Sunteți pe pagina 1din 78

GHID DE PROIECTARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA A

CLADIRILOR HALELOR INDUSTRIALE PARTER CU STRUCTURA


METALICA

Indicativ GP 003-96

Cuprins

CAP. I. GHID DE PROIECTARE

1. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid de proiectare stabileste prevederi de proiectare pentru protectia antiseismica
a cladirilor halelor industriale parter cu structura metalica.

Prevederile de proiectare din prezentul ghid se aplica la cladirile halelor industriale parter cu
acoperisuri la un singur nivel (fig. 1a) sau cu acoperisul la niveluri diferite (fig. 1b).

1.2. Prevederile din prezentul ghid de proiectare se pot aplica si la protectia antiseismica a unor
constructii parter, cum sunt sali de expozitie, sali de sport, hangare, magazii, depozite etc., cnd
acestea au o alcatuiere constructiva si o conformare structurala asemanatoare halelor industriale
parter cu sudura metalica.

[top]

2. BAZELE GHIDULUI DE PROIECTARE

2.1. Prezentul ghid de proiectare are la baza Normativul P 100-92 ,,Normativ pentru proiectarea
antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale" si
reprezinta o adaptare a prevederilor de proiectare antiseismica din acest normativ la
particularitatile halelor industriale parter cu structura metalica.

Principalele deosebiri n conceptia de alcatuire a structurilor halelor industriale cu structura


metalica, n raport cu conceptia de alcatuire a cladirilor etajate, avute, n principal, n vedere n
Normativul P 100-92, sunt aratate n fig. 2:

- suprafata redusa n plan - suprafata mare n plan-


- subsol cutie rigida - fundatii individuale
- de regula acelasi sistem structural - structura cadrului
n cele doua planuri ortogonale transversal difera esential de
aceea a cadrului longitudinal
- stlpi cu sectiune constanta pe - stlpi cu sectiune variabila
naltimea unui etaj
- masele actioneaza la nodurile - pe stlpi, pe lnga masele
structurii aplicate la nodurile structurii,
la nivelul grinzilor cailor de
rulare actioneaza suplimentar
si mase care, n unele cazuri,
pot fi importante
- toate planseele sunt saibe rigide - sarpanta acoperisului este o
structura elastica

2.2. Pentru unele probleme de protectie antiseismica specifice halelor industriale parter cu
structura metalica care nu sunt tratate n P 100-92, prezentul ghid a luat n considerare prevederi
din coduri de protectie antiseismica recente, precum si rezultatele unor cercetari teoretice si
experimentale efectuate n ultimii 3 ani.

[top]

3. NOTATII

n acest capitol sunt date notatiile folosite n mod repetat n cuprinsul prezentului ghid.Pentru
notatiile ce apar numai o data se dau explicatii directe la capitolul respectiv.

A - aria sectiunii transversale

E - modulul de elasticitate

G - greutatea totala a constructiei

- greutatea care actioneaza pe stlpul k la nivelul 1

- greutatea care actioneaza pe stlpul k la nivelul 2

h - naltimea structurii

h1 - naltinea de la baza stlpului pna la calea de rulare

h2 - naltinea stlpului deasupra caii de rulare

I - moment de inertie

L - deschidere hala

l travee

M - moment ncovoietor

Mpl - moment ncovoietor plastic

Mu - moment ncovoietor ultim


N - forta axiala de compresiune sau ntindere

Q - forta taietoare

Qpl - forta taietoare plastica

Qu - forta taietoare ultima

R - rezistenta de calcul

Rc - limita de curgere

Rm - rezistenta de calcul medie

S - forta taietoare de baza

S1 - forta taietoare care actioneaza la nivelul 1

S2 - forta taietoare care actioneaza la nivelul 2

- forta taietoare care actioneaza pe stlpul k la nivelul 1

- forta taietoare care actioneaza pe stlpul k la nivelul 2

Wel - modulul de rezistenta elastic

Wpl - modulul de rezistenta plastic.

[top]

4. DEFINITII

n spiritul acestui cod unii termeni tehnici au urmatoarele semnificatii:

Articulatie plastica, o zona plastica care se formeaza ntr-un element structural cnd se atinge
valoarea Mpl. Pentru ncarcarile care produc o crestere a rotirii n articulatie, articulatia plastica
pastreaza constanta valoarea momentului plastic M pl si permite rotiri egale cu acelea ale unei
articulatii mecanice.

Coloana, element structural a carui principala functie n structura este aceea de a transmite
ncarcarile care actioneaza n lungul axei sale. Solicitarea dominanta - efort de compresiune N.

Dimensionare la capacitatea mecanismului plastic (capacity design), concept de proiectare n


care toate elementele structurii n afara zonelor plastic potentiale sunt dimensionate sa lucreze n
domeniul elastic la eforturile generate de forta taietoare de baza asociata mecanismului plastic.
Forta taietoare de baza S, forta taietoare care actioneaza la baza structurii, definita prin relatia
5.1 din Normativul P 100-92, n care coeficientul <1 se introduce cu valoarea corespunzatoare
structurii adoptate.

Grinda, element structural a carui functiune principala n structura este aceea de a transmite
ncarcari care actioneaza transversal pe axa sa. ncarcarile pot actiona n orice plan care contine
axa barei. Solicitarea dominanta este momentul ncovoietor M, nsotit sau nu de forta taietoare Q.

Grinda scurta, grinda solicitata dominant la forta taietoare Q.

Link, portiune din grinda unei structuri cu contravntuiri prinse excentric la noduri, cuprinsa ntre
doua contravntuiri sau ntre o contravntuire si stlpul din vecinatatea acesteia.

Link scurt, link solicitat dominant la forta taietoare Q.

Link lung, link solicitat dominant la momentul ncovoietor M.

Link intermediar, link solicitat la moment ncovoietor M si la forta taietoare Q de importanta


comparabila.

Mecanism, un sistem capabil sa se deformeze fara o crestere a ncarcarii, datorita unor articulatii
mecanice sau a unor deformatii plastice.

Mecanismul plastic, mecanism care antreneaza n deformatii plastice ntreaga structura.

Mecanism plastic partial, mecanism care se formeaza prin deformatii plastice produse numai ntr-
o anumita zona a structurii.

Mecanism plastic local, mecanism care se formeaza prin deformatii plastice produse numai pe o
bara sau la un nod al structurii.

Stlp (grinda-coloana), element structural a carui principala functie este aceea de a transmite
ncarcari care actioneaza att transversal pe axa sa ct si n lungul axei sale.

Zona plastic potentiala, zona n care se pot dezvolta deformatii plastice.

[top]

5. CONCEPTIA DE PROIECTARE. PRINCIPII. CERINTE ESENTIALE. REGULI


PRACTICE DE APLICARE. RECOMANDARI DE PROIECTARE.

5.1. Conceptia de proiectare antiseismica are la baza formarea unui mecanism plastic capabil sa
disipeze energie prin deformatii plastice. Mecanismul plastic trebuie sa fie ales, dirijat si controlat
prin proiectare.

Pentru realizarea conceptului de protectie antiseismica este necesar ca la proiectare sa se


respecte principiile de proiectare si sa se adopte solutii tehnice care sa satisfaca aceste principii.
5.2. Principiile de proiectare antiseismica contin concepte, enunturi, definitii, modele de calcul si
stabilesc exigentele lor fundamentale.

Principiile si cerintele lor nu au alternativa si trebuie sa fie integral respectate la proiectare.

5.3. Regulile de aplicare constituie modalitati tehnice de realizare practica a principiilor.

Recomandarile de proiectare reprezinta o alternativa a regulilor de aplicare bazate pe rezolvari


tehnice generale acceptate si care au dovedit prin aplicarea lor sau/si prin studii teoretice si
experimentale ca respecta principiile si satisfac cerintele lor. Recomandarile de proiectare
reprezinta rezolvari minimale ale cerintelor si nu sunt limitative.

La proiectare se pot adopta si alte alternative de aplicare a principiilor de proiectare antiseismica,


folosind concepte de alcatuire, modele si metode de calcul precum si rezolvari constructive
diferite de cele continute n recomandarile de proiectare din prezentul ghid, cu conditia sa se
dovedeasca ca aceste solutii respecta principiile si satisfac cerintele lor.

