici Ia subiec{ii
la79;,7 (pentru StuPul de 16-25 de ani), Ia 84,8
de 6S de arri). AIeastE observalie ar sustine iPoteza Potrivit
lui Portzky et al de
(pentru subiectii mai in varsta
clreia niYelul rezi-
lientei cre$te Pe masure ce subieclii trec prin diverse situatii'
material. Cu alte cuvinte, aceasti cercetare aratS cum caracteristicile e$an- dePAlind Pro-
tionului studiat gi natuta factorilor de stres la care sunt supuse persoanele blemele gi adversitdlile.
I
care il compun ar putea explica de ce validitatea concurenti a subscalei
,,acceptarea vietii" a fost mai slabi decAt aceea a subscalei,,competenti per-
sonali". Scorurile subscalei ,,acceptarea vietii,'trebuie deci sA fie interpretate Cercetirile intrePrinse de Cynthia few:
I cu prudenl5.
pornind de la o teorie a rezilientei
in ciuda acestor avertismente, trebuie notat cA scorul total gi scorurile celor
doui subscale propuse de Aroian rt al. coreleazi semnificaiiv (Q < 0,001) in LucraleadecercetaledoctoralerealizatedeCynthiaJeu'laUniversitatea
ef n' 1999)
I direcfiile agteptate cu scorurile celorlalte instrumente administrate: Denver (Jew, 1991) 9i cele care iau urmat (Jew 9i Green' 1998; Jew '
rezilients Construirea acestui instrument
au dus l; elaborarea unei scale de
(1987)' Conform acesior
- imigrantii rezilienti au mai puline probleme letate de imigrare, sunt se bazeazl Pe teoria ProPusi de Mrazek li Mrazek
urtori, ,"u.1;lt" la stres iunt influenlate de modalitatea in care este
tlatatd
mai putin depresiri (sau deloc) gi somatizeaz; mai pulin sau deloc;
subiectului de a o analiza' de a-i da un sens 9i de a o
- imigranfii rezilienti au o s;n;tate generali mai buni, prezinti o stare ,itru1i", a".up".ltatea
emofionali mai buni, sunt mai satisficufi de ei inqigi, igi ating in mai .orel"., ProPriul sistem concePtual' Din aceste motive' teoria rezilienfei
mare misurd scopurile gi fac mai bine fati situatiilor dificile. elaborati de ei este numilL teoria etnluirii cogttiliae'
Persoanele reziliente fac mai bine fald stresului deoarece
utilizeazi anumite
conform
Adaptarea scalei americane a lui Wagnild pi young in Japonia ridici, de competente ii Prezinte anumite trlsituri,in numdr de doudsprezece'
asemenea, probleme. Araki (2000) a administrat aceasti scald unui num;r de lui Mrazek Ei Mrazek:
172 de tineri adulfi .iaponezi (cu v6rsta medie de 19,06 ani), concomitent cu
Scala de rezilienli a lui Jen,, Green 9i Kroger (1999), care va fi gi ea ptezentau caDacitatea de a reactiona rapid la stres;
in acest capitol. Rezultatele analizelor datelor obtinute in Japonia, structurate o maturitate precoce (pseudoadultizarea coPilului);
pe componente principale, arati cI cele doutr scale aYeau structuri factoriale capacitatea de ,,a se distanfa" de afectele intense;
care provin
diferite de cele descrise de autorii americani. ciutarea de informatii (mai ales cele referitoare Ia riscurile
Un studiu psihometric
- efectuat, fdrtr indoiali, asupra'celui mai mare din mediu);
timp de
numir de subiecti sinitosi studiati pane in prezent intr-o cercetare asupra
- abilitatea de a crea 9i de a utiliza relatii de sprijin' de ajutor in
evaluirii rezilienfei (N = 3265) - a fost realizat in Belgia cu varianta olandezi crlzd;
(RS-nl) a scalei lui Wagnild fi Young (portzky, Wagnild, De Bacquer gi anticiparea proiectivi Pozitivi (caPacitatea de a se Proie-cta
in viitor ii
-
Audenaert,2010). Este vorba de traducerea variantei cu 25 de itemi, cu unele d" u-pi irnuginu.r^ va fi viula lor tand dificuttitile vor fi trecut);
modificiri: rescrierea itemului 11 (a c;rui formulare negativ; a fost inversati)
- ."puiirur""'d" Iua decizii, chiar dace acestea imPtici riscuri personale;
!i notarea rispunsurilor pe o scali Likert cu numai patru puncte. - convingerea ci" sunt iubite Pentru ci o merite;
care tin de
Acest studiu confirme existenta a doi factori: ,,competenti personali,,ii capucit"atea de a se identifica Pe sine cu anumite asPecte
,,acceptare a vietii si a sinelui". Surprinzdtor, rezultatele lui portzky ef nl.
-
competenta agreso!ului;
a le
confirma e)(istenta unei corelafii pozitiveintre scorul total gi varsta subiectilor, ,""u"lrrur"u p-ozitivi a evenimentelor dureroase (capacitatea de
cu
obserrate anterior. odaU crr administrarea aceleiafi scal in Suedia, pe un reelabora, astf"l it cat sd devini mai accePtabile sau congruente
trup de 1 719 persoane (Lundman, Strandberg, Eiseman, Gustafson 5i Brulin, propriul punct de vedere);

SERBAN IONESCU 5I COLETTE ]OURDAN.IONESCU Tratatde rezilientl asistatl r Evaluarea rezihenlej


I

92
-
-
altruismul (a da celorlalgi cu pldcere);
optimismul ti speranla (capacitatea de a adopta un punct
pozitiv ln ceea ce priverte evenimentele viitoare).
de vedere
adaptatiae ormoliae nu coreleazi deloc cu scorurile rezilientei. Nlentionim ce,
in cele din urmtr, pentru subscala ,,independente", niciuna dintre corelaliile
cu scorurile instlumentelor amintite mai sus nu este semnificativS. Cu
"l
In contextul teoretic propus de Mrazek gi Mrazek, rezilienfa ar excepfia subscalei ,,incredere in ceilalfi", scorurile la alte subscale obtinute de
.. proveni. adolescenlii gcolarizati in institulii obignuite erau semnificativ mai bune decAt
I
dintr-un sistem conceptual specific at subiectului (privitor la capacittrtile
gi la cele ale grupului de adolescenli institutionalizati intr-un centru de tratament
relafiile sale, precum gi Ia bunitatea Iumii), care interaclioneazi
cu factcrii de
stres ai mediului, pentru a modela capacit5tile de adaptare psihiatric.
ale individului. I
Persoanele reziliente ili asumi un ansamblu diferit de AvAnd in vedere toate aceste lezultate, Jew et al. (1999) au Procedat la o
conceptii, prin care
devin capabile sE achizifioneze gi si utilizeze anrmit" compltentg nou; revizuire a scalei create anterior:
pentiu
situatiilor de sties intr-o manieri mai eficient;. :
a face fatd
au modificat subscala,,independent;", Pentru a reflecta mai degrabd
._-f:^ind
de la cele douisprezece capacitdti mentionate mai sus,
Jew ef ai.
-
asumarea riscurilor, decAt luarea indePendenta a deciziilor. Aceasti
I
(1999) au formulat 109 itemi care au fost prezeniaqi unui numir de cinci modificare se bazeaze pe observarea faptului ci asumarea riscurilor
experti (printre care, cei doi Mrazek): doi pedopsihiairi, doi
psiholoti pentru
copii pi un asistent social. Experfii au relinut cei mai buni poate juca un rol in procesul de rezitien{i, cu Precidere in situatiile
fiecare dintre cele douisprezece capacitdti sau treslturi.
cinci itemi pentru
puternic amenintitoare;
l
Numdrul total de
itemi a fost, astfel, redus la 60. Aceasti primi variantd a Sc alei - au verificat din nou, pe de o Parte, coresPondenta intre itemii Pastrati
de reziliet$i alui
Jerv et al. a fost apoi administratd unui numdr de 40g elevi ai clasei gi cele doulsprezece competente Fi trislturi descrise de Mrazek;i
a IX_a (in
v;rste, deci, de l4-15 ani). Mrazek 5i, pe de altA parte, echilibrul intre cele patru subscale; I
Analiza pe componente principale a scos in evidenfi patru au pistrat evaluarea itemilor Pe o scali cu cinci puncte, mergdnd de la
facto care -
explici 347o-din varianti gi care permit constituirea a patiu ,,dezacord puternic" la,,acord Puternic".
subscare, reunind
37 din cei 60 de itemi administrati. Subscalele poarti I
urmitoarele nume:
Scala revizuite este formati din 49 de itemi. A fost administrat; unui
- ,,optimism" (15 iremi); numir de 329 de elevi inscdgi in clasele VII-XII (in vArsti, deci, de 13-18 ani).
- ,,orientare citre viitor,, (10 itemi); Analiza pe componente principale a rezultatelor oblinute a scos in evidenti
,,incredere in ceilal!,, (6 itemi) 9i I
- trei factori. Pe aceastl baza, au fost Pestrati 35 de itemi, organizafi in trei
- ,. independenl;" (6 itemi). subscale.

Calculul fidelit;tii test-retest (la un interval de 23 de sept;mani)


pentru . Subscala ,,orientare citre viitor" este formati din 19 itemi care fac referire I
scala lui Jew el 4/. (i999) cu 60 de itemi, pe un e;antion
de S6 ae adotescengi, Ia competentele ii caracteristicile urmetoare ale listei elabotate de N'[razek
dA coeficienti care varlazd dela 0,52, peniru subscala
,,orientare citre viitor,,, gi Mrazek: optimism, speranti, anticipare ProiectivA pozitivi. Printre
la 0,70, pentru subscala ,,independenli,,.
Primele trei subscale coreleazi slab cu tezultatele obtinute itemiiacestei subscale se numiri: I
de adolescenti
la evaluarea nivelului lor gcolar. Dimpotrivi, subscala
,,ini"p""J";i;;;;;r;-
zinti nicio corelatie semnificativ5 cu aceste evalueri. coretu,tiitu
,,intr-o zi, visul devine realitate" (itemul 3);
,,Privesc inainte, spre viitor" (itemul 7);
lienti cu scorurile obtinute Ia Scaln lo.r lni controltiri qila a."", ".o.r.i1o..'"rl I
fu Uu." .:."iu ,,Lucrurile vor merge mai bine" (itemul 11);
se elaboreazd Prot'irur perceptiei de sirc ra adolescenii
sunt slabe. Evaluirile ,,Maine va fi o zi mai bune" (itemul 13) Ei
p;rinfilor care au completat, pentru co piiilo\ Lista de notarc a cojfiportnl
elltelot ,,Mi gandesc la ziua de mAine" (itemul 19).
I

I
sERBAN IONESCU 5I COLETTE
JOURDAN.IONESCU Tratat de rezilienlS asinat5 . Ev. uarea rezilienlei

I
I

s4 . Subscala,,achizifie activi a competentei" este formatd din 10 itemi.


,l Competentele $i tresSturile pe care le reflecte itemii acestor subscale sunt:
Scale construite pe baza unor Publicatii
referitoare la tr5siturile persoanelor reziliente
95

ctrutarea informaliei, crearea d utilizarea relatiilor, maturitatea precoce,


altruismul, identificarea cu competentele agresorului. Iati cAteva exemple Scala Connor-Davidson
de itemi aparlinind acestei subscale:
in elaborarea scalei care le poarti numele, Connor gi Davidson (2003) fac,
-,,Sunt prettrtit, indiferent ce s-arintampla" (itemul 21); la inceput, un inventar al trlsAturilor Persoanelor reziliente, aqa cum sunt
- ,,Mtr informez in let;turi cu ceea ce se poate produce, inainte ca iicel descrise in publicaIiile disponibile.
I lucru si produci" (itemul 23);
se O primi surstr de in{ormatii este raPortul lui Alexander (1998) referitor la
- ,,Daci nu gtiu, intreb" (itemul 25) 9i expedilia efectuati in anut 1912 in Antarctica de Sir Edu'ard Shackleton.
- ,,imi place si diruiesc celorlalli" (itemul 28). Supravieluirea membriior acestei cxPedilii se datoreaztr, in mare Parte,
tr;siturilor personale ale lui Shackleton, tresituri considerate tiPice Pentru
Subscala,,independentl/asumarea riscurilor" este formata din 6 itemi care individul care di dovadi de rezilienli in fa!a enormelor dificulttrli intalnite
se referi Ia capacitatea de a reactiona rapid la pericol qi de a-gi asuma pe parcursul respectivel exPeditii. Acest raPort a permis observarea rolului
riscuri intr-o manierl hot;ratd (ftrri ezitare). Dintre ace$ti itemi, pot fi credintei fi aI increderii in qansi, comPonente sPirituale ale rzilientei.
citati: Pomind de la lucririle lui Kobasa (1979) asupra robustetii, au fost retinutc
trtrseturile acestui tip de personalitate: faptul de a concePe stresul ca Pe o
- ,,lau multe decizii" (itemul 3l); provocare sau ca Pe o oPortunitate, imPortanta implicirii personale, a anga-
- ,,imi asum riscuri, oricare ar fi consecintele" (itemul 33) gi
iamentului gi aceea a controlirii situatiei.
- ,,Pot reactiona in caz de pericol" (itemul 34). De la Rutter (1985) au fost retinute: dezvoltarea unei stratetii cu un scop./
obiectivclar, focalizarea Pe actiune, o stimd de sine/incredere in sine puternici,
Sintura trtrsiturA care nu se reflecttr in niciuna din subscalele formei finale
adaptabilitatea la situatii noi, abilittrtile de a rezolva probleme sociale, umorul
este ,, convingerea de a fi iubit". Este vorba, de fapt, de o intricare a acestei
in fata stresului, efectul intiritor al stresului, asumarea resPonsabilitAtilor
trisitu in itemii celor trei subscale. Itemii intocmiti pentru aceasttr tresAturtr, pentru a testiona stresul, legiturile afective sigure/stabile, faPtul de a fi trait
pirAnd a fi inctrrcati cu cei trei factori descdsi, au fost in final eliminati.
sentimente de reugiti ii lealizale (ultimele douA trrsAturi ar Putea rePrezenta
Corelafiile primelor doul subscale cu rezultatul testului de adaptare piloni ai rezilienlei).
A-Cope au fost moderate. Dimpotlivi, corelafia dintre rezultatele obtinute la Pomind de la publicatia lui Lyons (1991) referitoare la evaluarea poten-
acest test cu acelea obtinute la subscala,,independenti/asumarea riscului,,
era slabi. Fidelitatea test-retest a subscalelor, la interval de patru Iuni, a tialului pentru o adaptare pozitivi ulterioara traumei, au fost retinuti itemii
referitori la ribdare 5i la abilitatea de a suporta stresul sau durerea.
crescut de la 0,361a 0,57. Consistenta interne s-a modificat de la 0,6g la 0,91 la
Pe parcursul elaborArii scalei lor, Connor 9i Davidson au avut drePt
pretest qi de la 0,77 la 0,95 la posttest. Subiectii considerati cu dsc ridicat in
obiective:
functie de cinci variabile (decesul unui pirinte, divot, abuz,. abuz de droguri
sau de alcool gi probleme cu legea) au obtinut, in general, scorud mai slabe la fidel Pentru cuantificarea rezilien[ei;
elaborarea unui instrument valid
primele doui subscale. - Qi
in rAndul populaliei generale 9i al
- stabilirea unor valori de referinfi
eqantioanelor clinice;
evaluarea modificirilor rezilientei unei poPutalii clinice in urma apli-
-
cerii unui tratament f armacologic.

SEREAN IONESCU ft COLETT IOURDAN-tONESCU Tratat de rezilienl: asistatl t Evaluarea ..zilienlei


l'
96 scala de rezilienfi elaborati de Connor gi Davidson, cunoscutd sub abre_
vierea cD-Rlsct, este un instrument scurt, autoadministrat. Este formati din J 68 15,3 I
4 62,4
25 de itemi alcituifi pebaza celor patru surse menfionate. Acegti itemi 1.O,7
trebuie
si fie evaluafi pe o scald cu cinci trepte: 0 = complet neadevirat; 1 = rareori 5 47,8 19,5

adevirat; 2 = uneori adevdrat; 3 = adesea adevdrat; 4 = adevirat aproap-e 6 52,8 20,4


I
mereu. Rispunsurile subiectului trebuie si se raporteze la Iuna anterioar5. *Compara[iile intergrupale scot in evidenli diferen]e semnificative intre grupul 1 gi grupurile
scorul total variazi de la 0 la 100, scorurile cele mai ridicate indicand o rezi_ 2,3,4,5 Si.6 9i, respectiv, intre grupul 2 Ei grupurile 4, 5 9i 6.
lien!5 mai mare.
CD-RISC a fost administratd pe gase grupuri de subiecli: I
' Fidelitntea test-retest a fost calculati pentru subiecfii din grupurile 4 gi 5, la
care modificarea clinicd intre doui examiniri succesive a fost considerati
- gmpul l, format din 577 de persoane, arese aleatoriu din populafia generali;
nulS sau foarte slabi. Coeficientul de corelafie obtinut (0,87) indici o fidelitate
- grupul2 era compus din 139 de pacienli in ambulatorlr, .r.u beneficiau
test-retest ridicati. Consisten[a internd a fost evaluatd cu ajutorul coeficientu-
I
de ingrijiri primare2;
lui alfa Cronbach qi al corelafiilor item-total. Coeficientul alfa pentru intreaga
- grupul 3 era format din 43 de pacienli psihiatrici, tratali ambulatoriu in
scald a fost de 0,89 pentru grupul 1 (N = 577), iar corelafiile item-total au
sistemul privat;
variat intre 0,30 gi 0,70. I
- grupul 4 era constituit din 25 de persoane care participau la un studiu
despre tulburarea anxioasi generalizatl; Validitatea conoergentd a fost stabilitd calculAnd corelaliile intre scorurile
grupurile 5 gi 5 conlineau c6te 22 de pacienfi participanli Ia doui studii oblinute la CD-RISC de subieclii anumitor grupuri gi scorurile aceloragi su-
- biecli la mai multe teste: scnla de robuste[e a Iui Kobasa gi scala de stres lterceput I
clinice despre tulburarea de stres posttraumatic
lrSnr;. subieclii grupu- (administrati subieclilor din grupul 3), scaln de uulnernbilitate la stres a lui
lui 5 nu au participat decAt la comparariire diagnostice interjrupare qi
la evaluarea schimbirii pre-post tratament. Sheehan (administrati unei populalii combinate de 591 de subiecli), Scnla de
incapacitate a lui sheehan (administrati subiec[ilor din grupurile 3 gi 4) gi scnla
de sustinere socinld a lui Sheehan (administrati unui grup de 589 de subiecli).
I
Grupurile 1-5 (reunind 806 subiecli) cuprindeau 65% femei (N = 510)
9i
77"/" caucazieni (N=588). vArsta medie a 763 d.intre subiecli Toate rezultatele obtinute sunt semnificative 9i aratd:
era de 43,g ani
(DS = 15,3). Pentru cele gase grupuri studiate, scorurile
medii qi abaterile I
standard sunt prezentate in tabelul 1. - o corelatie pozitivi intre CD-R/SC gi Scala de robuste[e a lui Kobasa la
pacien!ii psihiatrici trata!i ambulatoriu;
Tabelul 1 - Scorurile medii si abaterile standard Ia CD_RISC* nivelurile ridicate de rezilien(5 se asociazd cu perceperea unui stres mai
-
Grupul
redus, cu niveluri mai reduse de vulnerabilitate la stresul perceput, cu I
N{edia Abaterea standard niveluri mai scdzute de incapacitate gi cu o sustinere sociali mai
1 60,{ 72,6 importanti.
) 71,8 18,1
I
validitntea discrintinatorie snu diaergertti a fost evaluatd calculand, pentru su-
t De la denumirea in limba englezA, Connor-Dntidson Resilience Scole. biecgii din grupul 4, corelalia scorurilor cD-RIsc cu cele oblinute la scnln expe-
r Conform Organizafiei l\{ondiale a Sinitilii, asistenta in domeniul sinitilii rientei sexunle Arizorra. Rezultaful indici absenta unei corela{ii semnificative.
primare reprezinti
asistenfi medicald esentiali, accesibili in mod universal indivizilor
;i fLifiif"., in s6nul Toate aceste rezultate arati ci cD-R/sc are proprietili psihometrice puter-
I
propriilor comunitifi, prin mijloace acceptabire pentru ei, * * .ort p" ."ie comunittrlile Ei lrrile
il pot suporta. Face parte inregranti atit din sistemul narional d" ;:tG;;;,;if,il.,l"r"ot,"r"u nice. Analiza factoriald efectuati asupra rezultatelor obginute cu egantionul
economici gi socialS a intregii coriunit;ti.
populafie generali a scos in evidenfd cinci factori.
I

I
SERBAN IONESCU 5r COLETTE
JOURDAN-tONESCU Tratat de rezilienll asistati r Evaluarea rezilienlei

I
I

le8 ' Factotul1. reflecte competenta personall, standarde ridicate


,i tenacitate.
UrmAtorii doi itemi constitule exemple de itemi saturati in acest factor:
Pentru a-i facilita administrarea, au fost propuse doui noi variante ale
CD-RISC. PlecAnd dela constatarea cd analiza factoriald exploratorie a CD-R,rSC
- ,,Atunci cAnd lucrurile par lipsite de sperant;, nu renunt,, (itemul 12); era instabili, Campbell-Sills 9i Stein (2007) au elaborat o versiune cu 10 itemi
- ,,Muncesc pentru a-mi atinge obiectivele,, (itemul 2.1). a acestei scale. Corela{ia scorurilor oblinute la aceasti variante cu cele obfinute
la CD-RISC este ridicat| (0,92), iar aceasti noue varianti cu 10 itemi permite
F|.ctotul 2 corespunde increderii in propriile intuitii, tolerantei
fati de deosebirea persoanelor care funcfioneazl bine dupd ce au fost victime ale
afectele negative !i efectelo! fotifiante ale stresului. iati
doutr exemple de maltrate{ii pe palcursul copilSriei de cele care prezint; tulburiri.
itemi saturati in acest Iactor:
I O varianti cu doi itemi a CD-RISC (CD,RISC2) a fost propusi de Vaishnavi,
- ,,Iau decizii nepopulare sau dificile,, (itemul lg); Connor gi Davidson (2007). Pentru aceiti autori, cei doi itemi retinuti sunt
- ,,Actionez in funcfie de un presentiment,, (itemul 20). aceia care se apropie cel mai mult de insegi esenta conceptului de rezilienti:
,,capabil de a se adapta schimbdrii" (care corespunde itemului nr. 1 al CD-RISC)
Fnclorul 3 esle asociat accepurii pozltr!e a schimb;rii
si unor relalii de fi.,tinde sE se recupereze repede dupd boali sau incerciri,, (enunt care
incredere. Eremple)e care urmeaze prezintA itemi satura[i
in acest factor: core?unde itemului 8 al CD-R15C). Corela{ia scorrrrilor Ia scalele CD_RISC qi
- ,,Sunt capabil s; md adaptez schimbirii,, (itemul 1); CD-RISC2 este semnificativd (r = 0,78; e < 0,001). La fel ca pentru scala cu
- ,,O pot scoate la capdt, indiferent ce s-ar int6mpla,, (itemul .l). 25 de itemi, fidelitatea test-retest, validitatea convergenta
li validitatea diver_
l gent; a CD-RIsC2 sunt bune. Conform Vaishnavi et al., scala cu doi itemi ar
Fnclorul se referi la control, iar exemplele urmitoare prezinti itemi
saturati in acest factor: putea fi foarte utild in depistarea persoanelor susceptibile si dezvolte tulburiri
,,$tiu unde sA m; adresez pentru a glsi ajutor,, (itemul 13);
psihiatrice gi in cadrul testelor clinice ale substantelor psihotrope.
- Pentru a mlsura efectele venlafaxinei ER administrate pacientilor cu TSPT
- ,,Eu imi controlez viala,,(itemul 22).
in cadrul unui studiu clinic, Davidson, Baldwin, Stein, pedersen, Ahmed,
. Factotul 5 corespunde influenlelor spirituale. Cele cloui exemple MusSnung, Benattia 9i Rothbaum (2008) au utilizat cele trei variante ale scalei
care
urmeaz; infAligeaza itemi saturati in acest factor: lui Connor pi Davidson. Mlrimea efectului calculat variazA foarte pufin
[0,32
(pentru CD-RISC2),0,34 (pentru scala cu zece itemi) 0,35 (in cazul scalei
- ,,Soarta sau Dumnezeu aiuti uneori,, (itemul 3); 9i
inumpla are o cauza,,(itemul 9). complete de 25 de itemi)], ceea ce pare si demonstreze ci scalele cu numer
- ,,Ceea ce ni se
redus de itemi sunt sensibile la efectele venlafaxinei ER.
Rezultatele acestei cercet;ri arate, de asemenea, ci gi dup; farmacoterapia Mai multe cercetrri aratA ce structura factoriald a CD-RISC variazi in
scurti administrati pacientilor cu TSpT, rezilienla creqte cu cel pulin Zd%. functie de contextul cultural Ei de populatia studiatl. Astfel, yu gi Zhang
Surprinzitor, subiectii cu TSpT care au manifestat cele mai importante (2007) au constatat c; structura factoriali a versiunii chineze a CD-RISC este
ame-
lioriri clinice au obtinut scoruri la CD-RISC apropiate de media observati in diferiti de aceea evidentiatd de Connor gi Davidson in Statele Unite. Cei trei
cadrul populafiei generale. Conform lui Connor si Davidson, aceasta factori descoperiti de ei
zinti prima demonstralie a cregterii lezilientei ca urmare a unuj tratament
repre_ - tenacitate, fo4e qi optimism - ar constitui triada
corespunzetoare conceptului de rezilien!i in cultura chineztr.
farmacologic, rezultat care arati c; CD-RISC este un instrument Intr-o cercetare realizat; asupra a 701 adolescenti sud-africani, Jorgensen
care poate fi
indicat in e\.aluarea rezultatelor unei interventii ce v.tzeaz| dezvoltarea pi Seedat (2008) evidenliazi ti ei o structuri factoriald a CD-RISC diferitd de
rezilientei. intr-adevdr, intr-o alt; cercetare, CD_RISC s-a dovedit aceea desclisd de Connor gi Davidson. Ea conline urmitorii trei factori:
a ii utiU in
evaluarea rispunsului la fluoxetin; (prozac)
Si la alte strategii terapeutice le,rn.itnte (reflectand competenta personald Fi sentimentul de conttol), adaptote
utilizate cu pacientii diagnosticati cu TSpT (Davidson, paynel (implicAnd perseverenfa in fata incercdrilor, acceptarea pozitivi a schimbirii
Connor, Foa,
Rothbaum, Hertzberg gi \4reisler, 2005).
$i tolerarea afectului negativ) ?i spit itunlitate.

I
SERBAN toNEscu 5r corErrE louRDAN-roNEScu Tratat de rezilienltr asistata r Evalua.ea reziheniei

I
:r-
100 Dupi ce a administrat scala cD-RIsc unui numir de 323 de studenfi ai
universitifii Ispahan (Iran), Khoshouei (2009) evidenfiazi o structurd facto-
(L993), avindu-gi originile in consilierea familiali. pornind de la analize
tative, acegti doi autori au identificat cele gapte dimensiuni care decurg din
cali- ror I
rialtr cu patru factori: motivafie pentru autorealizare, incredere in sine, tena- rezilienfi: insightult, independenfa, creativitatea, umorul, iniliativa, calitatea
citate gi adaptabilitate. Tot patru factori, insi diferifi de acegtia, rezulti, de relafiilor cu altii fi orientarea valorilo12. Aga cum sugereazi aceste dimensiuni,
asemenea, din administrarea CD-RISC la 1 395 de femei in varsti de cel puf-in perspectiva adoptat{ de wolin gi wolin e focalizeazdasupra forgei I
s individului,
60 de ani, Iocuind in propria casi (Lamond, Depp, Allison, Langer, Reichstadt, mai degrabi decAt asupra riscurilor intAlnite sau asupra nevoilor indivizilor.
Moore, Golshan, Ganiats gi Jeste, 2009). Este vorba de focalizaiea pe un scop, Pornind de la dimensiunile descrise de wolin gi wolin, Hurtes gi Allen au
tenacitate qi autocontrol (factorul 1), de toleranln fatn de afectele negative gi' elaborat 65 de itemi (intre 7 gi ll pentru fiecare dimensiune)
adaptabilitate (factorul 2), de leadership qi de faptul de a acfiona urmindu-qi RASP a fost conceput pentru a evalua rezilienfa tinerilor in centrele de
I
propriile intuifii (factorul 3) gi de orientare spiritualtr (factorul 4). recreere Ei in cadrul altor servicii sociale. A fost administrat in doui locuri:
Pe parcursul ultimilor ani, CD-RISC a fost administrati (in forma sa origina-
li, cu 25 de itemi, sau ca varianti) unor populafii foarte diferite, formate din: - in printul loc (situat intr-o zoni metropolitani din sudul statelor unite,
unde era oferit un program recreativ de vari), a fost administrat unui
infirmiere care lucreazi intr-o sali numir de274 de tineri cu varste cuprinse intre 12 gi 19 ani (dintre care
- rJe intervenfii chirurgicale (Gillespie,
58% de sex masculin,
Chaboyer, Wallis gi Grimbeek, 2007); 4Bo/, afro-americani qi 37"/o de descendenfi
persoane care au avut tentative suicidare (Roy, Sarchiapone qi Carli, haitiani);
- in al doilea loc (format dintr-o serie de tabere terapeutice situate intr-un
2007); -
persoane anxioase sau depresive (Dodding, Nasel, Murphy. gi Horvell, mediu silbatic, in sud-estul statelor Unite), a fost administrat unui
- numir de 190 de tineri cu varste cuprinse intre 12 qi 77 ani (dintre care I
2008);
definufi toxicomani (Cuomo, sarchiapone,. Giannantonio, Mancini si 88% de sex masculin,71,o/o caucazieni/non-hispanici qi 23% afro-ameri-
- cani). Pentru a fi admigi in aceste tabere, tinerii trebuiau si indeplineascd
Roy,2008);
veterani (Pietrzak, Dougles, Goldstein, Malley, Rivers, Morgan urmitoarele criterii: (a) sd prezinte un diagnostic care figureazi pe
- ;i axele I sau II ale DSM-IV; (b) si dispuni de o inteligenli funcgionali, cu
Southwick, 2010);
un IQ de cel pufin 75; (c) si-gi dovedeasci abilitatea de a ob;ine beneficii
- femei confruntate cu problema infertiliti{ii (sexton, Byrd, von Kluge,
2010) 9i
din relafiile cu cei de-o seami/cu adulfii; (d) si dispund de capacitatea
de a infelege relafiile cauzi-efect; (e) sd prezinte probleme comporta-
- supraviefuitori ai cutremurelor din Turcia (Karalrmak, 2010) qi din
mentale de o asemenea intensitate, incat si nu poati rimAne la domici-
China (Wang, Shi, Zhang 9i Zhang, 2010).
Iiu in lipsa implementirii unei intervenfii semnificative.

P rofi I u I atitu di ni I o r ti a bi litdli I o r a soci ate rezi I i e nlei, . Dupi administrarea


ajuns la forma finali
RASp, Hurtes gi Allen au eliminat 31 de itemi gi au
realizat de Hurtes ;i Allen a instrumentului lor, alcituit deci din 34 de itemi
repartizali in funcfie de dimensiunile luate in considerare la inceput. Astfel:
Un alt exemplu de instrument elaborat finand cont de caracteristicile per- 1 Definit aici ca abilitate de ,,a an" de ,,a interpreta,' situafiile,
soanelor reziliente descrise in publicagiile disponibile este RASpl, profilul Fi persoanele gi nuantele subtile ale
comunicirii verbale gi nonverbale.
ntitttilinilor gi nltilitililor asocinte rezilienlei, construit de Hurtes gi Allen (200i). 2 Orientarea valorilor nu se oPregte la cunoagterea elementari a binelui
Ei a riului, incluzAnd
dorinla de a duce o viafi buni gi productir'5. Lndivizii rezilienfi igi evalu"rri frrn""Jiuu singuri
Elaborarea acestui instrument sebazeazd pe munca depusi de wolin qi wolin
decizii, mai curind decit si accepte regurile artcuiva. Ei 'pot ia""tiri." ;;$;;;
ade*,ati,
comportamenhrl moral gi au curajul de a-gi apira convingerile. iersoanele rezitiente
' Abreviere a Rtsiliency Attitudcs ottl Skills profilc. ie intereseaza
de ceilalfi, acordind aiutor celor care au nerioie.

SERBAN IONESCU tt COLETTE JOURDAN-TONESCU


Tratat de rezilien!5 asistatl r Evaluarea rezil ien!ei
I

. pentru dimensiunea irsrgll au fost retinuti


I ,02
lapte itemi, printre care:
- ,,Remarc schimbirile ugoare ale expresiei faciale,, (itemut 5);
avAnd in vedere populafia studiati: acelti tineri gi-au ascutit abilitatea de
,,a citi" oamenii fi, drept rezultat, incredereain ceilalti s-a transformatin cinism.
- ,,Imi pot schimba comportamentul, astfel incat sA fie adaptat situatiei,, In urma calculdrii consistentei inteme a R, SP, luati global, se obline un
(itemul 10).
coeficient alfa de 0,91, ceea ce indici o consistenld interni puternicl. Coefi-
. pentru dimensiunea independet!i au fost retinuti cinci itemi, ca de exemplu: cientii alfa pentru cele qapte subscale sunt relativ mai slabi, avAnd valori intre
0,49 pentru umor ti 0,71 pentru relatii. Aceste valori mai coborate se pot
- ,,CAnd nu vreau si fac un lucru, spun,,nu,,, (itemul 9); datora faptului cd fiecare dintre cele qapte dimensiuni este multidimensional;.
I - ,,Nu-mi pase dace anumite persoane nu mi iubesc,, (itemul 19). De exemplu, independenfa reprezinte abilitatea de a se separa de indivizii
. pentru dimensiu^ea creati)ilote au fost retinuti patru itemi, printre care: care pot exercita o influenti negativi, abilitatea de a spune ,,nu,, in loc de a fi,
pur pi simplu, evaziv gi o viziune pozitive in ceea ce privegte viitorul.
- ,,imi pot imagina conseciniele actiunitor mele" litemul ei Stabilitatea rezultatelor la RASp (fidelitatea test_retest) este puternic;
-,,Atunci cAndmd g;sescin fataunei situatii dificile, gisescnoi modalititi (0,94; q < 0,001). Validitatea convergentd a RASP a fost verificattr utilizandu-se
pentru a o controla,, (itemul 22).
o variantA modifica tA a Int ettoniui de sdnit e psihicd (Me tal Henlth lnlleliory
. pentru dimensiunea l,lx,or au fost retinuti trei itemi, precun: sau MHI), format din douS subscale: stare psihologici de bine gi suferinti
psihologici. Corelatiile rezultatelor la R,4Sp cu aceste douA subscale au fost
- ,,Datorite simtului umorului, gestionez mai utor situatiile dificile,, semnificative (q < 0,001) qi merg in dilectia agteptatd: pozitivi (0,47) cu
(itemul t l);
subscala sterii psihologice de bine $i negativi (-0,22) cu aceea a suferintei.
- ,,Resul me aluta 5; fac fal; stresului,, (itemul 33). Din punct de vedere teoretic, aceasti cercetare sustine existen[a tezilienfei
. pentru dimensiunea l}tiliati?i aufost retinuti trei itemi, precum: ca un construct unic, particular. Corelatia semnificatir.j dar moderate cu
subscala stare,,psihologici de bine,, sugereazi ce, degi corelate, starea psiho-
-,,DacA imi este cliticati munca, data viitoare fac eforturi suplimentare,,
,l *
(itemul l);
,,imi pot schimba mediul,.(itemul l3).
logici de bine Si rezilienta nu reprezinte unul gi acelagi concept. in acelagi
timp, celcetarea intreprinstr de Hurtes gi Allen susIine multidimensionalitatea
conceptului de rezilienti Si poate contine cele lapte dimensiuni specificate in
. pentru dimensiunea reralii au fost retinuti gase itemi, printre care figuredz;: lucririle realizate de Wolin gi Wolin. in cele din urm6, din punct de vedere
practic, sutereaze complexitatea evaluirii unui concept cu atatea fatete.
- ,,Familia mea se afli acolo atunci c6nd am nevoie de ea- (item;l 14);
- ,,imi aleg prietenii cu atentie,, (iremul24).
. pentru dimensiu nea oriental.e ? pt.izttlto Nlorilor a\ lost retinufi Scala de rezilienfi a adolescentului,
gase itemi,
printre care: elaborat5 de echipa lui Oshio
- ,,lau cu usurjnld decizii,.(itemul 20); Dupi ce au trecut in revistA o serie de studii referitoare la rezilienti la
- ,,Sustin tot ceea ce cred ci este bine,, (itemul 29). Ei
,,trasiturile psihologice inteme,,, Oshio, Kaneko, Nagamine gi Nakaya (2003)
au elaborat o Scali de rezilrcfii n odolesceu!ului destinaU se evalueze, in
Rezultatele oblinute pe parcursul administririi R.4Sp arati ci
- cele gapte
dimensiuni coreleazi semnificativ cu conceptul global de rezilientl..Totodata, Japonia, ,,tr;slturile psihologice ale indivizilor rezilienfi,,. Scala lui Oshio
el ol. contine 21 de itemi care corespund unui numir de trei factori: ceutarea
in cadrul a doui perechi de dimensiuni _ insightul gi relatiile gi, respectiv,
creativitatea gi umorul
noutitii, retlare emotionale gi orientare pozitivi in ceea ce prive$te viitorul.
- existi o legeturd mai puternici decat intre celelalte
dimensiuni. Corela{ia intre insight gi relatii este negativi, situa!ie de inteles Trei exemple permit ilustrarea felului in care diferitii itemi se subordoneazA
factorilor menfionati:

SEPSAN lONESCU 5t COLETTE


IOURDAN,IONESCU
Tratat de rezilient5 asistat5 . Evalu.rea rezihenlei
I

104
- ,,imi plac lucrurile noi sau care stimesc curiozitatea" Instrumente elaborate pornind de la cercetlrile asupra
,,Cred ctr imi pot controla emotiile" $i I
- factorilor de protectie: lucririle realizate in Norvegia
- ,,Consider ctr am un viitor promititor".
Studiile cercetatorilor norvegieni de la Universitatea din Tromso 9i de la
Coeficienlii alfa pentru scorul total (0,85) li pentru cele trei subscale care Universitatea Norvegiani de 9tiinli ti Tehnologie din Trodheim pornesc de la I
corespund factorilor evidentia ti (0,79, 0,77 ti O,81) sunt buni. cercetAri longitudinale asupra procesului de rezilienfd intreprinse de-a Iungul
Scala elaborati de Oshio et 0r. a fost administrati unei popula{ii de 207 a trei decenii. Aceste cercetari (Werner, 1989, 1993; Rutter, l99O; Gatmezy,
studenti iaponezi (104 birbati qi 103 femei, cu o varstA medie de 20,2 a^\. 1993) au scos in evidenli trei categorii de factori de proteclie:
Scorurile obtinute au permis diferentierea studentilor bine adaptati (strntrtogi
I
a) histrturile pozitive 9i resursele individului;
psihic qi care au treit putine evenimente de viate negative) Si a studeniilor
b) un mediu familial coerent, stabil gi sustinltor;
rezilienti (sinitoli, in ciuda faptului de a fi trtrit numeroase evenimente de
viali negative) de studentii ,,vulnerabili" (cu o sAnatate psihictr mediocr6 qi c) o retea sociali care sustine gi intfuegte eforturile adaptative ale pe!soanei. I
care au treit numeroase evenimente de viati negative) (Oshio ef ol.,2003\. Hiemdal, Friborg, Ma inussen li Rosenvinge (2001) au elaborat un instru-
Acest rezultat sustine validitatea de construct a scalei lui Oshio ef al. me t rezilieili pelltru adulti (RSA)) - destinati evaluArii rezilientei,
- Sc0lo de
luAnd in considerare cele trei categorii de factori de protectie mentionate. I
Aceasti primi variantd a R5,4 (2001) continea 45 de itemi ce acoPereau cinci
Scala factorilor de rezilienld la adolescenli, dimensiuni: competente personale, comPetenta sociali, susfinere sociald,
elaborat5 de Takviriyanun coerenti familiali gi structurtr personaltr. Din 2001, RS.A a suferit mai multe
I
Aceasti scali a fost elaborati de Takviriyanun (2008) pentru adolescentii modificiri li i-au fost consacrate diferite Publicatii.
thailandezi, pornind de la rezultatele lui Grotber8 (1995, 2003) qi pe baza Astfel, la doi ani dupi aparifia primei variante, a fost elaborata o variantd
publicaliilor disponibile. Ca urmare a realizdrii unui proiect internafional cu 37 de itemi (Friborg, Hjemdal, Rosenvinge qi Martinussen, 2003). Ace!ti
avand drept subiecfi copii intre 0 qi 11 ani din 30 de tari (printre care ii itemi sunt repartizati astfel in cele cinci dimensiuni ale RSA: competente I
Thailanda), Crotberg (1995) a constatat ci micutii rezilienti necesit; trei personala (10), competenti sociali (7), coerenta familiale (7), suslinere sociali
(8) gi structuri personali (5). Trei dintre aceste dimensiuni - competente
categorii (sau surse) de factori de rezilienfi: (a) EU AM (sustinere extelni);
(b) EU SUi\vT (forte inteme) Si (c) EU POT (abilitel sociale qi interpersonale). personale, competenle sociale li structurA PersonalA - corespund primei
I
Fiecare sursi comporti cinci factori. in 2003, Crotberg a identificat doi factori
categorii de factori de protectie luati in considerare pe parcursul elaborArii
in plus in fiecare categorie gi a schimbat abilite le categoriei EU POT in RSA: trisAturile pozitive ii resursele individului, categorie desemnatd, de
asemenea, in Friborg ef al. sub numele de atribute sau predispozilii.
abiliteF interpersonale gi rezolvare de probleme.
Scala lui Takviriyanun are 25 de itemi, care corespund unui numir de intr-o maniera mai specifici, prin corrpetentd l1e$onali autorii citali inleleg I
stimi de sine, autoeficienti, iudecatA afective despre propria persoane,
;ase factori: (a) hotdrare ii capacitate de rezolvare de probleme (gapte itemi);
(b) sustinere personali (9ase itemi); (c) alte tipuri de susfinere (trei itemi); speranfd, hotir6re li orientare realisti in raport cu propria viag5. in cazul
(d) gAndire pozitivl (patru itemi); (e) afirmare de sine (doi itemi); (f) echilibrul conryetetltei socidre, sunt luate in considerare extlaversia, abilitatea socialS, I
Eului gi abilittrt-i sociale (tlei itemi). Scala are o bunl fidelitate inteme (alfa = 0,88). buna-dispozilie, capacitatea de a initia activit;ti, competenta in domeniul
Totodati, r,aliditatea de continut, validitatea stabiliti prin metoda grupelor comunicirii qi flexibilitatea in raport cu problemele de ordin social. Sa/ucfu,a
persoiali se relerila capacitatea de a mentine rutinele cotidiene, de a planifica
contrastante li validitatea predictivi sunt bune. l
Qi de a organiza.

I Rriilic c ScnI? fot Adults.


I

I
SERBAN IONESCU 5I COLETTE ]OURDAN IONESCU Tratat d. r.zili.nl5 asirletl . Evaluarea rerhenlei

I
,ll
I 'o"
A doua categorie de factori de protectie
familial coerent, stabil ti sustin;tor -
- aceea care se leferi la ufl mediu
corespunde dimensiunii coeren!i fami-
liali a RS.4 9i, mai specific, cooperirii, susfinerii familiale, loialititii li sta-
competente sociale, stil structulat, coeziune familialtr 9i resurse sociale. Datele
obtinute arati ce factorul fortd personali reunefte/ de fapt, doi factori: per-
ceptia de sine 9i perceptia asupra viitorului.
bilit;lii in fala conflictelor. . Studiul corelaliilor intre variabilele evaluate in cadrul acestei cercetiri
A treia catetorie de factori de ploteclie - aceea a re[elei sociale sau a scoate in evidenle legituri deosebit de puternice intre factorii de proteciie
sistemelor exterioare de suslinere - corespunde dimensiunii stsli,lele sociord care lavorizeaz' rezilienla 9i anumifi factori de personalitate. Astfel, pot fi
a RS,4. Prin intermediul acestei dimensiuni este evaluat accesul la susfinerea observate urmtrtoarele relatii:
exterioar; veniti din partea prietenilor Qi rudelor, intimitatea ti capacitatea
persoanei de a oferi sustinere. intre cei doi factori constituenli ai fortei pelsonale (perceptia de sine li
Dimensiunile evaluate cu varianta RS.4 cu 37 de itemi au coeficienli alfa
-
perceptia asupra viitorului) $i stabilitatea emotionala;
Cronbach care variazl intre O,67li 0,90. Corelatiite test-reiest, calculate la un intre, pe de o pa e, abilitStile sociale gi, pe de alti parte, extraversia $i
interval de patru Iuni, variazi intre 0,69 ii 0,8.1. Validitatea de construct a fost
-
caracterul agreabiI al subieclilor;
stabiliti prin obtinerea corelaliilor pozitive cu Scala sentinrctltului de coerenti intre stilul structurat $i congtiinciozitate.
a lui Antonovsky $i, respectiv, corelafiilor netative cu Lista Hopkirc de bifare
-
a sintplontdor, in Fibotg et ol. se mentioneazi, de asemenea, ci scorurile RS,A Studiul publicat in 2005 scoate in evidentS, de asemenea, unele relatii intie
diferentiazi pacienlii (N = 59) ale ciror cele mai frecvente diagnostice sunt competenta socialA (factor evaluat cu R.S,4) Si abilititile sociale (precum cele
tulbur;rile depresive (N = 2a) fi SSPT (N = 14), de subiectii din grupul de con- mtrsurate cu Scola de inleligenti sociold Trcn$o). Mention;m, in cele din urmi,
trol, f;ri diagnostic psihiatric (N = 183) absenta vreunei relatii intre factorii RSA qi abilitdlile cognitive.
in cadrul unei cercetiri ulterioare (Friborg, Barlaug, Martinussen, intr-o alti cercetare, Fribort, Martinussen qi Rosenvinge (2006) compar5
Rosenvinge $i Hjemdal, 2005), R5,4 este prezentati sub forma unui diferential doue modalitAti de notare a itemilor RSA (prezentate aici sub forma unei scale
semantic, itemii trebuind si fie evaluali pe o scali cu cinci puncte. Fiecare cu 37 de itemi administrate unui numA! de 314 de studenli): forma Likert, cu
item este prezentat cu un atribut pozitiv gi, respectiv, negativ, la extremele o scaltr in tapte trepte (scoturile cele mai ridicate indicand un nivel mai !idicat
continuumului scalei. De exemplu, itemul ,,Proiectele mele de viitor sunt..." al rezilienfei) gi versiunea diferential semanticd. Concluzia la care ajung
trebuie sa fie evaluat pe o scal; cu cinci puncte, mergAnd de la ,,dificil de reali- Friborg et al. este aceea ca formatul diferential semantic reduce proPensiunea
zat" Ia,,realizabile". spre dezirabilitate socialtr, fArS a diminua calitatea psihometrici a RSA.
in 2005, RSA a fost administrata unui numer de 482 de.candidali Ia admi- Valoarea predictivi a RSA a fost confirmati (Friborg, Hjemdal, Rosenvinge,
terea intr-o icoali militari (.103 berbati Qi 47 femei, cu vArsta medie de 24 de Martinussen, Aslaksen Si Flaten,2006) intr-un studiu realizat asupra a 80 de
ani). Pe ling; R5,4, au mai fost administrate: varianta militare norvegiani subiecti, ca!e a aritat ce persoanele care au obtinut scoruri mai ridicate la RSA
a 5-PF1 (instrument de evaluare a personalitilii), Scnla de inteligenli sociali (aici, varianta cu 33 de itemi) declarau c, resimt mai puJini durere 9i mai
Trons, si mai multe instrumente de evaluare a abilitAlilor cognitive (Matricile putin stres pe parcursul unui experiment in care durerea li stresul creiteau
Rnr pr, suhtestele de inlelegere a cuvintelor ale la'/AlS, seriile de numere gi un de-a lungul intregii gedinte.
instlument de eyaluare a cunoltintelor li a competenlelor matematice.) Pornind de la itemii RS,4, Hjemdal, Friborg, Stiles, Martinussen 5i
Cercetarea publicati in anul 2005 prezint; rezultatele unei analize facto- Rosenvinge (2006) au elaborat o Scoli de rczilierti Pentru ndolescenli (READl).
riale realizate aici pentru prima oari asupra RS,4. Aceasti analiz; a validat Aceasta a fost administrati unui numir de -121 de subiecfi (182 de biiefi
modelul cu cinci factori, definili in aceasti publicafie ca: forfi personalS, 233 de fete'?), cu varste cuprinse intre 13 gi 28 de ani. Prelucrarile statistice duc
: Ceiclr-: jactDn \aluati o 5-Pr sunt: nevrotismut, e\traversia, des.hiderea, caraclerul agreabil 1
:
Resilienrc Scnle fu Adolcscnts.
sicon!-'.:.iozitatea. 9ase subiecfi nu $i'au precizat sexul.

SERBAN IONESCU 5: COLETTE ]OURDAN,IONESCU Tratat de rezilienl5 asistat:. Eval!rarea rezi ienlei
la o scaltr formatd din 28 de itemi, care se repartizeaz; dupd cum urmeazi, Ron/Rose tocmai a fost concediat/tr;
in funcgie de cei cinci factori (identici cu factorii RS,4): competente personaltr
-
- Paula/?aul a terminat o chimiotetaPie Pentru cancer;
(8 itemi), competente sociale (5 itemi), stil structurat (4), coeziune familiali (6)
- Joseph/Josephine a efectuat $aPte din cei zece ani ai PedePsei sale;
Fi resurce sociale (5). Notarea se face pe o scali Likert cu cinci trepte. Coefi .
- Marion/Martin ii-a pierdut singurul copil, in vArsti de 16 ani;
cientul alfa al intreBii scale este de 0,94, iar cele ale subscalelor variaztr de la Al/Alice are o ptobleml financiara grave;
0,69 p6ni la 0,85.
-
- Carol/Charles avea 13 ani cand $ia Pierdut ambii Perinti.
Valoarea predictivA a READ a fost verificati pe o populatie de 3g7 de
adolescenti (Hlemdal, Aune, Reinfjell, Stiles gi Friborg,2007). Rezulhtele Dupi fiecare ftazi, sunt Puse trei intrebirir. Persoana evaluate disPune de
indictr faptul ci REz{D evalueazi factori de protectie importanti, astfel incat cate un minut gi iumitate Pentru a rtrsPunde la fiecare intrebare. Aceasti
subiectii cu scoruri mai ridicate la aceaste scaltr prezinti mai putine simptome limitd de timp a fost introdustr Pentru a Permite administrarea in grup a
depresive (precum cele evaluate cu Short Mood ond Feeling euestionraire), exerciliului egalizarea duratei Protocoalelor. TimPul total de administrare
li
chiar +i atunci cand factorii de risc sunt controlati cumuland evenimentele de este de 45 de minute. intrebirile puse dupi fiecare fraztr sunt:
viati stresante tr5ite de subiectii respectivi.
Validitatea transculturali a RSA a fost verificati odate cu administiarea Ce simte gi ce gAndegte Persoana? Ce vrea ea?
acestei scale unui grup de 373 de studenti iranieni de la Universitatea din -
Ce se va intAmpla? Care va fi deznodimantul?
Shiraz (Jowkar, Friborg gi Hjemdal,201O). O analizi factoriali de confirmare -
Reflectand mai tarziu, ce ar Putea SAndi persoana despre cele Petrecute?
a verificat structura cu cinci factori evidenliatd in Norvetia. Fidelitatea -
Ce semnificatie va avea Pentru ea exPerienta avut6?
subscalelor RS,4, ca 9i aceea a scalei globale, este bun;. Validitatea convertente
se spriiini pe corelatiile pozitive cu scorurile obtinute Ia varianta persani a Persoanele evaluate risPund Ia aceste intreberi scriind istorisiri proiective
scalei CD-RI5C.
Schena de colare 6SSR) se bazeazd Pe un model de reziliente ProPus de
Striimpfer, care ia in calcul comPonentele interdePendente ale procesului. I
Un instrument proiectiv de evaluare a rezilienlei Conform acestui model: Ir
Pornind de la neajunsu le cunoscute ale instrumentelor de tip chestionar, procesul de rezilienttr incePe atunci cAnd persoana evalueaze o situatie
Striimpfer (2001) propune o metodi de tip proiectiv pentru evaluarea rezi_ -
drept provocare, ameninlare sau adversitate;
lienfei. Este vorba d e un Exerci!iu de rezitien!a (Striinryfer Resi!ience Exercise sa': i
apare atunci motivatia Persoanei de a deveni rezilienti;
SRE) qi de o Schemd de cotore a rdspunsurilor la acest ixerciliu (Striimpfer
-
persoana definegte, in continuare, scopul (sau scopurile) actiunii sau
-
Scorilg Scheflte for Resilielce sau SSSR). actiunilor pe care ate intenlia de a le intreprinde in legituri cu situatia
Exerci[iul de rczilientd
^\r
este ptezentat ca un test tocmai pentru a crea Pe care o traverseaza; I
o atmosferi in care persoana evaluat; sd fie mai degrabi un participant, decAt persoana trece la actiunea (sau actiunile) aleasd (alese) Pentru a-$i
un subiect. Aceasta permite reducerea rezistentelor li a anxietilii. Exerciliul
-
itinge scopu[ (sau scoPurile);
a fost administrat unei populatii formate din 152 de adu.lfi (din care 23 de rezultatele obtinute ca urmare a acliunii (actiunilor) intrePrinse sunt
femei), cu o varsti medie de 34,28 ani (DS = 9,15).
- I
constituite de sentimente Pozitive li de doud elemente de creitere Per-
Exercifiul este format din gase fraze care descriu diferite situatii dificile sonald - ameliorarea resurselor perconale gi a capaciti!ilor de adaptare,
in care subiectul este confruntat cu adversitatea. Exercifiul este disponibil in ca !i ameliorarea adaPtilii interPersonale.
doui forme, A si B, care, potrivit lui Striimpfer, nu pot fi considerate echiva- I
lente. SA obserl';m, de asemenea, ci in edilia din 2001 nu ne sunt prezentati
decat itemii formei A. Itemii acestei forme sunt: Cer(ctarea pentru .onstruirea SRf a avutla incePut Patru intrebari.
'
l

SEREAN IONESCU 5t COLETTE jOURDAN,TONESCU Tratat d. redlientl asirtata r Evaluarea rezilienlei


I
I
l

I ,,0 Atunci cand SSSR este utilizati impreuni cu SRE, nu se ia in calcul com-
ponenta evaluare a acestui proces, intrucat toti jtemii descriu situatii de
adversitate. Motivatia de a fi rezilient a fost inclusA in scopurile fixate, deoa-
Integrorea amiltirilor $ alectelor face referire Ia abilitatea supravietuitoru-
lui de a fi sensibil fati de ceea ce igi amintefte (adici de a resimti in
prezent anumite afecte care fusesere Prezente in exPerienta originarl)
rece aceste doui componente erau dificil de deosebit in notarea rispunsuri- 9i de a trii noi sentimente izvorate nu numai din amintirea trecutului,
lor la intrebirile puse pentru fiecare item al SRE. Categoriile notate in cele din ci gi din reflectiile asupra lui;
utm, sunt: Ctitedul tolerantd t'old de afecle gi reglaren acestora face tefe\ire la gama de
sentimente pe care supravietuitorii sunt capabili si le triiascl gi la
l.
,l rezilienla ca scop,
2. comportamentul rezilient,
misura in care ei pot suporta 9i Bestiona sentimentele dificile. Semnul
restabilirii duptr o traumi, ca gi scopul principal al tratamentului centrat
3, capacitatea de intelegele, asupra traumei este ca supravietuitorul si aibi acces la o gami largi de
4. resursele care se afli sub controlul persoanei, sentimente Qi se fie capabil sa le triiasctr de-a lungul unei cuprinzitoare
5. resursele care se afli sub controlul altora, palete de intensitEti tolerabile;
6. semnificatia, Controlul sintptomelor se referl la gradul in care supraviefuitorii Pot
7. speranta de a reu5i, anticipa, contine sau preveni perturbarea cosnitivi gi emotionala care
8. ciutarea susfinerii sociale, rezulti din activarea posttraumaticS. Existenta acestui criteriu este o
9. primirea sustinerii sociale, recunoagtere implicit; a faptului ce anumite simptome ale tulburdrii de
'10. sentimentele
pozitive, stres posttraumatic (TSPT) vor persista. Restabilirea se referi nu numai
11. resursele personale ameliorate 9i la disparilia simptomelor, ci gi la acea abilitate a supravieluitorului de
12. adaptarea interpersonali amelioratE. a anticipa, a gestiona li a face fatl simptomelor care nu vor disptrrea;
Stima de sine face referire la atentia fat; de propria persoani (adici la
Categoriile 3, 4,5 gi 6 se bazeazd pe constr.rctul ,,sentiment de coerenttr,,, faptul de a se considera demn de a primi ajutor) Si la capacitatea de a
elaborat de Antonovski (1987). in Mawalul d. cotrre aI SRE sunt numeroase rtrspunde propriilor nevoi (adici expresia comportamentale a atentiei
exemple care arati ce trebuie cotat pentru fiecare categr-rrie. Striimpfer explice, fatA de sine a persoanei). Faptul ce supravietuitorul capiti un sentiment
de asemenea, cum ar putea fi realjzatA o eventual; cuantificare a rezultatelor pozitiv de demnitate, ocupindu-se in mod strnatos de sine, gi ctr are o
obtinute. imagine de sine veridici reprezintl atat semne de restabilire, cat ii
scopul tratamentului;
Coeziuneo de sire face referire la mdsura in care suPravietuitorii igi
O perspectivi ecologicS: lucr5rile echipei lui Harvey treiesc gandurile, sentimentele gi acliunile drept integrate sau frag-
mentate. Restabilirea este evidenti atunci cAnd un pacient foarte diso-
Potrivit lui \{ary Harvey (1996), impactul traumei esie foarte individualizat. ciat inainte dobande$te inteleBerea strate8iilor adaptative disociative
Diferentele individuale in restabilirea dupe treum; :i rezilienti se e\primI complexe care urmeazi expunerii la violenti gi aiunge si le controleze.
prin intermediul a opt domenii interrelationate. pentru aceste domenii, Restabililea mai este evidente gi atunci cAnd un suPravietuitor a cdrui
Harvey descrie urmAtoarele criterii de restabiiire: vial,i, odinioari organizati in jurul secretului li a compartimentarii, ia
o formi unitarA, integratai
- in ceea ce prive$te corlrolt i arlfi1!it ilor, iestabilirea apare in momentul Ata$nentul sigl/l. se refera la abilitatea unui supravietuitor de a dezvolta
in care supraviefuitorul traumei este cat:bil si aleagi daci si-si amin- sentimente de incredere Ei de siguranltr in relatiile cu ceilalti gi leSSturi
teasc; sau nu experientele care alteda:: se su!:r;geau unei evaluiri durabile cu aceste persoane. Restabilirea dupi trauma generati de
semnificative gi/sau intrau in conFtiin!a :are s; f: iost in\.itate; violenta interpersonali se exprimi prin prezenta unei capacititi noi sau

SERBAN IONESCU 5I COLETI ]OURDAN-IONESCU Tratat de rezilienltr asistati t EvalLrare: rezilienlei


II
112 reinnoite de folmare a atagamentului sigur, ca pdn abilitatea supra_
fi Pomind de la c ticile referitoare la instlumentele existente, Harvey, Liang,
vietuitorului de a netociagi de a_gi asigura propria siguranti in context Harney, Koenen, Tummala-Narra gi Lebowitz (2003) au elaborat o Scali multi-
relaIional; dinensionnld de eualuare a reslobilirii Fi o rezilientei dupi o lraumi (Multidinensio-
- Criteriul ,,0 aoea sets,,se referA la procesul prin care supravietuitorul nal Trouma Reco.tery and Resiliency Scale sau MTRR), care este un chestionar cu
lupt; pentru a intelege 9i,,a metaboliza,, impactul
,i mogtenirea unui 135 de itemi evaluati de un observator pe o scalS de tip Like . I
trecut traumatizant. Restabilirea nu consti in indulcirea sau lisarea in plus, Harvey et al. (2003) au elaborat un interviu de cercetare clinice
de
o parte a trecutului, ci, mai degrabi, in ciutarea sustinuta- a inteleEerii, semistructurat (Multimensio 0l Traumn Recooet! and Resilietcy Intentiew sau
a sperantei, a optimismului in relatia cu propria persoani, cu MTRR-4, care poate fi utilizat singur sau ca instrument adilional al MTRR.
ceilalfi ;i I
cu lumea. Poate fi utilizat pentru a evalua impactul traumatismului, ca ii restabilirea qi
rezilienta ulterioare unui traumatism. Informatia culeastr face referire la cele
Harvey subliniazi faptul cI fiecare dintre aceste criterii reprezinti, de opt domenii descrise de Harvey. Clinicianul soliciti respondentului si vor-
fapt, un sector specific al functionerii psihologice. in func(ie de.es,,rsele beascl relativ liber, povestind despre istoria traumei sale, dar fird a se limita I
interne ii externe de care dispune individul, de condi{iile ecologice ale la aceasta. I se cere si-gi descrie familia, relatiile sale actuale familiale gi so-
expu_
nerii la traumi gi de evolufia lor pe parcursul perioadei posttraumatice, ciale liviata profesionald. Respondentul este incurajat s5-qi descrie simptomele
fiecare dintre aceste domenii poate fi sau nu afectat. Harvey deosebegte posttraumatice gi capacitatea de a gestiona aceste simptome, precum qi
conceptul de rezilienfi de acela de restabilire. putem vorbi despre gandurile Ei sentimentele care il privesc fi care-i privesc pe ceilalli. De aseme-
rezilien!i
atunci cand un domeniu rimine neschimbat de traume, iar individul nea, clinicianul intreabA respondentul ce anume l-a ajutat sA facA fate fi sii se
afectat
este capabil sA-gi mobilizeze fortele intr_un domeniu, pentru schimbe de-a lungul timpului gi care sunt sentimentele sale legate de viitor.
a stabiliza.un
altul. Restabilirea este vizibili de fiecare dati c6nd, indiierent de domeniu, in lucrarea lor din 2003, Harvey ef nl. oferi doui exemple de itemi pentru I
se
obtine transformarea unui rezultat negativ (sau a unei evolutii negative) fieca're din cele opt domenii prezentate mai sus. Aceste exemple contin mani-
spre
un rezultat dorit. Contextul ecologic permite, de asemenea, o definitie cu
multiple fatete a restabilirii dupi traumi.
Pornhd de la analiza modalititilor de evaluare a efectelor traumei, Harvey
festiri clinice ale traumei Si indicatori ai restabilirii sau ai rezilientei.

Domettiul l
Ir
constate o serie de insuficienge ale instrumentelor existente: acestea - ,,Ginduri, amintiri sau imagini indezirabile pdtrund in conqtiinfi,,
se foca_
lizeazd asupra unui singur domeniu al luncfionirii psihologice, (itemul 45).
asupra I
consecinielor simptomatice ale traumei, evalueazd rezii!enta si restabilirea -,,Este capabil si funcfioneze intr-o manieri adaptatA dupi ce ti-a
indirect (adici prin absenla sau djminuarea simptomelor). Absenla instru_ amintit evenimente dureroase, inclusiv traumatizante" (itemul 56).
mentelor capabile de o evaluare multidimensionali este cu precidere
pe parcursul evalulrii rezultatelor unei terapii.
evidenti Doneniul 2 I
DupA cum remarci Harvey, trauma are o diversitate de efecte
care nu se
-,,Amintindu-gi evenimente dureroase (inclusiv traumatizanfe\, ealel
poate retrii sentimentele avute in acel moment" (itemul 9).
exprimi toate pdn simptome. Diferentele intre supravietuitorul care recu_
,,a
perat" qi supravietuitorul ,,asimptomatic,, pot fi profunde. O adultl, supravie, -,,Poate reflecta la evenimentele dureroase (inclusiv traumatizante),
manifestAnd sentimente diverse si adecvate" (itemul 100).
fuitoare a abuzului sexual pe parcursul copildriei, poate, de exemplu, si evite
simptomele de anxietate evitand relafiile intime. Cu un ir)s trument
autoadmi_ Domeriul 3
nistrat destinat evaluirii simptomatolotiei, ea poate pirea asimptomatice
,,Tinde si fie paralizat din punct de vedere emofional" (itemul24).
dar, de fapt, rezultatul seu este foarte diferit de al cuiva care,,a dep;git,,
,,Tinde sd mentin; o viziune realisti asupra situafiilor, chiar $i atunci
trauma 9i este capabil si oblini plicere in relatii apropiate cu ceilalti.
cand emotiile sunt puternice" (itemul 99).

SERBAN iONESCU 5t TOLETTE IOURDAN,TONESCU


Tratat de rezilienli asistatS. Evaluarea rezjlientei
Domeniul 4 MIRR a fost tradus in spanioli qi a fost utilizat, in cadrul cercetarii
- ,,Este ugor de inspeimantat" (itemul l0). doctorale a lui Radan (2000), pe o PoPulatie de femei central-amedcane ce
- ,,Practici ii utilizeaz; elicient una sau mai multe tehnici de gestionare prezentau traume de rizboi. O echiPi din Santiago de Chile (Haz et a1.,20O3)
a stresului (de exemplu, relaxarea, meditatia),, (itemul 112). a utilizat o adaptare a MTRR asupra unui grup de 40 de mame abuzatoare cu
un istoric de abuz fizic qi asupra unui SruP de mame neabuzatoare. Intre cele
Donrc iuls doul grupuri existau diferente, Potrivit datelor colectate Pentru lase din cele
- ,,Simteci merite sA fie ingri,it gi oclotit de ceilalti,, (itemut 33) opt domenii desc se de Harvey.
- ,,Are pulsiuni automutilante precum aceea de a se ttria, de a se arde (fie
c; trece sau nu la act)" (itemul4l).
Evaluarea formelor specifice de rezilienfl
Domeni 6
*,,Triiegte sttrri disociative (de exemplu, are senzatia ci iti pr16seite Rezilienta familiali
corpul sau ci propriile sentimentele nu ii aparfin),, (itemul 491. Acest tip de rezilienttr este definit in numeroase feluri. Conform lui Mccubbin
- ,,Sesimte o persoane intreage, ale ctrrei actiuni emotii se completeaz; gi McCubbin (1988), rezilienfa familialtr face referire la caracteristicile fami-
$i
reciproc intr-o manieri coerenti,, (itemul 79). liilor care le permit acestora sd re^ziste ruPturilor Senerate de schimbare li sA
se adapteze situaliilor de crizd. IncercAnd se integreze cunogtinlele despre
Donteuiul T
rezilienfa individuali gi familialS, Hau'ley 9i De Haan (1996) considerd c;
- ,,Este capabil si initieze gi sI mentin; retatii sigure gi reciproc satis- notiunea de rezilienli familiali descrie traseul unei familii care se adaPteaza
fdctrtoare, cu partenei apropiati,, (itemul 26). gi protreseaz, pe mtrsurd ce face fata stresului gi continuA sA o facd, intr-o
- .Are o sensibilitate aparte pentru (sau este preocupat fle) problemele manieri proprie pi care depinde de context, de factorii de dezvoltare aflafi in
de putere $i control in cadrul relafiilor,, (itemul 127). joc, de modalitatea in care interactioneazi factorii de risc li de Protectie $i de
conceptia desple viati pe care o imPtrrtigesc membrii familiei'
Domeniul 8
Din perspectiva deschisS de reziliente, evaluarea se focalizeazi cu pre-
- ,,iii atribuie fArI motiv responsabilitatea pentru experienlele dureroase cidere asupra capacitailor, fortelor gi resurselor familiei lnterviurile clinice
sau traumatizante ale trecutului,, (itemul 20).
sunt esentiale pentru a dePista problemele familiale gi modalitatea in care
- ,,Este capabil si se simtd in mod real increzitor Fi optimist in'ceea ce sunt trlite. Interviul trebuie condus astfel incat si fie descoperite qi
privegte viitorul" (itemul 50). ^explorate
fortele, interesele gi strategiile de coping specifice fiecirei familii. In acelaSi
timp, au fost create numeroase instrumente. Printre acestea, mentionlm:
Cotarea rezultatelor MTRR gi MTI?R,I permite elaborarea unor profile
multidimensionale ale supravietuitorilor in diferite momente ulterioare
traumei li in diferite etape ale restabilirii, precum gi evaluarea stirii pre qi - Scala resurselor familiole (Dunst li Leet, 1987);
Scala de abilitare (,,emporverment") faniliali (Koren, DeChillo gi Frisen,
posttratament. -
I 1992);
- O serie de patru cercetAri prezentate in articolul publicat in 2003 a permis,
inHarvey et al., examinarea proprietetilor psihometrice ale MTRR. Rezultatele - Scalo de sus!inere f|ntiliali (Dnnst,Jenkins Ei Trivette, 1984).
obtinute indice o fjdelitate bund interevaluatoi atat pentru populatia clinic;,
Modelul Rezilienta ajusterii gi adaptiriir familiale la stres a stimulat ela-
I cat si pentru populatia supuse cercetdrii. Consistenta interni a fost buni, iar
borarea a 36 de instrumente de evaluare a familiei gi, totodatE, a beneficiat de
instrumentul a permis diferentierea semnificative a pacienlilor pe care clini_
cienii ii incadrau in stadii diferite ale restabilirii. : Diferenla dintre aiusiare $i adaptare este Prezentati in nota 1 cle la Pagina 270 (caPitolul Vll).