[top]

6. CERINTE ESENTIALE. RECOMANDARI DE PROIECTARE

6.1. La alcatuirea generala a structurii se vor avea n vedere prevederile din Normativul P 100-92
cap. 4 ,,Alcatuirea de ansamblu a constructiilor".

n scopul reducerii efectului torsiunii generale produs de caracterul asincron al actiunii seismice,
dimensiunile n plan ale cladirilor ntre rosturile antiseismice se vor limita la valorile date n
Normativul P 100-92. Anexa E, pct. E.2.1.1.

Unele reguli de conformare, specifice halelor industriale parter cu structura metalica, privind
alcatuirea cadrelor transversale, a cadrelor longitudinale si a sarpantei acoperisului sunt date n
prezentul ghid.

6.2. Sub actiunea fortelor seismice orizontale calculate cu forta taietoare de baza S toate
elementele structurii si prinderile acestora trebuie sa lucreze n domeniul elastic. Forta taietoare
de baza S se calculeaza cu relatia 5.1 din Normativul P 100-92, n care coeficientul seismic k s se
introduce cu valoarea de calcul a amplasamentului si coeficientul <1 se considera cu valoarea
corespunzatoare tipului de structura adoptat.

6.3. Pentru seisme care genereaza la baza structurii forte taietoare S mai mari dect forta
taietoare de baza S structura trebuie sa fie capabila sa disipeze energie prin deformatii plastice,
care sa se dezvolte numai n zone plastice alese, dirijate si controlate prin proiectare.

6.4. n situatiile n care conform pct. 5.8 din Normativul P 100-92 se efectueaza un calcul dinamic
neliniar, trebuie ndeplinite urmatoarele conditii:

toate elementele structurii din afara zonelor plastice precum si toate prinderile lor, trebuie
sa lucreze esential n domeniul elastic;
deplasarile laterale ale structurii trebuie sa ndeplineasca conditia de deplasare relativa
ceruta prin Normativul P 100-92 pct. 6.2.4;
toate deformatiile plastice din zonele ductile trebuie sa nu depaseasca deformatiile
plastice ultime permise de acestea.

6.5. Pentru structurile care ndeplinesc conditiile de conformare cerute la pct. 6.1. din prezentul
ghid si n conditiile de la pct. 6.4. se permite ca:

starea de eforturi N, M, Q sa fie determinata pe baza unei forte taietoare de baza S mec
asociata unui mecanism plastic, calculata pe baza unei ecuatii de echilibru la limita
conform pct. 5.8.3 din Normativul P 100-92; prin calcul trebuie verificat ca mecanismul
plastic corespunzator echilibrului la limita este cel ales la proiectare; nu sunt admise alte
mecanisme plastice n afara mecanismului plastic ales la proiectare;
deplasarile laterale sa fie determinate prin nmultirea deplasarilor elastice calculate cu
forta taietoare de baza S cu coeficientul 1/

.6.6. Prin proiectare trebuie controlat sa nu apara stari ultime de cedare (rasturnarea structurii,
pierderea stabilitatii generale sau locale, ruperi fragile) mai nainte de formarea mecanismului
plastic.

6.7. n cazul structurilor alcatuite dintr-un ansamblu de substructuri dintre care, pe fiecare din cele
doua directii ortogonale, fortele orizontale produse de actiunea seismica pe ntreaga structura pe
directia respectiva sunt preluate numai de unele substructuri (substructuri antiseismice), n timp
ce celelalte substructuri preiau numai ncarcarile gravitationale care le revin (substructuri
gravitationale), acestea din urma trebuie sa lucreze n domeniul elastic la solicitarile care le revin
dintr-un calcul de ansamblu al structurii asociat mecanismului plastic si sa fie capabile sa
urmareasca deformarea generala a structurii.

6.8. Disiparea energiei n zonele plastice se poate realiza prin deformatii plastice de ncovoiere
(articulatii plastice), deformatii plastice de forfecare sau deformatii plastice de ntindere.

6.9. Se admit deformatii plastice de ncovoiere n articulatiile plastice ale grinzilor structurilor n
cadre, la care momentul ncovoietor este solicitarea dominanta n sectiune. La determinarea
valorii momentului plastic trebuie tinut seama de efectul fortei taietoare si/sau de efectul fortei
axiale.

Articulatiile plastice trebuie sa se formeze n zone vecine nodurilor, n imediata apropiere a


acestora.

Nu se admit articulatii plastice la contactul dintre grinzi si stlpi.

Se admit articulatii plastice la baza stlpilor (n afara bazei) si n zona superioara a stlpilor la
legarea acestora cu rigla cadrului (n afara nodului). Fortele axiale n aceste zone trebuie limitate,
astfel nct momentul ncovoietor sa ramna solicitarea dominanta n sectiune. Nu se admite
formarea de articulatii plastice pe lungimea stlpilor.

Nu se admite formarea de articulatii plastice n bare comprimate, cu exceptia diagonalelor


structurilor cu contravntuiri centrale la noduri, n care cel putin o bara din ansamblul
contravnturilor poate prelua singura toata forta taietoare din sectiune si a diagonalelor
structurilor cu contravntuiri centrale la noduri n V, cnd acestea fac parte dintr-un sistem dual
alcatuit din contravntuiri centrale la noduri si cadre ductile.

n conditiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire = 0,03
Rad.
6.10. Se admit deformatii plastice de forfecare n inimile grinzilor din zona de link a structurilor cu
contravntuiri prinse excentric la noduri, n care forta taietoare este solicitarea dominanta n
sectiune.

n conditiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire = 0,03
Rad.

Nu se admit deformatii plastice de forfecare n nodurile structurii.

6.11. Se admit deformatii plastice de ntindere n barele solicitate dominant la eforturi de


ntindere.

Nu se admit defornatii plastice de ntindere n buloanele de ancoraj.

Nu se admit defornatii plastice de ntindere n buloanele mbinarilor cu flanse.

6.12. n zonele plastice, pe lnga prevederile din STAS 10/108/0-78, trebuie respectate
urmatoarele conditii:

a. Otelurile folosite trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

raportul dintre rezistenta la rupere si limita de curgere sa fie cel putin egal cu 1,2;
alungirea specifica la rupere sa fie egala cu cel putin 15%;
alungirea specifica la rupere sa fie cel putin de 20 de ori mai mare dect alungirea
specifica limitei de curgere;- sa aiba o buna sudabilitate.

Se recomanda ca n zonele plastice limita de curgere a otelurilor folosite sa fie limitata la R c = 355
N/mm2.

Dintre otelurile de fabricatie romneasca utilizarea otelurilor OL 37-2k si OL 52-3k.

b. Sectiunile barelor trebuie sa fie astfel proportionate n raport cu sectiunile zonelor vecine, nct
deformatiile plastice sa fie dirijate catre zonele plastic potentiale.

c. Dimensiunile si supletea elementelor componente ale sectiunilor trebuie sa corespunda


cerintelor clasei I de sectiuni din Normativul P 100-92 tabel 8.1. Rezolvarile constructive trebuie
astfel alese nct curbele histeretice la solicitari alternante sa fie largi si stabile pentru deformatii
plastice mari si care sa antreneze si zona de autoconsolidare.

d. Pe lungimea zonei plastic potentiale nu se admit modificari ale sectiunii sau practicarea de
gauri.

e. Pentru prinderile sudate se recomanda cordoane de sudura din clasele I sau II de calitate, n
functie de marimea eforturilor si de ponderea eforturilor de ntindere n raport cu cele de
compresiune.

f. Pentru prinderile cu suruburi se vor adopta solutii n care buloanele sa lucreze la eforturi
normale pe tija lor.

Se recomanda utilizarea suruburilor grupa 8.8 pretensionate conform conditiilor din Normativul C
133-80. Capacitatea ultima a suruburilor se determina tinnd seama de solicitarea lor la forfecare
si presiune pe gaura. Se recomanda ca cedarea la presiune pe gaura sa preceada cedarea la
forfecare. Nu se admit prinderi cu suruburi n care acestea lucreaza la eforturi axiale.

g. Nu se admit solutii de prindere care pot genera fenomene de rupere lamelara.