I
SERBAN IONESCU 5I COLETTE ]OURDAN.IONESCU Tratat de rezilien!5 asittali r Evaluare; rezilienlei

I
l-
t16 crearea acestora/ dezvoltAndu_se. printre ele tigurcaza
ApGAR-ult fimitial al 9i qcoali. Primele doui aspecte sunt grupate de Cefai sub numele de com-
lui Smilkstein, FACES, al lui Otson, portner qi'Bell p; I
tnarrul rtArii"a, tin, o petentA socioemotionalS, care inseamni a lti sA comunici eficient, a prezenta
menbrilor fomiliei al lui Mccubbin gi patterson.
in rr..ur"u lui Mccubbio atitudini gi comportamente plosociale, a qti sd rezolvi eficient problemele gi a
Thompson $i Mccubbin ('1996), sunt prezentate
ts lnst.rm.;i" m"nit" s; fi autonom. Aspectul numit .,angaiamentul elevului" face referire la faptul c5
evalueze: (a) factorii de risc sau ansamblul lor (patru
inst.,lrn"r,,"y, 1iy fu.,or,i elevul are atitudini pozitive fat; de profesorul (profesorii) sdi gi de gcoala pe I
deprotectie3 ($apte instrumente) (c) factorii de
Qi restabir ir", 1of, inr,^-"n,"1. care o frecventeazi, ci este motivat pentru a studia ti a reuFi, ce ii face plAcere
si meargE la ore gi cA igi iubeqte gcoala. Drept exemple, vom prezenta cate un
Rezilienqa tcolarE item reprezentativ pentru fiecare aspect luat in considerare de Cefai in
evaluarea rezilientei qcolare:
l
Pentru Wang, Haertal 9i Walberg (1994), aceasti
-. formi specifici de iezi- a) ,,ii place se-i aiute pe ceilalti elevi (la activitetile din clas5, dacd sunt
lienti reprezinte probabilitatea ridicati de a reuli la gcoaf:
9i i" f. Ur" intristali ori s-au lovit)";
.u.u ."rrlte"'ir." I
sfarpit alte proiecte, in ciuda adversitilii mediurui
ai., ia.ucte- b) ,;Trece cu bine peste situatiile gi dificulti le care survin zi de zi in clasi";
risticile, condiliire qi experienfere precoce. Un elev
poate fi considerat rezilient c) ,,Participi activ la via[a clasei".
dactr pdstreaz; niveluri ridicate de motivatie
pu"o" , ."rqili a""a
rezultate gcolare bune, in ciuda faptului ce, din "r"
cauza e.,e.rim"nt"lor Cei gapte itemi sunt cotali pe o scali Likert cu patru trepte, mergand de la I
ditiilor cu caracter stresant, este in pericol sa obtini "i "o.,-
rezultate - ,"ri;;;;;;; ,,adeverat in cea mai mare parte a timpului" (A) la ,,rareciri adevirat" (D).
si, in cele din urma, sA abandoneze gcoala (Alva, 1991). ' .--^
Instrumentul creat de Cefai a fost completat de 47 de cadre didactice de la
. Pentru a evalua rezilienla gcolari, Martin 9i Marsh (2006) au formulat sase
itemi care se referl la capacitifile elevilor de a f"." Fase qcoli primare, care l-au utilizat pentlu a evalua 995 de elevi. Rezultatele I
fuia i#_rn *; il;;; obtinute arati ci acest procedeu permite descoperirea grupurilor-clase rezi-
egecurilor, incercirilor, adl.ersitStii
9i presiunii in.cadrul ;tolar. Cu titlu de liente pomind de la evaludri individuale.
exemplu, reproducem doi dintre acegti itemi:
I
-,,Cred ci md descurc bine cu presiunea generat; de activitatea
gcolar;,, Rezilienla in raport cu derularea carierei
(itemul 4);
Aceasti formi specifica de rezilienfd s-a impus ca urmare a evoluliilor
- ,,increderea mea in mine nu este afectat; de o nota slab,i,,
(itemul 5.1.
pietei muncii, schimbirilor referitoare 1a siguranta muncii, numeroaselo! I

Cefai (2004) propune o alte modalitate de schimb5 organizationale. Waterman, Waterman 9i Collard (1994) descriu
ev-aluare a rezilienlei gcolare,
realizati, de data aceasta, de persona-tul didacric. in lucritorii rezilien!i in ceea ce priveEte cariera ca pe nigte indivizi care sunt
acest s.";, a;f;i p."pr""
gata se se transJorme pentru a urma ritmul schimbirilor. London (1983) preci I
utilizarea unui instrument format din itemi.u." jir"""rla
Sapte r" rr_;_
toarelor trei aspecte, ce se considerd ci acoperi zeazA ci in cazul lucretorilor rezilienti in ceea ce privegte evolutia carierei este
in intregim" ,"rr,,urr1"i probabll si-qi asume riscuri gi si reugeasci in situatii care pot evolua in funclie
in situalia tcolar;: (a) comportamentul prosocial qi
,firri.t,"l_fri
[j""rt"r,o-i" el de capacitatea lor de a avea initiative gi de a adopta comportamente adaptate.
rezolvarea de probleme; (c) angajamentul elevului I
fale a" p..r"." DupA acelagi autot persoanele reziliente in privinta carierei rezist; mai mult
"Jririlii"
I :lfl lisque r.,ye de ra .uvLnrere.4dnl,a, l,ln. tarttnt\tp. c,,,!h.
An, ctnn. Rt\o118
la perturba{ii, chiar daci mediul este mai putin propice gi sunt capabile si
\,\< \uu: r@ tv o)n tttt:tr Ll.nhtatioq Stot.st.
' rn a(easra caregorie s R5sesc maj are< Ldr.dioltur
. A1; t. fac; fate situatiilor de muncA dificile. Aceste persoane se adapteazl mai ufor
dcrcb st.l. krtiliard ar Iu i l\t(cubbin,
, a Thr,mpen ir L,d.\ti snfinbrit,,t,r tiolc at lui McCubbrn sil}lom;; -**" \ rccu bbin schimbirilor ce survin in cariera lor. I
i nnrre m(rrumenrpre aceslei ,esr.-p;ri riqureaTa
r hompson ti EI\cr.
ttdinann.tk dttnpin jn,,i/rrh al tui McCubr"ur, Pornind de la lucrarea lui Waterman rt al. (1994), unde sunt examinate opt
calitAti asociate rezilienlei in domeniul muncii - flexibilitate, creativitate,
I

I
SERBAN IONESCU COIETTE ]OURDAN.IONESCU
Tratat de rerlienli asistatS. Ev. uarea rezilienlei
'I

I
I

l" autonomie, ambitie, dorint5 de a invAta lucruri noi, capacitate de a cdnstrui


noi prDiecte de carieri, incredere.in sine gi capacitate de a se mentine la curent
cu nouttrtile dintr-un domeniu
-, Goryan, Craft Si Zimmermann (2000) au
elaborat o scale de evaluare a acestui tip de rezilienli. Este de remarcat totu$i
Evaluarea conceptelor inrudite
Ointoarcere la origini: evaluarea capacitilii de recuperare
1I9

ci Gorran et 41. nu mentioneazi in articolul lor lista de itemi care compun Scala scurti de rezilientd sau BRS' a fost concePutd de autorii sdi (Smith,
scala p'e care au creat-o. Dalen, Wiggins, Tooley, CtuistoPher 9i Bemard, 2008) Pentru a evalua rezi-
lienta pomind de la sensul ,,cel mai elementar" al acestui concept, acela de
recuperare (lo borl,rce back) 9i de revenire duPA Perioada de stres'
Rezilienla in fafa su icidu lui BRS este formati din gase itemi, iumitate fiind formulati pozitiv li cealaltA
jumitate negativ. Urmitoarele doue exemPle ilustreazA acest mod de formulare:
In elaborarea lnttentarului de rczilienli in fnlo suicidului (SRI-25), Osman,
Gutierrez, Muehlenkamp, Dix-Richardson, Barrios gi Kopper (2004) au
finut ,,Tind s5-mi levin duPi Perioadele dificile" (itemul 1);
cont de factorii interni de protectie, de factorii externi de protectie
lide -
,,imi este dificil sA ma refac atunci cAnd am vreun necaz" (itemul 4)'
stabiliratea emotionali. -
) Factorii intemi cuprind credintele sau sentimentele pozitive fatA de sine
fat; satisfactia oferite de viati.
de
$i
Toti itemii BRS fac referire la evenimente negative: Perioade de timP
Ite;rul 13 - ,,Sunt mAndru de multe lucruri bune care mI privesc,, _ con- dificile, evenimente stresante, dezamlgiri. Subiec!ii evaluali trebuie sI indice
stituie .oncretizarea acestei categorii de factori. gradul in care sunt de acord cu cele gase enunluri ale acestui instrument, Pe o
Faitorii externi se refertr la capacitatea individului de a ciuta resurse ext- scali cu cinci trePte.
rioale (rude apropiate sau p!ieteni) care-l pot ajuta atunci cand intampini Scala BRS a fost administratd unui numir d Patru eqantioane: douA
difiorl:eli sau are ginduri suicidare. formate din studenti (128 Si, lespectiv, 6'1); un altut format din Pacienti car-
As:iel, itemul 3 stipuleaze cA ,,Apropiatii ar gtrsi timp sA mi asculte, daci diaci aflafi in convalescen!5 (113) 9i un al Patrulea format din femei (20 avind
ag lorbi serios ce intentionez sd-mi pun captrt zilelor,,. diatnosticul de fibromialgie 9i 30 rePrezentand un subgrup de control)'
Factorul stabilitate emotionalA se concretizeaze in itemi cari reflecti Subiectii au avut de comPletat, Pe lange BRS, doua alte instrumente de e!'a-
credin:ele desple capacitatea persoanei de a-$i contlola gAndurile suicidare luare a rezilienfei: Scola Connor-Dattidsorr (CD-RISC) 1i Scald de reziliettti a
atunci cand este confruntate cu evenimente perturbatoare din punct de vedere Errlrri a lui Block. in Plus, cu diferente de la un e$antion la altul, au fost admi-
emotiLr:1a1. nistrate instrumente menite sA evalueze anumite caracteristici personale ale
As:iel, textul itemului l8 este:,,Dactr sunt singur(i) Fi iz;lat(I) de ceilalti, subieclilor (optimism/pesimism, alexitimie, Personalitate D etc'), strate8iile
imi p!.: controla gAndurile suicidare lor de adaptare, relafiile lor sociale (suslinere socialS 9i interactiuni sociale
Cei:5 de itemi ai inventarului se repartizeazi astfel: noutr pentru subscala negative), starea lor de sendtate (anxietate, depresie, simtome fizice, stres
factoii interni, opt itemi pentru subscala factori externi gi opt itemi pentru perceput etc.).
subscala stabilitate emotionali. Itemii sunt cotati de la 1 (,,dezacoid total,,) la Rezultatele oblinute arati ci BRS are o buni consistente interni (mergAnd
6 (,,ac,:l total'). de la 0,80 la 0,91) 9i o buni fidelitate test-retest (0,69 la o luni 9i 0,62 la trei
luni). Analiza factoriali indici faPtul c; un singur factor explici 55 PanI Ia
67% din varian[d.
Scorurile BRS au corelatii Pozitive cu alte instrumente de misurare a rezi-
lientei, cu optimismul, scoput viefii, afectul Pozitiv (in trei dintre eFantioanele
) Bri4 Resilin.e ktie.

5ERE1,i iONESa" 5t COLETTE IOURDAN-tON ESCU Tratat de.ezilienla atistatt r Evaluarea rezilinlei
l.
studiate) qi cu numdrul de zile de exercifiu fiziclsipttrm6ni in egdntionul Printre itemii care f.ormeaza EDRS se numiri: ,,Afi invifat si fiti deschis gi
120 121
pacienlilor cardiaci aflafi in cgnvalescenfi. se observi corelafii negative cu si comunicafi mai sincer cu ceilalfi"; ,,Ali invtrfat str avefi mai multi incredere
pesimismul gi alexitimia, interacfiunile sociale negative, comportamentul in propria persoand". Rispunsurile sunt notate pe o scali mergAnd de la
delisitor, negarea gi autoculpabilizarea, stresul perceput, anxieiatea, depre- 0 (,,absolut deloc") la 2 (,,in mare misuri").
sia, afectul negativ gi simptomele fizice, oboseala (in eqantioanele de pacienfi EDRS existl in alte doutr variante: (a) o versiune mai scurti, formati din
cardiaci gi de femei) gi durerea (in egantioanele de femei). pornind de Ia acesie 15 itemi, cei mai saturafi in factorul scos in evidenfi de analiza efectuati
rezultate, smith ef al. (2009) conchid c6 BRS poate avea un loc aparte in (Cohen, Hettler gi Pane, 1998); (b) o varianti in care itemii gi formatul ris-
cercetarea medicali intrucat, in cazul persoanelor deja bolnave, evaluarea . punsuril6r au fost revizuifi astfel incAt si permitd gi raportarea schimbirilor
capacitifii de recuperare gi de restabilire poate fi mai importanti decit negative (Armeli, Gunthert qi Cohen,2001).
evaluarea abilitetii de rezistenfi in fala bolii.

- lnaentarul de ilezooltare posttraumaticd (IDPT) a fost creat de Tedeschi gi


Calhoun (1996) gi este format din 21 de itemi. Instrument autoadminis-
Dezvolta rea posttra u matica trat, el permite evaluarea, pe o scali de la 0 la 6, a percepfiei pe care o "a

au subiecfii asupra schimbirilor pozitive consecutive experienlelor trauma-


Dezvoltarea posttraumatici poate fi evaluati cu metode calitative si cu
metode cantitative. in prima categorie intri, mai int6i, interviurile cu i1t.uua.i
deschise referitoare la ceea ce s-a schimbat in viata subiecfilor in urma traumei
tice. Printre aceste schimbiri figureazi enunfuri Precum: ,,aprecierea
fiecdrei zile"; ,,prioritifile mele in viafi" sau ,,a mi sim[i autonom".
l*
sau la beneficiile gi schimbirile pozitive percepute de respondenfi. Maniera
de a adresa intrebirile O analizi a componentelor principale a permis evidenfierea a cinci sub-
pozitiae trdite
- punand accentul pe schimbiri iau pe schimbirile posibilitili", ,,a fi in relalie cu ceilalli", ,,puncte forte personale",
- influenleazi rezultatele. scale: ,,noi
Interesandu-se de beneficiile percepute in urma unei traume gi admi- ,,apreciere'a viefii" gi ,,schimbare in plan spiritual". Caracteristicile psiho-
nistrAnd, in acelagi timp, o metodi cantitativi (Inrentarul deanltdrii post- metrice ale IDPT sunt bune. Coeficientul alfa al eqantionului normativ a fost
traumatice), sears, stanton gi Danoff-Burg (2003) constati cE nu existi
nicio de 0,90, iar intercorelafiile in interiorul scalei variazi de la 0,62 la 0,83. Daci
corelafie intre gisirea de beneficii gi scorul obtinut la Inaentnrul de dezaoltare pentru scorul total fidelitatea test-retest evaluati la un interval de doui luni
posttrauntaticd. Acest rezultat duce autorii citafi la concluzia ci
gisirea de este acceptable (0,71), ea este destul de slabi pentru anumite subscale,
beneficii (conceputi ca o misuri a procesului care conduce la aplpiEia dez- precum aceea care vizeazl forfele personale (0,37).
voltirii) gi dezvoltarea ca atare sunt concepte diferite.
Evaluarea calitativd poate fi realizati, de asemenea, cer6ndu-i persoanei Scala orientatd cdtre identificarea beneficiilor (EDB) este un chestionar cu
si -
redacteze o disertafie pe tema diverselor evenimente de viati pe ca." 17 itemi (Antoni, Lehman, Klibourn, Boyers, Culver, Alfieri et nI.,200'l;
l"-,
trdit, utilizand tehnica istoriei de via[i sau focus grupurile. Metodele calitative Tomich gi Helgersory 2004), elaborat pentru a evalua cregterea personali
au avantajul de a identifica toate sectoarele unde se poate manifesta dez_ la femeile cu cancer de sAn gi folosit, ulterior, in cazul bdrba{ilor 9i
voltarea posttraumatici, gi nu numai pe acelea avute in vedere de scalele
sau
femeilor HlV-pozitivi. Itemii sunt nota[i pe o scali cu cinci trepte
inventarele de dezvoltare. (mergAnd de la ,,pu!in" la ,,absolut"). Tofi fac referire la prezenfa can-
in ceea ce priveqte evaluarea cantitativd, au fost elaborate trei instrumente: cerului (,,Faptul de a avea un cancer...") 9i urmiresc beneficiile per-
sonale care ar putea decurge din aceasti situa!ie: responsabilizarea
- Primul este scaln de dezrsoltnre relatiud la stres (EDRS), conceputi de park, ' persoanei, creqterea capacitifii sale de a accePta lucrurile etc.
Cohen 9i Murch (1996). Aceasta e formatd din 50 de itemi care se referi
la schimbirile ce pot interveni in privinfa resurselor personale, rela!iilor
Evaluarea cantitativd faciliteazi cercetirile pe scari largd efectuate asupra
sociale, filosofiei de viati qi strategiilor de adaptare.
unor populalii diferite care au suferit traume qi permite inlelegerea mai bund

SERBAN IONESCU 5r COLETTE


JOURDAN-tONESCU Tratat de rezilienll asistattr r Evaluarea rezilienlei
I

a dezvolttrrii posttraumatice. Cele trei instrumente prezentate au totuii mai Urmatoarea etapA a constat in crearea a dou; noi instrumente: AHSI, cu
I multe limite (Park $i Lechner, 2006): 20 de itemi (vezi McNeil, Kozma, Stones qi Hannah, 1986) 9i RHS', confinind
35 de itemi (vezi Hull, Van Treuren gi Vimelli, 1987), reprezentend a doua
- niciunul dintre instrumente nu a fost \.alidat pe mai mult de o populatie teneratie de instrumente de evaluare a robustetii. Aceste douA scale sunt
I
(EDRS 9i IDPT au fost validate pe elevii de liceu nord_americani,
iar formate din itemi provenind din UHS qi permit calcularea unui scor al
EDB pe pacientele cu cancer de sin); robustetii. RHS permite, de asemenea, calcularea unor scoruri separate ale
- efectele pozitive nu pot fi decat acelea incluse in itemii instrumentelor controlului, antaiamentului li infrunterii provocS!ilor.
resPective; Aceabte etapi a fost urmatd de aceea a elabordrii insttumentelor din cea
I cu exceplia variantei revizuite a fDRS, efectele negative nu sunt de-a treia Seneratie, cu precidere a Pelsofial Views Suruey sau PyS (Hardiness
-
et aluate; Institute, 1985), format din 50 de itemi. Problemele, in special metodologice,
ingiruirea efectelorpozitive care fac obiectulitem ilor acestor instrumente provocate de PyS au dus in anii 1990 la elaborarea a doui noi variante, PVS-II
- pi PVS-lll (vezi Maddi, Harvey, Khoshaba, Lu, Persico qi Brow, 2006)3. Aceste
I poate provoca printre subiecfi o tendinfa de a crede cA trebuie neapirat
str spuntr ceva pozitiv; doui variante cuprind exclusiv itemi special formulati pentru evaluarea
unii itemi pot fi dificil de infeles; robustelii. Ele sunt constituite dintr-un numir egal de itemi formulali pozitiv
-
atunci cand alegerea respondentului se indreapta spre absenta schim_ Fi negativ, pentru cele trei componente ale robustetii. Numirul itemilor nu
l - este egal: 50 pentru PyS-II Si 30 pentru PyS-IIl.
birii, este dificil
- din cauza manierei in care sunt concepute for-
mularele acestor instrumente Pentru a scurta timful de aplicare a PVS, a fost creati o noud lariant6,
- de a deosebi intre existen;a acestei
schimbiri anterior diagnosticului de cancer fi lipsa oricirei schimbiri Py5-III-R, care contine 18 dintre cei mai fideli gi mai valizi itemi ai versiunilor
in pri\ inla respecti\';. precedente (Maddi el al., 2006). in PVS-\ , angajamentul, controlul 9i
infruntarea provocerilor sunt mAsurate, fiecare, prin trei itemi formula{i in
manieri pozitivtr 9i trei in manieri negativ5. Mai multe exemple de itemi vor
permite inteleterea manierei in care este realizate aceastl a treia variantS.
Robustefea
Prima incercare de evaluare a robustetii apirea in Iucrtrrile Suzannei
. Pentru componeita ongojameltti
Ouellette-Kobasa (Kobasa, 1979, 1962; Kobasa, Maddi gi Courington, 1981; ,,MI trezesc adesea cu tendinta arzetoare de a relua lucrurile de unde s-au
oprit."
Kobasa, Maddi gi Kahn, 1982; Maddi 5i Kobasa, 1984.) Instrumentlul originar
cuprindea 19 scale diferite. Din cauza irelevantei a 13 dintre ele, au fostpistrate, ,,imi este dificil si-mi imaginez o persoana entuziasmatl de munci."
la inceput, gase scale: (a) scalele de instriinare fati de sine fa1tr de munci
9i
. Penku componenta controll
(utilizate pentru a misura componenta angajament a robustetii); (b) scala ,,Atunci cand fac proiecte, sunt sigur ce le voi realiza."
locului controlului gi scala neputintei (utilizate pentru a evalua dimensiunea ,,Majoritatea lucrurilor care se intample in viatE trebuie si se intimple."
control) 9i (c) scala de structure cotnitivtr 5i scala de sigulanti. (pentru a
misura dimensiunea provocare), in cele din urmi, scala de strutturi cognitivi
. Pentru componentaiflfruntnrea protocdrilor.
fiind eliminati (Kobasa et al.,1982), er.aluarea robustetii s_a ficut cu cele cinci ,,Schimbirile rutinei mi determina str invtrt."
scale rEmase. Rezultatul acestei evolutii a fost un chestionar cu 71 de itemi, ,,Nu sunt pretetit si gestionez problemele nealteptate ale vietii."
cunoscut sub numele de UHSr. Acest instrument este considerat a fi instru_
I Abidgcd Hadiess Scale.
mentul de primi generatie pentru evaluarea robustetii (Funk, 1992). 1 Rmised Hardilless Scale.
I in ciuda acestei evoluln, varianta oriAinale a PyS a fosl utilizat, in 2005, intr-o cerceiare asupra
i U .,a::t*.d Hardi?ss S.nlz. manaSerilor iraninj, intreprinse de Ghorbani Si watson.

SERBAN IONESCU 5l COTEITEIOURDAN-IONE5CU Tratat de reEilienlS asistatl r Evaluarea rezilienlei


I
,

124 PVS-lll - ale cirui fidelitate gi validitate sunt considerate adecvate


- . Pentru c d4 sexs: 12s
este utilizat ca instrument de evaluare a robustetii in trei studii realizate de ,,Traversarea unor situalii dificile m-a ajutat se-mi recunosc adevrratii I
Maddi et al. (2006). Cafva ani mai tarziu, Maddi, Harvey, Khoshaba, Fazel gi prieteni" (itemul 7).
Resurreccion (2009) il administreazi unui numlr de 11 popularii de studenti,
in total 2 752 de persoane. Coeficientul alfa calculat cu aceastd ocazie este de Studiul vatidirii LGHS asupra a 220 de pdrinli indoliafi care pierduserS, cu I
0,74. Scorurile la cele trei componente ale robustetii au corelatii pozitive doue luni inainte, un foetus/nou-nascut, Precum Si o retestare la un interval
ridicate cu scorul total al robustefii: 0,82 pentru angajament, 0,74 penttu de pase luni (asupra a L92 dintre subiectii carora le fusese administrate initial
control gi 0, 76 pentru infruntarea provocirilor. LGHS) arctd ce acest instrument este valid, fidel gi sensibil la variafiile
Bartone a elaborat o Scald a predispozitiei pe tru rcziliel1ld, delcrisi qi ea ca o nivelului de robuste[e. t
scal; de evaluare a robustelii de generatia a treia. Versiunea originali a aces- Smith 9i Gray (2009) au elaborat un instrument de evaluare raPidA destinat
tui instrument (Bartone, Ursano, Wright gi Ingraham, 1989) are 45 de itemi. mAsurtrrii robustetii personalein cadrul populaIiilor de lesbiene, homosexuali.
O varianti ulterioari (Bartone, 1991) este formati din 30 de itemi Si, in 200-Z bisexuali gi transsexuali urmirind, cu Precidere, c /ofrl acestor Persoane de I
Bartone propune o variante scurtatS, formati din 15 itemi (DRS-1Si). Aceast5 a inlrunta mesajele sociale negative referitoare la identitatea sexualS sau de
ultimi variant; are o buni consistenti interna (coeficient alfa de 0,82) qi o ten. Acest instrument, Pe care Smith 9i Gray il numesc Sc/?lo curniul i de n
buni validitate de criteriu. Fidelitatea test-retest la un interval de trei sdp- infrulta proaocirile, este format din 18 itemi. Dou; exemPle Pot ilustra
tdmAni este de 0,78 (Bartone,2007). I
compozitia acestei scale:
Alte doui scale de robustete au fost create pentru evalu;rile in situatii
particulare2. Prima este Scala de rcbustele a lui Lang-Goulef sau IGHS, 1l-ar|g, ,,Am curajul de a lua Partea drePt5tii" (itemul 10);
- dificile mi PregAtegte Pentru infruntarea
Goulet gi Amqel, 2003). fGHS a fost conceputA pentru evaluarea robuste;ii
-,,Traversa!ea perioadelor I
pArintilor indoliati in urma decesului unui foetus/nou-ndscut. Aceasta scalA provocdrilor viitoare" (itemul 13).
este formati din 45 de itemi, care reprezinti afirmalii fafi de care subieclii
evaluati trebuie s5-9i exprime acordul/dezacordul pe o scali cu cinci trepte. Coeficientul alfa al acestei scale este de 0,86, iar validitatea de construct I
Itemii LGHS evalueazi trei dimensiuni ale robustetii numite, aici, sen- este buni. Analiza factoriali scoate in evidenle un singur factor, acela cale
timent de control in raport cu evenimentele 5i cu incercirile viefii, o odentare definegte ,,curajut de a infrunta Provocerile" ca Pe o noui maniera de a con-
activi (corespunz;toare angaiamentului, aqa cum l-am menlionat anterior cepe robustetea Personale.
cand am prezentat PyS) Fi tendinta de a g;si/atribui un sens existenlei dupe I
un eveniment dureros. Urmetoarele exemple de itemi ilustreaze aceste trei
componente ale IGHS. Adaptarea rezilienta
. Pentru sentimenllrl de cotltroll Elaborarea unei scale de adaPtare rezilienti are drePt punct de Pornire I
,,Cred cd, atunci c6nd fac proiecte, le pot realiza" (itemul 11). modelul Laurei Polk (7997, 2000) care a identificat, in publicaliile existente,
26 de viriabile asociate rezilientei, Pe care le-a SruPat in Patru modele:
. Pelltu orien!nrcn oc!itii
I
,,DacA traversez o perioadl dificili, sunt gata se caut sprijin,, (itemul 2). - modelul dispoziliilor se referi Ia triseturi Personale Precum inteligent6,
stimd de sine, incredere ill sine sau eficacitate Personali Qi rePrezinta
i Drspo:lroxnl R.ril. r r S, o/.- 15. facto de protectie,
: N{entio m, deasem. ea,Scohdcrcb sttlt rtqritoatt ttl ii n]/,ft etaboratr de poDock (!ezi polock
- modelul relntion|l gt.upeaz| comPetentele sociale care ii permit subiec- I
$i Duf!, 1990) fi rormau, in lersiunea sa finale, din 3.r de iremi. A.easr6 scal; esre desrinat;
evaluini robustelii Ia prsoanele care se.onfrunti cu probteme de sefirare. tului si obline sustinere sociale Ei si se an8aleze in roluri sociale Ia
i La g-Golttct Hordn1ess S.ak. nivel interpersonal gi social;
I

I
SERBAN IONEsCU 5t COLETTE IOURDAN-IONESCU Tratat de rezilienli asistatl r Evaluarea rezilienlei

I
I
ll

ll."o - mod,ell:I filosoJic face referire la credintele ce faciliteazi atribuirea


sensului, definirea scopurilor gi o perspective echilibrate asupra vietii;
sale, intr-un sens similar predicfiilor, cu instrumentele care misoare resursele
personale de adaptare (optimism, eficienli personald etc.) sau cu cele care
- modelul situatioflal se refera la capacililile cognitive, straiegiile de
mdsoarA starea de bine psihologic.
rezolvare de problemg, capacitatea de actiune gi de analizi a conse_
Mentionim, de asemenea, ci Hu gi Gan (2008) au elaborat in China o scale
cinlelor acesteia in situatii in care subiectul trebuie si faci fard stresului.
de rezilientA pentru adolescenti, unde rezilienta a fost definitd ca un proces
Toate elementele acestui model corespund exact adaptirii reziliente.
de adaptare. Scala de rezilierrli petltru adolescetltii chitezi sau RSCA] are 27 de
Pentru Sinclair itemi, clasificali in funclie de urmitorii cinci factori, care explici 52,4% din
li Wallston (2004), adaptarea rezilienta se referi la tendirila varianla totale: (a) planificarea obiectivelor; (b) cSutarea aiutorului; (c) sus-
subiectului de a utiliza intr-un mod eficient capacit;lile sale de evaluare
cognitivi in contextul unei aboldiri flexibile, angaiate, creative, de rezolvate tinerea familialtr; (d) controlul afectelor;9i (e) gAndirea pozitivd. Coeficientii
activi a problemelor, in ciuda condiliilor stresante in care se afli. in plus, alfa pentru intreaga scaltr gi pentru cele cinci subscale corespondente factorilor
expe entele eficiente de adaptare amelioreazE trislturile personale precum sunt mai mari de 0,70. Corelalia cu scorul scalei elaborate de Wagnild 9i Young
increderea in sine sau optimismul, care, la 16ndul lor, intiresc voinla de a in_ este de 0,53.
cerca rezolvarea activd a altor probleme. Astfel, prezenta unei adapteri rezi_ O analizi factoriali a confirmat faptul ci factorii descri5i, in numtrr de
liente poate insemna c; subiectul are o mare varietate de trisituri personale cinci, se grupeazi astfel:
care favorizeazi rezilienta.
Pomind de la aceste considerafii, Sinclair - planificarea obiectivelor, controlul afectelor gi 96ndirea pozitive cores-
tiWallston au elaborat o Scdlli
scurli de adnptare rezilienti sau BRCST. Aceasti scali este formate din patru pund unui factor de nivel superior numit ,,fortd individuali";
itemi, formulati in functie de maniera in care este conceptualizattr adaptarea - ciutarea ajutorului Si sustinerea familialS corespund unui al doilea
rezilient;. Aceiti itemi sunt: factor de nivel superior, numit,,folttr asociattr sustinerii".

- ,,Caut activ inlocuirea pierderilor pe care le-am suferit de-a lungul


vielii"; ,,Fo(a psihicS"
- ,,Cred ci mtr pot dezvolta intr-o maniertr pozitivi infruntand situatii in 1985, James Loehr, psiholog specializat in domeniul sportului, a creat
dificite"j
termenul de,,forti psihice" @1et1tal tolLgftfless), pentru a descrie capacitatea de
- ,,Caut solutii creative pentru modificarea situatiilor dificile,,;
a mentine in mod sistematic o performanli ideali in focul competifiei.
-,,Indiferent de ceea ce mi se int6mpli, cred ci imi pot controla reactiile,,. Goldberg (1998) prezinte forfa psihici ca pe capacitatea de a renagte dupi
nenorociri gi e$ecuri repetate, iar Could, Dieffenbach gi Moffet (2002) o descriu
BRCS a fost administrate pe doui elantioane de persoane suferind de
artriti reumatismalS. in cazul primului eqantion (N = 90), care a beneficiat de in termeni de reziliente, perseverentd gi gestionare reu$itA a adversitAli.
un program de interventie cognitiv-comportamentald, BRCS a fost admi_ Loehr (1986) este autorul lttl,efltorului de petfornntlti psiltologici sau PPP,
nistrati de trei od. in cazul celui de-al doilea (N = 140), adniinistrarea nu a instrument format din 42 de itemi care se repartizeazd intr-o manieri egali
avut loc decat o singuri datE. Rezultatele scot in evidenli o consistenli internd intre cele gapte scale componente: incredere in sine, controlul energiei nega-
(coeficient alfa Cronbach) care variazi intre O,6l gi 0,71- Rezultatele tive, controlul atentiei, controlul vizualizdrii Ei imageriei, motivatie, energie
obtinu te
arat;, de asemenea, cE BRCS este sensibili la modificarea ir timp a adaptirii pozitiva, controlul atitudinii. Fiecare item este notat pe o scale Likert cu cinci
reziliente. Validitatea convergenti a BRCS a fost demonstrati de corelaliile trepte, astfel incat scorurile scalelor variazi de la 6la 30, iar scorul total, de la

\ Bn.lRc.ili.nt
1 Resili.n.e Scala lot Chi ese Adolcs.?j1ts.
Ca].,ng srnl.-
'1 Psyd$logial Pcthr tn cc lllltatorv.

SERBAN IONESCU 5I COLETTE


]OURDAN.IONESCU
Tratat de rezilienll asistati r Evaluarea rezihenlej

I
I

128 12 la 210. Cateva exemple de itemi permit o mai bune intelegere a iompo- in 2004, Middteton, Marsh, Martyin, Richards, Savis pi Perry constatd ca
ziliei PPl. rezultatele lor nu sustin structura cu gapte factori a PPI. Golby, Sheard gi van I
Wersch (2007), care au evaluat validitatea de construct a PPI at lui Loehr pe
. Pentru scala ir.redet e irr sine: 408 sportivi (dintre care 303 bdrbati 9i 105 femei), ajung la aceeaii concluzie.
,, imi pierd foarte repede increderea in mine" (itemul
'15) Acegti autori scot in evidentS o structuri factorialA cu patru factori a fortei I
,,Sunt un competitor puternic din punct de vedere psihic" (itemul 29) psihice: hotarare, incredere in sine, cotnitie pozitivi gi vizualizare, care
explicA 55,7% din vadante. Pe aceasti baztr, ei propun un nou instrument, cu
. Pentru scala cortrolul elvrgiei negatioe'. 14 itemi, Inoentarul Petformlnlei Psihologice - 1)orinnla A sau PP1-4. O analizi
I
enervez sau mi se face teami pe parcursul unei competitii"
,,Mi factoriale exploratorie ulterioari identifice un singur factor subiacent con-
(itemul9) ceptului de,,forte psihici". Pornind de la aceste rezultate, Golbv ea al. consi-
,,Chiar daci sunt probleme care md tulburi, imi pot pEstra calmul pe derFL cd PPI-A este, din Punct de vedere psihometric, un instrument mai
parcursul competitiei" (itemul 37) puternic decdt PP/. l
Ca urmare a criticilor la care a fost suPus PPI, au fost elaborate alte instru-
. Pentru scala co,r trottll ate lieil mente de evaluare a fortei Psihice:
,,Devin distrat gi imi pierd atentia pe parcursul competiliei" (itemul3) I
,,imi pot controla rapid emotiile care intervin, recipitandu-mi concen- - Cheslio 0t l forlei psihice (Melllal Toughness Quastiolltnire sau .\'lTQ),
trarea" (ilemul l7) propus de Clough, Earle Ei SeweU (2002), format din Patru scale -
control, infruntare a Provoc;rii, angaiament 9i incredere - care, Ia
. rAndul lor, sunt formate din subscale;
I
Pentru scala cotlrol uizunlizirii 5i nl inageriei:
,,inaintea competitiei, mi imaginez avand o perforinante perfecte" Chestionorul fotlei psihici, enoliolqle $i corPorule (Metttal, Entotiotnl and
-
(itemul 1) Bodilq Toughrcss lltt'c tory sau MEB-Tough), cu 43 de itemi, elaborat de
Mack gi Ragan (2008); I
,,inaintea competiliei, mi imaginez traversand situatii dificile'i (itemut 25)
Chestionnrul fotlei psihice in domeniul sportului (SPorts l\4e tnl TorLghness
-
' Pentru scala molira!iei Questiot1t1lil.e san SMTQ), creat de Sheard, Golby gi van \\iersch (2009),
,,Sunt foarte motivat sA dau tot ce am mai bun" (itemul 5) instrument cu 14 itemi, care mesoarl factorii incredere, constanti Si I
,,NIA plictisesc gi mi simt epuizat" (itemul 33) control.

. Pentru scala ,lergie pozititi I


Evaluarea riscului gi protecfiei
,,Pe parcursul competitiei, mA simt in stare sa-mi mentin emotiile pozitive
la un nivel ridicat" (iiemul 6) in condiliile evaludrii rezilientei, evaluarea riscului rePrezirte un obiectiv
,,Tind s; md descurajez atunci cAnd, pe patcursul jocului, lucrurile iau o major. intr-adevir, prezen{a riscului - inteles ca adversitate, ca tlauma, ca
I
intorsetur; ne8ativi pentru mine" (itemul 20) aparitie a unui eveniment stresant sau acumulale cronic; de griii - este o
conditie prealabili pentru evidentierea procesului de rezilienli. SA Precjz;m,
' Pentru scala.o,tlrolul nlil difitir de asemenea, ci prezenta Qi intensitatea riscului trebuie detectate la diferite
,,Pe parcursul competitiei, am ganduri pozitive" (itemul 7) niveluri: individual, familial Ei de mediu Prezenfa riscului imPlici, din I
,,Antrenorii mei ar trebui si considere atitudinea mea ca fiind adecvate" punctul de vedere al acestui Tldfat, Punerea in Practice a unor strategii care
(itemul 35). vizeaza construirea rezilientei.
I

I
SERBA\ IONEsCU 5I COLETTE ]OUROAN.IONESCU Tratat de rdlienlt arittati . Evalu.rea reziljenlei

t_
I

Din numeroasele instrumente ce permit inventarierea factorilor de risc la . Domeniul P/aclici parentale (8 itemi): 131
I diferite vArste gi in diferite contexte a ctrror prezentare ar putea face obiectul
-
unui capitol separat am ales Lisla de iwegislrarc a
,,A jipa la copil sau a-i vorbi grosolan copilului" (itemut 38) (riscul este
- fnctoritor de risc familiali considerat prezent daci itemul este notat ,,adesea" pe o scale de frecventA cu
sau FRFC, (Dwyer, Nicholson gi Battistutta, 2003). Ea permite evaluarea
trei trepte).
I expunerii copiilor la factorii de risc din mediul familial. FRFC se prezinti in
,,Pedepse fizice" (itemul 39) (riscul este considerat prezent in aceleaqi
doul variante: FRFC-P (la care rlspund pdrintii) fi FRFC-F (completati de
conditii ca Ei la itemul precedent).
educatorii copiilor). in acest text, ne vomfocaliza asupra variantei elaborate
pentru p;rinti. .
I Domeniul Corr/ ict.,erbal pare,ltal fiproblenrc de dispozifie (5 itemi):
IRIC-P este formati din 45 de itemi care au fost seleclionali pornind de la:
,,Conflict verbal grav intre adulti" (itemul 20) (riscul este prezent atunci
cand itemul este evaluat ,,uneori" sau ,,adesea" pe o scalS de frecvente cu trei
- discutii cu educatorii in cadrul focus grupurilor, despre cauzele pro- trepte).
I blemelor de comportament pe care la intilnesc in clasele lo! (Nicholson,
,,Depresie sau anxietate" (itemul 24) (cotare identicd cu aceea a itemului
Oldenburg, McFarland gi Drvyer, 1999); precedent).
- o revizuire minulioasi a publica[iilor disponibile, referitoare la factorii
I
care ar putea cregte riscul dezvolterii de probleme de sinAtate mentali . Domeniul CoDtportollerlt lrnrenl0l attisocill $i psiirotic (7 itemi)r
la copii;
,,Problemi gravi de sdn;tate mental;" (itemul 29)
- cunottinle clinice ale psihologi)or care lucreazi in echipa proiectului
,,Pedeapsi cu inchisoarea pe parcursul ultimului an" (itemul 42).
longitudinal PROMA53, vizAnd prevenirea problemelor Je sinitate
mental; la copii (Nicholson, Oldenburg, Drvl'er ii Batistutta,2002). . O alti grupare - numitA ,,Al[i iteni" este formati din patru itemi, printre
care Iigureazi urmdtorii doi:
Pentru a asigura o buni validitafe de continut acestui instrument, ,F/?FC-p
,,Preocupare referitoare la viitoarea adaptare a copilului" (itemul 7)
a fost prezentatA mai multor experfi in sinetate mentali, unor cercetitori
p5rinti ii a fost apoi experimenrati pe un grup de pirinti a 50 de aopii care
,i ,,Orice alt eveniment cu caracter dureros survenit pe parcursut ultimului
an" (itemul48).
frecventau o gcoali primari.
Itemii FRFC-P se grupeazi in cinci categorii corespunztrtoare unor domenii Cu exceptia familiilor monoparentale, itemii sunt cotati de unul dintre
de risc ce vor fi prezentate mai jos cu exemple.
p'rinli (scor pilhte) 9i de partenerul/partenera sa (scor parferrer). Pentru itemii
31-34, riscul este luat in calcul numai daci cele doua scoruri mentionate
. Domeniul Eleri lente de d|ti eforonllile i istlbilitote (g itemi): adeveresc prezenta riscului. Pe baza rispunsurilor astfel obtinute, se
,,N,luteri in cursul ultimilor cinci ani,,(itemul 16) (riscul este considerat calculeazi un scor de risc total $i scoruri de risc pentru fiecare din cele cinci
prezent dacd rispunsul este evaluat cu cel pulin cinci).
domenii mentionate (ai c;ror itemi formeazi scalele FRFC-P).
,,Divorful sau separarea p;rintilor in cursul ultimului an,,(itemul 43). FRFC-P are o buni fidelitate test-retest. Din cei 45 de itemi, 15 au coeficientii
Kappa de cel pufin 0,75, iar 26 de itemi au un kappa bun qi acceptabil, cuprins
Domeniul 5fllrcarrd t'a iliali ;i statltt socioeco./,oll,ic: intre 0,75 li 0,40. Validitatea de construct, consideratd satisfecetoa!e, a fost
,,Familie formati din doi pdrinti/familie monoparentali,, (itemul 9a). calculati prin raportarea Ia o serie de opt instrumente (evalu6nd practicile
,,Probleme financiare graye/, (itemul 12). parentale, sustinerea sociald, tacticile in situatie conflictuali, satisfactia
Fat],ilv Risk Fi(fur Ch(klist. conjugali, depresia, anxietatea in situatie de stres, tris;turile psihotice etc.)
Tde la l.n.ncru. Sdnetatea mentalS a copiilor a fost evaluattr crt Lista de hlrcgistfirc o coDlllot-
PrcDrcting Aiit:h . ! i S(haol ptol.ct_
tinte,ttelor copilul i a lui Achenbach (de 118 itemi).