6.13. Nodurile structurii trebuie sa lucreze n domeniul elastic si sa-si pastreze rigiditatea initiala
la deplasari mari ale mecanismului plastic.

6.14. Prinderile barelor la noduri trebuie dimensionate pe baza principiului ,,prinderea este mai
puternica dect bara". Se recomanda ca prinderea sa fie dimensionata la eforturi cu 20% mai
mari dect capacitatea barei.

6.15. Suruburile de ancoraj trebuie confectionate din oteluri care sa ndeplineasca cerintele de la
pct. 6.12.a.

Se recomanda utilizarea suruburilor din grupele de calitate 4.6 si 5.6.

6.16. Fundatiile si suruburile de ancoraj se dimensioneaza la eforturile asociate mecanismului


plastic.

6.17. Elementele de constructii din afara zonelor plastice potentiale si prinderile acestora, precum
si elementele structurale ale substructurilor gravitationale si prinderile acestora se proiecteaza
respectnd prevederile din STAS 10/108/0-78. Pentru sectiunea acestor elemente se pot utiliza
clasele de sectiuni 2 sau 3, conform Normativului P 100-92, tabel 8.1.

[top]

7. CALCULUL STRUCTURII

7.1. Verificarea structurii. Cerinte. Reguli de aplicare.

7.11. n Normativul P 100-92 se prevad urmatoarele verificari la actiunea seismica:

- o verificare a comportarii elastice a structurii, asociata actiunii unui seism definit prin forta
taietroare de baza S calculata cu relatia 5.1. din Normativul P 100-92, n care coeficientul <1 se
introduce cu valoarea corespunzatoare structurii adoptate (tabel 5.4);

- o verificare a comportarii elasto-plastica a structurii, asociata actiunii unui seism cu o perioada


de revenire de 50 ani, definit prin accelerograma amplasamentului (sau a zonei seismice de
calcul) conf. pct. 5.8.3 din P 100-92.

7.1.2. Pentru verificarea comportarii elastice a structurii se recomanda:

a. Cerinte:

- nu se admit deteriorari ale elementelor stucturale;

- nu se admit deteriorari ale elementelor nestructurale, cu exceptia unor deteriorari locale,


inerente caracterului profund aleator al actiunii seismice.
b. Reguli de aplicare n vederea satisfacerii cerintelor

- toate elementele structurale trebuie sa lucreze n domeniul elastic.

7.1.3. Pentru verificarea comportarii elasto-plastice a structurii se recomanda:

a. Cerinte:

- se admit unele detriorari nesemnificative ale elementelor structurale;

- se admit avarii ale elementelor nestructurale;

- dupa seism constructia trebuie sa poata fi reabilitata si adusa la performantele ei initiale, cu


costuri si n termene de timp rationale.

b. Reguli de aplicare n vederea satisfacerii exigentelor:

- se admite comportarea elasto-plastica a structurii cu incursiuni n domeniul post-elastic n zone


plastice dirijate si controlate prin proiectare;

- deplasarile laterale sunt limitate la o valoare egala cu 1% din naltimea constructiei (P 100-92,
pct. 6.2.4.).

7.2. ncarcari. Grupari de ncarcari.

7.2.1. Gruparea de ncarcari este cea corespunzatoare relatiei din STAS 10101/OA-77

(1)

7.2.2. ncarcarile permanente Pi din relatia (1) cuprind valorile normate pentru:

- greutatea proprie a elementelor structurale;


- greutatea proprie a nvelitorii;
- greutatea proprie a peretilor exteriori laterali si de fronton;
- greutatea proprie a peretilor interiori de compartimentare, n cazul n care acestia sunt legati de
structura;
- greutatea proprie a ansamblului caii de rulare;
- orice alte ncarcari provenind din greutatea proprie a unor instalatii, utilaje sau echipamente
legate de structura.

7.2.3. ncarcarile cvasipermanente Ci din rel. (1) cuprind valorile normate pentru:

- greutatea proprie a instalatiilor sustinute de sarpanta acoperisului (etaj tehnic);


- greutatea proprie a instalatiilor si/sau utilajelor cu pozitie fixa si legate structura;
- greutatea depunerilor de praf industrial;
- alte ncarcari.

7.2.4. (1) ncarcarile variabile Vi din relatia (1) cuprind ncarcarile datorate actiunii zapezii si a
podurilor rulante, precum si orice alte ncarcari provenind din instalatii, utilaje sau echipamente
legate de structura.
(2) ncarcarile produse de actiunea vntului nu se introduc n calculul seismic.

(3) ncarcarile produse de actiunea zapezii se introduc n calcul cu valoarea g z a greutatii de


referinta a stratului de zapada (STAS 10101/21-90), nmultita cu coeficientul de expunere c 0
(STAS 10101/21-92) si cu coeficientul ncarcarii ( - definit conform tabelelor 4 si 5, STAS
10101/21-92).

(4) ncarcarile produse de actiunea podurilor rulante se introduc n calcul tinnd seama de
urmatoarele:

a. podurile rulante se considera descarcate, n calcul introducnd numai greutatile proprii ale
podului si a caruciorului;
b. n calcul se iau n considerare toate podurile rulante existente n hala;
c. pozitia podurilor rulante n hala se apreciaza de catre proiectant, dar n calcul nu se introduc
mai mult de doua poduri rulante ntr-o sectiune transversala;
d. coeficientul ncarcarii din podurile rulante se introduce n calcul cu valoarea n i = 1.

7.2.5. Actiunea seismica E din relatia (1) se introduce n calcul n functie de metoda de calcul
folosita:

- cu valori spectrale, calculate pe baza relatiei 5.1 din Normativul P 100-92 n cazul metodei
statice echivalente (metoda A) sau a metodei statice neliniara (metoda SNL).

- cu valori rezultate din integrarea ecuatiilor de echilibru dinamic, n cazul metodelor dinamice
liniare (DL) sau neliniare (DNL).

7.3. Metode de calcul

n prezentul ghid se folosesc metodele de calcul indicate n Normativul P 100-92 tabel 6.2 cu
urmatoarele precizari:

a. La calculul n domeniul elastic al cadrelor transversale la actiunea seismica asociata fortei


taietoare de baza S se introduce un procedeu nou de calcul, bazat pe o analiza modala efectuata
pe o structura condensata cu doua grade de libertate. Modul de aplicare practica a procedeului
este prezentat la pct. 8.1.2.3. si Exemplul de calcul 1.

b. La calculul n domeniul post elastic al cadrelor transversale si longitudinale la actiunea unui


seism cu o perioada de revenire de 50 ani se foloseste un procedeu de calcul bazat pe metoda
de calcul static neliniar n varianta echilibrului la limita (P 100-92 pct. 5.8.3.). Modul de aplicare
practica este prezentat la pct. 8.1.2.3. si n Exemplul de calcul 1.

7.4. Dimensionarea si verificarea structurii

n prezentul ghid se adopta metoda dimensionarii (verificarii) elementelor structurale la


capacitatea mecanismului plastic (plastic design).

Aceasta metoda are la baza urmatoarele principii:

a. La actiunea seismica asociat fortei taietoare de baza S toate elementele structurii trebuie sa
lucreze n domeniul elastic;
b. La actiunea seismului cu o perioada de revenire de 50 ani, disiparea energiei se face numai n
zonele plastic potentiale ale unui mecanism plastic ales si controlat prin proiectare. Toate
celelalte elemente ale structurii trebuie sa lucreze n domeniul elastic la eforturile sectionale
generate de o forta taietoare de baza asociata mecanismului plastic, n care valorile ultime M u
sau Qu ale zonelor plastice sunt calculate cu rezistente medii pct. 5.8.2 din Normativul P 100-92.

[top]

8. CADRUL TRANSVERSAL

8.1. Cadre transversale pentru hale cu poduri rulante si cu acoperisul la acelasi nivel

8.1.1. Conformarea structurii

(1) Modul de alcatuire pentru tipuri de structuri transversale curent utilizate, precum si
mecanismele plastice de disipare a energiei care trebuie alese la proiectare sunt date n fig. 3.