SEREAN IONESCU COLETTE ]OURDAN.IONESCU


Tratat de reziliehttr asistat: E!.tuarea rezitientei
'I '
Cind coeficientul de consistenti intemi alfa pentru scorul risc total este scalele ,,Conflict parental 9i probleme de dispozifie" qi ,,Comportament
acceptabil (0,70), coeficienfii alfa pentru patru dintre scale sunt medii, iar cel parental antisocial Ei psihotic" sunt li ele importante in pred'iclia apailiei
al scalei comportament parental antisocial li psihotic este considelat slab. problemelor de sdndtate mentala la copil, dar intr-o mai mici misurtr.
Rezultatele oblinute de Drvyet et al. arcte ci 36,2% dintre copii au fost Scorurile scalelor ,,Practici Parentale", ,,Conflict parental Ei Probleme de
expugi la niveluri medii (30,8%) sau ridicate (50,4%) de risc total. in funciie de dispozilie" li ,,Comportament parental antisocial $i psihotic" apar ca pre-
domenii, nivelul riscului varia intre 27,4"/o pentru domeniul Comportament dictorii cei mai puternici ai persistentei problemelor de sinetate mentalA la
parental antisocial pi psihotic 9i 70% pentru domeniul Conflict parental gi copil, Scorul scalei,,Structuri famitiali 9i statut socioeconomic" este un
probleme de dispozilie: predictor slab al problemelor de senetate mental{. Rezultatele obtinute de
Dwyer et al. (2003) au calculat, de asemenea, urmtrtorii doi coeficienfi: Dwyer et al. arald,in cele din urm5, ci scorul ,, Evenimente de via[6 nefavorabile
gi instabilitate" nu este important pentru predictia aparitiei sau persistentei
tiscul atribuit (RA) unui factor de risc, coeficient care se refertr.la problemelor de sdntrtate mentaltr Ia coPil.
- La fel ca pentru factorii de risc, evaluarea factorilor de ptotectie ale o
proportia incidentei unei tulbur;ri in populafia totaltr (cuprinz6nd,
deci, persoanele expuse gi neexpuse), care poate fi atribuitd expunerii la importanttr maiori pentru evaluarea rezilienfei. Daci avem in vedere instru-
factorul de risc luat in considerare. RA se calculeazd duptr urm;toarea mentele deia prezentate ilr acest capitol, obseryem ca itemii acestora fac adesea
formulS: referire Ia facto de protectie. Anumiti autori - Precum echipa norvegiani
care se ocupe de evaluarea rezilienlei - pornesc in elaborarea instrumente-
(Incidental problemelor de (Incidenla problemelor de lor chiar de la rezultatele cercetirilor care au permis descrierea factorilor de
sin;tate mentali in randul sen;tate mentald in grupul protectie.
populatiei totale) neexpus) in aceasti secliune a capitolului vom prezenta un singur instrument,
RA Inuentarul factorilor de proteclie al lui Barrffi sau BPFI' (Baruth gi Carroll, 2002),
care vizeaze evaluarea celorpatru factod carecontribuie, conform publicatiilor
Incidenta problemelo! de sinitate mentali
in populatia totali consultate de autorii sdi, la prezenia rezilientei la persoanele considerate
,,reziliente": (a) o personalitate adaptabili; (b) un mediu sustinetor; (c) un nu-
riscul relatip (RR) al unui factor de risc reprezinti o evaluare a riscului
mIr redus de factori de stres ti (d) expeiente compensatorii.
- in total, BPFI este format din 16 itemi, patru pentlu fiecare factor de pro-
suplimentar al populaliilor expuse la acest fator de risc de a dezvolta
tectie mentionat mai sus, care trebuie cotati pe o scale Likert cu cinci trepte.
o tulburare, in comparatie cu populatiile neexpuse..Se calculeazi dupi
Scorul total la BPFI variazd deci de la 16 la 80. Iati cate un exemplu pentru
urmetoarea formulS:
fiecare factor de protectie luat in calcul:

Incidenfa problemelor de sin;tate mentale in grupuI expus


a) ,,Me simt competent ti am o stimA de sine ridicati" (itemul S);
RR= b),,Simt ce pot avea incredere in cel putin o persoani (aparFnand sau nu
lncidenia problemelor de slnitate mentale in grupul neexpus familiei mele)" (itemul 11);
c) ,,Pe parcursul ultimelor trei luni, in familia/grupul meu de prieteni au
Pomind de la datele obtinute, D$,yer el nl. au putut determina faptul ce existat mai multe probleme decat experiente pozitive" (itemul 3);
riscul evaluat de scala,,Practici parentale" este factorul determinant cel mai d) ;,Simt ci, de-a lungul vietii, am ficut fati cu bine unuia sau mai multor
important al npnritiei problemelor de sinAtate mentali Ia copil. Scorurile la factori de stres" (itemul 15).
I Incidenla se referl la procentaiul de copii care au dez\.oltat noi probleme de $n;rate mentali pe
parcursul unei perioade de supraveghete de un an.
' Bn/uth Ptotcctil,e Faclors lil,c tory-

I
ll r Evaluarea rezjlienlei

L
SERBAN IONESCU 5I COLETTE ]OUROAN.IONESCU Tratatde rezilienl5.sist
,l
l* Pentru intregul BPFI, coeficientul alfa indicA o consistentd interni de 0,g3.
Pentru Iiecare din cele patru scale ale BP,FI, coeficienfii alfa sunt, in ordine:
0,76, 0,98,0,55 ti 0,83.
1 = da), iar rtrspunsurile la intrebirile 8 gi 9 au fost cotate de la 0 la 3. Scorut
maxim posibil este 33.
ECIi a fost administrat pe 73 de indigeni gi pe 74 de neindigeni. Indigenii
proveneau din opt triburi. Circa o treime provenea din trei triburi din Oregon,
35"/" dirj. zo a centrali a Iowei, iar 28% apartineau unor triburi diverse, dar
Specificitate culturalS ;i evaluarea rezilienlei locuiau in doud zone metropolitane importante din Oregon 9i Ion'a.
Scorurile medii ale ECR au fost cuprinse intre 20,7 (DS = 6,8) pentru grupul
De mai multe ori, in paragrafele consacrate prezenterii instrumentelor
de 73 dd indigeni 9i 10,8 (DS = 7,71 pentru cei 74 de neindigeni. Conform
precrmScaladereziliexldelaborati deWagnild giyoung, scalaConnor-Davidson
(CD-RISC) sau Scala de rczilienld pentrr ndulti (RSA), ammentionat problemele
datelor psihometrice, coeficientul alfa Cronbach era intru totul satisfacitor
(0,83). Corelatiite item-total variau de la 0,3708 la 0,6330. in urma analizei
create de adaptarea la alte limbi/alte culturi a instrumentelor create in engleii
factoriale, s-au conturat trei factori. Factorul 1 (,,Identitate religioasi pi acti-
$i in contextul cultural nord-american, precum gi interesul cercetitorilor pen:
tru validarea transculturali a instrumentelor lor.
vitA comunitare") grupeazA intrebirile referitoare la: a) ce simt respondentii
despre identitatea Ior religioas;/spirituali; b) mtrsura in care aceasta ii ajuti
Vom prezenta acum exemple de instrumente care au fost elaborate fie
sau actioneaze impotriva lor li frecventa cu care respondenlii utilizeaz-at
pentru a corespunde unei anumite culturi, fie pentru a permite evaluarea
resursele, activititile qi mijloacele traditionale de ajutor ale comunitAtii lor
rezilienlei dintr-o perspectivA etictr, adici prin ceea ce are ea universal.
culturale, etice sau religioase. ASa cum era de a$teptat, cele trei intreberi
Luind in calcul necesitatea de a scoate in evidenti factorii culturali care
referitoare la limbai sunt saturate in factorul 2 (,,Limbaj"). Factorul 3 se referi
cont buie la rezilienta persoanelor aparginind minolititilor opriirate, Long
la,,ldentitatea etnici/culturalA".
9i Nelson (1999) au elaborat o scalA de evaluare a rezilientei in familiile popu-
Long 9i Nelson consideri cI elaborarea ECR constituie un debut in cer-
latiei autohtone din Statele Unite. Aceasttr siali, numitA Ehtie, culturi, religiel
cetarea modalitelilor pertinente din punct de vedere cultural de evaluare a
spiritualitate (ECR\ este formati din urmtrtorii 11 itemi:
rezilientei in comunitatea indigeni 9i poate fi utili in planificarea 9i ame-
liorarea serviciilor, ofe nd informatii asupra rezilientei familiilor autohtone
1. Ce simliti in leg;turtr cu originea dumneavoastri?
din Statele Unite.
2. Originea dumneavoastra vi este potrivnici?
Proiectul international rezilienti (Ungar, 2008; Ungar, Brown, Liebenberg,
3. Originea dumneavoastre vtr este de alutor?
Othman, Kwong 9i Armstrong, 2007; Ungar, Lee, Callaghan qi Boothrol'd,
4. Ce simtiti referitor la identitatea dumneavoastri religioasi?
2005; Ungar, 2010) a permis studierea rezilientei pe o populatie de 1451 de
5. Identitatea dumneavoastrl religioasl vtr este potrivnici?
tineri aflati in situatie de risc, triind in 14 comunitAti din 11 teri: Africa de Sud
6. Identitatea dumneavoastre religioase v; este de ajutor?
(Cape Town), Canada (Halifax, Winnipeg Si comunitatea de aborigeni inuifi
7. \Iorbiti mai mult de o limbi?r
din Sheshatshiu), China (China qi Hong Kong), Columbia (Medellin), Statele
7a. \'ii este este util faptul cI sunte!i bilingv?
Unite (Tampa in Florida), Gambia (Serekunda), lndia (Imphal), Israel (Tel
7b. \'i creeazi probleme faptul cd sunteti bilingv?
8. Palticipati la activititile culturale din comunitatea dumneavoastri?
Aviv), Palestina (Ierusalimul de Est ii Gaza), Rusia (Moscova) pi Tanzania
(Njoro).
9. .lpelati la mijloacele traditionale de aiutor din comunitatea dumnea-
Acest proiect a permis dezvoltarea unui instrument cantitativ de evaluare,
\-oastri?
numit Misurnrea rezilienlei la copii 9i ln titvri sau CyRMl, format din 28 de
itemi..TotodatA, au fost elaborate ghiduri de interviu, permifAnd in{elegerea
Rispunsurile la intrebdrile 1-6 sunt cotate de la 0 (nu este yalabil) la 4
(mulQ. Cei trei itemi ai intreberii 7 implici un rispuns dihotomic (0 = nu; rezilienlei intr-o manieri calitative. La interviuri au participat 89 de tineri.

I Dac,i raspuEul Ia itrmul7 estepozih\', trebuie r,spuns Ia itemii 7a Si 7b.


) Child atld Yolth R?sili.ne lrkasrft.

SE RBAN IONESCU 5I COLETTE ]OURDAN.IONESCU Tratat de re.ilienll asistatl r Evaluarea rezi ienlei
I

t36 Utilizarea iterativl a instrumentului cantitativ $i a inteNiului a permis iden- diversitate se explici prin multitudinea de definitii ale rezilientei, considerattr
tificarea diferentelor apArute in cadrul populafiei tlobale studiatepe parcursul I
de unii autori o trAseture de personalitate sau o caracteristica personali, de
acestui proiect, in condifiile confruntirii cu multiple provoclri precum alfii un proces care implici interactiuni intre individ qi mediul s;u sau, Pur Ei
sErtrcia, rizboiul sau marginalizarea din cauza apartenenlei etnice, otienterii simplu, un rezultat care se exprime Prin absenfa tulburirilor psihice sau prin
sexuale sau nivelu lu i socioeconomic. disparilia, mai mult sau mai Putin raPidA, a acestora. I
Compararea rezultatelor administririi CYRM cu acelea obfinute prin intei- Dace aceastd explicatie pare relativ simpld, atunci cand este vorba de
mediul interviurilor arate c; CYRVT este un instrument de mdsurare a rezi- operationalizarea diferitelor tipuri de definifii care decurg de aici, cercetAtorul
lientei tinerilor, sensibil din punct de vedere cultural. se gesefte in fata altor dileme: care sunt cei mai buni factori descriptivi ai
I
Itemii CYRM acopere, potrivit autorilor, iapte aspecte ale rezilientei: rezilienfei considerate o trAsiturd de personalitate, o caracteristice personali?
Instrumentele prezentate arate ce rlspunsurile la aceaste intrebare va!iaza
- accesul la resursele materiale; considerabil. Pentru ca rdspunsul si fie li mai dificil, se ne amintim ci aceste
- rela;iile; caracteristici variazi cu vArsta. I
- identitatea; Ce variabile si retinem atunci cAnd considerim rezilienta ca fiind un
- puterea gi controlul; proces? Aderarea la o Qcoale teoretice va zugrevi intr-o manierd clari alegerile
- adeziunea la culturi; metodologice pe care cercetAtodi le vor realiza. Astfel, un cognitivist se va I
- dreptalea sociali Si orienta spre strategiile de adaptare utilizabile, psihanalistul igi va manifesta
- coeziunea. prefelinta pentru mecanismele de aPirare, iar sistemicul se va interesa mai
mult de interactiunite in plan familial sau gruPal.
I
CAteva exemple de itemi pot ilustra stiuctura CyRM: Menfionarea absentei tulburirilor sau disparitiei acestora ridici problema
diagnosticelor, a instrumentelor care trebuie utilizate in acest scop, a tranitei
- ,,MinAnci suficient in cea mai mare parte a zilelor?" intre normal Qi patolotic, a interpretirii manifestirilor infraclinice.
- ,,Oamenii considere c; este distractiv s; se afle in prezentata?" in ciuda acestor dificultiti, unele instrumente par sd se impuni. Pe ce I
,,Eqti mandru de oritinile tale etnice?" bazd? lJtilizarea in numeroase cercetiri, in contexte diferite, asupra unor
- populaEii diverse gi a unor culturi difelite, sedozitatea studiilor intreprinse in
- ,,Te simti supravegheat indeaproape de pirintii tei?"
,,Sunt credintele spirituale o surse de putere pentru tine?" ceea ce prive9te caracteristicile lor psihometrice explice de ce Scola de ftziliellli
- elaborati de Wagnild qi Young, Scala Connor-Davidson 9i Scala norvegiana a
I
- ,,$tii cum si te comporli in diverse situalii sociale?':
,,Cooperezi cu persoanele din jurul tiu?" rezilientei adultului se afli in prezent in prim-plan.
- Situatia actuale a lucrlrilor asupra evaluirii rezilienfei ne oblig;, totodati,
Mentionim, de asemenea, ci mai multe alte studii tind se sublinieze mai sd recomandAm prudenfS, mai ales in interpretarea rezultatelor oblinute la I
bine, la nivelul evaluirii, relaliile dintle rezilienta qi culturS. Deoarece aceste astfel de evalueri. Istoria psihometriei este pline de exemple de excese care au
cercetiri au ince o utilitate redusi in practici, nu am cohsiderat oportune antrenat rezerve, reticente, ostilitate, intr-un domeniu al psihologiei clinice
prezentarea lor aici. totugi indispensabil pentru obiectivarea diferenlelor interindividuale pe care I
niciun clinician de bun-simt nu le Poate nega.
Prudenta este cu atat mai necesari, cu cAt incepe sA se manifeste tendinta
in chip de scurti concluzie de a simboliza referirile la rezilien,td. Astfel, Reivich gi Shattd (2002) propun
un coeficient de rezilienta, iar o echipl a Universitdtii Changsha (din China)
Informafiile ce fac parte din acest capitol evidentiazi diversitatea instru- publicl un instrument menit se m;soare coeficientul de rezilienli 1a stres
mentelor Pentru evaluarea rezilientei, elaborate pane in prezent. Aceast; (Hu, Deng, Pan, Lian Tang,2009). In aceste condilii, analiza aprofundat;
ti

SERBAN IONESCU 5I COTETTE JOURDAN.IONESCU


Tratat de rezilienli asistati t Ev.luarea rezilienlei
I

P.rrsonality assessnent ofid Psychiatric research'


i 139
AbckJ. O96111978\, Tha Q'sort fietlod
t,, a rezultatelor instrumentelor utilizate, a rezultatelor subscalelor gi ciriar a
rispunsurilor la ilemi trebuie si preceadi orice hterpretare pripittr a scorurilor.
Palo Alto, Consulting Psychologist Press.
Callahan S., Rogd 8., Carddnal M., Cayrou S 9i Sztulman H' (2001), Le contr6le et la
Altfel, proSresele prezentate in acest capitol se pot transforma in eqecuri gi rdsilience du moi: traduction des 6.helles et Premiers dldments des dtudes de la
pot conduce la stigmatizarea anumitor persoane, in loc si faciliteze mani. fid6lit6 et de la validili, lournal de Thirapie CornPortemenlale et Cog'litioe, vol' 71'
I festarea rezilienlei. nr. {, p. l.{,1-150.
Campbeli-Sills L. 9i Stein M.B. (2007), Psychometric analysis and refinement of the
Connor-Davidson Resilience Scale (CD-RISC): validation of a 1G-item measure of
Bibliografie rcsiliarce, lournal of Tfiumalic Strcss, vol.20, nr. 5, P 1019-1028'
I CeIai C. (2004), Pupil resilience in the classroon, Enolio al onil Behdoio tul Dilficuhies'
Alexander C. (1998), The eriurarte: S.hocketofi's legeilnry Antatclic ejrpsdilior, New vol.9, nr. 3, p. 149-170.
York, AIfred A. Knopf. ClouSh P., Earle K. li Sewell D. (2002), Mental toughness: the concePt and its measure-
I AIva S.A. (1991), Academic invulnerability amont Merican-American students: The ment in I. Cockerill (.oord.), Solulions in sport Psychology, Londra, Thomson'
importance of protctive and resources and appraisals, Hispari. /out ol of Behal'iotul p.32-45.
Sd,er..s, vol. 13, p. 18-34. Cohen L.H., Hettler T-R., Pane N. (1998), Assessment of Posttraumatic growth' in
Antoni M.H., Lehman J.M., Klibourn K.M., Bo) ers A.E., Cuh er J.L., Alfireri S.ir't., R.G. Tedeschi, C.L. Palk 9i L. Calhoun (coord ), Posllrdu,atic gtou'th: Positi"e
I Yount S.E., Mccre8or B.A., Arena P.L., Harlis S.D., Price A.A. Ai Carler C. (2001), chdng.s in lhe afternnth o/crisis, Manwah, Lawrence Erlbaum Associates, P
23-'42'
Cotnitive behavioral stress management intervention decreases the prevalence Colaizzi P.E. (1983), Psychologi.al researcir as the Phenomenologist views it' in
of depression and enhances benefit findinS amonS l1'omen under keatment for Valle M. King (coord.), Exislefilial-Phenometlological alletfialit'es for psycllologu'
R. $
early-stage breast cancer, Health Psychology, vo1.2O, p.20-32. New York, Oxford University Press
I Connor KM. li Davidson r.R.T. (2003), Development of a new resilience scale: The
Antonovski A. (1987), Unr|oelitlg the flistery of henlth: ho-,t' leople tn nge stre3s nfii! slny
a'ell, San Francisco, Jossey-Bass. Connor-Davidson Resilience Scale (CD-RISC), Depression and Afiaiety"rol' 18'
Araki T. (2000), Japanese versions of Resiliency Scales: A preliminary studv, Iohoh p.7frz
Cuomo C., Sarchiapone M., Giannantonio M.D., Mancini M. 9i Roy A (2008), Aggres-
I Psychologi.o Folia, vol. 59, p. {6-52.
Armeli S., Gunthert K.C. li Cohen L.H. (2001), Stressor appraisals, copinS and sion, impulsivity, personality trait6 and childhood trauma of Prisoners *'ith
post-event outcomes: The dimensionality and antecedents of stress-rel ated growth, substance abuse and addiction, American Jour nl ol DruS and Alcollol Abuse' vol 3l'
Journal of Social and Clinical PsycholoSy, \ol.20, p.366-395. p. 339-345.
Aroian K.J., Schappler-Morris N., Neary S., Spitzer A. li Tran T.V. (1997), Psychometric DavidsonJ.,BaldwinD.S.,SteinDJ.,PedersenR,AhmedS,Musgnun8J,BenattiaI'
evaluation of the Rlrssian lanSuage version of the Resiliente Scale, lourtal of gi Rothbaum B.O. (2008), Effects of venlafaxine extended release on resilience in
Nrrsing Measuremenl, vol.5, nr.2, 151-16.1. posttraumatic stress disoldel: an item analysis of the Connor_Davidson Resilience
Bartone P.T. (2007), Test-retest reliability of the dispositional resilience scale-15, a brief icale, lnlerfiatiollol Clinical Psy.lloPhotnncology, vol 23, P 299'303'
hardiness scale, Psycllological Reporls, vol. 101, ?. 94T914. Davidson l.R.T., Payne V.M., Connor K.M , Foa 8.8., Rothbaum B O , Hettzberg N't-A'
in
Bartone P.T., Ursano R.J., Wright K.lV. Si InSraham L.H. (1989), The impact of a mili- ii weisler R.H. (2005), Trauma, resilience and saliostasisl Ef{ects of treatment
post-traumatic stless disorder, lfit.rnalio,ldl Clitlical PsyclloPlfirmacology, vol' 20'
tary ai, disaster on the health of assistance u'orkers: a prospectiue slrtdy, lournol of
Nemous anil Mental Disease, \'o1.777, p,317-328. nr. 1, p. 43-48.
Baruth K.E. $i Carroll J.l. (2002), A formal assessment of resilience: the Baruth DoddinS CJ., Nasel D.D., Murphy M. qi Howell C (2008), All in for mental health: a
Protective Factors Inventorl, The lournal of lfidiz'iduol Pslchology, \,o1. 58, nr. 3, piloistudy of SrouP theraPy for people exPeriencing anxiety and/or dePression
p.235-244. and a slgnificant other of their choice, Merrlal Heolth Fantil! Medicirte, vol' 3'
Block r. $i Kremen A.M. (1996), IQ and ego resiliency: Conceptual and empirical
p.4149.
Dunst C.J, Jenkins V. ii Trivette C.M. (1984), The family suPPort scale: Reliability and
connections and separeteness, lournal of Personnlily and Social Psychology, vol. 70,
validily,lo nlot of ittdit:idual, Fantily a]nd Conununity Welllless, vol' 7' P 15-52'
nr.2, p.319-361.

I
Tratat d tezilienF asistatl r Eva I u a rea rezilie nl er
SEREAN roNEscu 5r coLErTE)ouRDAN-lONEscu

I
i

l4O Dunst CJ. 9i Lee H.E. (1987), Measuring the adequacy of resources in households with clotberg E.H. (1995), AGuide to pturnoting resilience in children: St/en{the iry the hunon
r
young child.erL Cirild: Carc, Health and Deoetoprnefit, vol.13, p-111_725. spitit, E\tly childhood deoelopmert ptaclice ond reJlectiotls nr. 8, The Netherlands, I
Dwyer S.8., Nicholson J.M. li Battistutta D. (2003), poputation level assessment of the.
Bemard van Leer Foundation.
family risk factors related to the onset or persistence of children,s mental health
Grotberg E.H. (2003), What is resilience? How do you promote it? How do you use it?,
prcbleDns, loulial of child psllchology and psychiatry and a ied disciplhes, vol.44, nr- 5,
in E.H. Grotberg (coord.), Resilience lor today: gnining strenglh hon adtenity,
P.699-711. Westport, Prager, p. 1-29.
I
Friborg O., Barlaug D., Martinuss.n M., Rosenvinge r.H.
$i Hjemdal O. (2005), Hardiness Institute (1985), Personal Views Srroe, Arlington Heights.
Resilience in relation to personality and in telliger.ce, lfite/nationat
Io\inal ofMethods Harvey M.R (1996), An ecological view ofpsychological trauma and trauma re(overy,
in Psychiattic Research, yol.74, p.2942.
Flibolg O., Himdal q Rosenvinge^t.1, lotltfial ofTrou alic vo.9,
^t.l,
p.3-23. I
J.H., Martinussen M. (2003), A new rating scale for Harvey M.R., Liang 'trcss,
8., Harney P.A., Koenen K., Tummala-Narra P. li Lebo\{itz L.
adult resilience: what are the central protective resources behinJ healthy
(2003), A Multidimensional approach to the assessment of trauma impact, recovery
adiustment? Intetfintional lourrql ol Methods in psychiatric Risegtch, .vol. 12, nt.2,
and resiliency: initial psychometric findings, lorrnal of Aggressio , Maltrcah . t afid
.

p.65-75.
Friborg O-, Hjemdal O, Rosenvinge J.H.. Martinussen, M. Aslaksen p.M. Flaten M.A. Trauma, vol.6, nr.2, p.87-709, I
9i Hawley D.R. ii DeHaan L. (1996), Toward a definition of family resilience: lntegrating
(2006), Resilience as a moderator of pain and slress,
lounnl of psychosornatic life-span and family prspectives, Fafliiy Process, vo1.35, p.283-298.
Research, v ol. 67, p. 213-2t9.
Friborg O., Ma inussen M gi Rosenvinge J.H. (2006), Likert_based vs. semantic
differential-based scorings of positive psychological constructs: A psychometric
Haz A.M., Castillo R. pi Aracena M. (2003), Adaptaci6n preliminar del instrumento
Multidimensional Trauma Recovery and Resilience (MTRR) en une muestra de
I
comparison of two versions of a scale measuring resilience, pelso fialily afid t dioiduat madres maltratadoras fisicas con histolia de maltrato fisico y madres no maltra-
Dillercfl .es, v ol. 40, p. 87 3-88q. tadoras con historia de maltrato fisico, Cfirld Abuse ard Neglecl, vol. 27, p. 807_820.
Funk S-C- (1992), Hardiness: A review of theory and research, Health psychology, Hjemdal O., Aune T., Reinfjell 7., Stiles T.C. $i Friborg O. (2007), Resilience as a I
vol. 11, p. 335-345. predictor of depressive symptoms: A correlational study with young adolescents,
Carmezy N. (1993), Children in poverty: resilience despite risk, psychiatry, vol.56, Cli ical Child Psychology and Psychiatry, vol. 12, nr. 1,p.91-104.
p.127-736. Hjemdal O-, Friborg O., Martinussen M, li Rosenvinge J.H. (2001), Preliminar! results
Chorbani N. Si Watson P.J. (2005), Hardiness scales in lraniian managers:. evidence of from the development and validation of a Nor\,\'egian scale for measuring adult I
inclemental validity in
relashionships with the five factor model and with resilience, Iourfial of the Nor:dl,egia Psychological Associotion, vol. 38, p.310-317.
organizational and psychological adiustment, psychologicdl Reports, vol. 96, Hjemdal O., Friborg O., Stiles T.C., N{artinussen M. 9i RosenvinSe J.H. (2006), A new
p.775-791. scale for adolescent resilience: grasping the central protective resources ttehind
Cillespie 8.M., Chaboyer W., Wallis M. ii crimbeek p. (2007), Resilience in the
I
halthy developmenl, Measurentefit anil Eualuatiofi itl Coulseling atld DeoeLll' tcfil,
operating room: developing and testing of a resilience modei, lournal of Ailoanced vol. 39, p. 84-96.
Narsing, vol. 59, nr. 4, p.427438. Hu H.C., DengY.L., Pan C., Lian8 Y.J.9i Tang Q.-P. (2009), Preliminary Study on Stress
Golby r., Sheard M. qi van Wersch A. (2007), Evaluating the factor structure of the
Psychological Performance Inventory, perceplunl anil Motor Skilts, vol. ll:.,
Resilience Quotient Scale among the elderly community-dwellers in Zhuzhou I
Cily. Chinese lounlot ofClinical Psychology, vol. 17, nr. 3, p. 318-320.
P.309-325. Hu Y.-Q. li Gan Y. Q. (2008), Development and psychometric validity of the Resilience
Goldberg A.S. (1998), Spotts shlmp bustilg: .10 steps to nrcfital toltgh ess afid peak petfor- Scale for Chinese Ad olescents, Acla Ps!chologica Sitica, \o1.10, fi.8, p.902-912.
mance, Champaign, Human Kinetics. Hull J.G., Van Treuren R.R. pi Virnelli S. (1987), Hardiness and health: A critique and I
Could D., Dieffenbach K. pi Moflett A. (2002), psychological characteristjcs and their alternative apptoach, Iourrtal ol Personalily a il Social Psychology, vol. 53, nr. 3,
development in Olympic champions, ]ownal of Applied Spo psychology, vol. 11, p.518-530.
p.172-204. Humpreys J. (2003). Resilience in sheltered battered woman. lssues in Menta! Hcollh
Cowan M.A., Craft S.L.S. 9i Zirnmermann R.A. (2000), Response to \rork transitions by I
Nutsitg, 24, 737-152.
United States army personnel: Effects of self-esteem, self-efficacv and career Hunter G. pi Chandler G.E. (1999), Adolescent resilience, lnrage: lournal o/ Nx,si,,8
resilience, Psy.hological Reports, vol. 86, p.911-921.
Schola$hip, vol. 31, 3, p.243147.
^t.
I
t

I
SRBAN IONESCU COLETTE ]OURDAN.IONESCU
Tratat de rezilientl asistati. Evaluarea rezilienlei
'I
I
I

l"' Hurtes K.P.9i Allen L.R.: (2001), Measuring resiliency in ),outh: The Resiliency Atti-
tudes and Skills profile, Thelapeutic Recrcation lounnl, rol.35, nt.l, p.33T317.
Isaksson U., Santamiiki-Fischer R., Nygren 8., Lundman B. 9i Astriim S. (2007),
community-dwelling older women, loutftal of Psychiatric Resenrch, sol. 43,
p. 1.18-154.
Lang A., Goulet C. li Amsel R. (2003), Lang and Goulet Hardiness Scale: Development
Supporting the very old when completing a questionnaire. Risking bias br gaining
and testing on bereaved parents followinS the death of their fen)sl\nlanl, Dealh
valid result?, Researci o Aging, vol.29, nr. 6, p.576-589_
I Sludies, vol. 27, p. 851-880.
Iew C.L. (1991), Development and validation of a measure of resiliency, Dissertation Loehr J.E. (7986), Mental toughness lraining for sports: n.hiet'itg athlclic exelleflce,
Abslracls lnternatio aL vol.52, nr.3-A, p. E49.
Lexington, Stephen Greene Press.
Jew C.L. ti Green K.E. (1998), Effects of risk fa(tors on adolescenls, resiliency and
London M. (1983), Toward a theory of career motivation, Aca.lenry of Mana[erne t
I copin9, Psychological Reports, vol, 82, p. 675-428.
Retie'"u, rol. 8, p , 62M30.
Jew C.L., Grcen K.E. li Kroger r. (1999), Development and ralidation of a measure of
Long C.R.5i r'-elson K. (1999), Honoring diversity: the reliability, validity and utility
resiliency, Measuremetll onil Eoolualion in Counselhg ard Deoelopnent, vol. J2,
of a scale to measure Native American resiliency,lournal of Hunnl Behat)ior in lhe
p. 7189.
Socill Erlr'itofinent, yol,2, fi. 1-2, p.97-107.
I Jorgensen LE. pi Seedat S. (2008) Factor structute of th Connor-Davidson Resiliencir
Lundman B., Strandbelg G., Eiseman M., GustafsonY. Si Brulin C. (2007), Psychometric
Scale in South African adolescents, lfitengtio al lournal ol Adolesccnt Mediciu a.,d
properties of the Srvedish version of the Resilience Scale, Scardinat'ian !ournal of
He al lh, vol. 20, p. 23-32.
C at i lt S( itnccs, \'ol .
21 , p. 22a- 237 .
Jowkar B., Friborg O. 9i Hjemdal O. (2010), Cross-cultural validation of the Resilience
Luthar Cushing C. (1999), Measurement issues in the empirical study of resi-
S.S. $i
Scale for Adults (RSA) in lran, Scanditatiotr la filnl n.f psyclrolojy, vol. 51,
lience. An overvieh,, in M.D. Clantz Si J.L. Johnson (coord.), Resilience and Lltttloy-
p.41H25.
Karaimark O. (2010), Establishing the psychometric qualities of the Connor-Davidson
ntnl. Posititte life adaplafions, New York, Kluwer Academic/PIenum Publishers,
p.729-160.
Resilience Scale (CD-RIsC) using exploratory and confirmatoq, factor analysis in a
Luthar S.S. li Zelazo L.B. (2003), Research on resilience: an inteSrative review, in S.5.
trauma survivor sample, Psychiatry Resea/ch, vol. 179, p. 350_355..
Luthar (coord.), Resilience and oulnerability. Ad0ption in the coltert of childhood
Khoshouei M.S. (2009), Psychometric evaluation of the Connor-Davidson Resilience
ad."/sit,,?s, CambridBe, Cambridge University Press, p. 5lG-550.
Scale (CD-RISC) using Iranian students, Irtelratiorlal lrj nral of Testifig, vol, g,
I p.60-66.
Lyons J. (1991), Strategies for assessing ihe potential for positive adjustment followinB
iJauma,lour al ofTfitofi|tic Stress, vol.4, p.93-171.
Klohnen E.C. (1996), Conceptual analysis and measurement ofthe construct ofego_resi_
Mack \{.G. ti RaSan B.G. (2008), Development of the Mental, Emotional and Bodily
liency,lournal of Pcrsor&lity a d Social psychology, yol, ZO, N.S, p.1067_1079.
Toughness Inventory in collegiate ahtletes and nonathletes, lournal of Alllletic
Kobasa S.C. (1979), Stressful life events, personality and healfh: an inquiry into
Irni,,in8, vol. 43, nr. 2, p.125-132.
hardi^ess, Iournal of Personality and Social psy chotogy, ,to]r. 37 , p..l_11.
Maddi 5.R., Harvey R.H., Khoshaba D.M., Fazel M. qi Resurreccion N. (2009), The
Kobasa S.C. (1982), Commitment and coping in stress resistance among larvl,ers,
personality construct of hardiness, lV. ExPressed in Positive cognitions and
]olfttnl of Percofiality and Social Psychology, vol.12, p.7OZ-777.
emotions concerning oneself and developmentally relevant activities, /o!/,ral o/
Kobasa S.C., Maddi S.R. Si Courington S. (1981), personalitv and constitution as
H:.otlanistic Psychology, vol. 49, nr. 3, p. 292-305.
mediators in the stress-illness relationship, lournnl of Ht,;!th a d Social Bchat,ior,
Maddi S.R., HaNey R.H., Khoshaba D.M., Lu J.L., Persico M. ii Brorv M. (2006), The
vol.22, p.368-378.
personality construct of ha!diness, III: Relashionships i{'ith repression, innova-
Kobasa S.C., Maddi S.R. ti Kahn R. (1982), Hardiness and healih: A p'rospective study,
tiveness, authoritarianism and performance, Iour nl of Personality, vol.74,
lourllal of Perconaliq and Social Psychology, vol.3Z, p.l-11. ^r.2,
KorenP.E., DeChillo N. ii Frisen B.J. (1992), Family empoweiment scale, inJ. Toulianos,
Maddi S-R. ii Kobasa S.C. (1984), The hatdy execulil'e: Heollh u der stress. Homer,r,ood,
B.F. Perlmutter qi M.A. Straus (coord.), Hnndbook of
familv ncasurenle t tbcllniqltes, Dor\'-JonesJrwin.
Thousand Oaks, Sage, p_ 382-383.
Martin A.J.9i l\,larsh H.W. (2006), Academic resilience and its psychological and
Lamond A.J., Depp C.A., Allison \{., Langer R., Reichstadt J., \loore D.J., Golshan S.,
educational correlates: A construct validity approach, Psyrlolo.qy i' s.irools, vol. .13,
Caniats T.C. ii Jeste D.V. (2009), Measurement and predi.t(.rs of resilience among
. 3, p. 267 -281 .
^t

SERBAN IONESCU 5i COt-ETTE jOURDAN-IONESCU


Tratat de re.ilienli asiiatS r Evaluarea reziljenlei
PortzkyM.,WagnildG',DeBacquerD'EiAudenaertK'(2010)'Psychometricevaluationl45
of
McCubbin H.I. 9i McCubbin M.A. (1988), Typologies of resilient families; Emerging healthy participants: a confirmation
IM of the Dutch Resilience scale RS-nl on 3255
roles of social class and ethnicity, Family Relations, vol. 37, p. 247-254. the association between age and resilience found with the Swedish version'
McCubbin H.1., Thompson A.I. Ei McCubbin M.A. (1996), Family assessment: Resiliency; vol' 24' p' 86-92'
Scanilinaaian lournal of Caring Sciences'
coping and adaptation inuentories for research and practice, Madison, Universify of prince_Embury s. (2006), Resiliincy scales lor Adolescents: Profiles of personal strengths,
-
Wisconsin. San Antonio, Harcourt Assessments'
Profiles of
McNeil K., Kozma A., Stones M.J. 9i Hannah E. (1986), Measurement of psychologic:rl prince-Embury s. (2007), Resiliency scales lor Adolescents and Adolescents:
hardiness in older adults, Canntlian lournnl on Aging, vol.5, p.4348. personal strengths, San Antonio, Harcourt Assessments'
-s.
Middleton S.C.. Marsh H.W., Martin, A.)., Richards G.8., Savis J. 9i Perry C. (2004); The prince-Em6ury Ei Courville T. (2008), The Resiliency scales for Children and
Psychological Performance Int'entory: Is the mental toughness teit tough enough?, I Adolescents,psychologicalsymPtomsandclinicalstatusinadolescents,Caladial
lnternational lournal of Sport Psychology, vol. 35, p. 91-108.
lournal of School Psychology,
vol' 23' nr' 1' p' 41-55'
Moorhouse A. gi Caltabiano M.L. (2007), Resilience and unemployment: exploring risk ii central American uomen suroiaors of zoar: A study analyzirrg
Radan A. (2000), Resilience
and protective influences for the outcome variables of depression and assertive.iob de doctorat' Boston College' Boston' M' A'
the role of social supPorts,Tezi
searching lournal of Enrploynrent Counseling, vol. 44, nr. 3, p. 115-125. New York' Broadway Books'
Reivich K. ii Sn"tt" A. (2002), The resitience faclor'
resilience in suicide attempters:
Mrazek P.f. gi Mrazek D. (1987), Resilience in child maltreatment victims: A conceptual noy a., Sarchiapone M' 9i Carli V' (2007)' Low
exploration, Chilil Abuse and Neglect, vol. 11, p.357-365. relationshiptodepressivesymPtoms'DepressiotrandAnxiety'vot'21'p'273-274'
Nicholson j.M., Oldenburg 8., McFarland M.L. 9i Drvyer S.B. (1999), Mental health RutterM.(1985),Resilienceinthefaceofadversity:protectivefactorsandresistance
- -',o psychiatry,vol. 1,47, p.598-511.
interventions in the primary school setting: Perceived facilitators, barriers and p.y.hrrt.i,c diso.de.s, Britishlournnl of
needs, Health Promotion Journal of Australia, vol.9, p. 103-110. protective mechanisms, in ]'E' Rolf A'S'
Rutter l'i. (1990), Psychosocial resilience and
9i
Oshio A., Kaneko H., Nagamine S. 9i Nakaya M. (2003), Construct validity of.the Masten(coord.),RiskandprotectiuefactorsinthedezlelopntentofpsychopafftoloSy,Nerv
Adolescent Resilience Scale, Psychological Reports, vol. 93, p. 1,217-1222. York, Cambridge University Press' p' 181-274'
Osman A., Gutierrez P.M., Muehlenkamp J.)., Dix-Richardson F., Barrios F.X. Ei SchneiderM.(1993),Thewriterasannrtist:Anewapproaclttowritingaloneandzt,ithothcr,
Kopper B.A. (2004), Suicide Resilience Inventory-25: Development and preliminary Los Angeles, Lowell House'
psychometric properties, Psychological Reyorts, vol. 94, p. 1349-1360. SearsS.R.,StantonA.L.giDanoff-BurgS'(2003)'Theyellowbrickroadandtheemerald
posttraumatic growth in
Park C.L., Cohen. L.H. gi Murch R. (1996), Assessment and prediction of stress related city: BenefiFfinding, positive reappraisal lofi"S and
grortth, lournal of Personality, vol. 64, p. 77-105. rvith early-staie breast cancer' Health Psychology' vol' 22'
p' 487196'
,to-".,
Park C.L. gi Lechner S.C. (2006), Measurement issues in assessing growth follou'ing M'R' von Kluge S' (2010)' Measuring resilience in u'omen
Sexton M.8., Byrd 9i
infertility-related stress,
stressfull life experiences, in L.G. Calhoun 9i R.G. Tedeschi (coord.), lTandbook of experiencin! infertility using the CD-RISC: examining
posttraumatic growth. Research aud prnctice, Mahwah, LawrenCe Erlbaum Associates, g".,"."ldistressandcopingslyles'lournalofPsychiatricResearch'vol'4'l'nr'4'
p. 17-67. p.236-241-
Pietrzak R.H., Dougles C.J., Goldstein Ir{.8., Malley J.C., Rivers A.1., Morgan C.A. 9i SheardM.,GolbyJ.qivanWerschA.(2009),Progresstowardconstructvalidationof
Southwick S.M. (2010), Psl,chological buffers of traumatic stress, depressive theSportsMentalToughnessQuestionnaire(SMTQ)'EuropeanJournalof
symptoms and psvchological difficulties in veterans of Operations Enduring Psychologicnl Assess'fle'tt, vol' 25' nr' 3' p' 186-193'
Freedom and Iraqi Freedom: the role of resilience, unit supportand post deployment and psychometric evaluation
Sinclair v.G. gi wallston K.A. (2004), The development
nr. 1, p. 94-101.
social support , lournal of Affecti'oe Disorders, vol. 726, nr. 1-2, p. 230-235. of the Brief Resilient Coping Scale, Assessnl efi, vo|.11,
Polk L.V. (1997), Toward a middle-range theory of resilience, Adz'nnces irr Nursirtg E'' Christopher P' 9i Bernard J' (2008)' The
Smith B.IV., Dalen J., Wiggins K', Tooley
vol.19, nr.3, p.1-13. back, hternational lournnl of
brief resilience scale: llr"rri.rg ability to bounce (
Scierce, the
Polk L.V. (2000), Deuelopnrcnt and z'alidntiort of the Polk Resilience Patterns Scnle, TezA de Beha-oioral Medicine, vol' 15, p'794-200' l
doctorat nepublicati, The Catholic University of America. A new measure of hardiness
Smith Ir4.S' 9i Gray S.W' (2009), The courage to challenge:
Pollock S.E. 9i Duffy M.E. (1990), The health-related hardiness scale: develoPment and inLGBTadults,]ountalo|GaytlLesbiansocialserpices,vol.2.l',nr.1,p.73-89.
ps1'chometric anall'sis, Nursirrg Research, vol. 39, nr. 4, p. 218-222.

Tratat de rezilienlS asistatl r Evaluarea rezilienlei

SEREAN IONESCU 5l COLETTE JOURDAN-IONESCU


I
t-_"_
I

Striimpfer D.J.W. (2001), Psychometric properties of an instrument to measure A longitudinal study from
l"' lesilience in adults, South African ]ourt%l of pslchotogy, vol.31, nt. 1, p. 3644.
Takviriyanum N. (2008), Developme;t and testing of the Resilience Factors Scale for
Wemer E.E. (1989), HiSh-risk children in young adulthood:
birth to 32 years, Am erican lotnal
W"rn". f.S. (USO1, nirl, resilience
ol OrthoPsychiatry'
and recovery:
vol 59' P 72-81'
PersPectives from the Kauai
Thai adolescents, N,/rsi,g and Health Scicnces, vol.70, p.203-20g. lonsitudinal studv, Deoelopnenl and Psychopathology' vol 5' P 503-515'
Tedeschi R.G. qi Calhoun L. (1996), The posttraumatic Growth Inventory: Measuring Psychometric evaluation of the shortened Resilience Scale among
rl the positile Iegacy of trawna,lourrlnl ofTraumatic Strcss, vol.9, p. 455471.
3.f. 1ZooA1,
" -'atrfr"i*".
Wilf.r
.ii"giuers, Arr,erican Ioutnnl of Alzheimer's Disease ' Otfur Denefitias'
Tomich P.L. Fi Helgerson V.S. (2004), Is findinS something good in the bad always vol. 23, nr. 2, P. 143-149.
good? Benefit finding among women with breast cancer, H?alt[ psychotogy, vol.23, stress and iesilience in Alzheimer's Disease
Witls S.f. 9i Cloom n. (2008). Perceived
p.16-23. moderation and mediation models of social suPPort Agi[g
&
f""tlng
I Ungar M. (2008), Resilience across cultures, B/irisrr lournal of Socinl Wotk, yol.38, "u."gir"rr,
lt'le,dal Health, 12(3)' 357-365.
p.218-233. woii" S.i. si Wai" S. (7gg3\, The lesilie t setf: horu surrtiro/s ol ttubled fant.ilies rise abote
Ungar M. (2010), What is resilience across cultures and contexts? Advances to the ad.,etsit, New York, Villard Books'
connor-
I theory of positive development among individuaJs and famlies under stres, v.,
-- i. il z("ng t. tzo07), Factor analysis and Psychometric evaluation.of the
"n"rili"nce Scale (CD-RISC) with Chinese people' Socinl Behauior and
lournal of Fa ly Psychotherupy, vol.21, p.1-16. oru'ia"on
Ungar M., Broiln M., Liebenberg L., Oihman R., Kwong W.lV. Armstrong M. (2007), PersoralitY, vol.35, nr. 1, P. 19-30'
$i
Unique pathrvays to resilience across cultures, Adol$cefice, vol. i2, nr- loo,
p.287-310.
Ungar M., LeeA.IV., CallaghanT. $i Boothro),d R. (2005), An internationa I collaboration
to stud)' resilience in adolescents across cultutes, Iaunnl of Social l\,/ork.Restatclt a il
Ll,nluatio , vol. 6, p. 1-24.
Vaishnavi 5., Connor K. Si Davidson J.R.T. (2002), An abbreviated versidn of the
Connor-Daridson Resilience Scale (CD-RISC), the CD-RISC2: pst,chometric
properties and applications in psychopharmacolog ical t. ,als, psy.hint;y Research,
l \ol. "152, p.293-297.
IVagnild C.)\{. (2009\, The Resilience Scale llser's Cuide
lor thc US Eng/isl oeisiott of the
Resilience Scale afid llt ll-iten Resiliefte Scole (RS-14). Versiotl2.05, Worden,
Resilience Center.
lVagnild G.[1. 12010),,|'ecial rcport on the 25-itct,, Resilierr./ S.nle, Worden, Resilience
Center.
'lvagnild
G.l\{. 9i Young H.M. (1990), Resilience among old er wonen, Inlagc:
loutnal of
Nrrsi,rg S.rolnrsrip, v ol. 22, p.252-255.
IVagnild G.lvl. 9i Young H.M. (1993), Development and psychometric evaluation of the
Resilience Scale, /orr nl of Nu.5i1g Measurentellt, yol.l, N.2, p.165_-178.
\Nang L., Shi 2., Zhangy. li Zhang Z. (2010), psychomerric proterries of the 1o_item
Connor-Davidson Resilience Scale in Chinese earthquake iictims, psychiatry and
Clifiical Neffoscie,rces, vol.6l, p. 199-501.
lvang \LC., Haertal G.D. ti lvalberg H_1. (199,1), Educational resilience in inner cities,
in 1\{.C. lVang gi E.W. Gordon (coord.), Edltcntio at lesiliellce i ilnrcr_city Arneica:
Challenges antl pros\tecls, Hillsdale, Erlbaum, p. 45-72.
'lfaierman
R.H. .Jr., h'aterman r.A. ii Collard B.A. (199.1), Toipnrd a nbre career-rcsilie t
|rorkforce, Hat:(atd Btsiness Re.i,ieu,, \.ol. 71, p. g7-9j_

I
SERBAN IONESCU 5I COLETTE
]OURDAN.IONESCU Tratat de rezilien!: asistattr . Evaluarea rezilienlei
genurilor literare. Aceste opere hibride germineazl de la un caplt Ia altul.
Mult timp strivite de supremafia romanului, ele ies acum din conul de umbri
grafie lircririlor lui Leleune (1975) gi ale lui Gusdorf (1991). Intrefinand
raporturi diferite cu cronologia qi destinatarul, aceste scrieri se structureazi
in jurul unui proiect de dezvdluire a Eului in miezul experienfelor triite. I
Aceasti scriere despre sine, infloritoare in rAndul scriitorilor, se referl 9i la
scribiir care pun mAna pe pani, desfigurAnd intreaga materie primd a zilelor,
Scrisul ;i rezilien!a toate pliririle existen!ei (Barthes, 2006).
I
Corinne Benestroff Exerciliul solitar poate fi 9i colectiv, aia cum o arate reuqitele atelierelor
literare. Acestea din urmi propun jocuri, sub forme mai mult sau mai pufin
structurate: scriere sub constrangere (Oulipo2), lucru asuPra genului, stilului,
exercifii de descriere, dialoguri. in Franfa, Perrat, animator al unui atelier de I
O recenzie a publicafiilor ce fac referire Ia posibilele legituri intrb praiti-
scriere, propune urmetoarea defini[ie: ,,Noi lucrdm asupra ueatittitd{ii, ?ncercdm
carea scrisului qi rezilienfd scoate in evidenfd o multitudine de lucrdri despre
joncfiunea dintre scris ;i invifare, in special in ceea ce priveEte amploarea si reinsuflelim intaginafia".3 Koehl vorbegte despre ,,o curd de imaginalie"a.
Mercat-Maheu, ea insigi animatoare a unor ateliere de scriere, vorbegte I
sociali gi educativi a factorilor de risc 9i de protecfie, in timp ce studiile mai
despre deschiderea ,,unui acces la spalii din sine ignorate de sine [...] pentru
recente au in vedere importanfa expresivitigii (Cooper, 2002; Cyrulnik gi
a produce texte"s.
Pourtois, 2007). in acest capitol al Tratatului de rezilienld asistatft ne vom foca-
Creafii individuale sau colective, jocurile de scriere permit punerea in
liza asupra cAtorva dintre intrebirile care apar atunci cAnd explordm teritoriile
scend a imaginarului in cadrul unei circularitdli a schimburilor: sine pentru
scrierii: cum se trece de la scrierea desprb sine la scrierea-tratament? Scrisul
sine, pentru celilalt, cu celilalt. Daci animatorii intrebafi percep uneori
poate trata cele mai grave rini? Scrisul acfioneazi intotdeauna ca un factor de
emofii foarte puternice la participanfii lor, ei se feresc de orice interpretare 9i
protecfie? Participi el la procesele de cicatrizare i traumei gi de renagtere a
se concentreazi asupra tehnicilor de scriere.
rezilienfei? Cum se trece de la o scriere a traumei la o scriere rezilienti?
Punandu-gi intrebiri despre aceasta dorin{i de scriere autobiografic5,
Frioul (2003) ajunge la urmitoarele concluzii: ciutarea paradisului pierdut al
De la scrierea despre sine la scrierea-tratament copildriei, goand dup6 amintire gi luptd impotriva uitirii, Pentru care;'urnalul
este emblematic. Pontalis numeFte aceste caiete ,[...] Un ajutor perttru ntenro-
Scrierea despre sine rie", ,,wt fel de carte a raliurtii" sau ,,o contabilitnte a zilelor, cu lurrgi ristinryuri",
Daci recursul la expresivitate faciliteazi insugirea cunogtin[elor (Cooper, care asiguri ,,o perntanenti fi'agild a Eu-lui de-a lungul nnilor". (2002, p' 25,26)'
2002), aqternerea pe hArtie a ceea ce este intim poate constitui o pArghie, un Acegti pasionafi de scris sunt reunifi in diverse asociafii. Asocin[ia Ricits de
mecanism de eliberare cu valoare sublimatoare? oie (Poaeqti de aiald) igi asumi, de asemenea, o Practice exclusiv creatoare.
Asocialia pentru autobiografie qi patrintoniul autobiogrnfic colecteazi, conservd 9i
,,Ctt tolii ntenr net,oie de o pooeste pentru a ex.istn", scrie Serrei (2006, p. a7),
afirmAnd supremafia poveqtii in constituirea identitifii gi in sus(inerea I
r Limbajul desemneazi prin scriitor o funcfie, iar prin scrib, o activitate. Desigur, este posibil si fii
umanit6fli noastre. De la miturile fondatoare la autoreveliri, literatura ne ambele. Pentru scriitor, a scrie devine un imperativ cateSoric:,,e1 trebuie si srrie", el vrea si
oferi centrareal unui Eu agitat, care se construiegte pe misurd ce se enun{i. ac!ioneze asupra limbii.
Scrierea despre sine este polimorfi - carnete, fragmente, note, corespon-
, Oulipo: Ateliui d" lit"."ture potenfiali (1960), Asociafie fondatA de F. le Lionnais 5i R. Queneau.
. p. perrat, Comtmicare pcrsoroii, irr[" 2010. Degi dislexic, Perrat, autodidact, predi astizi stilistici I
denli, jurnale, memorii, povestiri etc. - vagabondeazS, scapi incadrdrilor
iumali gtilor prof esioni gti.
t J. Koehl, Animator de ateliere de scriere. Comwicare
pcrsonaln,26 iulie 2070'
t Figuri literari. in heraldici, abymc (in original), reprezinte centrul blazonului. s I. \,lercat-lr{ah eu, Conrunicare personnli,25 octombrie 2010 (cf. Histoires d'icriture, 2009).
I

I
CORINNE BENESTROFF Tratat de rezilien!i asistattr r Scrisul 9i rezilienla

I
l
de a reda reprezentorea
pune la dispozitie texte autobiografice. PSnI acum au fost depuse 2 O0O de marginea iurnalelol alimentare: ,,Acesta e ufi Prelext
1"" texter. Domeniul lor de internet, Aulopacte, prezinte scrieri teoretice gi po- fi es efiol il e mofi efl t ului".1
ei, i

care au drept finalitate demonstlarea


vestiri, Dace acest practici au virtuti terapeutice, ele nu gi le revendici, uneori Nu potfi enumerate aici toate lucrerile
somatice'
chiar aptrr6lldu-se de o astfel de interpretare. ac"luiii lucru: scrisul aiutd la tratarea unui mare numtrr de maladii
scrisului' Lagarde
I
Unii bolnavi simt intuitiv giinfrunttr boala Prin intermediul
de fotografii odata ce a aflat cI sufeit de
u ir,."poa lind iurnalul insofit
"a-gt
Scrierea -trata ment un cancer la sin. Pentru ea, scrisul este un "ittsolilor"2'
Practica este str;veche, literatura sinelui ne oferi o
multitudine de exemPle
AvAnd in vedere cA scdsul participtr Ia construirea subiectului, ne putem Bernhard 9i tuberculoza sa' F'
celebre: Montaigne gi a sa ,,ntolndie nrcrtald" 'T
imagina oare recomandarea unui tratament prin scris? Acegti autori i9i descriu boala' analizeaztr-transformtrrile
iorr, 9i ."n."*i"fu.
Studiile asupra scrisului expresiv tind si circumscrie aceast6 problematictr. cauttr cauza. Aceste autobiografii (Grisi' 1996) ne vorbesc
pe care le impune, le
Teza lui Cooper (2002) ilustreaztr legdturile intre erpresie, factori de risc pi compenseazi
iin lnterlordespre modalittrtile defensive impotriva bolii' Scrisul
rezilienttr. ElaluAnd nivelul de expresivitate la copii, ea scoate in evidentd
rana narcisici: ,,Pr in oulobiorafie, autorul execuli Poltret l renlcitltit al boltn'
corelatia dintle expresivitate, mediul familial, nivelul de alfabetizare li reutita sa tlin ttou inlregit d" (Clisi' 1996' P' 276)'
,,utrr, prr,r, a depetti ton crr inaghea
gcolari. Cu cat este mai ridicat nivelul de expresivitate, cu atat sunt mai
Se aplici aceastd ,,potadignri o scrierii oifresire" (Pennebaker' 2004) ti
diminuafi factorii de risc. Punerea in cuvinte a emotiilo! li sentimentelor va
maladiilor sufletului?
infl uenla instaurarea plocesului de reziliente.

Sc rierea -trata ment ii maladiile sufletului


Scrierea-trata ment 5i maladiile somatice
ScrisulafostutilizatcainstrumentdiaSnosticdeEsquirol(1836),fiind
Ocolul prin zona tratamentului somatic este revelator- Pornind de Ia care le reco-
apreciat gi de Lacassagne, Pirintele antropologiei criminale'
acelagi postulat, studiul Iui Gillis Ei Lumlev (2005) demonstreaztr virtutile (Chavey at-Dumoulin 9i-Gaulmyn'
manda delinulilor scrisul autobiografic
terapeutice ale scrisului expresiv la subiecfii atinpi de fibromialgie. Rata de in universul psihic al
2004). Studiul acesto! scrieri p"'lnit"' Patrunderea
ameliorare coreleazd cu capacittrlile de exprimare emotionala. Studiile lui dePistarea disimulirii (Rogues de
Pennebaker (1998) pun in lumini rolul maior al exp mtrdi asupra funcfioniiii
detinutului sau bolnavului mental 9i chiar
Fursac, 1903).3
somatice. A scrie 20 de minute timp de trei sau patlu zile a!.duce la interirea
Astdzi, in Franfa, majoritatea institutiilor Psihiatrice a recurs la medieri
sistemului imunitar. Descrierea in scris a e\.enimentelor stresante are, de de aur (Bonnafd'
asemenea, efecte asupra simptomelor astmatice (Smith, Stone, Hurewitz,
culturale. PsihoteraPia institutionali ii-a inscris acolo literele
Sd mentionam
Kaeli, 1999). Pentru a studia mecanismele puse in joc, Salesse le propune ado- 1987). Nu Poate fi recenzatd aici multitudinea Practicilor'
Iescentilor atin,<i de o maladie cronici si scrie prin intermediul unui site de exemplul Spit"trtri Santos-Dumont, care le propune tinerilor Participanli
cl.iscurs clespre drJe'
internet securizat sau pe hArtie: ,,Acefti tifieti descoperi ide:ea scrisul. Cu?i lele psihoiici o icolarizare la libera alegere, cuPrinzand "un
I irulirrro ,"*ilor, despre t'ia!a iflstitcluali, i r-w cut'fittf' wr discurs despre corp"
detitl fiai plttertlice, tocnlai pttitr ci subiectii :tiu cd eu le lrrinesc ti le cilesc.,,2 univrsul imbucdtitit al
(Gaetner, 1983, p.65). Lectura 9i scrisul enunld
Comet utilizeazi uneori scrisul cu pacientii sii, sert'indu-se de note scrise pe
i Ico',Mlicarepersonall,3august2olo.Pr.P.cometPIedi]aUnilelsitaleaP'etM,Curie_Paris.
I
Autorii sau Frepusii lor isi trimit :e\tul in dou: ermFlare certifi(;nd n:hua autobioSrafic; ti . ;:;;;:;;,';;;;;,;;;;;;;;'-,ri, ir oa'-ua" zd.r. ct Ld rmttrlie i ryt..\e - adi'ocarciftn*
indicand .onJitiile de consultare C.rite. Textle.itire de comitetele de lectura fac obiechn unei

:
d:ri de *am; La re!,sta l" Cart..- -:cn(.
Pr. Salesse \L. C.,,xxirrrs p.rs.n-::.:. 20 august 2010. Cercer.le random;at5
, lixll} *,"^, **tal ,eticenri, .are isi as.ud sandurile in hmpul unei (onversaf,i, nu ezit; str
alati in curs - le incredinteze(P.92).
hartiei"
Sp'talul Sainte-JuJtine - I\,lontiin-
t

Tratatde rzilien'5 .sistati t Scrisulti rezilienla


CORIIINE BENESTROFF
I

copilului psihotic. Aluziile scatologice, agresive, delirante selvesc drept bazi Curn se abordeaze consolarea in maniera lui Seneca sau chiar in maniera lui ,s'3
a inv;tirii li participi la construirea Eului. M;;;;"i [...] tratamentul este, de asemenea' un discurs DesPre rostirea
I
Aplicaliile abundi in domeniul psihoterapeutic qi se prezintd sub fotme vorba, al;t in Procesul teraPeulic' c;i $i in scrisr'
-rantifuiportirlt ".le
orginale, cu precidere in Stale Unite.

BiblioteraPia
Practicile narative Daci scdsul Poate structura cele invitate 9i Poate trata'
cititul are un efect
ofere un catalog de
Progoff a stabilit un protocol de terapie prin redactarea unui je sim]lar. Acesta este Pariul unui librar londonez' care
iurnal
inspiratie jungiand: The Intensiae lounral process. Subiectul dispune de un lecturi
--- teraPeutice adaPtate simPtomatologiei clientului'
dosar imp;rtit in sec{iuni (visuri, munci, familie, relalii amoroase, viagd C.luint" p"ntru u trata stdlile de riu, Pentru a ruPe solitudinea li.izolarea
bolnavi le adre-
iri_
in care poate scrie. Aceste povestiri ioaci !olul db fir cdlduzitor
terioard etc.), in falu botii, acestea sunt 9i ProPunerile Pe care asociatiile de
lor. Cartea devine o oglindd' o sali a ecoului qi uneori o
in cadrul exploririlor, de mediatori intre interior qi exterior. povestirile sunt "".ri ^"-ttifo"
i--U"fi"a. Comet, de exemplu, practici biblioteraPia' Vizitand o Pacientd
citite ii comentate in grup (Feed-bnck Method) (Jdine,7992). de cArti pe
InspirAndu-se din relatia de aiutor a lui Rogers, aplicaliile narative
f"rti" a"ptl-raa, "l o gEsesteinchisA in sine' imobili' inconiuraterefuzd orice
.u."'.u fi -ul .it"Ete, ibandonati de vechea ei pasiune Cum ea
elaborate de White (2003) incite pacientul si enunte scenariile posibile, la urmiioarea consultalie el ii aduce o carte din biblioteca
sa:
tratament,
pornind de la povestea sa de viati. Terapia seam5n5 cu traversatea unul Madeleine'
idee am avut PentrLr a o aiuta
teritoriu: naratorul-pacient conduce, practicianul ghideazd. povestirile, cu [...] a o trata cu o carte, iate ce Pe
renunlase fSri umbrl de
personaje reale sau fictive, devin tot atatea piste de explorat.
O .lt" i*pi ..a*a mijloc de a-i uni trecutul' la care
Am intrebat-o dacS vrea s-o
i"gr"i; u, tiitot p" (are nu dorease ii-l asume
. Aflat intr-o dispozitie mai literarl, Hynes a creat in 1974 The poetry Therap! citeasce, pentru ca aPoi s'o discut;m imPreuna'
(terapia prin poezie), care combini utiliza rea literaturii cu (Kawabata' 1960)' poveste
linerea unui yurnal, Terapia incepe cu F runoasele rlinpidurea ndotnrild
deoarece, dupi unii autori, scrierea poeziei ar avea e(ecte anxiolitice carepropune o reflectie asuPra contemPlArii fortate' a
nesatisfacerii pasiunilor'
autocalmante (Tegne, Fox, Robin 9i Thorne,2009). in aceste exemple, scrierea in se aseamind cu aceea a Madeleinei'
ir-'i" femei captive somn
ghidati despre sine este considerati o adevtrrati psihoterapie.
if.."ie"'*"".
i" depresie. Suport al lelatiei teraPeutice' cartea' obiect tranzitional'
Scrierile despre sine, sub toate fotmele Ior, sunt utilizate deci ca o terapie
matetializeazdreluareauneiinvestirilibidinale|,,ArPuteaKau\lbatasdfiecel
ce vizeazd ameliorarea simptomelor gi dezvoltarea subiectului. Inclusiv tttai slab dh*'e remedii, ptimtrl?"3 Astfel, Cornet se aleture
lui Anzieu' care
domeniul formirii profesionale recurge la acesta. in spiriiul lui Bourdieu olituri de
s'.ile. ,,Lrcturo, rePrezi'ltd ia difih'e cele t1lai si81fie cotltribulii
Ptietetlie,
(7993), care a tealizat o radiografie a Frantei cu povestirile la traztaliul doliulrti" (1981, P 47)'
sale, sociologii
a fi remedii Puternice'
clinicieni (Bonetti, Fraisse 9i Gaulejac, 1987) pun laolaltA povestiri de viati, Prin ptisma acestor experienfe, scrisul 9i lectura Par
formare profesionald gi cercetare. Scrierile despre sine structureazi achizilia procesul de distantare fate de simPtom 9i se reanime
arr,U"t" pu. ,a f"rorizeze
cunoqtintelor: elevi $i profesori redacteazi lucriri in care igi prezinti capacitAlile creatoare. Funclioneazd ele in cazul traumei?
genealogia, itinerarul profesional, proiectul. Ansamblul edte analizat cu
instrumentele sociolotiei clinice. Aceasti abordare este foarte rAspandit; in
Canada, cu precddere in domeniul asistenrei socialer. in Franta, Cornet
asociazi literatura gi filosofia in predarea medicinei:
I P. Comet, Cor,rrricnr. pcrso nin, 3 2010'
in rrauea euehe. penrru (udiur rstoriilor de vrdl; {Rer.HV) ? 'ugust
' 1,1. :
rclea
}i o AsociJtie P- Comet. cf. nota 13.
'nlemdFonal;
d por..+rrlor Je \ idt; in formar,. \ ASIH\T). r P. Comet. cf. nota 13

CORINNE BENESTROFF Tratat de re.ilientl asistati . Scrisul ti rezilienla


l

l'' Scriere gi traume


Boala, rinile din copiltrrie dau, de asemenea, nagtere unui mare numir de
scriitori (Letoux-Hugon, 2004)1 care infruntd nucleul melancolic al traumei.
Cum oralitatea este PriviletiatA de tendinla formelorclasice
individualtr sau de SruP (Dewey, 2004) li Psihanalizeil
(Hatzfeld, 2008), sc;ibii 9i scriitorii iFi
a
insupesc ei in9i$i
de a
forlele
de PSihoteraPie
culege povestiri
scrierii'