(2) Pentru a evita formarea unor mecanisme nescceptate cum sunt cele din fig. 4, de exemplu, se
recomanda sa se respecte conditia:

(2)

Prin proiectare trebuie controlat, fig. 3, ca n comportarea elasto-plastica mecanisme plastice


partiale sau locale neacceptate cum sunt cele din fig. 4 sa nu apara nainte de formarea
mecanismului plastic acceptat.

8.1.2. Calculul eforturilor si a deplasarilor n domeniul elastic la starea limita.

8.1.2.1. Elemente generale

n prezentul ghid de proiectare se iau n considerare urmatoarele metode de calcul:

a. Analiza modala pe structura reala - Metoda A din Normativul P 100-92;

b. Analiza modala pe structura condensata;

c. Metoda statica echivalenta - Metoda A din Normativul P 100-92 simplificata.

Toate aceste modele au la baza Metoda A din Normativul P 100-92 metoda curenta de proiectare
si au n vedere un calcul plan.

n cele ce urmeaza se prezinta schema si relatiile de calcul ale metodei A:

(1) Se calculeaza forta taietoare pe baza conventionala de calcul S cu relatiile 5.1 si 5.2 din
Normativul P 100-92, care pentru modul fundamental de vibratie poate fi scrisa sub forma directa:

(3)
Coeficientul (coeficient de importanta a constructiei), se ia direct din tabelul 5.1 din Normativul
P 100-92 si tine seama de importanta constructiei.

Coeficientul k, (coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului), se ia direct din


tabelul 5.3 din Normativul P 100-92.

Coeficientul (coeficient de amplificare dinamica), se determina cu ajutorul diagramei din fig. 5.3
din Normativul P 100-92 si depinde de perioada fundamentala de vibratie T, care trebuie
calculata.

Coeficientul (coeficient de reducere a efectelor actiunilor seismice tinnd seama de ductilitatea


structurii), se ia direct din tabelul 5.4 din Normativul P 100-92 si depinde de tipul de structura
adoptat.

Coeficientul (coeficient de echivalenta), se calculeaza cu relatia;

(4)

n care uk sunt vectori proprii care trebuie determinati.

n relatia (3) G este rezultanta ncarcarilor gravitationale.

(2) Se distribuie forta taietoare de baza conventionala de calcul S la toate nivelele cu relatia 5.9.
din Normativul P 100-92.

(5)

Cunoscnd fortele orizontale Sk se pot calcula valorile eforturilor sectionale N, M, Q si deplasarile


orizontale e.

Aceasta schema generala de calcul este valabila pentru toate cele 3 metode de calcul enuntate.
Deosebirile dintre aceste metode constau n modul n care se determina perioada proprie n
modul fundamental de vibratie T si coeficientul , (care conditioneaza calculul fortei taietoare de
baza S) precum si n modul n care se face distributia acestor forte.

n Exemplul de calcul 1 se poate urmari tehnica de calcul privind structura unei hale industriale n
ansamblul ei (cadrul transversal, cadrul longitudinal si sarpanta acoperisului).

n exemplul de calcul 2 se poate urmari tehnica de calcul a cadrului transversal n cele 3 metode
si se pot compara rezultatele.

8.1.2.2. Analiza modala pe structura reala - Metoda A din Normativul P 100-92.

Aceasta metoda poate fi folosita n toate cazurile si este o metoda exacta privind valorile
caracteristicilor dinamice ale structurii.
Calculul se efectueaza cu ajutorul unui program de calcul, care furnizeaza direct valorile

perioadei proprii T, forta taietoare de baza S, distributia acesteia (fig. 5c) precum si valorile
eforturilor N, M, Q si a deplasarilor o.

8.1.2.3. Analiza modala pe structura condensata

Aceasta metoda poate fi folosita n toate cazurile cu o precizie suficienta pentru proiectarea
curenta.

Calculul are la baza o analiza modala care se conduce pe baza structurii condensate din fig. 5b.

Schema de calcul este urmatoarea:

(1) se determina structura condensata din fig. 5b, calculnd:

G = G1 + G2

Aceasta schema este aceeasi, indiferent de tipul legaturilor dintre stlpi si rigla cadrului (fig. 3):

- articulata (fig. 3a)


- ncastrata (fig. 3b)
- rigida (fig. 3c)

(2) se calculeaza coeficientii:

= h1/h

n = I2/I1

= G2/G1

(3) se calculeaza perioada proprie n modul fundamental de vibratie T functie de tipul legaturilor
dintre stlpi si rigla cadrului:

a. pentru hala cu legaturi articulate:

(6)

n care: 11 = 1h3/3EI1 (cm/t)


Coeficientii si 1 se iau din tabelul 1 pentru structuri cu stlpi legati articulat cu rigla.

b. pentru hala cu legaturi ncastrate sau rigide:

(7)

n care: 11 = h/12EI1B (cm/t)

Coeficientii si B se iau din tabelul 2 pentru structuri cu stlpi legati rigid sau ncastrati.

(4) cunoscnd valoarea perioadei fundamentale T se determina coeficientul cu ajutorul


diagramei din Normativul P 100-92 fig. 5.3.

(5) se determina coeficientul direct din tabelul 1, respectiv tabelul 2.

(6) se calculeaza forta taietoare de baza S cu relatia (3).

(7) se calculeaza fortele de nivel S1 si S2 (fig. 5c) cu relatiile:

S1 = d1S (8)

S2 = d2S (9)

n care coeficientii d1 si d2 se iau din tabelul 1, respectiv tabelul 2.

(8) Se distribuie fortele de nivel S1 si S2, indiferent de tipul legaturii ntre stlpi si rigla cadrului, cu
relatiile:

(10)

(11)

(9) cunoscnd fortele si se calculeaza eforturile sectionale N, M, Q si deplasarile o.


Calculul se poate face cu ajutorul unui program de calcul, pe aceeasi schema pe care au fost
efectuate calculele pentru gruparea de ncarcari fundamentale, sau manual (pentru structura cu
stlpii articulati n rigla cadrului - fig. 3a - calculul manual este foarte simplu).

8.1.2.4. Metoda statica echivalenta - Metoda A din Normativul P 100-92 ANEXA B simplificata.

Aceasta metoda poate fi aplicata cu o suficienta precizie pentru necesitatile practicii curente de
proiectare cnd G1/G2 0,5 si h1 0,4h

Schema de calcul, aceeasi indiferent de tipul legaturii stlpi-rigla cadrului, este urmatoarea:

(1) se calculeaza perioada proprie cu relatia din Normativul P 100-92 Anexa B, tabel B.2:
(12)

n care n este deplasarea n cm la nivelul riglei cadrului, calculata cu forte si aplicate


orizontal.

Din figura 5.3 din Normativul P 100-92 rezulta coeficientul n functie de perioada proprie de
vibratie T calculata cu relatia (12).

(2) se calculeaza coeficientul cu relatia (4), n care vectorii proprii uk se nlocuiesc cu naltimile
hk. Rezulta:

(13)

(3) se calculeaza valoarea fortei taietoare de baza S cu relatia (3).

(4) se distribuie forta S (fig. 5c) cu relatiile:

(14)

(15)

(5) cunoscnd fortele si se calculeaza eforturile sectionale N, M, Q si deplasarile o.

8.1.3. Calculul eforturilor si a deplasarilor n domeniul post elastic.

8.1.3.1. Elemente generale.

n prezentul ghid se iau n considerare urmatoarele metode de calcul:

a. Analiza dinamica neliniara plana - pct. 5.8.2. din Normativul P 100-92 - Metoda DNL (tabel 6.2);

b. Analiza static neliniara. Echilibru la limita - pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 - Metoda SNL
(tabel 6.2);

n ambele metode este necesar:

- sa se respecte reguli de conformare a zonelor plastic potentiale.

- momentele plastice n zonele potential plastice sa fie introduse cu valorile lor ultime M u,
calculate cu rezistente medii - Normativul P 100-92 pct. 5.8.2.

8.1.3.2. Reguli de conformare a zonelor plastic potentiale. Calculul momentelor plastice ultime M u
calculate cu rezistente medii conform pct. 5.8.2. din Normativul P 100-92.
(1) Regulile de conformare si valorile momentelor plastice ultime M u au n vedere necesitatea de
a permite ca n zonele plastic potentiale sa se poata dezvolta deformatii plastice mari pna n
zona de autoconsolidare.