,l
Scriere gi nucleu melancolic Scrierea traumei
Spaima provocati de Focul traumatic destructureaze subiectul'
resusciteaze
:l Studierea biografiilor scriitorilor dezr.aluie legtrturile stranse dintie
nucleul melancolic Ai cteatie. ,,De ce rutta di, ,ic departe, cele nrai bogate roade?,',
nucleul melancolic ai impune o rearaniare defensivi Aceasttr ctize
este in-
sotittr in de o serie de simptome descrise pe largin literatura Psihiatri-
Seneral
se intreabtr poetul Rend Char (1953, p..15). Aceasttr intrebare, care de la scliitorul'
ctr. in acest context aPare scribul sau
Aristotel li pAnd la Anzieu (1981) nu gi-a gisit inci rtrspunsul, se referi la Aidoma lecturii, care Poate genera nebunia2 prin ,,idenlit'icare ronnnesci"
I scderea care cocheteaztr cu pierderea, uitarea, disparilia, declinand multiplele (Foucault), transformAndu-ne intr-un Don Quiiote care se luPtd cu himerele'
figuri ale durerii, doliului, durerii $i spaimei. Astfel, Reutchnik, Haynal 9i cu trauma'
(Rosellini3, 2006), scrisul suscitl uneori o intAlnire prea dureroasa
Senarclens, constatand prevalenta orfanilor printre oamenii celebri, subli- beportalii Tomkiewicz 9i Semprun au triit aceasttr exPerienttr' A nu scrie
niaze ,,inryoltanla mecanismclor de doliu Si a r.staurir;i dislngelilor sou pierde- devine pentru ei o necesitate vitali: ,,Fie ooiincepe sd scriu desPre thetou li fid
rilor itlerioare prin creali." (1978, p.215). toi prdiuli imediat dupd aceco, fie mi ttoi indteplo lird ezitote spre oiifor"'
Deci din aceste matrici melancolice ia nastere scrisul. Impulsul creator (Tomkiewicz, fSeO, p. iff;. tar SemPrin aleg^e ,,ldcereo arzatoore.n t'ielii in locul
linbojului ucigitor ol scrisului" 19e+ p 235) intrucat scriind' adici
apare pe parcursul crizelor de dezvoltare $i se articuleaztr cel mai adesea cu "jucltdu'te
anumite evenimente (doliu, separrri, imbolniviri, tlaume), (Anzieu, 19g1, cu loiul" 6niieu,1981, p. 62), existliiscul de a te
imbolntrvi (Green' 2004)' de
p.93-211). idea in melancolie, de a rtrtici in ,,c rochiuile Fterse" ale Eului-piele (Anzieu'
" intr-un scris compulsiv Grafomania poate deveni
Forest (2004) ili
construielte opera pornin.l de la durerea pierderii unui 1985, p. 104), de a te Pierde
copil. El regtrse$te aceeagi problematici la Dostoievski, Faulkner, Malraux un infem narcisic.
un
(Forest, 2010). Deoarece romanul pune in scend omuciderea, moartea copilului Atunci, se observd adesea o oprire a capacitifii de a scde' Scrisul devine
persecutor introiectat, care deiorganizeaz' intricarea Pulsionaltr Anumiti
creeaze o poetici a doliului. Scandalul declangat de moaltea copilului
structureazi opera acestor autorir. autori, scrie Bayard (2005), ar avea chiar o P!esimtirein acest sens' rePrezentand
antreneazA o
evenimente neintAmPlate inctr. Accesul la zone arhaice interzise
Nucleul melancolic care hrlnegte scrierea este activ $i in ca'iul unor traume lui
Sinuciderile
regresie masivtr, care- determini uneori disparilia subiectului
colective. Victimele traumelor ne propun descrieri fantomatice, inghetate,
Cian, Levi, Bettelheim 9i Amdry Pot fi interPretate in lumina ravagiilor
care incearcd si exprime gi se impArtiqeas.e un alt plan al realului. EIe
provocate de aceastA deferecare Pulsionald'
transmit mesaje enigmatice, generate de,,incrrngtientul extirpat,, (Davoine gi
Dar cel mai adesea funcfiile scrierii sunt Protectoare, eliberatoare' rePa-
Gaudillidre,200a, p. 103), pe care ltiinta medirinei nu le poate auzi. ratoare, uneori simultan.
i Cr. Anaur (2002).
: Anzieu des.rie cinci etape ale procesului creator:
- impulsul creator;
- (onstientizareareprezent:rilorps'irce ulcontrienr( ICentrurPrimoLevi(Paris),sPecializatintratareavictimlortorfurii,Confirm:absenlamedierii
I - stabrkea unur limbaj 5' corporabzarea lui, lerapeutice Prin arti sau scris. Comllnicar telefonicd, august 2010'
- compunerea operei; I Cf. Davoine (2008).
- materializareaoperei. , fiqiune 5i
r Dostoievski, Faulkner 9i lralraux scriu opere importd:.
R;s[ini stu;iazi tema citiiorului aiuns nebun, care nu mai face deosebirea dintre
utterior dc(csutui unui copil. realitate. Don Quiiote este fiSura mblemahc' a aestei situalii'
I

l
CORINNE BENESTROFF Tratat de rerilienlt .sistatl . Scrisultj rezilienla

I
I

rs6 in timpul;ocului: I

scrierea protectoare Dupi toc: scrierea eliberatoare


Subiectul destabilizat de violenfa destructuranti a qocului traumatic se Mirturiile supraviefuirii se inscriu in seria de povestiri ale kafnbasls-uluil'
reface prin scris, care imbraci diferite forme Aga cum orfeu, ulise, Enea coboari in infern, apoi se intorc de acolo, scribii
- corespondente, note,
fragmente, jurnale intime, graffiti, eseuri. Gratie modificirii mecanismelor de sau scriitorii se confrunti cu matricea mortiferi a experienlei lor. Levi (1958),
ap6rare (refulare, negare, clivaj), er se retrage din campur experienfei' Rousset (1965) qi Antelme (1957) iqi descriu deportarea in graba qi befia unei
cd am cdzrtt prndd cu tolii unui
dureroase gi restabilegte sentimentul cohtinuu al existenfei. Numeroasele ,,decoldri creatoare,' (Anzieu, 198'1., p.74), ,,Cred
scrisori ale soldafilor o dovedescl. A se retrage in sine, a suspenda teroarea, a peritnbil delir. voiam sd aorbim, sd fim, ?n fine, auziti" , scrie Antelme (L957, p.9).
anula intAlnirea cu moartea, a regisi prin scris viafa de dinainte. Dacd aceasti scriere se suPune obligaliei testimoniale, ea Permite evacuarea
Astfel, soldatul Armand, mobilizat in 1914, este cantonat intr-o gari. elementelor traumatice. Ugurarea este cel mai adesea de scurti durati, intru-
Primul sdu impuls este acela de a fine un jurnal. Cum nu se intamplr niciodati .
cit cuvAntul adresat explicit celuilalt cade in ,,tdcere aa cum cade in gol"
nimic, el copiazi lungi pasaje din ziare, ii invocd pe Dumnezeu qi pe Mamd (Semprun, 1,994, p. 145), aqa cum explici gi scriitorul Bialot, deportat la
Patrie gi priveite cum trec trenurile. Acest tati de familie trdiegte spaima
de la Auschwitz: ,,La ?ntoarcerea rnea, nu am fost intintpinat cu ntdcere,,, ci cu un feno-
distanfd. Printre pagini, el strecoari informalii din cercetare, necroloage. De- men de surilitate din partea celorlal{i. [. '.]Am incercat sd scriu imedint. Dotrd
z'olunte
parte de front, el incearci un doliu anticipat. Scrisul siu, mormant al cama_ scrise Ia cald gi arru.tcnte la pubeld."2 Aceste informalii despre ,,reziduuri
;i epat'e"
razilor morfi, anuleazd moartea probabili care il asteapti2. (stern, 2004, p. 108), pe care nimeni nu le vrea, sunt redirecfionate citre
A scrie chiar in toiul situaf iilor extreme este un act de rezistenfi..Dispunem expeditor3. Recep[ionarea aceasta imposibild redeschide adesea rana, pentru
astfel de o serie de documente, notife fdcute la cald, pergamente duse de vanti un timp mai scurt sau mai indelungat. Totugi, ,,lucrurile care nu pot fi spuse
care descriu alfabetele enigmatice ale univeriului concentrafionar. Ascunse trebuie scrise" , afirmi Forest (2010)
in
saltele de paie, in perefi despirfitori, ingropate, aga cum au fost manuscrisele
sonderkommandos la Auschwitz3 (2005), ele stau mdrturie pentru
aceasti
pulsiune de a scrie cu riscul viefii. Aceste scrieri au labazddorinfa de a lisa Perioade de latenl5 ;i scriere reparatorie
ceva in urmd suspendand, in acelagi timp, sentin{a cu moartea. in universul Contrar exemplelor citate, anumili scriitori qi scribi nu-9i descriu experienIa
concentrationar, unde moartea este unica promisiune, pentru a scrie, chiar decAt dupd mult timp. ,,Timp de mai nniyi nni, nu nrant ourpat nbsolut deloc de
daci o singuri persoani fine condeiul, este nevoie de o complicitate colectivia. Artsclrwitz. Am uitnt totul cu scrupulozitnte gi n mers", Povestegte Kertesz
(1999,
scrisul determini ridicarea unui Eu ce sfideazi durerea gi.teroarea: p. g7). Acesta este gi cazul lui Kliiger, Charpak, Tomkie$,icz, Bialot 9i semprun,
,,M m-a
irruerttnt, iar el nr-a inoentat in obscu.itate", scrie, de asemenea, Liscano
(2007), pentru a nu cita decAt cAliva. Agadar, ce au fdcut ei intre timp?
explicAndu-9i intrarea in lumea condeiului pe parcursul incarceririi sale
in Fiecare in felul lui s-a dedicat supravietuirii, lisAnd temPorar deoparte
Uruguay, unde a fost torturat: ,,Afost o perioadd de nebwie. Capultnti era?ntr-ttn descrierea.experienfei traumatice. Deci tofi s-au inscris pe traiectorii subli-
clocot corttintnt, plir de literaturd, de cuztinte, planttri rle cdrfii, (p.7, p. a9).
in matoare inainte de a scrie. Creafia ii atinse in amurgul viefii lor, dupi conso-
timpul qocului, scrisul recreeazr un spafiu tranzifional, o.zone a iluziei lidarea Eului, acfion6nd prin delimitare 9i ridicarea progresiYi a cenzuriil.
(Winnicott, 1951-79 fi I 2ACf). Abordarea nucleului traumatic se poate face 9i indirect, prin cercetare,
I ala cum scrie Eshet, profesor de psihologie in Israel. Grav rdnit in timpul
Acestea constituie un fond foarte bogat, inci neexploatat in totalitate.
2. Carn,et ile gucrre (Caiet de. rizboi). 205 pagini. Biblioteca ora-,sului Paris, j ' Kntnbasis (gr.), semnifici o coborAre, o retragere (N f')
3 cote pro\.izorie 5434. lnedit.
sonderkonmrnndos erau brigdzi care i" ocrp", de funcfionarea .;;;i;.';;;;e.
scrisul era 'z Bialol, Conrunicarc pet'sonali,25. iulie 2010'
I
a
pasibil de pedeapsa cu execu!ia imediati. , Joseph
'S.
Viit, C. Delbo, S. Tomkiervicz, R. Kliiger, B. Bettelheim descriu aceste reaclii ale publicului.
Cf ' Les pointes de Buchar-anld_(Verdet, 1995) (Poeziile rte la Buclmruald) Ei l)ne opirette it Rouensbriick . j. Bialot iqi povestegte la 79 de ani experienla avute la Auschwitz, dupl ce isi publicase primul
(O opcrttd la Rnt ensbriick\ (Tillion, 2005).
roman la virsta de 55 de ani.
I

CORINNE EENESTROFF rezilienli asistattr r Scrisul


Tratat de 9i rezilienla
,'l
rAzboiului de la Kippour, hemiplegic, nu mai poate vorbi qi scrie este nevoit Ansamblul experientelor citate deschide PersPectiv de cercetare $i aPl!
il 'I58 ii
si invete totul din nou. El concepe atunci metode de invrtare pentru cei catii practice in numeroase domenii: educatie, tratamente fizice, psihoterapii,
traumatizati, scrie articole si se angaieazi in scrierea unei cIrti in care igi tratamentul traumelor.
descrie expelienta. Subliniazi forla vindecitoare pe care o are scrierea pentru
il el pi familia sar.
. Studiile despre scrierea traumei subliniazl necesitatea unei formlri a
cercet;torilor ii Practicienilor, a unei exPlorIri PluridisciPlinare, neaPtr-
Functiile protectoare, eliberatoare, reparatoare ale scrierii se inridicineaztr
intr-o retea polisemanticA a proceselor de rezilienl; in s6nul activit;tilor rat rizomici. intrucat aceste scrieli se nasc din violente extleme, din
rl sublimatoare. Astfel, nu este de mirare ctr e pdvite ca o terapie in cazul bolilor ,,ione ale catastrofei" (Davoine gi Gaudillidre, 200a, P. 30) ele modifictr
gi al traumelor. Aceasta este propunerea fEcute de Renl Warriors2 veteranilo!
insigi structura limbajului, zdruncini arhitectura rePrezentirilor
noastre. Texte neclasificabile, ele lumineazi zonele umbroase dintre
americani, incurarati s; tinA un iurnal 9i si-l imperteqeasci tovardgilor lor.
cele doui lumi 5i necesiti instrumente novatoare, care se poati revela
In Rwanda, stranterea merturiilor, punerea lor pe hArtie, contribuie la
recunoalterea genocidului (Sagarla Martin,2009) gi recreeazi posibilit;lile
,,|fi gind tlts,rc ollncilole0 ltttrtii" (Clissant, L986). Aceste instrumente
care urmeazA a fi inventate ar putea autoriza o intelegere mai subtilS a
unui trai comun. Cronica iudiciar; are, de asemenea, propria contribufie
rolului scrierii ca tutore de rezilienti, cuPrinzand dimensiunile in-
(Paradelle,2009).
conFtiente individuale 9i colective.
. Cercetirile longitudinale ar Putea duce la in{elegerea rolului scrierii ca
proces de dezvoltare, cu etaPele sale regresive ii Progresi\-e, ca element
Concluzie: scrierea, o enigmE?
al unui echilibru Psihosomatic.
La finalul acestui parcurs, suntem obligati sA constatdm c; misterul se . Ocupandu-se de continutul manifest al textului scris, cadrul teoretic al
adanceite. Daci majoritatea autorilor sunt de acord cA scljsul are efecte cercetirilor citate elimine adesea PSihanaliza Si cercetarea literara
indiscutabile asupra corpului gi spiritului, alchimia procesului rim6ne in Totuli, studiul continutului latent al Productiilor, formelor Pe care
mare parte indescifrabili. Doui tabere se opun: prima considerl scrierea o acestea le iau odattr inscrise in limbaj, ar deschide alte cii de intelegere'
terapie3, a doua o considerA ca pe ceva suplimentar, un obstacol in calea tera_ . Efectele lectu i fiind in mare Parte mai Putin studiate, cercetirile efec-
piei, intrucat genereazi o competitie intre cele doui domenii (Tisseron). Se tuate asuPra cuplului scriere/lecturi ar Putea mEsura funcliile sale
poate argumenta insi ci scrierea gi terapia nu sunt doue domenii autoliniqtitoare, sublimatoare 9i relationale, inclusiv in cadrul relatiei
con_
cureniiale, psihanaliza niscAndu-se, de altfel, dintr-o autoliografie (Freud, terapeutice. Ce efect are textul scris/citit asuPra pacienlilor 9i tera-
1900/2010). peuIilor?
Diferitele r.alen[e ale scrierii pun in discutie definitiile psihoterapiei, locul
. Stralrl legaturilor intre scriere li alte forme de expresie (arte Plastice'
scenice) ar permite o intelegere dintr-un unghi diferit'
$i functia terapeutului, felul in care folose5te el scrielile pacientului. Ce statut
au aceste scrieri? Cui apartin, in definitiv? Care sunt semnificatiile lor trans-
Scrierea despre sine, sc elea-tratament, scrierea traumei, aceastA Iiterature
felentiale gi contratransferen;iale? in fala acestui amalgam de intreblri,
despre sine, foimeazi un caleidoscoP de relatiri Nomadismul, proliferarea
Pennebaker (2004) nu poate decat sd constate complexitatea paradigmei
lor, le ateste fortele vitale. Vectori ai unei transformeri in actiune, istorisirile
scrisului, impiedicAnd realizarea unui model teoretic unitar.
li fictiunea particiPe deoPotrivi la construirea Proceselor de rezilienfi'
Astfel'
l Yoram_Esher,,l'/,p Dritig u nletamorfoza unei victime agenocidului rwandez in molie Permite convocarea
pracess ll,ns nost iqlle pasitiue expcrince af dcoting uittl !
tuturor protaSoniEtilor dranei, simbolizarea celui ce nu Poate fi numit'
unratic
.:rrt:fo a,:.\t r,/:pctttura dSiti,Bth,,ntl.r.r,pnuris.Ctnntin,rpl:o;/d. lausu<r2010.
thesc

( L hitp//\arr real\rdrrior<.net/!er/rans/rreameniloumatinF
publicatin data de 30 decembrie 2010).
php rArd Re<iticnce 6y h.nhnB. impirtSgirea eiperien!ei (Semuianga, 2009). Deci istorisirile se Pot recomanda
: Idrn, l.s pirr,rrcs ,trrmiiius. 'in chip de tutori de rezilient;.
I
)

(ORINNE BENESTROFF Tratat de rezilienli asistetS. Scrisul Si tezilienls


Unica noastri salvare s-ar putea afla in spaima
;i in goliciunea sufbrinfei. Freud S. (19001201,0), lnterpretarea aiselor, in Opere esenliale, vol. 2, Editura Trei,
Atunci, aidoma lui Balzag care,.pe patul de..^oarte fiind, l-a chemat la cipi- 161

tAiul siu pe fictivul dr. Bianchon (Bricart, 1995, p.35)r, am fi noi indubitabil Bucuregti.

salvafi de creaturi din hArtie, poate chiar ale noastre?2


,si Frioul R. (2003), ,,Le d6sir d'autobiographie", Conferinti susfinuti la Universitatea
. M. Bloch, 7 martie 2003.
Gaetner R. (1983), Le Corps mis en mots. Scolariti et psychoses, NeuchAtel, Paris, Delachaux
et Niestl6.
Bibliografie Gillis M.8., Lumley M.A., Mosley-Williams A., Leisen J.C.C. pi Roehrs T.A. (2005), The
Anonimi (2005), Des uoix sous la cenilre, Manuscrits des Sonderkomnnndos d,Auschwitz,- health effects of at-home written emotional discloser in fibromyalgia: a randomized
Birkenau, Paris, Calmann-Ldvy/M6morial de Ia Shoah. fiial, Annals of Behattiorul Medicine, vol. 32, nr.2, p. 135-1.46.
Anaut M. (2002), Rdsilience, transmission et 6laboration du traum.a dans l,dcriture Glissant E. 1LOSO1, lntroductiort i une politique du diaers, Paris, Gallimard.
des
enfances bless6es, Perspectiaes psychiatriques, vol. 41, nr. 5, p. 3g0_3gg. Green A. (2004), La lettre et la mort, promenade d'un psychanalyste i trnoers ln littdrnture:
Antelme R. (1957), L'Espice hunruine, paris, Gallimard. Proust, Shakespeare, Conrad, Borges, Paris, Denciel.
Grisi S. (1996), De l'intimitd des nmladies de Montaigne it Herui Guibert, Paris, Desclee de
I
Anzieu D. (1981), Le Corp de l'eare, paris, Gallimard.
Anzieu D. (1985), Le Moi-peau, paris, Dunod. Brouwer.
Barthes R. (2006), Eseuri critice, Editura Codex, Bucuresti. Gusdorff G. (7991), Les Ecritures du ntoi, Paris, O. Jacob.
Bayard p. (2005), Denmin est icrit, paris, Les Editions de Minuit. Hatzfeld l. (2008), Dans le rru de la ztie. Ricits de mnrais rutnndais, Paris, Seuil. I
Bonetti]., FraisseJ., Gaulejac v. (de) (coord.) (rgg7),,,eue faire des histoires
de fa- Juline K. (1992), The intensive journal process: A path to self disco'r'ery, Sciances of
milles? ou roman familial et trajectoire sociale", Le groupe Minil Magnzine, iulie, 1-5.
familiar, vol.96, iur.-sept.
Bonnaf6 L. (1987), Art et thirapie, vol. 22-23, p. 18_23. Kawabata Y. (196017970), Les Belles endornties, Paris, Albin Michel.
Bourdieu P. (coord.) (1993), La Misire du rrorrde, paris, Seuil. Kert6sz l. (7999),,,Le vingtidme siEcle est une machine ir liquider permanente", in C.
Bricart I. ('1.995), Dictionnnire de la mort des gronds honunes, paris, Le cherche Coquio (coord.), Pnrler des cantps, penser les ginocides, Paris, Albin \{ichel, p.87-92.
Midi.
Char R. (195312007), Lettera amorosn, paris, Gallimard. Lagarde E. (2010), Ln Traoersie inrpriaue. Adinocarcinonre, Paris, La Cause des Livres.
Cl'raveyriat-Dumoulin c. qi Gaulmyn M. (de) (2004), Lejeune P. (1975), Le Pacte autobiogrnphique, Paris, Seuil.
,,Lacassagne, Ie prescripteur
Leroux-Hugon V. (2004), Ecrire sa maladie, La fnute d Rousseau, APA, vol. 35, p. 35-36.
I
dtcrits autobiographi ques", Ln Faute h Roussenu, vol. 36, p.74.
Cooper c.R. (2002), wo are those writers? An Exproratiotrc iy tt , Cotrnectiols Levi P. (195812004), Mai este oare acestn un ont?, Editura Polirom, Iasi.
betu,eetr
Etpressiteness in Children's writirtg nnd Their psychologicnl profites, Liscano C. (200712070), L'Ecrioain et l'autre, Paris, Belfond.
Thdse.de
Doctorat, Harvard University. Umi Microfor m 304107 4. Mercat-Maheu I. (2009), Histoire d'dcriture, Paris, La Cause des Livres. I
cyrulnik B. 9i Pourtois J.-p. (coord.) (2007), Ecore et rdsilience, paris,
o. Mesnard P. (2007), Timoignage en risistence, Paris, Stock.
Jacob.
Da'oine F. (2008), Don euichotte, pour conrbnttre Ia milancolie, paris, N{ouchard C. (2007), Qui si je crinis? Guares-tinroignages dnrts ln tonrnrer*e du XX' siicle,
Stock.
Davoine F. ;i Gaudilldre J.-M. (200a), Histoire er trnunta. La paris, stock. Paris, Editions Laurence Teper.
di guenes,
DerT'ey L. (2001), war and redentption. Trentment and Recoaery
forie
Paradelle M.. (2009), Le rdcit judiciaire de l'andantissement: La force des mots du droit I
in confiat-rerated
Post-trauntatic SIress Desorder, Burlington,Ashgate. pour transmettre le g6nocide, in Martin C. Sagarra (coord.), Le Ginocide des Tutsi,
Esquirol M. (1836), ,,Expos6 de l'6tat psychique d'une Rwanila, 1994, lectures et icritures, Qu6bec, PUL.
femme hypocondriaque: extraits
de lettres communiqu6s par M. Esquir or" , Armares d'hygiirii pub'rique Pennebaker J.W. (1998), The immunological effects of thought suppression. lournnl of
et de nftdecitte
ligale,Paris, vol. XVI, p. 1.97-205. P e r s on ality an d S o ci al P sy ch o I o gy, 7 5 (5), 1,26 4-1,27 2.
Flaubert G. (185712007), Madnnre Boi:ary, Editura Art, Bucuresti. Pennebaker |.W . (2004), Theories, Therapies and Taxpayers: on the Complexities of the
. Expressive Writing Paradigm, Clinical Psychology: Sciences and Prnctice, vol. 11,
1- ,Chemali-l pe Biartchort, ttitmai Biatrchon nr-ar prica snlun!.
t nr. 2, p. 138-142.
mulrumirile noastre
}rr.^i."i.to-ate
Koehl, Estelle Lagarde, ]ui ioseph Bialot,_philippe Comet, \'oram Eshet, |acky Pontalis l.-B. (2002), En nnrge des jours, Paris, Gallimard.
Ir{artine Lery, Isabelle }v{ercat-N{aheu, Daniel perraL lr{ichele Salesse,
pentru informatiile fu mizate. Reutchnik P., Haynal A.9i Senarclens P. (1987), Les Or1ilrclins nrinent-ils le ntottde?,
Paris, Stock.

CORINNE BENESTROFF
Tratat de rezilien!5 asistatl r Scrisul 5i rezilienla
I

1., Rosellini M. (2009), La bibliothlque de Don euichotte et ses avatars frangais au


siicle, Bibliothiques et.ollectiohs, Artois, presse Universitd, p. 245_260.
Rogues de lursac r. (7903), Lla uet de pslcri,1tli., paris, Alcan.
XVll.

Rousset D. (1965/2003), L'l) i.i,ers concetltralionririry paris, Hachette_


Semprun J. (1994), L'tcrihre ou la oie, paris, Ga imard.
I Semuianga J. (2009), Par delh l'innommable Ia littdrature. La phaline des collines
de.
Koulsy Lamko, in Martin C. Sagarra (coord.), Le Ginocideies nlri. Ru,atlda, 1gg4,
leclures et ectitures, euebec. pUL.
Serrel M. (2006), Ric s cl hunnrtisnte, paris, Edirions Le pommier.
Partea a doua
I Smyth J.M., Stone A., Hurewitz A_ gi Kaeli A. (1999), lVriting about stressful
events
produces symptom reduction in asthmatic and rheumatoid irthriticst A randomizad
lrial, lourfial of Arnericatl lledical A,r.ciatiort, r,ol.2g7, p.1304_1309.
Adversit5liin plan individual ;i familial
rl StemA.L. (2004), L.- Sanir- dilorti, Can:$, histoirt, pslchannlyse, paris, Seuil.
Tegnd A., Fox J., Robin p. $i Thom p. (1009), Evaluating the use of poetry
to rmprove
rr-ell-being and emotional resilience in cancer patients,
lournal of pie*y Thuapy,
vol. 22, nr.3, p. 121-131.
Tillion G. (2005), lJ e opit.tte i Rarenihriick, L. Vtrfiigljar out erry'rs, Editions de Ia
Ilartinidre.
Tomkiervicz S. (7999), L'Adolc:corce .t I.,., paris. Calmann-Ldvy.
Verdet A. (1995), ,4nthologie des yoirtts ae Buchcta,alil, pais, Editions Tirdsias.
White \,L (2003), L. tloyefis nrtatifs au :!t.oice fu la thlrapie, paris, Satas.
Winnicott D. IV. (1951-1953i2003), Dp I.r i? diatl:it ta psihnnalizt, Edirura lrei, Bucuregti.

I
CORINNE BENESTROFF

I
I-
VI.
I

I
Rezilienli asistat5 ;i evenimente survenite
pe parcursul copilSriej: rtdltratare, boal5, l
divo(, decesul pErinlilor ;i tulburEri
psihiatrice ale pE ri nli lor I
!olette Jourdan-ionescu, Serba n Ionescu,
Eveline Bouteyre, Maria Roth, Lynda M6thot, I
Diana Vasile

I
Acest capitol oferi informalii despre cinci situa[ii cu caracter traumatizant
care pot fi treite de copii. Cercetarea in domeniul rezilienlei ne-a invitat,
totodatd, cd un anumit numir de copii din cei care triiesc aceste situafii se pot
dovedi rezilienfi. Pornind de la studierea proceselor rdspunzitoare de dez- I
voltarea rezilienlei acestor tineri, au fost elaborate tehnici ;i programe de
interventie care si construiascd rezilien[a si sd impiedice aparifia tulburdrilor
psihice. Acest capitol - cel mai voluminos din Tratat
- este consacrat deci I
prezentirii unei largi palete de strategii de interven[ie vizAnd rezilien[a
asistati in situafiile de maltratare gi de boali a copilului, divor(, deces sau
tulburare a sindtifii mentale a unuia dintre pdrinli.
I
Maltratarea
Definilia maltratirii I
Maltratareal cuprinde tratamentele rele cirora le pot fi victime copiii: vio-
Ienfa fizici, psihologic5, neglijenfa, abuzul sexual, maltratarea institu(ionali,
I
I Termen apirut in limba francezi abia in 1987, conJorm Le Dictionnaire hi::origile de la langue
frangaise Robert (hW laSora.qc.calthematiques/inaptitude.nsf,/Dossiers/tr{altraitance, publiiat
online in data de 29 decembrie 2010).
I

I
Tratat de rezilienttr asistatl r Rezilienll asistatl gi evenimente survenite pe parcursul copilIriei...

I
ril
t66 faptul de a asista Ia violenta conjugaliletc. Mai multe organizafii (UNICEF,
I 2008; WHO 2002) descriu pedepsele crude qi umilitoare la care sunt supu$i STUDIUL DE CAZ 1
167

copiii inci de la virste fragede, mutilarea genitaltr a anumitor fete, negliiarea


copiilor atit in familiile sirace, cat Si in cele insterite, abuzul sexual intra- gi Cofiolbiditale pe copil olttat|t
parcursul deuoltdrii unui
extra-familial, implicarea copiilor in pornografie ti prostitutie, exploatarea Un bebelu$ este negliiat de plrinlii sli din cauza lipsei de experienti a
prin munctr qi traficul de copii, ca gi alte forme de violentd fati de aceqtia. in- foartei tinere sale mame $i toxicomaniei ptrrintilor. Neglijenla fizici gi
DSM-IV-TR (American Psychiatric Association, 2003), conceptul de maltratare emotionali, atagamentul dezorganizat vor antrena o dezvoltare perturbati
cuprinde trei entitlti principale incluse i\ Alte sillntii c e pot loce obiectul ufiui a relafiilor copilului. Disciplina va fi impusi inconstant, p5lintii fiind fie
examer clinic: abuzt I fizic (sau violenta, cod T74.1), abuzul sexual (cod T74.2)
indisponibili din cauza drogului (c6nd copilului ii este permis totul), fie
rapid depiliti de situatie (copilul este scuturat cu violentl atunci cand
gi negliienta (cod T74.0). Primele dou; entititi
- abuzul fizic (violente cor-
porale precum pilmuirea, lovirea, arderea, de exemplu) 9i sexuale (atingeri,
plAnge). Crescand, copilul se poate revolta Si poate fi supus violentei fizice

penetriri vaginale, sodomie etc.) - fac referire la comportamente inadecvat


li verbale. Supravegherea (tattrl fiind absent gi mama depetite de situatie)
I nefiind serioasi, mama va fi fericittr cand vecinul adult, celibatar, il va
aplicate in mod neaccidental, adesea de citre persoane care se afli de obicei invita pe copilul de noud ani str-li petreaci seara gi noaptea la el, ceea ce-l
intr-o pozifie de autoritate fa{i de copil. Neglijenta, dimpotrivi, se referi la plaseaztr pe acesta din urmi in contextul riscului de abuz sexual.
omiterea Besturilor necesare bunei dezvoltiri a copilului (privind alimentatiar,
imbrtrcimintea, igiena, stimularea 9i supravegherea), Aceste entititi sunt
adesea asociate (de exemplu, violenta fizice coexisti adesea cu violenta
emotionalA gi cu neglijenfa). in studiul de caz 1 sunt prezentate elemente carc Date epidemiologice
se inlinfuie, pentru a alcAtui o comorbiditate de maltratare.
Se poate spune ci maltratarea se stabileSte pe un continuum mergdnd de in DSM-IV-TR nu sunt deloc prezentate date cu privire la prevalenta
la absenta maltrat5!ii la o maltratare extremE, pragul de la care se va vorbi de maltratirii. Aceasta reflecttr lipsa de consens in legituri cu definitiile date
maltratare fiind subiectirl li dependent de contextul socioculturar. formelor de maltratare, dificultatea de a evalua cu exactitate o forma de
maltratare (date fiind comorbiditatea) gi impresia ctr numirul de cazuri
declarat este cu mult mai mic fafi de situalia realE (un numir considerabil de
cazuri nefiind luat in considerare din lipsa probelor).
Conform raportului f;cut pentru ONU de Pinheiro (2006), 53 000 de copii
mor anual ca urmare a violentei, iar 150 de milioane de fete pi 73 de milioane
de biie{i sub 18 ani au suferit abuzu sexuale. Datele referitoare la incidenta
r Copiii martori ai \.iolenlei Iamiliale sunt expu$i 5i altor adversiriti, precum conltictle coniugat
relelor tratamente in diferite l;ri - trebuie privite cu precautie, av6nd in
$i ,amiliale, abuzul de alcool al peinllor, problemete personale aie pirintilor, un nivel so;o- vedere diferenlele in ceea ce p ve$te definitiile maltratdrii $i metodologiile
economic sc&ut etc. (Herren|hol, Sousa, Tajima, Herer*ohl $i Moylan, 2008). folosite - diferd de la o |ari Ia alta, mergAnd de la 2,71"1000 in Anglia, la
: Ne8lijenta alimenlar: presupune privarea de hrani, absenla maimuttor c;tegorii de aljmente
esenliale cretterii (cum e laptele pentm sugari), frec\nta foarte nergutad b meselor etc. 12,21 000 in Statele Unitr.
I_ Subjectiv, intrucat, in hlncFe de definitia (are este dattr edu.atiei ade;ate in Qudbec, in anul 2001, au fost luate in considerare jum;tate din cele
(maltr/tdre (onte\ruaja, a\and leSatur; cu Lrn elenjment difiol de riala $idedurata malkairrii
pentru pajinF sau
malrralare cronic; in famitnle al caror mod de !ia!: este haoric al cSror'retaEi ;unr dezoF 50 000 de situatii potential periculoase semnalate Centrului pentru Tineri:
$r
Sarizats mar.ate de caienle ii de (ontuzii de rol - maltratare adesa interseneratiohal;). 52o/"'cazwi de negliientA, 32% tulburiri de comportament ale copilului, 99i,
I_ tt{utilarea tinrlo! africane esre per.eprr6 in Occidenr ca un abuz, in timp"re. in
iara lor, repre cazuri de rele tratamente, 5ol. cazuri de abuz sexual si 2o/" cazuri de abandon
zint;otraditie care trebuie respectat6. Comporrainentel punitive ale anumitorfamitii de origine
haitiane strnt prcepute in Canada ca malrratare, dar n-a; fi fost interpretate astfel Ia inep;tuI
secolului trecut, c:nd pedcpsle corporale roprezeniau norma si in Ca;ada. ' A se ledea tabelul comparativ (publicat in data de 28 decembrie 2010) la adresa de intrnet:
http://$'h'n'.nspc..org.uk{nfornvresearch,6riefinSs/prevalen.etable2_s.dfl9716.pdf.

C. JOURDAN.IONESCU, S.IONESCU, 6VEUNE EOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA METHOI DIANA VASILE
Tratat de rezilienla asistatS. Re2ilienF asistat: $i evenimente survpnite pe parculsul copilSriei.-.
maltratdrii (vArsta copilului, durata maltratirii, legitura cu persoana care 169
al copilului (Geoffrion, 2003). in Statele Unite (US Department of Health and
maltrateazd)1. De exemplu, in marea lor majoritate, copiii igi cunosc agresorul
Human Services, 2007) au fosf semnalate fase milioane de cazuri de copii,
(Statistici Canada, 2009), care este un membru al propriei familii. in cazurile
printre care 64Yo pentru neglijengi, 16% pentru abuz fizic, g% pentru abuz
de maltratare intrafamiliali, dezvdluirea maltratirii si intervenfia vor duce la
sexual gi 7% pentru violerifi psihici, mulfi copii fiind supugi unor forme
separarea de persoana responsabili (plasarea copilului neglijat intr-o familie I
multiple de maltratare. in Franla, la data de 31 decembrie 2006, pentru 128 82!
de copii minori se luase misura de protecfie a copilului (ONED, 2008). in sociald sau inchiderea abuzatorului, de exemplu) qi vor avea consecinfe
acelagi an, din 21 000 de cazuri de maltratare a copilului semnalate gi con- asupra intregii familii.
firmate, in 30% era vorba de violenfi fizici, in 28% de abuzuri sexuale $i in I
Tabelul 1. Factori de risc dezvilui[i de obicei in cazuri de maltratare2
327" de neglijen{e grave gi violenfe psihologice (http:/iwww.droitsenfant.
com/tablo_maltraitance.htm, publicat in data de 2 august 2010). Nattere premafurl sau greutate redusi la nagtere
F nctori proprii copilului
Chiar daci maltratarea (pedepse severe, abuzuri sexuale, exploatare, ne.- Probleme perinatale
glijenli) a existat intotdeauna, conform raportului Organizafiei Na[iunilor Temperament dificil
I
Unite referitor la violenla asupra copiilor (Pinheiro, 2006), abia in ultimii ani Probleme de sindtate fizici
intArziere in dezvoltare
s-a pus in mod explicit, pe plan internafional, problema nevoii urgente de
Suferinli emofionali sau proasti gestionare a emoliilor
a opri orice formi de violenfi la adresa copiilor gi de a stimula factorii de Dificultiti de atagament I
protecfie care favorizeazd capacitatea de adaptare a copiilor, chiar daci in Stim5 de sine redusi
condifii de adversitate. La doudzeci de ani de la semnarea Convenfiei inter- Lipsa abilitAtilor sociale
nalionale pentru drepturile copilului, Svevo-Cianci gi Lee (2010) arati ci un Factori farniliali Pirinfi prea tineri (mai ales mama)
Copii nedorifi I
numir destul de important de state (33%) dintre cele pe care le-au studiat s-au
Un mare numir de copii
ocupat de imbundtifirea legislaliei gi a procedurilor nationalg, de modalitifile
Pirinli cu stimi de sine redusi
utilizate pentru raportarea abuzului gi neglijenfei,'de serviciile pentru copii. Separare indelungati de copil
Aceasta explici firi indoiali de ce, pe parcursul ultimilor ani, se observi o Pirinli care au fost ei ingigi maltratali (absenla unui I
cre;tere a numirului de cazuri semnalater. De fapt, cre;terea s datoreazl model educativ adecvat)
Plrinfi ineficientisau care se simt depigifi de sit:afie
unor norme mai stricte, congtientizirii publice a problemei gi unui sistem mai
Instabilitatea structurii familiale (deci, a cuplului
bun de depistare (de exemplu, numerele de telefon netaxabile). parental)
Dificultifi parentale asociate gcolii (agteptiri redu-<e in
ceea ce privegte rezultatele Ecolare ale copilului)
Factori de risc la copiii maltratali Pirin!i indisponibili (probleme de sindtate mentali,
consum de alcool sau de droguri, nivel intelectual redus,
Tabelul 1 prezinti factorii de risc individuali, familiali gi de mediu care se pedeapsi cu inchisoarea, maladie cronici sau
manifesti in mod obignuit in cazurile de maitratare. incapacitanti la un membru al familiei etc.)
Absenla rutinei educative structurante pentru copil,
Pe lAngi factorii de risc citali care predispun la maltratare,'evenimentele
pedepse inadeo,ate
de viafi stresante pot constitui riscuri suplimentare (de exemplu, nagterea I
prematurl a unui frate).
Impactul maltratdrii este dependent de factorii de risc prezenli, de fac- in func1ie de contexhrl maltratirii, decizia de a semnala sau nu Lrn act de maltratae nu va fi
torii de protecfie (care pot reechilibra balanla dinamici), dar gi d'e contextul 'aceeapi gi va influenfa mdsurile luate pentru protejarea copilului (Jourdan-Ionescu.7999);in
general, situafia este cu atat mai gravi ;i mai urgenti cu cAt persoana responsabild de naltratare i
I se afli mai des in contact cu copilul (pirinte/tutore/cunogtinli a {amiliei).
Dimpotrivi, se evidentiazi o tendinli pozitivi. De fapt, raportul ONU aratd ci incidenta exploa-
Unii dintre acegti factori pot reprezenta, de asemenea, consecinte ale maltratirii suierite (de
tirii copiilor prin munci s-a redus cu 119t, iar implicarea copiilor in activititi periruloase s-a extmplu, o intArziere in dezvoltare sau dificultefi de atasament).
redus cu 25o..6.
I
.