(2) Rezistentele n zona de autoconsolidare pot fi calculate cu valori medii R m determinate cu


relatia:

Rm = 1,3R (16)

n care: R este rezistenta de calcul.

Pentru otelurile OL 52 rezulta:

OL 37 Rm = 1,2 x 220 N/mm2

OL 52 Rm = 1,3 x 315 N/mm2

(3) Momentele plastice ultime Mu se pot calcula cu relatiile:

a. pentru grinzile cadrelor cu inima plina, cu sectiune dublu T simetrica, cnd este respectata
conditia:

Q 0,5Qp = 0,5t1h10,6R (17)

n care:

t1h1 - grosimea respectiv naltimea inimii

Qp - forta taietoare calculata cu rezistenta de calcul R 1 = 0,6R

Mu = WplRm (18)

n care: Wpl este modulul de rezistenta plastic.

b. pentru stlpii cu inima plina cu sectiunea dublu T simetrica:

b.1. cnd N 0,15 AR

n care N este forta axiala de compresiune calculata n domeniul elastic, iar A este aria sectiunii:

Mu = WplRm

b.2. cnd 0,15 AR < N < 0,3 AR

momentul ncovoietor Mu,N care tine seama de efectul fortei axiale se poate deduce din relatia:

N / Nu + Mu,N / Mu = 1 (19)

n care: N - forta axiala calculata n conditiile de la pct. b.1.

Nu = ARm
Mu = WplRm

(4) Regulile de conformare a zonelor plastice potentiale de pe riglele cu inima plina a cadrelor au
n vedere mentinerea rigiditatii nodului de cadru si asigurarea conditiilor de dezvoltare a unor
deformatii plastice mari n zona plastic potentiala. n acest sens este necesar:

- sa se realizeze coltul de cadru n uzina, avnd lungimea l 1 = (0,8 + 1,0)hg (n care hg este
naltimea grinzii), dimensionat n domeniul elastic la un moment ncovoietor egal cu 1,2M, n care
M este momentul asociat mecanismului plastic;

- n continuarea portiunii rigide sa se realizeze pe o lungime I2 egala cu (1,5 2)hg zona plastic
potentiala cu clasa de sectiuni 1, prinsa de zona rigida cu buloane de nalta rezistenta grupa 8.8
(n conditiile din Normativul P 133-82);

- la ncheierea zonei plastice potentiale sa se fixeze lateral att talpa superioara a grinzii printr-o
legatura laterala astfel nct sa fie ndeplinita conditia:

l1 / it < 40

n care:

it - raza de giratie a talpii grinzii egala cu 0,29b t, n care bt este latimea talpii;

l1 - distanta ntre barele de legatura laterala.

- verificarea la forta taietoare a panoului nodului grinzii cu inima plina se face cu relatia:

(20)

n care:

Qu - forta taietoare asociata momentelor plastice ultime

hg, hs - naltimea sectiunii grinzii, respectiv astlpului

bs - latimea talpii stlpului

ts - grosimea talpii stlpului

t - grosimea placii n nod.

- grosimea t a placii panoului n nod sa ndeplineasca conditia:

t (hig + his) / 90

n care:

hig - naltimea inimii grinzii

his - naltimea inimii stlpului


(5) Regulile de conformare a zonelor plastic potentiale de la baza si zona de capat a stlpilor au
n vedere realizarea conditiei ca momentul ncovoietor sa fie solicitarea dominanta n sectiune si
limitarea efectelor de stabilitate din forta axiala si din moment ncovoietor.

n acest sens se recomanda sa se ndeplineasca urmatoarele conditii:

- forta aiala de compresiune N, calculata n domeniul elastic, sa fie limitata la cea mai mica dintre
valorile 0,3AR si N A1R1 n care A1 si A sunt aria toatala a sectiunii, respectiv aria inimii
sectiunilor stlpilor cu inima plina dublu simetrice;

- coeficientul de flambaj n planul cadrului sa respecte conditia > 0,80

- coeficietul g privind stabilitatea laterala a grinzii sa respecte conditia g > 0,80.

8.1.3.3. Analiza dinamica neliniara plana - pct. 5.8.2 din Normativul P 100-92 - Metoda DNL (tabel
6.2).

Aceasta metoda de calcul se poate aplica pentru toate structurile.

Calculul se efectueaza cu ajutorul unui program de calcul.

Se introduc: structura cu caracteristicile ei geometrice si sectionale, modulul de elasticitate E,


masele cu valori si pozitii, momentele plastice ultime M u si accelerograma amplasamentului sau a
zonei.

Programul furnizeaza direct:

- o nfasurare a valorilor maximale N, M, Q n toate elementele structurale:

- deplasarile ;

- succesiunea formarii articulatiilor plastice la intervale de timp;

- formarea sau nu a mecanismului plastic global.

8.1.3.4. Analiza static neliniara. Echilibrul la limita - pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 - Metoda
SNL (tabel 6.2)

Aceasta metoda de calcul se poate aplica cu o suficienta precizie pentru proiectare, cnd sunt
ndeplinite conditiile de la pct. 6.5.

Schema de calcul este data n fig. 6a

(1) se ncarca structura cu forte (fig. 6a) n care este un multiplicator, iar sunt fortele
seismice orizontale calculate n domeniul elastic cu forta taietoare de baza S (pct. 8.1.2).

(2) se da o rotire virtuala compatibila cu structura (fig. 6b)

(3) se scrie conditia de echilibru a lucrului mecanic virtual, n care:


Lext = Lint (21)

(22)

(23)

ntroducnd (22) si (23) n (21) se obtine coeficientul .

Pentru structura din fig. 6a:

(24)

Pentru structura din fig. 5; cu , din fig. 4a:

(25)

(26)

Introducnd (25) si (26) n (21) se obtine:

(27)

(4) cu fortele se calculeaza eforturile sectionale N, M, Q, asociate mecanismului plastic.

(5) deplasarile asociate mecanismului plastic se calculeaza cu relatia:

= (28)

n care: este deplasarea elasita determinata cu fortele .

8.1.4. Dimensionarea si verificarea structurii.

8.1.4.1. n cazul n care se face o analiza dinamica neliniara pct. 8.1.3.3. sau static neliniara pct.
8.1.3.4.:

(1) Dimensionarea (verificarea) sectiunilor din zonele potential plastice se face n domeniul elastic
la solicitarile asociate actiunii fortei taietoare de baza S. Pentru sectiuni se face o
predimensionare.

(2) Pe baza calculului postelastic efectuat la pct. 8.1.3.4. (4) se verifica conditia ca toate celelalte
elemente ale structurii, n afara zonelor plastic potentiale sa lucreze n domeniul elastic la
eforturile asociate mecanismului plastic. n cazul n care este necesar se vor face corectii ale
sectiunilor alese la pct. (1) pentru ca aceasta conditie sa fie ndeplinita.
8.1.4.2. n cazul n care nu se face o analiza neliniara dimensionarea tuturor sectiunilor se face n
domeniul elastic la solicirarile asociate fortei taietoare de baza S i conform P 100-92.

8.1.4.3. Conditia de limitare a deplasarilor laterale se verifica cu relatia:

= 0,01h (29)

n care: h - naltimea stlpului

Deplasarea din relatia (29) se determina astfel:

- n cazul n care se efectueaza o analiza dinamica neliniara pe baza unui program de calcul, pct.
8.1.3.3., deplasarea este data direct de program;

- n cazul n care se efetueaza o analiza statica neliniara, pct. 8.1.3.4., deplasarea este data de
relatia (28);

- n cazul n care nu se efectueaza o analiza neliniara deplasarea se calculeaza cu relatia:

= e / (30)

conform Normativul P 100-92 pct. 6.2.4., n care e este deplasarea calculata cu forta taietoare
de baza S - relatia (3).

8.2. Cadre transversale pentru hale fara poduri rulante si cu acoperisuri la acelasi nivel

8.2.1. Calculul eforturilor si al deplasarilor n domeniul elastic:

(1) se calculeaza forta taietoare de baza S cu relatia (3) n care este asociat perioadei de
fundamentare T calculata cu relatia (12), iar = 0 si = 1;

(2) cu forta S aplicata la nivelul riglei cadrului se calculeaza eforturile sectionale N, M, Q si


deplasarea e la nivelul riglei cadrului.

8.2.2. Calculul eforturilor si a deplsasarilor n domeniul post elastic:

(1) Valoarea coeficientului de amplificare rezulta direct din aplicarea relatiei (27), care n acest
caz devine:

(31)

(2) Regulile de conformitate de la pct. 8.1.3.2. sunt valabile.

8.2.3. Dimensionarea (verificarea) structurii se face conform pct. 8.1.4.

8.3. Cadre transversale pentru hale cu poduri rulante si acoperisuri la nivele diferite
Pentru structura din fig. 7a se efectueaza urmatorul calcul de control al conformarii structurii:

(1) toate greutatile reale G1 se transforma n greutati echivalente aplicate la nivelul halei 1 cu
ajutorul relatiilor:

G1,e = G1 + 2G1,a(h2 / h)2 (32)

G2,e = G2(h2 / h)2 (33)

(2) se calculeaza excentricitatea e (fig. 7b) cu relatia:

(34)

(3) n cazul n care este respectata conditia:

e 0,15L1 (35)

structura se calculeaza ca un ansamblu pe baza schemelor de la pct. 8.1.

(4) n cazul n care conditia (35) nu este respectata este necesar sa se respecte modele si
procedee de calcul care sa reflecte comportarea spatiala globala a structurii sau tronsonarea prin
rosturi antiseismice, conform Normativul P 100-92 pct. 4.

(5) dimensionarea (verificarea) se face conform pct. 8.1.4.

[top]

9. CADRU LONGITUDINAL

9.1. Cadre logitudinale pentru hale cu poduri rulante

9.1.1. Conformarea structurii.

Pentru cadrul longitudinal din fig. 8a, cu larga utilizare n practica de proiectare, este necesar sa
se asigure conditia realizarii unei structuri duale formate din ansamblul sirului de stlpi si din
portal, pentru ca n eventualitatea ca portalele ies din lucru sirul de stlpi sa poata prelua o parte
din forta taietoare de baza S data de relatia (3), conform Normativul P 100-92, pct. 5.3.11. (fig. 8);

n acest sens se recomanda:

- partea superioara a structurii, deasupra grinzii caii de rulare, sa fie proiectata ca o structura
rigida (diagonalele si celelalte elemente trebuie dimensionate astfel nct sa nu flambeze nainte
de formarea mecanismului plastic), conform Normativul P 100-92, pct. 5.3.1.1.

- sectiunea, stlpului sub calea de rulare sa aiba o forma adecvata pentru a putea transimite
momente ncovoietoare care actioneaza n planul cadrului longitudinal (fig. 8b).
n aceste conditii calculul structurii din fig. 8a poate fi efectuat pe schema simplificata din fig. 8b,
n care ntreaga forta orizontala seismica S + S1 + S2 se considera ca actioneaza la nivelul grinzii
caii de rulare.

Forta seismica S se distribuie celor doua substructuri (sir de stlpi si portal) proportional cu
rigiditatile acestora. n cazul unor portale rigide cum este cel din fig. 8a, se poate ajunge la
situatia n care portalul singur preia practic toata forta S.

Pentru a evita situatia n care ntreaga siguranta a structurii depinde de un singur element
structural (portal) se ia o masura suplimentara de siguranta prin prevederea ca sirul de stlpi
singur sa poata prelua 25% din forta S.

9.1.2. Calculul eforturilor si al deplasarilor n domeniul elastic.

9.1.2.1. n prezentul ghid de proiectare se ia n considerare urmatoarele tipuri de portale:

- cu contravntuiri centrale la noduri n V

- cu contravntuiri centrale la noduri n X

- cu contravntuiri K prinse excentric la noduri

Pentru toate tipurile der portal schema de calcul este aceea din fig. 8b.

9.1.2.2. Structuri cu portale cu vontravnturi centrate la noduri n V

(1) Calculul rigiditatii sirului de stlpi.

Rigiditatea sirului de stlpi se determina cu relatia:

(36)

n care:

nst - numar de stlpi

I - momentul de inertie al unui stlp n raport cu axa y-y (fig.8b).

(2) Calculul rigiditatii portalului (fig. 9) se realizeaza cu relatia:

Rp = 1 / 11 (37)

n care:

= 2n2 ld / EA - deplasare unitara


11

n = 1 / 2cos- efortul n diagonala produs de forta unitara

Id, A - lungimea si aria sectiunii diagonalei portalului


(3) Perioada proprie T n modul fundamental de vibratie a structurii se determina cu relatia:

(38)

n care:

(4) Forta taietroare de baza S se calculeaza cu relatia (3):

S = ksG

n care:

- coeficientul de amplificare dinamica, care se introduce conform P 100-92, fig. 5.3 n functie de
perioada T calculata cu relatia (38)

= 0,4 - conform P 100-92, tabelul 5.4.

> 1

(5) Distributia fortei taietoare de baza S la substructura sirului de stlpi si substructura portalului
(fig. 8c) se face cu relatiile:

Sst = S Rst / (Rst + Rp) (39)

Sp = S Rp / (Rst + Rp) (40)

(6) Calculul deplasarile elastice se face cu relatia:

e = Sp 11 (41)

9.1.2.3. Structuri cu portale cu contravntuiri centrate la noduri n X.

Calculul se conduce pe baza relatiilor date la pct. 9.1.2.2., n care relatia (37) de calcul a rigiditatii
portalului (fig. 10) deplasarea unitara 11, se introduce cu valoarea:

11 = n2ld / EA (42)

n care:

n = 1 / cos - efortul n diagonala produs de forta unitara.

9.1.2.4. Structuri cu portale cu contravntuii n K prinse excentric la noduri fig. 11:

Se recomanda utilizarea portalelor (fig.11) cu link scurt, cu sectiune dublu T simetrica,


caracterizat prin relatia:
e 1,6Mpl / Qpl (43)

n care:

epl - lungimea linkului

Mpl - momentul plastic al linkului calculat cu relatia:

Mpl = WplR

Qpl - forta taietoare plastica calculata cu relatia:

Qpl = ti hi 0,6T

n aceste conditii, calculul este identic cu cel de la pct. 9.1.2.2., acceptnd ca rigiditatea portalului
cu contravntuiri n K prinse excentric la noduri este practic egala cu rigiditatea portalului cu
contravntuiri centrate la noduri n V, relatia (37).

Calculul eforturilor N, M, Q n link se face pe baza schemei din fig. 12:

Nd = Sp / 2cos (44)

Vp = Nd / sin (45)

R = Vde / l (46)

M = R(1 / 2 - e / 2) (47)

Q = R - Vd (48)

9.1.3. Calculul eforturilor si a deplasarilor n domeniul post elastic.

9.1.3.1. Structuri cu portale cu contravntuiri centrale la noduri n V si X.

Comportarea postelastica a acestor tipuri de portale este determinata de fenomenul de flambaj al


barei comprimate, ceea ce caracterizeaza comportarea ambelor tipuri de portal.

Flambarea barei comprimate la portalele n X, la care n calcul s-a considerat ca forta taietoare
poate fi preluata numai de bara ntinsa, are drept consecinta o degradare importanta a rigiditatii
portalului.

n aceste conditii calculul deplasarii n comportarea post elastica cu relatia generala (30)
nu mai este aplicabila, deoarece dupa flambarea barei comprimate rigiditatea initiala
a structurii se reduce substantial.

Se recomanda, n aceste conditii, ca prin proiectare aceste tipuri de portale sa fie pastrate
esential n doomeniul elastic, caz n care relatia (30) poate fi aplicata.

9.1.3.2. Structuri cu portale cu contravntuiri n K prinse excentric la noduri.


(1) Calculul eforturilor sectionale se poate conduce prin analiza static neliniara, considernd
echilibru la limita, pe baza schemei din fig. 13.