Tratat de rezilien!tr asistattr r Rezilienli asistatS $i evenimente survenite pe p;:cursul copilSriei


C.JOURDAN.iONESCU,S.IONESCU, EVELINE BOUTEYRE, MARIAROTH, LYNDAMETHOT, DIANAVASILE
t
crearea/formarea unor relalii de atalament fate de Plrintii periculoqi
,70 Parinfi care nu se sustin reciProc (tensiuni in cuplu;
-
sau negliienli (sau inlocuitori ai acestora);
| violenF (onjugall)
format-eaunei identiteti Pomind de la un mediu
fragmentat' incoerent
Absenla activil5li, Profesionrle sau Probleme -
socioprofesionale sau instabili
qi corporal' in
Probleme financiare f i orBanizalionale
- realizarea unui echilibru 9i a unui autocontrol emotional
I Re$edinltr, ca.tier sau gcoati defavorizate conditiile in care au fost comise abuzuri asuPra cotPului fi afectivitltii
Mut5ri dese copilului qi/sau adullii nu dau dovadi de caPacitate de autocontrol'
Relea sociale a copilului sau a Plrintilor foarte redustr
necesare coPiilor
sau inadecvatl
Acesie elemente scot in evidenli caPacitatile de adaPtare
I Retea care oferl modele inadeclate de edu.atie cu adultii au o foarte
(negliienlS, violenl, sau cele in care maltratara esle aflati intr-o situatie de maltratare. Pentru coPii' relatiite
cu un Pltinte
considerata normal,) mare impotanll; ei Pot menline rela[ia de ataqament chiar 9i
indepSrtare de, necunoa$tere sau neaPelare Ia resurse .""" ." ,"prezinttr o formi de adaPtare Prima modalitate este aceea
"gr"ror,
d"e a minimaliza, de a raiionaliza sau de a scuza
abuzul prin mecanismul de ne-
(Herman'
gare, de suprimare a g6ndurilor 9i sentimentelor sau P n disociere
Consecin!e ale maltrat5rii 7;;;, i"";y,2002). 5 alta modalitate este dezvoltarea unei identiteti frag-
la iveal'l defec-
Din nefericire, maioritatea cercetlrilor care se referi la consecintele relelor m"niate, a rrnui dublu al PersonalitAtii Prin care coPilul scoate
cel rau'
tratamente asupra dezvoltirii copiilor nu Precizeazd tiPul de maltratare inf" pu",t" care me te ;e fie maltratat ConvingAndu-se ce el este
devine tot mai increzrtor ci Pdrintii sdi ili vor schimba
atitudinea' dacl el este
su(erit; sau efectele maltratirii sunt in mod evident diferite cand se vorbegte de
produce fenomene
de neglijente, violenti fizica sau abuz sexual. suficient de bun. O a treia modalitate este aceea de a
Diitie consecinlele directe ale violentei fizice asupra copilului, consecintele disociere intre corP 9i Psihic (Herman, 7992)' Un preadolescent Poate Prea
(un
fizice sunt cele mai vizibile (arsuri, rini, contuzii, fracturi rePetate li multiPle' ii.ru ra-qi vizibil bralele Pentru senzatia Pe care 9i-o procurtr
"rto.nrtiieze existe' a simti
fragilitate somatica, deces). indeosebi in cazurile de abuz sexual, sunt con- abuz fizic controlat de el, a-9i face rau Pentru a simti cd Pentru
ceuta atentie'
staiate leziuni ale organelor genitale ii infectii transmisibile sexual Pe lAngl de adrenalintr) totodate, Pentru a
- descircare
o -ir, Ei,
consecintele fizice, maltratarea Poate declan$a diverse tulburtrri PsihoPato- unot mecanisme de adaPtare eficiente sau in,absenfa unei
terupil uiza.ra vindecarea, astfel de reactii Pot acomPania copilulin
"Ur"tt1" evolu$a
logice la copil: tulburiri Psihosomatice din sfera sfincteriane (enurezis'
qi Mohr' 2001)'
sa spre t iala adulttr ii chiar Pe tot Parcursul vielii
(Cassidy
en"coprezis), alimentartr (grea1d, anorexie, bulimie), ale somnului (insomiii'
I cogmaruri), ale comPortamentului (agresivitate sau retragere, automutilare' Orfa feniatt-racL"it, williu-t 9i Finkelhor (1993)' este frecvent
descrise o
un abuz fizic sau
hipelactivitate), activitate sexuali Precoce sau comPulsi(A (in caz de abuz staie de stres posttraumatic in cazul copiilor care au suferit
sexual), anxietate, depresiet sau tulburare psihoticd (disociere, PercePtie ero- sexualsaucareaufostmartoriiunuiactdeviolenttr.Efectultraumeigene-
natA a pericolului, gandud invazive) etc. Frica, durerea, foamea, ameninlarea rate de maltratare va depinde de stilut de aParare 8i de
stratetiile de adap-
iundamentale, care de-
Ei frusirarea aonrtitri" exPeriente traumatizante tare preferate.
clangeazi reacgii la nivelul sistemului nervos. Ca urmate a acestei sensibiliziri
lor' majo-
Din cauza slabei functii confintrtoare a mamei (sau a Parintilor)
la frici, reacliile coPilutui Pot fi descrise ca reactii de imobilitate/stuPor' fie.o Iipsi de
ritatea coPiilor maltratali au un ataqament care demonstreaze
retragere (evaziune) sau confruntare/luPtA. Herman (1992) observe, Ia coPiii exPrimat comPor-
siguran;i,Iie un atalament dezorganizat (Webb' 2006) Prin
maltitali, urmltoarele mecanisme cate supun unui greu efort caPacititile lor ta"mente bizare in cadrul relatiilor (blocaje, intreruPeri' retraBerer ) Dezvoltarea
personale de a face fa!i relelor tratamente: Eului acestor coPii este, astfel, comPlicate:
t
I Beach, Brod!, Cunler, Packet ltnnett 5i Philibert (20i0) evidenliazi o legetura intre SenotiP 9i lSindmPleCa,incazulunuiCoPabuzatinnlod.ronic,retraSereasa,rePliereainelinsusi,
Ln
efecteie mallatui, conaucand fie la tr:seturi ale tulbur;ni d P$onalilate antisocjale' fie la p^",a"-*l-"ii""i,", * r'e aur ae accen tuaie' incat coPilul si da;Presia cr ir fi handicapar'
depresie nr:jor;.

RezilienlS asislatl li evenimente survenite pe Parcursul copileriei "


Tratat d r.zili.ntl asistata.
MARIA ROTH, LYNDA MTHOT, DIANA VAS1LE
C, ]OURDAN'IONESCU. S.IONESCU, 6VEUNE BOUTEYRE,
Copilul b5tut, copilul violat copilul umilit se va proteja de suferinfele sale [65% din copiii neglijati ti 50% din cei abuzali riman repetenri in primul an
172 r73
prin clivajul Eului qi printr-o identificare incongtienti cu agresorul siu, firi a fi (Erickson, Egeland gi Pianta, 1989)1, a unui numlr mai mare de inscrieri in
totugi purttrtorul unui viitor sau'al unui destin psihotic (Sabouriry 2OlO, p.43). clase speciale, de suspendiri ale anului gcolar gi de cazuri de absolvire a
Copilul dezvolti o modalitate de dezvoltare interioari marcatl de ne- studiilor firi calificare (Kendall-Tackett gi Eckenrode, 1996). in majoritatea
incredere fi respingere (Doyle, 2001); crescAnd, ii va fi dificil sd acorde incre- situafiilor, acegti copii nu beneficiazd de susfinere familiali Pentru efectua-
dere celuilalt gi va fi inclinat si vadi relaliile cu ceilalli ca pe o ameninfare sau rea temelor, nici de motivatie extrinseci Pentru reuqita gcolare. Pe lAngi
ca pe o surse de dezamdgirel. Aceasta va antrena o Iipsd de competen{e sociale dificultafile qcolare mai sus amintite, ace$ti coPii par neatenfi, incapabili si-9i
gi ideea ci are mai multe comportamente negative gi mai pufine comporta- infeleagi sarcina de lucru, anxio$i gi nepopulari in ochii colegilor, ceea ce
mente pozitive decAt alfii (Palacio-Quintin, 1,997; Webb, 2005; Widom, Kahn, poate genera o serie de conflicte'
Kaplow, Sepulveda-Kozakowschi gi Wilson, 2007); prin urmare, stima sa. de in prive;te raportul intre factorii de risc 9i cei de protecfie, Perkins
ceea ce
sine va fi redustr (Iwaniec, Larkin 9i Higgins, 2005). gi Jones (2004) auevidenfiat ci, la adolescenfii din Statele Unite care au suferit
Caren[ele triite (afective, alimentare, medicale etc.) afecteazd gi: abuzuri fizice, prevalenta comPortamentelor riscanter era mai mare decAt Ia I
aceia care nu suferisere rele tratamente qi ci, totodatd, Prevalenta factorilor
dezvoltarea fizicd [int6rzieri de cregtere (Kendirgi gi Jourdan-Ionescu, de protecfie specifici rezilienfei era mai scezute. Pe termen lung, maltratarea
- produce frecvent consecinte care vor fi asociate marginalizirii: probleme cu
L998; Irvaniec, 200\l;
dezvoltarea neuropsihologici [afectarea funcfiilor executive gi in spe- consumul de substanle, diverse tulburiri (alimentare, comPortamentale), I
- sarcine nedorit5, delino'enfi (Latimer, 1995), criminalitate (Houck 9i King,
cial a memoriei, invilirii qi regldrii afectelor gi a exprimd.rii emo{iilor,
hipervigilen[d (Neuberger, 1.997 ; Perry, 2006, Webb, 2006; W idom e t al., 1989; Maxfield gi Widom, 1996). Intrarea in sistemul de protec[ie a copilului 9i
2007); propensiunea spre violenfi, lipsa empatiei gi a atenliei fati de de plasament familial antreneazi dificultili de adaptare la persoane noi, la I
sentimentele altora (Schore, 2003;'Widom et a\.,2007); , o noue alimentafie, la un pat diferit gi la reguli diferite referitoare la com-
dezvoltarea motorie [slaba coordonare (Hughes gi DiBrezzo, 1987); portamentul adecvat aiteptat. lntr-una din cdrlile care i-au perrr,.is si agtearni
- pe hArtie toate consecintele maltratirii pe care le-a suportat din partea mamei,
deficite de perceplie qi motorii (Tarter, Hegedus, Winston gi Alterman,
Pelzer (2000, p. L97) povestegte: I
7e8a)l;
dezvoltarea cognitivi2 flimbajul (Hugghes qi DiBrezzo, 1987; Coster ;i Atunci cAnd plecam, inchideam ochii 9i mi culpabilizam in tice:e pentru ci
- fusesem atAt de prost incAt si mI atagez. [...] invi(asem totugi cele douE reguli de
Cicchetti, 1993; Watts-English, Forston, Gibler, Hopper qi De Bellis, 2006);
aur ale oricirui copil dat in plasament: si nu te atagezi niciodati prea mult,
capacitatea de abstractizare, inteligenfa verbali mai slabi (Palaciil-Quintin
indiferent de cine, gi niciodatl si nu iei casa altuia drept a ta.
gi Jourdan-Ionescu, 1994)1.
Atagamentul dezorganizat triit de copilul maltratat este resesit la vArsta
Maltratarea poate avea consecinfe negative asupra performanlei gcolare adulti intr-o viafd adesea izolatd, o fugi de intimitate, relalii amoroase l
in general sau cu precedere Ia citire si matematicd (Iwaniec et a1.,2006), care pasagere gi de reguli violente. Atitudinile parentale ale adultului care a fost
sebazeaze pe func[iile afectate (menlionate anterior). Astfe], piogresul gcolar un copil maltratat, nesprijinindu-se Pe un model educativ adecvat, sunt
al copiilor are de suferit. Se observd prezenta unui numdr mai mare de repetenti rareori potrivite:
I
Acegti pirinli au cunoscut adesea, copii fiind, o autoritate abuz:r'i sau, din
astfel de comportament probabil ci nu intri ir categoria comportamentelor reziliente, chiar dacl
contri, din cauza incompetenfei, o delSsare parentalS totali. CAnd der-in adulgi 9i
are o valoare adaptativi, asigur6ndu-i copilului un,,conlort psihic" i:r perioada posttraumatici.
' ,,L..1 pdrinlii abuzatori sutt adesea iresponsnbili, insensibili sat ttociai si prin aceste comportantente isi pirinli, oscileazl intre slibiciune, indecizie, pe de o Parte, 9i rigidita:e 9i autori-
inrald copiii ci adullii pot f i'esponsabili Si chinr nociui" (Widom ei nl.,2007, p.2). tarism, pe de alta. (Gabel,1,999, p.1,21)
2 Pears, Kin gi Fisher (2008) au arltat ci, in functie de tipul de maltratare suleriti, dezvoltarea
cognitivi a copilului va fj mai mult sau mai pu;in afectati (dezvoltarea cognitivi atinge nivelul ' Consumul de alcool, tuhrn, droguri, Provocarea vomei, angajarea precoce in :ctivititi sexuale,
cel mai redus in cazul copiilor negliia!i pi abuza!i fizic). conrportamentul antisocial si tentativele suicidare.

I
C. ]OURDAN.IONESCU, S. IONESCU, EVEUNE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA METHOI DIANA VASILE Tratat de rezilien!: asistati r Rezilienti asjstat; ti evenimente surven":e pe parcursul copiliriei...

I
Din cateva studii a reiegit chiar existenta unui ciclu intergenerational al 'in timP ce doar 217" ar fi a9a conform 175
autoevalueaza drePt comPetenti,
maltrat;rii (Kaufman gi Zigler, 1989,7993, de exemplu). Totuti Si vom punctului de vedere aI Personalult'i didactic'
reveni putin mai departe asupra acestui subiect Ertem, Leventhal gi Dobbs
-
- Reieritor la reulita gcolar;, conform aceluiaqi studiu,64% dintre copii
(2000) critictr metodologia .cercetdrilor care studiaze transmiterea intertene-
respund criteriului de comPetenti gcolala al testelol standardizate, dar 9i de
rational; a abuzului fizic al copiilor. Un lingur studiu pare de incredere pi data aceasta clasamentul cadrelor didactice este mai sever (43% dintre copii
aratd ce mamele care au fost supuse violenfelor prezinti un risc de 12,6 oii fiind considerati comPetenti).
mai mare decit mamele nemaltratate si-9i abuzeze propriul copil. Dupi cum Datoritl faptului ci metodologiile prin care este definite concret rezilienta
se vede, consecintele pe termen Iung ale maltratirii pot fi multipte
Si tind sd. variazi in functie de cercetiri, este dificil de precizat Prevalenla coPiilor
I se cumuleze de-a luntul timpului.
maltratati rezilienti. Aia cum mentiona articolul elaborat de Haskett, Nears,
Dar ce se ltie despre copiii maltratati care dau dovadi de rezilientd? Ward qi McPherson (2006), numdrul qi tiPulul indicatorilor care definesc
rezilienta valiaz; in functie de cerceteri Cele trei studii intrePrinse de
Cicchetti qi colaboratorii sii (Cicchetti, Rogosch, Lynch Ei Holt, 1993; Cicchetti
Cazuri de rezilien!; natural; la copiii maltratati au avantajul de a folosi
9i Rogosch, 7gg7; Flores, Cicchetti Si Rogosch,2005)
metodologii comParabile. Etalonul rezilientei este concePut ca un nivel ridicat
Articolul lui Walsh, Darvson Si Mattingly (2010) prezinti bilanful cer-
de funclionare (corespunz6nd Primei treimi a scorurilor fiecirei evalulri'
ceterilor care studiaztr adaptarea pozitiva ulterioard maltratirii. pentru copiii
maltratati, a manifesta competente sau a functiona partial in diferite domenii apoi scorului comPozit) in trei domenii: comPortament Prosocial, absenta
constituie o dovadtr de rezilienttr falS de riscurile la care au foit supupi prin simptomatologiei comPortamentale li reulitl qcolarS' Con{orm acestor
criterii, intre 9% 9i 18% dintre coPiii maltratati sunt rezilienti (comParativ cu
maltratarea suferiti. Cu toate acestea, indicatorii gi instrumentele necesare, ca
17-35% dintre coPiii nemaltratati, din medii de(avorizate) Studiul realizat de
gi norma de refednter, sunt dificil de determinat (mai ales in adolescenltr).
Cicchetti Si RoSosch (1997) adaugi, in urma unei observeri longitudinale de
Putine studii referitoare la copiii maltratati au explorat mai multe domenii de
funcfionare. in Walsh et al. (2010) este plezentati o sintezi a 21 de articole, trei ani, ce numai 1,5% dintre copiii maltratati ili mentin tradul superior de

asupra tezilienfei copiilor maltrata!i in mai multe dorirenii (a se l,edea tabelul functionare (comParativ cu 10% dintre copiii grupului martor)' Intr-un alt
care sintetizeaze rezultatele acestor studii in funclie de numirul de copii, studiu longitudinal (realizat Pe Parcursul a Patru ani), avAnd la bazi criterii
vArsta lor, tipul de abuz suferit, indicatorii de rezilienli, instrumentele uti- diferite (scor superior unei abateri standard intr-un singur domeniu li niciun
lizate pentru a evalua func;ionarea rezilientd, tipul de respondent, scor inferior vreunei abateri standard in alte domenii), Bolger !i Patterson
firevalenla (2003) au aritat ci Prevalenla rezilientei este de 9% in fiecare an 9i de 0,9%
copiilor rezilienfi, la paginile 29-30 ale articolului lor). Ata cum este evaluat;
in aceste cercetiri, (uncfionarea copilului se referi la urmitoarele trei domenii: pentru cei patru ani ai studiului. Lu6nd un scor compozit de comPetente (pi
competentA comportamentalA ii emotionali, competente socialtr,i reuSit; neplstr6nd decat coPiii cu un scor Peste medie in fiecare an), 5% dintre coPii
au fost considerati rezilienti.
$colare.
in ceea ce privegte indicatorii competentei comportamentale Fi emotionale, in cercetarea intrePrinse de JaIfee qi echiPa sa (Jaffee, CasPi, Moffitt'
intre 43o/. ,r 66% dintre copiii maltratali par a fi competenti conform cel putin Polo-Tomas qi Taylor, 2007), rezilienla coPiilor maltratati evaluatA de Per-
unei evaludri. Din cele 13 studii refe toare la competenta sociali, numai in cel sonalul didactic in privinfa comPortamentelor antisociale (comParativ cu
realizat de Kaufman, Cook, Arny, Jones 9i Pittinsky (1994), 61% dintre copii se eFantionul reprezentativ al coPiilor nemaltratati) este de 3% la varsta de 7 ani'
Conform unor criterii mai numeroasel, 137o s-au dovedit comPetenti la Prima
:
lenlru deinrtia normalului, futem ldce referire Ia lones.u (2010). evaluare in trei domenii 5i 14%, 18 luni mai tArziu.
ttalsh .r,J. (2010) au cer.etat bazele de dare Ps.y1LIT Ai A dotjic Senrch pr.,ii.r. Cuvinrete-cheie
utjbat au fost /.:i/rrtrh ai abl:rt copiltlui, ) al! tnrea cotlihttui, abu. stx at, nbr. fzic, ,jtgtijarc 9i IAuteyaluirilecoPiilornurelev:dePresiesautraum;,faPtconfiimatdePersoana'areartSrijS
de copil sau de iadrul d;dactjc; d;i din trei resPondenti (coPil, Parinte, 'adru didacti') nu

C, JOURDAN.IONESCU. S.IONsCU, EVEUNE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA MTHOT, DIANA VASILE
Tratat de rezilientl asistati. Re?ihenl: asistat: ti evenimente survenite Pe parcursulcoPil:riei "
I

in cele din urmi, studiul realizat de Walsh et ol. (2010) prezinte rezultatele
pufin o sferi a vietii lor). Rezultatele Permit descrierea a trei modalititi de 1;
obiinute pe un egantion reprezentativ Ia nivel nafional, format din copiii I
a da sens abuzului: aiutarea celorlalti sau dorinta de a-i ajuta (fdri a conqtien-
maltratati luati in evidenti in 36 de state americane (Nat,o,ral Suroey of Chitd tiza legitura dintre altruismul lor gi abuzul suferit in coPilirie), tendirea
and Adolescent Well-Being)..Pentrt copiii intre 8 li 10 ani, procentul de copii (strategii co8nitive care sPeculeaze Pe tema Psihologiei a8resorului, a Pro-
considerali competenti la cele noui evaluiri individuale realizate variaz; priului rol, a cadrului sociocultural Si {ilosofic) 9i dezvoltarea sPirituali' I
intre 63% (scor non-clinic la scala de comportamente extemalizate a CBat) ii Eshed Bar-Sade (2008) arate ci trei tali negliiati in copilErie nu au devenit
88o/o (scor non-clinic]la Chestionnrul de depresie peitru copii). procentul de copii
rezilienti decat la varsta adultA. Factorii conuni de Proteclie sunt: sustinerea
competenti variaze in funcgie de evaludri:53% pentru cele doud evaluiri sotiei; existenta unui PArinte care nu ii maltratai Prezenta unui Punct de l
comPortamentale utilizate; 17o/o pentru cele patru evalulri din sfera emogio- cotituri semnificativ pe parcursul vietii, care le-a facilitat schimbarea; reali-
nald gi 45% pentru evaludrile gcolare. in acest studiu, competenta este stabilite zarea unui efort contient de a se deosebi de pirintele abuzator; confruntarea
in funclie de medie. cu p;rintele; stabilirea unei liste de comportamente specifice, pe care nu vor
Potrivit metodologiei (criterii, puncte de reper, respondenti), pare evident sd le reproducd in relatia cu copilul lor; alegerea unui stil de viata care sd le I
ci un numdr mai mult sau mai putin dicat de copii maltratati este rezilient. permite petrecerea unui timp mai indelungat cu copilul lor.
Totugi, acest num;r este in mod clar inferior celui al copiilor rezilienti Pentru a explora modelele factorilor de risc $i de Protectie asociati rePro-
proveniti din medii defavorizate care nu au fost maltratati. Este deci esential ducerii ciclului de maltratare, Dixon, Bro$'ne Si Hamilton-Giachritis (2009) au I
sE ne focalizim asupra dezvolterii factorilor de protectie care s6 sustini analizat rezultatele vizitelor Ia domiciliu efectuate de 103 infirmiere pe
rezilienta in fata ad\'ersitAfii numite maltratare. parcursul primului an de viafi al bebelugilor provenili din 4 351 de familii.
Campbell-Sills, Forde qi Stein (2009) au aritat ci reducerea rezilientei este A fost prezentati o listd de 14 factori de risc (Lrdex o/ recd), indicatori de
I
dependenti de nitelul de violenle psihologicA, abuz sexual, neglijen,ti maltratare, apoi inmanate Pirintilor la Prima viziti Lista a fost comPletate Pe
emolionali si fizicA. Pe de alta parte, nu existe o leg;tur; semnificative intre parcursul celei de-a doua vizite (dupi 4-6 siptimAni de la nagtere) realizate
nivelul de violenti fizici Fi rezilient;. de aceeaqi infirmierd Ei la cea de-a treia viziti (cind bebeluqul avea intre trei
Un studiu realizat de Dumont, lvidom gi Czaja (Z0OZ) in rAndul tinerilor 9i cinci luni). Stitul parentaI a fost evaluat la cea de-a doua 9i de-a treia vizitd' I
adulti care au fost copii maltratali (violenti fizicd gi sexuald, negliientl) arate in cele rlin urmi, au fost inregistrate informaliile privitoare la semnele
ci 48% dintre adolescentii care au fost obiectul violentei sau neglijenfei maltratdrii bebelugului. Familiile au fost repartizate in doue SruPuri: Pirinfii
dovedesc rezilient; la varsta adolescentei. Anumite variabile sunt predictori care au fost maltratati in timPul copilSriei (135 de familii, adic;3,1% din I
ai rezilientei: la adolescenti, sexul (a fi fate), etnia (a nu fialb) faptul de a fi totalul de 4 351 familii) Qi cei care nu au fost. Dixon et n/ au subdivizat PArintii
9i
crescut cu ambii pirinti sau de a se fi aflat in plasament pe termen lung. La in patru Brupuri:
versta adultS, sexul feminiJl, un numdr mai redus de evenimenle stiesante,
faptul de a area un partener care si te sustin; se dovedesc a fi variabile 1) parinti maltratati care igi maltrateazi copilul (in numer de 9); I
favorabile rezilienlei. 2) cei care sparg ciclul intergenerational al maltratirii (i26 de pirinli
Au fost realizate mai multe studii pe adul;i care au supravietuit unui abuz maltratati care nu i$i maltrateazd copilul, adicd 93,3% rezilienti);
sexual comis in copiliie. Grossman, Sorsoli gi Kia-Keating (2006) au susfinut 3) initiatori (0,4% dintre pdrintii care nu au fost maltratati 5i care iqi I
interviuri semistructurate (a\-and o durati totali de cinci ore) cu 16 birbafi maltrateazi copilul);
(intre 24 gi 61 de ani) care au fost abuzati sexual in copiltrrie F.i care sunt 4) grupul de control (99,6% dintre Perinfii care nu au fost maltratati 9i nu
rezilienti (nu au abuzat niciodati sexual pe cineva gi funcgioneazi bine in cel
' ipi maltrateazi copilul).
I
rrunosc ireo Froblem; Je.omprrramnt intemalizat;; copii cu un nivel mediu la matemati.:,i Existi deci numai un slab procent de pirinti care au fost maltratati in
citire; bune abj)jtati so.itrle, cod.11 eYalu:rilor realizate d; .adrul didactic ii de p;rinte. copilirie gi iEi maltrateaza coPilul. Factorii de protectie comuni subgrupului
I

I
C, ]OURDAN.IONESCU, S.IONESCU, EVELINE sCUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA t ETHOT, DIANAVASILE Iratat de rezitien!5 asistati. Rezilienl: asjstat; ti evenimente survenite pe parcursulcopi16ne'

I
,,1
rli

I ,78 celor care sparg ciclul intergenerational al violenfei qi subgrupului de control


sunt: sustinerea sociald Ei solvabilitatea financiari.
Tabelul2. Lista factorilor de Proteclie care favorizeaze rezilienta
unui copil maltratat

Suslinerea sociali apare, de asemenea, ca un factor de protectie in adap-


tarea posttraumatici a femeilor care au fost abuzate in copilirie pi violate la
va.sta adultd; ele prezinti mai rar o dispozitie depresivi gi o stare de stres . nagtere lipsiti de Probleme (un scor APGAR ridicat)'
posttraumatic (Schumm, Briggs-Phillips gi Hobfou, 2006). Pentru cercetarea
. o bunA slnetate fizice
. temperament agreabil'
lor, Banyard $i lvilliams (2007) au ales dintr-un spital toate fetele care au fost . asped pl{6rt'
I abuzate sexual intre varsta de 10luni Qi 12 ani. Au intreprins o a doua evaluare . inteliSenll medie sau suPerioare
(atunci cend ele aveau intre 18 $i 31 de ani) gi o a treia, gapte ani mai tArziu. . deschidere
Rezilienfa a 21 de femei (cu versta medie de 31,52 ani) 1a cea de-a treia evaluare
. loc de.ontrol intem
. bune abilit;li sociale
s-a doledit a fi stabili li protectoare. Rezilienia nu era liniari, ci continua. . o buntr funclionare adaPtative
Faptul de a nu retrii trauma este cu atat mai important, cu cat autorii men- . o buni stimi de sine
fioneazi cA femeile abuzate pe parcursul copilAriei prezinti un risc de doui
. capacitate de rezolvare a Problemelor
. caPaotate de a ctruta resurse
ori mai mare de a fi violate la r'5rsta adultS.
. bune relatii plrinte'-<oPil
. climat familial clldLrros
Factori de proteclie care permit construirea rezilienlei . structur: familialA intactA'
. inqriiiri $i slructurare educativ: idecrate
Mai multe studii au permis evidentierea factorilor de protectie individuali, . su-slinere emoliona)l ti praclicl aduse coPilului
familiali 5i de nediu care favorizeaztr rezilienfa copiilor maltratali (de exem- . aQtePttrri faitr de coPil
plu, Irlaniec .t a1.,2006; Kim, 2008, Plummer gi Njugurh, 2009; Schultz, . perinti sin;to$i
Tharp-Ta1'lor, Haviland 9i Jaycox, 2009; Webb, 2006). AIcStuit pe baza cerce-
. bune cofldilii de viata
tidlor mentionate $i a experientei noastre in domeniu, tabelul.2 prezinti . buntr retea social5
o sintez: a acestor factori de protectie. . Droximitatea resurselor 5i o bunA utilizare a acestorn
In mod evident, o serie dintre acegtia sunt comuni li altor problematici . lasl gi cartier agreabile
(precum boala) $i unii nu pot fi modificati printr-o interventie (aceqtia din . mediu $colar blrn
urmd sunt identificati printr-un asterisc). Unii facto ar trebui evaluati initial,
. loc de siSuranla in mediu
. modelut altor coPii cu o influenli Pozitivi
pe parcursul campaniilor nationale de prevenfie. Astfel, participarea la . activitlti extralcolare incitante
activititi extragcolare in comunitate dd ocazia unor intAlniri pozitive cu cei . bune modele de dezvoltare
de-o seamd Ei cu modele de adulli sindtogi, oferi posibilitatea de a se simfi . \'alori cultutale tlansmise
apreciat gi favorizeazl achizitia unor concepte precum siguranta, stabilitatea,
. relalie pozitive cu un adult din afara familiei
. norme soclale adecvate
predictibilitatea (Irvaniec el a|.,2006). Studiul de caz numirul 2 ilustreazi . prezenta unui animal de comPanie
importanta unui factor de protectie care line de mediu, gi anume, un bun
mediu scolar.
* Facto i notafi astfel nu Pot fi modificali

I
I

c JoURDAN-tONESCU, S. IONESCU' EVEUNE BOUTEYRE' MARIA ROTH' LyNDA METHOT' DIANA VASILE Tratat de le.ilien!! asistati r Rezjljen!; asjstati Sievenimente suNenite Pe par(ursulcopil:riei '
I
I
I
I
f

activitdfile trebuie adaptate nivelului de dezvoltare al copilului in


I
180
- I
STUDIT,'L DECAZ2 ;
diferite domenii (ceea ce implici o evaluare precisi a vArstelor de
dezvoltare), pentru a viza activitifile care favorizeaza continuarea
$coala, un bun factor ile proteclie aparlinind mediului
dezvoltirii din punctul in care s-a oprit;
Ionel, in vArstl de 12 ani, rezident intr-o institutie pentru copii din
- activitd$le trebuie si implice interacfiunir, si genereze recompense qi I
Rominia (casa copilului), a asistat la btrtrile violente aplicate mamei sale) Ia '
ttrierea acesteia cu un cu[it, la arderea cu figara, apoi. la bitiile aplicate
si fie oferite intr-un context sinitos;
.acesie activitili trebuie rePetate
atata timP cAt este necesar.
surorii sale, pufin mai lipsind si vinl gi rAndul siu. Spitalizat in urma unui. -
traumatism cranian, Ionel ticea gi avea un chip inexpresiv..pe parcursul
Vom prezenta Pe scurt din lipsi de spa[iu unele intervenfii: care I
spitaliztrrii sale a fost deprimat, ticut, inactiv. Infirmierele il considerau - -
v izeaz6, rezilienla copiilor maltrata[i.
cuminte gi il dideau de exemplu celorlalli copii spitalizafi. Ulterior, cAnd a
fost adus la centrul de plasament, se ardta tulburat de gEldgia celorlalli . Dozier,Lindhiem, Lewis, Bick, Bernard gi Peloso (2009) prezinti rezultatele
copii, mai ales cAnd acegtia se certau. Examenul psihologic a evid'enfiat pozitive ale unui program de zece gedinfe destinat pirin]ilor sociali ai copiilor I
bune abiliti;i de invtrfare, o inteligenfi normali gi o imaginafie bogati, plasa$i din cauza maltratirii. Acest program, intitulat ,,Intervenfie recuPera-
asociati unei excelente capacitifi grafice. intr-adevir, gcoala repreiinte iorie axati pe atagament qi biocomportament" (Attachment and Biol,eli'ti'iornl
pentru el singurul loc unde poate visa gi desena, deoarece la gcoali se simte Catch-ttp lnteruentiotr) are in vedere trei obiective: sI ajute familiile de pla-
I
in siguranfd. sament sa reinterpreteze comPortamentele de respingere ale copiilor, si ajute
pirinlii si-gi depdqeasci limitele 9i sd le ofere copiilor un mediu care si-i aiute
si-gi dezvolte capacitdfile de autocontrol. Acest Program 9i-a dovedit eficienIa
in cazul familiilor de plasament, copiii devenind mai capabili si caute spriiin I
intrucAt abuzurile fa(5 de copii sunt rispunzitoare pentru reducerea direct de la pirinfii lor sociali.
capacitilii lor de a-si controla comportamentul,. de a se'adapta la situafii Dorind si afle punctul de vedere al copiilor asuPra propriilor situafii,
stresante pi de a-gi construi rela{ii sociale pozitive (charuvastra qi cloitre, cercetarea intreprinsd de Palacio-Quintin Ei Jourdan-Ionescu (in curs de
2008), prezenla relafiilor pozitive reprezintr un principal factor de rezilienfi
I
aparifie) asupra a 15 copii cu varstele cuprinse intre 5 9i 8 ani, maltratali 9i
(Pinheiro, 2005). Atagamentul copilului fa{i de cel pulin un membru adult al piasali ulterior in familii sociale, a aritat importanfa pregitirii 9i suslinerii
familiei, existenfa unui adult care si ii ofere sustinere in situafii de adversi- familiei de plasament 9i a stabilitifii plasamentului'
tate, relafii de sustinere cu prieteni care nu sunt dependenfi de droguri gi care I
nu prezinti comportamente delincvente constituie deci.factori de protecfie [...] pentru a interveni in vederea favorizirii rezilienlei copilului aflat in situa!ie
de risc trebuie, incepAnd din acest moment, si se ia misuri pentru facilitarea
primordiali. in funcfie de cultur5, anumili factori de proteclie vor fi mai mult integririi, a sentimentului de apartenenfi gi a unui ataqament securizant fati de
sau mai pufin importanti, chiar specifici. Astfel, plummer gi Njugura (2009) familia de.plasament. (Palacio-Quintin pi Jourdan-Ionescu, in curs de apari!ie, p. 6). I
evidenfiazd unii factori de protecfie impotriva abuzului sexual valabili pentru
Aceasti inlelegere a procesului abordat din punctul de vedere al copilului
Kenya (precum separarea biiefilor de fete sau.virginitatea). va permite urmirirea etapelor de evolufie a comPortamentelor sale defe;rsive,
I
perry (2005) constata ce viala copiilor- se desfigoari de-fapt intr-o lume sir5citi in rela!i icentratl
Intervenlii vizind rezilienla asistati in siecial pe iocuri video); or, creierul favorizeazi invilarea intr-o lume bogati in relaSi. Relaliile
a copiilor maltratali p"rroutt"'re.,itoase (frairie, familie lSrgiti, profesori, antrenori sPortivi, vecini.-iamlie de
-plaiament etc.1 pot reprezenta oportunitifi terapeutice. Acesta este elementul-cheie al ur..delelor
I
Recomandirile lui Perrr' (2006) pentru activititile de interventie asupra ie viziti la domiciliu, al programelor de mentorat 9i de aiutor dupd gcoali.
in mod evident, psihoteiapia (terapiile, in general) creeazi gansa eliberirii de unele e\Periente
copiilor maltrata[i se sprijini pe cunogtinfele referitoare la neurodezvoltarea tr;ite de copiii maltratagi (Sinason,2008) 9i poate (pot) filtrebuie asociat6(e) strategi:lor ele rezi-
;i plasticitatea cerebrali: lienti asistate.
I

I
C, JOURDAN-IONESCU, S. IONESCU, EVEUNE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LVruON METHOl DIANA VASILE Tratatde rezilienlS asistattr r RezilienlE asistat: ti evenimente survenite pe pa:cursul copiltrriei-..