Relatia de echilibru a lucrului mecanic virtual Lext = Lint devine n acest caz:

Lext = SH2 (49)

Lint = 2Mu,N + 2Mu,p l / e (50)

Din egalarea relatiilor de mai sus rezulta coeficientul de amplificare .

= (2Mu,N + 2Mu,p l / e)Sh2 (51)

Valoarea Mu,p se calculeaza cu relatia (18), iar valoarea Mu,N cu relatia (19).

Cunoscnd coeficientul de amplificare se calculeaza valorile eforturilor sectionale N, M, Q.

(2) Calculul deplasarilor se face cu relatia (30): e.

9.1.4. Dimensionarea si verificarea structurii

9.1.4.1. Structuri cu portale cu contravntuiri centrate la noduri n V si X.

Pentru ca aceste tipuri de structuri sa lucreze esential n domeniul elastic la actiunea fortei
taietoare de baza S, dimensionarea diagonalelor se face cu relatiile:

a. Structuri cu portale n V

(52)

b. Structuri cu portale n X

1,5N 0,8AR (53)

n care:

Nd - efortul n diagonala calculat n domeniul elastic

A, R - aria si rezistenta diagonalei

min - coeficientul minim de flambaj.

9.1.4.2. Structuri cu portale cu contravntuiri n K prinse excentric la noduri.

(1) Grinda linkului se dimensioneaza n domeniul elastic cu relatia:

Q tihi0,6R (54)
n care:

Q - conform relatiei (48)

ti, hi - naltimea si grosimea inimii linkului.

(2) Linkurile scurte, care sunt caracterizate de relatia (43) trebuie sa ndeplineasca cerintele de
sveltete ale clasei 1 din Normativul P 100-92.

(3) Inima likurilor trebuie realizata dintr-o singura tabla si fara gauri.

(4) n cazul cnd N > 0,15 AR, valorile Mpl si Mu, respectiv Qpl si Qu trebuie recalculate tinnd
seama de efectul fortei axiale N.

(5) Linkul trebuie sa verifice conditia:

a (55)

n care:

este rotirea plastica a linkului corespunzatoare actiunii fortei taietoare de baza S.

a = 0,09 Rad - rotirea plastica admisa.

(6) Rigidizarile linkului (fig. 14):

a. La nceputul zonei plastice de la ambele capete se prevad rigidizari transversale care trebuie
sa ndeplineasca conditiile:

tr 0,75ti; min 10 mm (56)

br (b - ti) / 2 (57)

n care:

tr, br - grosimea si latimea rigidizarilor

ti - grosimea inimii grinzii

b. se prevad rigidizari intermediare dispuse la intervale de cel mult d = 30t i - h / 5.

c. toate rigidizarile se sudeaza de inima grinzii cu cordoane de sudura n relief, capabile sa


transmita un efort egal cu ArigRc si de stlpi cu cordoane de sudura n relief, care sa poata
transmite un efort egal cu ArigRc (Arig - aria rigidizarii; Rc - limita de curgere).

(7) Diagonalele si grinda n afara linkului se dimensioneaza sa ramna ndomeniul elastic la


eforturile sectionale (fig. 12), asociate mecanismului plastic.

9.1.4.3. Verificarea substructurii sirului de stlpi.


Substructura sirului de stlpi se verifica astfel nct sa poata prelua singura, n domeniul elastic,
25% din forta taietoare de baza s, calculata conform relatiei (3).

9.2. Cadre longitudinale pentru hale fara poduri rulante

Pentru schema de larga utilizare n practica curenta de proiectare calculul se conduce pe baza
schemelor din fig. 15:

Modul de calcul este cel descris la pct. 9.1, cu deosebirea ca la partea superioara stlpii sunt
legati articulat de rigla cadrului longitudinal.

Ca urmare, rigiditatea stlpilor determinata conform relatiei (36) se nlocuieste cu relatia:

(56)

[top]

10. SARPANTA ACOPERISULUI

10.1. Efectul torsiunii generale

Se recomanda ca efectul torsiunii generale la sarpante elastice sa fie luat n considerare tinnd
seama de urmatoarele:

a. efectul excentricitatii e1 (excentricitatea centrului maselor n raport cu centrul de rigiditate) se ia


n calcul considernd ca fiecare cadru transversal si preia singur ncarcarile ce-i revin si ca
urmare e1 nu se mai introduce n relatia 5.13 din P 100-92.

b. excentricitatea e2 (excentricitatea aditionala conventionala), care introduce efectul caracterului


asincron a miscarii seismice, se calculeaza conform Normativului P 100-92 cu relatia:

e2 = 0,75B

n care:

B - dimensiunea maxima n plan a constructiei.

Efectul excentricitatii e2 se ia n considerare (fig. 16), astfel:

- se calculeaza o greutate echivalenta la nivelul acoperisului egala cu:

(58)

- se determina forta taietoare de baza cu relatia (3) conform pct. 9.1.2.2.:


- se determina un moment de torsiune cu relatia:

Mt = Se2 (59)

- se echivaleaza momentul de torsiune Mt cu un cuplu de forte H (fig. 16) calculat cu relatia:

H = Mt / nt l (60)

n care:

nt - numar de travei

l - traveea

- se distribuie forta H la 5 cadre transversale conform relatiei:

Si = H (61)

n care:

- coeficientul din tabelul 3, care se determina functie de (nivel de conlucrare spatiala) si


numar de travei.

Se recomanda ca n cazul nivelelor de conlucrare < 10, efectul torsiunii generale produce de
excentricitatea e2 sa fie preluat numai prin cadrele transversale.

Gradul de conlucrare spatiala se determina cu relatia:

= rcv / rc (62)

n care:

rc - rigiditatea la deplasare a cadrelor transversale la nivelul acoperisului

rcv = 3Elcv / l3- rigiditatea la deplasarea contravntuirilor longitudinale, calculata pe schema


conventionala a unei console cu lungimea I a traveii si cu un moment de inertie egal cu suma
momentelor de inertie a tuturor contravntuirilor longitudinale .

10.2. Conformarea structurii

(1) Se considera ca structura este bine conformata daca este ndeplinita conditia:

Si + St,i 1,15Scalcul (63)

n care:

Si = cGi - forta taietoare de baza calculata pe cadrul i cu relatia (3), n care G i este suma
ncarcarilor pe cadrul i si (coeficientul seismic global);
St,i - efectul torsiunii generale pe cadrul i calculat cu relatia (61);

Scalcul = c G - forta taietoare de baza de calcul cu care s-au verificat cadrele transversale,
calculata cu relatia (3), n care G este suma ncarcarilor pe cadrul cel mai ncarcat (pe care
actioneaza podurile rulante).

Conform fig. 17:

n cazul n care relatia (63) nu este ndeplinita este necesar sa se mareasca rigiditatea
contravntuirilor longitudinale sau/si sa se micsoreze lungimea B = n tl ntre rosturile antiseismice.

(2) Contravntuirile transversale si longitudinale sa fie realizate ca grinzi continue.

(3) Pe fiecare deschidere de hala sa se prevada cte 2 contravntuiri longitudinale.

(4) nvelitoarea sa fie corect prinsa de pane (n cazul nvelitorilor de tabla cutata sa se prevada
prinderi cu suruburi autofiletate n fiecare cuta).

Se recomanda ca rigiditatea contravntuirii longitudinale sa asigure conlucrarea spatiala a cel


putin 5 cadre transversale. n acest scop se recomanda realizarea unui grad de conlucrare
spatiala = rcv / rc = 2,5 + 5

[top]

11. PERETI EXTERIORI LATERALI SI FRONTOANE

Este necesar sa se adopte solutii pentru pereti laterali si frontoane care sa poata urmari
deformatiile structurii, respectnd Normativul P 100-92, pct. 6.2.4.b.

Se recomanda utilizarea peretilor din tabla cutata.

[top]

12. BULOANE DE ANCORAJ SI FUNDATII

(1) Fundatiile se dimensioneaza (verifica) la eforturile asociate mecanismului plastic.

(2) Buloanele de ancoraj trebuie sa ndeplineasca conditia:

1,2 N < Ncap bulon

n care:

N - efortul n bulon asociat mecanismului plastic

Ncap bulon - este efortul capabil al bulonului determinat cu rezistente de calcul.