I
181
t82 a r;spunsurilor date dovezilor de afectiune din partea p;rintelui social, a senti-
mentului seu de apartenenttr gi de ata$ament. [,..] Trebuie incurajat un plasament STUDIUL DE CAZ 3
de calitate, intrucat, aia cum spune Tange (2003), plasamentul este un tratament ca ttttore de rczilientd
pozitiv riscant. (Palacio-Quintin li Jourdan-lonescu, in curs de apa lie, p. 7).
lJn membru al familiei ldrgite
. intr-o clinicd de Pediatrie, unul dintre coautorii acestui caPitol (Maria
Un factor primordial de protectie il constituie prezenta unei persoane care Roth) a cunoscut o fitl de 14 ani, Sorina, cale la acea varstl se afla la cea
ofere o sustinere necondilionat;, care are o atitudine pozitive gi binevoitoare de.a doua tentativl de suicid prin ingestie de medicamente. Ea era taPul
fati de copil, care are o perere bun; despre el gi ii acord; importante. Un ispititor al familiei. Era a doua nlscuttr dintre cei trei coPii ai unui tatl
tutore de rezilienttr ii va permite copilului se se dezvolte pozitiv. Mentorul ofl1er gi ai unei mame cu un stil foarte milittrros' Sora mai male rePle?enta
deia studentS' Biiatul'
(Priem, 1997; Jourdan-Ionescu 6i Julien-Cauthier, 2004; Jourdan-lonescu, . *oa"tU a" buntr Purtare, ascultitoare 9i hamici,
Palacio-Quintin, Desaulniers gi Couture, 1998; JourdanJonescu, Julien-Cauthier, de virstl pregcoliri, era Preferatul familiei Fetiia de 14 ani intimpina
Saint-Alnaud 9i Bilodeau, 2006) sau tutorele de rezilienfi (Cyrulnik, 2001) dificultifi lcolare (note mici, dar ocazional), absenta la anumite ore' avea
reprezinte o piatri de temelie a interventiei ecosistemice in cazul copiilor un comportament rebel fata de adulti, refuzAnd sarcinile qcolare li gosPo-
maltratati. Este vorba de o persoand (membru al familiei lirgite, persoane dlrelti, li nu avea o comunicare buni cu Pirintii s'i, care-i criticau com-
port;mentul fi anturaiul. DrePt metodl educativi, Ptrrinlii sdi foloseau
apropiatd copilului sau mentor benevol) care poate servi in acelaqi timp drept
aproape in exclusivitate PedePsele corporale 9i privarea de tot ceea ce-i
model de identificare adaptati gi sistem de refedntd afectivi pozitiv;, intr-un ficea pltrcere. Mama sa inierca uneori si o indulceasci, sau mai curAnd sI
context stimulativ pentru copil. De exemplu, un copil pasionat de plante
- o.,,rnp".u. ofeiindu-i delicatese sau obiecte de valoare 9i mirandu-se ci
locuind la orag - va c6qtiga enorm de pe urma companiei unui botanist Sorina nu se arat5 lecunoscatoale. Singura solufie gisitd de mami era "si
voluntar, care va accepta se-i transmiti cunogtintele sale. Pe parcursul o incredinleze (s, o dea) altcuiva Pentru a o crette, contra unei sume de
I intalnirilor lor centrate pe botanic;, acest mentor ii va adresa o ,,privire pozi- bani". Eviient cI fata era maltratat; in familia sa, atat fizic, cat ti Psihic'
tivA neconditionati" (similari privirii pline de iubire a perintilor descrisA de Unica ei susfinele emotionale era sora mai mare, studenta' Gisindu-se in
Rogers), ddicand astfel stima de sine a copilului. Studiul de caz 3 ilustreaza aceastl situatie, adolescenta Pleca de acastr, ciuta comPania altor ado-
lescenti, rtrtecea Pe strazi, dansa Pan, noaPtea tarziu, toate acestea rePle-
I importanta unei mAtuti care a servit drept model Sorinei.
zentend expuneli la situatii Periculoase. De mai multe oli a fost agresatl de
Simlindu-se iubit gi valolizat, copilul inlelege ce nu trebuie si se teamA de
tineri, pe care ii prefera totuli Perintilor ei. DuPi ce a suPravietuit celei
evaluAri negative, nici de pierderea acestui respect elementar. Este o relatie
de-a doua tentative suicidare, recunoscand singure situatia de risc in care
care i-ar putea inl;tura neincrederea, copilul reupind s5-9i formeze imatini se afla, adolescenta a cerut qi a obtinut Permisiunea de a fi gezduit'I la o
I pozitive despre el gi despre ceilalfi gi putandu-se simli increzetor. A;tivjl;tile mtrtuie cale nu avea coPii gi locuia in alt orap decat acela in care locuiau
realizate ii vor permite sA oblini sentimentul controluliri, sa relativizeze p;rlniii sei. Modelul pe care il rePrezenta viata indePendenti a acestei
egecurile $i sA trAiascl reugite care sd-i aduci recompense. Parteneriatul men- rnltrrii, hot:.at"" u.""teiu d" a-li construi o carieli au constituit factori
I torului cu perintii este important, acesta permitand Si suslinerea familiei, care au ajutat adolescenta sd-Si reia studiile 9i sd-9i creeze relatii inter-
pentru ca ea si devinl competenti in alegerea activitltilor ce-i pun in valoare personale in acest nou mediu.
propiile resurse totodate pe acelea ale copilului, Punerea in practici a unui
gi

I mentorat de succes trebuie ficut; intr-un cadru supervizat, pentru a permite


o investire treptati reulit; a relafiilor dintre copilul maltratat, mento! Ei
pArintii copilului. reugit din punct de vedere Parental, iar rolul siu este acela de suPort Pentru
Experienta punerii in rela{ie a unei familii, pentru care a fost stabilit un viap de zicu zi. Cuplul parental (9i uneori coPiii sdi) trebuie sA sustind dez-
I raport de negliientd cronici, cu o familie de suslinere constituie o alternativi voltarea abilitetilor parentale, mentinerea activit;tilor Pl6cute 9i ameliorarea
la plasarea copilului intr-o familie sau intr-o institutie (Jourdan-Ionescu gi calitifii vielii in familia care a fost diagnosticatd cu neglijenti cronice (FNC)'
Desaulniers, 1999). Familia de susfinere (FS) este format; dintr-un cuplu Membrii FS trebuie s5 rePrezinte modele de identificare (de bun maternaj 5i
I

t Rezilienl; asistat;9i evenimente survenite parcursul coPilirii"


C. ]OU RDAN'IONESCU, S. iONESCU, EVEUNE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA METHOT, DIANA VAsILE
Tratat de rezilien!5 asistatl Pe
I
I
184 patemai) prin exemplul vie$i lor zilnice de familie, cu dificultilile sale, dar ii dou5 sau de trei ori Pe an) sA intalneasce alte FS Pentru a discuta desPre
dificultetile intamPinate, desPre solutiile care au functionat 9i desPre I
cu regulile gi cu momentele sale bune. FS se angajeazd si viziteze in mod
regulat FNC la domiciliu (o datA sau de douE ori pe siptimanl) 9i sA telefoneze lecomPensele aduse de aceasti functie.
in restul timpului. Vizitele gi apelurile telefonice au scopul de a urmdri Figura 1 prezintd o sintezd a P ncipiilor de care este conduse IS ti a re-
activitiFle familiei gi de a-i oferi sustinere in momentul in care aceasta simte zultatelor agtePtate de la acest tip de interventie. I
nevoia, pentru a neutraliza situa[iile de risc (alimentatie inadecvati a copiiloi, Intervenfia de tip FS evidentiaze un anumit numer de elemente cu rol de
lipsa lor de supraveghere, absenta regulilor in ceea ce privefte orarul sau factori promotori ai rezilientei Pentru coPil, dar fi Pentru familia sa Printre
pedepsele). in mod evident, aceasta implic5 in primul rand stabilirea unei aceste elemente, trebuie mentionat faPtul cd intervenlia FS: I
bune relatii intre cele doui familii (comparabilA cu alianla terapeuticd) gi care
individualizatA in mediul vietii naturale a coPilului;
$i se desfdloarA
incepe cu ascultarea problemelor intAmpinate de pArinti,.pentru a le acorda - este
(existAnd, deci, un control);
sustinere emolionali qi a stabili ce actiuni pot fi realizate au ei. Rezolvarea se realizeaze cu supervizare
- I
problemelor intampinate trebuie sa fie supravegheati de FS, peirtru ca - are la bazx Parteneriatul Qi vizeazi caPacitarea FNC;
FNC str invefe treptat cum sA facd fala dificultdtilor cotidiene gi sA amelioreze - permite preventia recidivei negliientei cronice (prin dezvoltarea caPa-
calitatea vietii intregii familii. De exemplu, poate fi incurajat; utilizarea cititilor parentale 9i ,,suPravegherea", controlul 9i sustinerea care

resurselor existente (magazine de haine la preturi reduse, coguri de Cr5- decurg din Prezenta Pe termen lung a FS); I
ciun etc.), mai intai impreuni cu FS, pentlu ca apoi FNC sd se poati descurca - stabilette tutori de rezilientd, ce Pot constitui modele de identilicare;
singuri. urmdreite factorii de risc individuali, familiali qi de mediu care Pot fi
- fi dezvoltati;
in mod evident, aceastd coordonare trebuie si se realizeze intr-un cadru controlati gi factorii de Protectie care Pot I
FS nu are nicio responsabilitate juridice, ea face fie voluntariat, fie este
strict: permite amelioratea calitetii vietii coPilului vizat, dar !i a intregii sale
-
pl;tit; ca Si cum copilul ar fi plasat la ea, nu este formate diri speciatipti, ci din familii.
pirinli dornici se ajute alti pirhfi aflali in dificultate. Aceasta inseamni ci
Multe alte interventii ar Putea fi citate. ProaspAt aPiruti, liJctarca Pratiques I
intervenientul igi poate continua activitatea, bazAndu-se totodate, in ceea ce
priveste problemele zilnice, pe aiutorul proximal al FS. FS trebuie s6-9i in- ifllloaantes aupris des jewrs en dit'ficttlti (Proctici ilotlatoare pellttu tillerii alnli ?11
tegreze actiunea in planul de interventie conceput pentru FNC. Pentru dificuttate) (Lafortune, Cousineau 9i Tremblay, 2010) oferi un bilant al ,,prac-
aceast4 ea trebuie superyizat5 siptdmAnal de un psiholog care cunoaqte bine ticilor promititoare" aPlicate in reteaua de centre Pentru tineri din Qudbec I
domeniul maltrat;rii, dar care nu este intervenientul Ce poart5 responsa- Mai multe programe Prezentate Pun accentul Pe resursele tanarului maltratat,
bilitatea legalS asupra FNC. Supervizarea permite: pe atatament !i pe lucrul cu familia pentru ameliorarea relatiei cu coPilul, cu
precadere prin modelare. Nu vom da aici decat un exemplu . La croisiire des sertti- I
favorizarea armonizdrii celor doui familii (mentinand o distante pro- ments (Croazieta sentimelltelot) (B{langer gi Blouin, 2010) este un Program care
- urmiregte s; distruBe dinamica Pe care o trdiesc tinerele victime ale abuzului
tectoare pentru FS Qi permitandu-i afirmarea propriilor valori);
interpretarea corectl a evenimentelor deiulate pe parcursul sdptdmanii; sexual $i si le aiute Prin realizarea unei cildtorii imaginare pe mare, Printre
- I
verificarea evolutiei actiunii FS in sensul dorit gi proteiarea acesteia de insule (care ilustreazi sentimente), Pentru a inlesni redemararea evolutiei lor'
-
emolii prea dificile (de tip contraatitudinal).
.Pentru a incuraja rezilienta, trebuie Pleveniti reluarea abuzului copiilor 9i
in supervizare, trebuie verificati respectarea cadrului de interventie, a rolu- facilitate formarea unor relatii Pozitive durabile (Kaufman, 2008)' t
lui FS - care trebuie si ajute FNC se faci, 9i nu sd faci in locul ei - 9i a Este important ca intervenientii sA fie formali astfel incat sa Poati identi-
confidenlialitilii. in plus, familiile de sustinere tiebuie sA aibd ocazia (de fica nevoile copiilor, in functie de tiPul de maltratare tr;it de acesiia qi sA
I

I
C. ]OURDAN.IONESCU, S, IONESCU, EVELINE SOUTEYRE, [,,1ARIA ROTH, LYNDA T.l!ETHOT, D1ANA VASILE Trat.tde rezilienl: asittatl r Rezilienl: asistat: 5i evenimente suruenjte Pe Parcu15Ul copilAriel

I
,l
1", Principii

.
Pentru copil -
-
atafament qi bazi de siSurante;
educatie;
t87

lntroducerea uJlei familii Angaiarnentele Familiei . Mediu de viald mai prieteniei


de neprofesioni$ti
- .
de suslinere
sSnebs -
tutore de reziliente: . - talente gi interese;
. Momente de pldcere
Familia de sustinere S; serveasc, dtept model
impartAtitecu pArinlii - valori pozitive;
(FS) de identificare $i tutore . Stim, de sine mai comPetenfe sociale.
. Ajutarea lamiliei cronic de rezilientS
iidicate
-
netliiente $ functioneze . Se stabileasd $i s; . Stratetii de adaptale mai
mai bine cu copilul men$ne o relatie Trebuie intrrittr capacitatea coPilului de a se Proteja, valorizate punctele
bune
(copiii) s;u (sii) in loc de durabili si fiabill . O mai bun{ imagine sale forte', stimulatl capacitatea sa de a rasPunde exiSentelor vietii gcolare fi
al(i) . 5; acorde atentie fieclrui
scoate din familie despre fcoalr, un rnai sociale gi de a-qi defini proiecte de viitor realiste. Mediul inconiurAtor trebuie
pentru a compensa membru al familiei
mare grad de reuSjte structurat astfel incAt sI cuprindE cel pulin un model de identificare Pozitiv5,
Iipsurile acesteia (sprijin cotidian) . O mai buni functionare
' Supervizareprofesionali individualA $i socialS
sustinere provenind din mai multe surse gi incurajarea autoresPonsabilititii.
oblitatorie a FS emoiionalA Rezilienta copiilor maltratati este obtinute Sratie factorilor de Ploteclie
(individuali ti de trup) . S5 ofere sustinere
prezenti: congtientizarea evenimentelor trecute, a cAror reluale nu o doresc,
. Intervenlie asupia instrumentali
.
pirintilor (trup de . Str favorizeze Strategii mai bune de bune abilitAli sociale, prezenta unui tutore de rezilienfi - model de iden-
abilititi parentale, de introducerea acti\'itililor rezolvare a problemelor tificare, sustinere sociali mai generalS, participare la o activitate etc. Rezilienta
. Sentiment de control
consiliere) + integrare pllcute asistat; trebuie si favorizeze implementarea acestor factori de Protectie gi si
prescolartr a copilului +
. Se urmtrreasc; o buni asupra educaliei
copilului capaciteze persoana care a fost maltratattr str se autoconduca kntPou)ermeltt).
interventia periodictr utilizare a resurselor
a
administratiYe, ;ociale $i
. Momente da intr-adevir, din perspectiva rezilienfei, coPilul 9i familia sa abuzatoare nu
unui asistent social
. Partene atul dit'ergilor comunitare
.
cornplicjtate cu copilul sunt conceputi ca,,recipiente" ale asistenlei Primite din Paltea specialiqtilor.
Adoptarea unui rol de
ptrrinte valorizant
Interventiile de sus{inere pe lang5 copilul maltratat Qi familia sa Permit
' Strategie de inter\.entie . Diminuarea crizelor dep5iirea maltratdrii gi diminuarea efectelor sale. Astfel, rezilienla coPiilor
familiale maltratali gi reuiita lor in viata sunt Privite ca rezultat al propriilor lor
. Ameliorareacalitafii capacitlti adaptative f i eforturi.
vietii de familie
Figura 1. Model de intervenlie tip Fonil,? de sr/sli,rere, urmArind reziliEtla copitului maltratat
si a familiei sale Boala copilului
circumscrie domeniile ce permit cretterea potentialului de rezilienfdr. pe Aga cum infetileazd pdnza lui Gabriel Metsu intitulati L'etlfallt nrclade
parcursul evaluirii gi al interventiei planificate gi individualizate, trebuie (Copihtbolnai\ - picturd datata jurul anului 1660 -, un copil bolnav (palid,
in
utilizat un limbaj explicit referitor la rezilient;. Cunoattelea mecanismelor cu mini tristi) aflat in brafele mamei sale care este aPlecatA spre el, impre-
care favoizeazd rezilienla poate permite profesioniqtilor sd faciliteze sioneaztr persoana care priveite aceasta scentr. Boala unui coPil este, intr-ade-
transpunerea mecanismelor adaptative din planul supravietuirii in acela al ver, un subiect grav, iar posibilitatea de a Pune in Practice strategii de
autorealizirii. reziliente asistattr este cu atat mai imPortantA.
Elaborarea clari a recomanddrilor de interventie structurate este necesare
Ei trebuie s; acopere urmitoarele domenii de dezvoltare (Daniel, 2006): I Deexmplu, izolarea de.olegi (provocati de dePresie) Poate deveni o calitatedac; estelalorizat;
de adultii apropiali (parinte, cadru didatic et .) ca o dovade de cumintenie si dacd aiutorul dat
) Dezvoltarea ffiie.ijlorde cvaluare a suferinler copitutu a facrofllor care o proloacd vapermite copilutui, ca ii calit:fil acestuia ii permit $ faci fat; exiSentelor Scolare Si s;-Si Seseasc: moda-
Sr
o circumscriere mai eficiont5 a ceea (e hebuie modi6(at in pnmul rand ;n viata coprtului_ litili de exprimare creativ;.

C, JOURDAN.IONESCU, S.IONESCU, EVEUNE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA MFTHOT, DIANA VASILE Tratat de rezilinp asistattr t Rezilienll asjstatS Sj evenimente suflenite pe parcursul copilSrlei ..
I

r88 Ce triie;te copilul bolnav spitalizare gi absentare excesivA de la gcoali. Aceste absenle repetate gi
Capacitatea de a gestiona boala Si efectele sale depinde de v6rsta copilului
dificult;tile $colare sunt foarte frecvente atunci c6nd este vorba de o boaltr
(un sugar va avea mai putine posibilitili de a-gi exprima durerea 9i nevoile, in gravi. Pe langi ruperea de mediul siu obignuit de integrare sociale, aceasta
poate determina o regandire a proiectelor de viitor ale copilului.
timp ce un preadolescent s-ar putea revolta impotriva a ceea ce i se intampli),
de perceptia pe care o are asupra bolii Ei de travitatea acesteia, de ingrijoiar6a
Conform modelului stirii psihologice de bine al lui Ryff (1989), se poate
considera ce un copil bolnav se confrunti cu dificultiti in urmitoalele gase
parintilor sdi (Jourdan-Ionescu, M6thot et Saint-Arnaud, 2006).
domenii: 1) pierde controlul asupra mediului sdu, nu mai este in stare se-ii
Publicatiile disponibile se ocupi de diverse tipuri de boali: carcenr.l (in
urmeze programul obilnuit (s; mearge la Bradinite sau la gcoali, de exemplu);
ciuda raritifii sale la copil), mucoviscidoza (fibroza chisticl), diabetul, pato_
lotiile cardiace. Evident, problemele variazi in funcfie de boali, iar adaptarea 2) constate oprirea dezvoltArii sale (slIbeqte, nu mai acumuleaza noi cu-
micului bolnav 6i a familiei acestuia va avea trasee diferite (tratamentul noltinte);3) viata sa igi pierde sensul qi nu mai are obiective; 4) copilul i9i
dureros gi generator de efecte secundare in cazul canceruluil, complianla la pierde autonomia (in plan Iizic, dar mai ales in plan decizional);5) se simte
nesatisfacut de el 9i i-ar plicea si fie altfel, sinitos;6) este izolat, isi pierde
tratament si dificultatea de a pirea la fel ca ceilalli in adolescenli in cazul
diabetului, intreruperea sporturilor cu risc de contact pentru copjii care multi prieteni (mai ales prin absentele gcolare repetate) 9i ii vine greu si aibi
poarte un stimulator cardiac etc.). incredere in ceilalfi, care nu il mai inteleg, relatiile sale interpersonale deve'
nind, astfel, frustrante.
Itlidence (1994) amintegte variabilele care influenteazi reacfia copilului
Cu aiutorul desenelor copiilor bolnavi de cancer, Oppenheim Fi Harmann
fafA de boali: caracteristicile bolii, ale copiluluir, ale familieis,.ale mediului
(2003) descriu lelul in care este trdita boala. Chiar dacl par si se adapteze
social, precum gi prestatiile de sus[inere sociali, medicali gi din partea gle-
diului. in lucrarea despre adaptarea la diagnosticul de cancer gi la tratamentul bine, prin intermediul desenului aceEti copii iFi exprime tulburarea gi gradul
siu, Newton (2008) a!atA, de altfel, urditoarele: de perturbare a imaginii corporale, ca gi a situatiei lor familiale.
in fafa acestor factori de risc, aratA Rivet Si Matson (2009), infelegerea
informatiei primite, acceptarea tratamentului, suslinerea sociali, informarea
- cu cat sunt mai mici, cu atet copiii au dificultili
mai mari de adaptare;
asupra comportamentelor de risc Si legiturile cu copiii aflati in aceeaSi situatie
- un tratament plelungit risci se antreneze mai multe dificuttiti de
adaptare;
constituie factori de protectie. Efectele psiholotice ale bolii copilului sunt de
in comparalie cu biiefii, fetele, pentru care presiunea parentald lunge duratA pentru copil qi pentru familia sa (Kazak, Alderfer gi Rodriguez,
- este
2009). Adaptarea este un proces dinamic, iar copilul cel mai grav bolnav nu
mai mare, au dificultdti mai mari de adaptare la boali.
este obligatoriu gi cel mai pufin rezilient.
Rivet gi Matson (2009) deosebesc mai multi factori de risc cu care copilul Figura 2 prezinti un model integrativ al bolii gi al influentelor sale (asupra
bolnav trebuie si se confrunte; dureri, obosealE, diminuarea capacit;tiloi motri- corpului) in funcfie de caracteristicile individuale, familiale gi de mediu Ei de
ce gi senzoriale, modificarea aspectului fizic, batjocurd, modificarea stilului
comportamentele actuale (generale, legate de boal6 gi reactive). Un copil
poate fi incadrat, cu ajutorul acestei figuri, in functie de caracteristicile sale,
de viafi, diminuarea activititilor fizice, supraveghere, regim, tratament,
pentru ca apoi sA i se descopere comportamentele in functie de boala care-l
afecteazA.
I Crill,xcnaux-Kieffer, Bultau ;i Kalira (1998) atrag arentia asupra etementelor mai putin cunos-
orte decal efectele secundare ale clumioterapiei. Ei (onsid eri .a este importarlte eval;area in plan
neuropsilolo8ic a efectelor fa.torutur de ris( pe care ;t reprezin16 ,radi;ra tumorilor cerebrile.
'1 Printre aceste .aracteristici menfionin ordinea ta natte;e
e;rintii sunt mai dezarmati in fata
bolii unui prim n:scut) ii dificultafile ertreme inrimpinate pe parcursul perioadelor de tranzilie
(creand de obicei un dezechilibru) ii, in special, faprut ca boa ta iomp rica ;alersarea adolesceniei
(Oppenleim, 2003).
3 Preclm atitudinile parentale, prezenta fralilor etc.

C. ]OURDAN.IONESCU. S.IONESCU, VEL]NE BOUTEYRE, MARIA ROTH. LYNDA METHOT, DIANA VASILE Tratat de rezilienti .sistat; . RezilienF .sistat, $i evenimente survenjte pe ptsrculsul copi15riei...
rl
Ce triiegte familia I91

Pe langi sentimentele de pierdere a controlului, de neputinti, de nelinigte

li de culpabilitater, pirinlii
au de acceptat diatnosticul gi de realizat doliul
copilului sinEtos. Toate acestea antreneazi un dezechilibtu emolional, care
trebuie privit in contextul evolutiilor societ;lii contemporane. Conform Ungar
Natura bolii/handtcapu)ui (fi zica, Alimertatie (dieu necsarl, (2009), hiperprotectia parentald pare si se dezvolte in lumea contemporani ca
Gen psihica) de exehplu)
Mod de apanfe 6rus., insidios) Exercilii fi zice (posibile,
reactie a angoaselor parentale generate de incertitudinile sociale gi de
Dezvoltare (v:rstA, Pirii corporale atinse (vizibile sau pierderea de autoritate suferiti. Se preferl o supraveghere stricte (de exemPIu,
nu, organismul intre8 atins) Obifnuinle de consum camere video instalatein creie, dotarea copiilor de Ecoali primari cu telefoane
SIarea prealab,l{ de Consecinle loboseals, durere, (nicolinl, cofeine, .kool,
mobile, pentru a se lti intotdeauna unde se afld). Aceste conduite hiper-
intreruprea tcolii etc.) dro8!n)
Toleranla Ia suferinle Evolutie (letalA sau nu, remisie)
protectoare, observabile cu precidere la pdrinlii copiilor bolnavi, restrAng
Religie, spiriualitate Spitalizare (necesitate, f recvenls, gansele copiilor de a experimenta singuri, de a deveni mai puternici in fala
duraHtc.) adversiteFlor Si sporesc problemele comPortamentale.
i.r ceea ce privepte marrc'le, \\Ioznick qi Goodheart (2002) mentioneazi ca
Reaclii la tratamente
Gradul de stigmarizare doar un numei restrans de mame nu reugesc si-gi indeplineascl toate res-
ponsabilitalile referitoare la ingrijirile medicale pe care trebuie sa le acorde,
avind in vedere rolul lor de principali figurd de ata$ament li ingrijitor al
copilului. Este mai simplu daci mama nu lucreazi, dar daci lucreazi, ea tre-
buie sE solicite concedii. Astfel, ocupAndu-se de copil, poate ajunBe in situalia
Reactie fate de boala (retuzul
de a trebui si demisioneze. DacI sofiile sau partenerele sunt singurele care au
Relatia c! lralii . de a .ooPera, anxietate griii de aspectele medicale, ele pot trdi sentimente de furie, Pot avea resenti-
Cuno$inte desPre boah inaintea opraliei etc.) mente. Este important deci ca tatel sau Partenerul si imparti aceasti PovarA
Familiarizara c! lumea Tratamntul hedicamenlos
cu mama li si nu se refugieze tot mai mult in viata Profesionali. Anumite
(<ontihuu, lemporar)
comPlianta la tratament/ mame se simt investite cu rolul de factotum: sustin copilul bolnav (a se vedea
identificarea exagerati qi trdirea durerilor copilului), intre{in relalia cu mediul
medical, rezolvi treburile casnice, supravegheazi fratii gi surorile, sunt pre-
zente acolo pentru sotul lor. Din fericire, a;teptirile sociale sunt acum mai
permisive fa[i de mame $i le permit sd plAngi, si-gi exprime emotiile, s;
Aspct psihologice Rea(tive
solicite aiutor, si fie pasive 9i dependente. Pe de alte pafte, normele culturale
Relatii cu colegii ii cu Emohi AdaPtale/resPonsabile ale statelor dezvoltate condamni aceste atitudini pe termen lung, ca ii exPri-
Dispozitie C5!tarei bene6ciilor marea furiei 9i a agresivititii fale de mediul medical. in acest moment, mamele
Relatii cu echjpa medicali Cognilii pierd sustinerea social5 care le este de obicei acordatS.
Proximitatea sen iciilor
Sustinere sociala a familii Moti!afie opoziionale/agresn'e
Atitudinile tnlilor fale de boala copilului lor pot fi neinfelese, pentru ce,
Cultur, lzolare/rehagere sociale adelea, tatii nu vorbesc, par neutri, mai putin preocupati de trecut decat de
i Culpabiliiatea este cu atat mai putemjc; in cazul boLilor a ceror etiologie are o .omPonenl,
Figura 2. Model integrativ al bolii (dupe Mdthot gi ,ourdanlonescu, 2006; Jourdan{onescu, ereditar, (aririt;, diabct etc.) sau are le8;turi cu mediul familial (astnul coPilului unor Pirinfi
l{6thot Si St.-Amaud,2006, Por{ell Fi Hendricks, 1999) tumelori, de eiemplu).

Tratat de rezilien!5 asistag r Re2ilienlS asistatl ti evenimente survenite pe p;rcursul coPil:nei ..


C. ]OURDAN-]ONEsCU, S.IONESCU, EVELINE BOUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA METHOT, OIANA VASILE
7gZ viitor gi mai inclinati spre acfiune. De altfel, cultura incurajeazl in general
ci aceasti experienfi le-a modificat personalitatea qi stilul parental (petrec 1e3
mai mult timp liber cu copilul, il ascultd qi il sprijini mai mult). I
tafii si fie puternici, fermi, sd'pistreze controlul situafiei gi sd-$i protejeze Confruntat cu obligafiile legate de boala copilului (spitalizare, consultagii
familia ficAnd alegeri rafionale, urmAndu-qi cariera pentru a asigura resursele
medicale, tratament la domiciliu, relafii cu gcoala, reorganizarea timpului de
financiare necesare, aceasta chiar daci sunt debusola[i. Se tolereazd mAnia lucru, a timpului acordat celorlalli copii etc.) gi cu emofiile simfite, cuplul
tafilor, agresivitatea lor cauzatS de frustrare (de exemplu, fa[i de un medic I
parental este puternic zguduit. Woznick qi Goodheart (2002) vorbesc de un
care nu rSspunde la intrebiri). Din contri, nu se pune problema sd partr trigti, adevirat test pentru cuplu. In ciuda riscului unor dezacorduri conjugale, se-
vulnerabili, pasivi sau si solicite ajutor. Tafii trebuie si triiascd deci cu o parirl sau divorfuri (Bruce qi Querke,2010; Oppenheim, Dauchy si Hartmann,
ambivalen!tr intre imaginea pe care li se cere sI o afigeze 9i emo[iile pe care le 2005; Cappelli, McGrath, Daniels, Manion gi Schillinger, 1994; Denning, 1.976),
I
simt (fafi de boala copilului, fa!6 de suferinla mamei etc.). Talii pot incerca, Barbarin gi Chester (1986) menfioneazd faptul ci se observd, la anumite
atunci, sd refuleze orice exprimare a emo{iei gi si se limiteze la disculsuri cupluri, o cre$tere a coeziunii qi a gradului de sustinere.
legate de aspectele medicale, de exemplu. Ei sunt capabili'si-$i abandoneze Sprijinul acordat pdrinfilor trebuie sd fie de lungi durati. Studiul intreprins I
rolul de,,tati al unui copil botnav de cancer", pentru a se concentra asufra de Maurice-Stam, Oort, Last gi Grootenhuis (2008) exploreazi reacfiile emo-
muncii lor (care ii ajuti si raspundi presiunilor generate de facturi gi de lionale gi suferinfa pirinfilor provenind din 130 de familii cu un copil aflat in
costurile tratamentului, menfinind, totodatd, stilul de Petrecere a timpului remisie dupi un cancer. Dupd o perioadd iniliali de tensiune crescutd, sen-
I
liber al celorlalEi eventuali copii) gi si se inconjoare acasi de un zid de ticere timentele generate de boali - sentimente de incertitudine qi neputin$d -
(ceea ce le permite, uneori, sise ocupe de treburile casnice de care mama nu revin, in primii doi ani de la terminarea tratamentului, la niveluri normale.
a mai avut timp). cu toate acestea, talii rateazi adesea ganse de Promovare Chiar daci majoritatea pirin{ilor unui copil vindecat de cancer dau dovadi
din cauza preocupdrii lor sau refuzului de a se indepdrta de casi. in com- de rezilienli emofionali, Maurice-Stam ef al. subliniazi importan[a sus(inerii I
para{ie cu talii, care i;i refuleazi sentimentele, partenerele soliciti adesea si care li se oferi dupd finalizarea tratamentului.
gi le impdrtdgeasci. Cum ei se protejeazi de sentimente ireexprimAndu-le, Aga cum afirmi Milman (2007, p.452), ,,1...1 familia este profund afectatd
ta(ii primesc rareori sus[inere, prietenilor venindu-le greu sd-i intrebe: ,,Ce de agresiunea pe care o reprezinti cancerul, iar impactul efectelor acestei
mai faci?,,Adesea, bunicele ii roagi pe prietenir tatdlui se sune sau si-i pro- agresiuni suferite de familie asupra fralilor qi surorilor este considerabil". in
punl o activitate (de exemplu, si joace tenis sau si meargi la un meci de funcfie de vArsta celorlalli copii qi de relafiile lor anterioare cu copilul bolnar',
fotbal). Talii singuri gi talii adoptivi sunt cu precidere supugi riscului.de a reacfia acestora va fi diferiti. Maladia generAnd o destabilizare a rutinei
trece singuri prin aceasti incercare. In timp ce mamele sunt geloase, percepand familiale, fralii gi surorile vor resimfi, oricum, un dezechilibru. Pirinfii au
munca tatdlui drept timp liber sau un refugiu din caleh'responsabilitdlilor tendinga de a-gi neglija ceilalfi copii din cauza suprainvestiliei de timp 9i de
medicale, mai mulli ta[i igi recunosc invidia pentru timpul Petrecut de mamd energie necesare pentru a face fald diagnosticului Ei pentru administrarea
cu copilul, pentru susfinerea 9i relafiile pe care ea le are. in plus, tafii sunt de tratamentelor copilului bolnav. Atunci, fralii gi surorile pot deveni gelogi sau
obicei ignorafi sau desconsiderali de echipa medicali, din cauza prezenlei lor pot manifesta comportamente de ciutare a atenfiei. De asemenea, pdrinfii
mai reduse. trebuie si fie atenfi si nu,,supraresponsabilizeze" copilul sdndtos, care, prin
empatie gi o sensibilitate ridicati fa{i de situalia familiald, ar putea dori si-gi
Studiul lui Brodv exploreazS, cu ajutorul inor interviuri semistructurate,
asume responsabilitifi parentale pentru a fi de ajutor (ingrijirea copilului
triirile a opt ta(i ai ciror copii (cu varste cuprinse intre 4 9i 15 ani) au fost
bolnav, sarcini gospodireqti etc.) riscAnd, astfel, sd fie parentificat. Fenomenul
tratali intr-o clinici de oncologie. Tafii confirmi necesitatea adaptirii la
de.parentificare ii permite copilului si satisfacd numeroase nevoi ale familiei,
schimbirile din viala de familie (cregterea numirului de deplasiri la spitale,
dar constituie, pentru el, un factor de risc.
costurile financiare ale tratamentelor, organizarea familiald), importanla
Cum rela{ia copilului bolnav cu frafii sdi poate constitui un factor esenlial
comunicirii (cu copilul, cu profesioni;tii din domeniul sdniti[ii, cu familia
de protecfie gi facilita rezilienla intregii familii, fralii gi surorile trebuie sd
lirgitd) gi a susfinerii sociale (din partea familiei 9i a echipei medicale). Ei afirmd

Tratatde rezilien!tr asistattr r Rezilien!tr asistati 5i evenimente survenite pe parcursul copilSriei


c. IoURDAN-tONEsCU, S. IONEScU, EVEUNE BoUTEYRE, MARIA ROTH, LYNDA METHOT, DIANA VASILE
t

primeascd resurse care si le permiti o mai bunA adaptare. Studiul de caz 4 vor atarna mai greu) sau spre latura rezilienlei (dactr factorii de protecfie
I prezinti uncazde rezilien{i naturali a unei mame, datorati comportamentelor permit protejarea copilului de factorii de risc cu care se confrunti). in mod
celorlalti copii fatA de fratele lor mai mare, bolnav. evident, cei mai mulli dintre copiii bolnavi fac fattr acestei incerciri li suporti
relativ bine tratamentele li toate consecintele bolii. Cu toate acestea, este
necesar ca tuturor copiilor gi familiilor lor sd li se ofere Eanse pentru o mai
STUDIU DE CAZ 4
bun; adaptare la ceea ce au de infruntat. in paginile care urmeazi, vor fi
prezentati factori de protectie li strategii de rezilienli asistata mai intai pentru
Cazd de rezilienli naturali a mamei lui Mathias copil, apoi pentru p;rinlii sdi, fratii, familia ldrgitd Ei mediul siu de viali.
Afunci cend Mathias a intrat in remisie duptr chimioterapie, mi se ptrrea
atat de fragil
ii de plipand! Din cauza craniului stru chel artrta 9i mai palid. Tabelul3. Factori de risc ti de protectie asociati bolii fizice
lmi dideam seama cI aveam tendinla sI il protejez excesiv, dar doreani
atat de mult si se instrntrtoqeascS, incit viala me. de manii era centrattr factori de risc d prole.tie
asupra verific;rii stirii lui de sin;tate, administrtrrii scrupuloase a medi- Individuali Stime de sine redusi Bun: stim, de sine
camentelor, alimentatiei sale, rezultatelor analizelor. In camera de spital , (copil bolnav) Probleme fizice sau psihice Buna srnatate fizictr din celelalte
incercam si fiu putemic;, da! nu puteam face altceva decat si ii mangai comorbide puncte de vedere
m6na privind impreuni cu el la televizor. Acase, eram prea preocupati de \/alorizarea cx.lusivi prin Toti factorii de protectie ai unei
starea lui, acliunile mele deveniseri rutiniere Fi nici mlcar nu-mi dldeam intermediul aptitudinilor bune strnetdti: alimentatie
sea8a ci preg;team mereu aceeapi mAncare la cini $i ci aveam prea putin; sportive (activit;ti care vor fi s5netoase, acliviteE fizice practicate
limitale de boal; Si/sau de sipttrmanal, consum redus/
ribdare cu fri[iorul Fi cu surioara lui, cirora le ceteam mereu str fie mai
tratament, de frustririle inexistent de aicool,
cuminti, pentru ci fratele lor era bolnav. Din fericire, soful qi pdrintii mei' asociale etc,) absenla consumului de droguri
salvau situalia. Cind, intr-o sambitE". copiilor li s-a permit in sfartit, sA Copil care solicita deja atentie $i tutun etc.
meargi la spital sel viziteze pe Math