Tabelul 1

CADRE TRANSVERSALE CU RIGLA LEGATA ARTICULAT DE STLPI

n 2 3 030 100 200

a c1 c2 b c1 c2 c c1 c2

1 1 1 0,216 0,947 0,778 0,222 0,231 0,932 0,635 0,365 0,258 0,930 0,462 0,538

2 0,545 0,514 0,215 0,943 0,782 0,215 0,229 0,923 0,540 0,360 0,256 0,926 0,467 0,533

0,5 3 0,393 0,351 0,215 0,940 0,786 0,214 0,228 0,923 0,644 0,356 0,254 0,922 0,470 0,530

5 0,272 0,222 0,213 0,933 0,793 0,207 0,226 0,914 0,654 0,346 0,250 0,913 0,479 0,521

10 0,181 0,124 0,211 0,915 0,511 0,139 0,221 0,991 0,675 0,325 0,242 0,890 0,499 0,501

1 1 1 0,210 0,9044 0,320 0,130 0,219 0,8712 0,692 0,303 0,236 0,9587 0,525 0,475

2 0,580 0,522 0,209 0,8893 0,828 0,172 0,217 0,8567 0,703 0,297 0,233 0,8453 0,535 0,465

0,4 3 0,440 0,376 0,208 0,8889 0,835 0,165 0,215 0,9468 0,713 0,237 0,230 0,8321 0,545 0,455

5 0,329 0,251 0,206 0,8717 0,348 0,152 0,213 0,9520 0,730 0,270 0,225 0,8068 0,564 0,436

10 0,244 0,58 0,204 0,9425 0,970 0,730 0,209 0,7813 0,785 0,235 0,217 0,7521 0,604 0,396

1 1 1 0,206 0,8522 0,883 0,137 0,210 0,7913 0,756 0,244 0,220 0,7529 0,604 0,396

2 0,825 0,563 0,204 0,8356 0,876 0,124 0,203 0,7663 0,776 0,224 0,216 0,7201 0,627 0,373

0,5 3 0,500 0,417 0,204 0,8217 0,886 0,114 0,207 0,7448 0,793 0,207 0,214 0,6909 0,649 0,351

5 0,400 0,300 0,203 0,7887 0,903 0,097 0,205 0,7102 0,819 0,181 0,210 0,6420 0,685 0,315

10 0,325 0,213 0,202 0,7653 0,927 0,073 0,203 0,6561 0,362 0,138 0,205 0,5620 0,752 0,248
Tabelul 2

CADRE TRANSVERSALE CU RIGLA LEGATA RIGID DE STLPI

n B 050 100 200

d1 d2 d1 d2 d1 d2

1 1 0,233 0,9894 0,716 0,284 0,259 0,9831 0,55 0,445 0,306 0,9898 0,381 0,619

2 1,457 0,234 0,9850 0,725 0,275 0,260 0,9832 0,585 0,435 0,303 0,9854 0,391 0,609

0,3 3 1,871 0,236 0,9824 0,730 0,270 0,259 0,9802 0,571 0,429 0,303 0,9828 0,396 0,604

5 2,608 0,227 0,9788 0,736 0,264 0,249 0,9761 0,578 0,422 0,291 0,9795 0,402 0,593

10 4,615 0,242 0,9715 0,747 0,253 0,263 0,9632 0,591 0,409 0,304 0,9733 0,411 0,589

1 1 0,224 0,969 0,751 0,249 0,243 0,9638 0,597 0,403 0,279 0,9675 0,420 0,580

2 1,455 0,226 0,9605 0,762 0,235 0,244 0,9532 0,611 0,389 0,278 0,9574 0,433 0,567

0,4 3 1,884 0,220 0,9547 0,769 0,231 0,238 0,9460 0,619 0,381 0,268 0,9508 0,441 0,559

5 2,602 0,218 0,9453 0,780 0,220 0,233 0,9344 0,632 0,368 0,263 0,9405 0,452 0,548

10 4,113 0,221 0,9249 0,801 0,199 0,234 0,9082 0,639 0,341 0,300 0,9163 0,476 0,524
1 1 0,216 0,931 0,735 0,305 0,225 0,9132 0,654 0,346 0,252 0,9152 0,477 0,523

2 1,448 0,213 0,9184 0,809 0,191 0,224 0,8931 0,673 0,327 0,245 0,8936 0,496 0,504

0,5 3 2,395 0,214 0,9051 0,819 0,181 0,226 0,8773 0,687 0,313 0,242 0,8765 0,510 0,490

5 2,500 0,216 0,8862 0,836 0,164 0,224 0,8503 0,710 0,290 0,240 0,8463 0,534 0,466

10 3,628 0,214 0,8495 0,865 0,135 0,218 0,7947 0,754 0,246 0,230 0,7768 0,586 0,414

Tabelul 3

VALORILE COEFICIENTILOR


nr.
SCHEMA
travei
3 5 10

4 6 a 0,875 0,850 0,844 0,838 0,833

b 0 250 0,300 0,312 0,322 0,333

-0 - -
c 0,150 -0,166
125 0,156 0,160

a 0 845 0,799 0,751 0,738 0,700

b 0,242 0,296 0,346 0,373 0,400


-
c 0,012 0,054 0,071 0,100
0,020

- - - -
d -0,200
0,067 0,107 0,151 0,182

a 0,845 0,758 0,718 0,673 0,600

b 0,238 0,307 0,333 0,359 0,400

-
c 0,046 0,083 0,127 0,200
0,022
8 12

- - - -
d 0,000
0,048 0,046 0,038 0,025

- - - -
e -0,200
0,013 0,065 0,096 0,135

BIBLIOGRAFIE

1. AISC (1992), Seismic Provision for Structural Steel Buildings, iune 15; 1992 Chicago

2. ATC-3-06 (1978), Tentative Provisions for the Development of Seismic Regulations, National
Science Foundatio.

3. Corely, W.G. (1990), Structural Standards for Tall Concrete and Masonry Buildings in the Next
Century, Tall Buildings 200 and Bexond, Fourth World Congress, November 5-9 1990, Hong
Kong.

4. Engelhardt, M.D. and Popov, E.P. (1989), On Design of Eccentrically Braced Frames,
Earthquake Engineering Research Institute, El Cerrito, CA, Earthquake Spectre, Vol. 5 1989.
5. Eurocode 3.

6. Eurocode 8 (Draft 1994) Earthquake Resistant Design of Structures.

7. Georgescu, D. (1987), Consideratii privind calculul halelor industriale parter la actiunea


seismica, Revista Constructii 1, 1987.

8. Georgescu, D., Toma, C., Gosa, O. (1992), Post-critical Behaviour of K Braced Frames,
Journal of Constructional Research, ELSVIER.

9. Georgescu, D. (1993), Recent Developments of Theoretical and Experimental Results on Steel


Structures, Proceedings of 14 th C.T.Y. Congress, Viareggio Italia.

10. J.S. (1984), Standards for Aseismic Civil Engineering Constructions.

11. LRFD (1986), Load and Resistance Factor Design AISC.

12. Mazzolani, F.M., Georgescu, D., Astaneh, A. (1994), Safety Levels in Sesimic Design, First
International Workshop and Seminar on Behaviour os Steel Structures in Seismic Areas,
STESSA 94 Timisoara 26 June 1 July 1994.

13. Mazzolani, F.M., Piluso, V. (1994), A new Method to Design Steel Frames Failing in Global
Mode including P Effects, First International Workshop and Seminar on Behaviour of Steel
Structures in Seismic Areas, STESSA 94 Timisoara 26 June July 1994.

14. Mazzolani, F.M., Georgescu, D., Astaneh, A. (1994), Remarks on Behaviour of Concentrically
and Eccentrically Braced Steel Frames, First International Work skip and Seminar on Behaviour
of Steel Structures in Seismic Areas, STESSA 94 Timisoara.

15. NZS 4203 (1984), Code of Practice for General Structural Design and Design Loadings for
Buildings, Standards Association of New Zeeland.

16. Pe 100-92 (1994), Normativ pentru proiectarea antisemismica a constructiilor de locuinte,


social-culturale, agrozootehnice si industriale, INCERC Bucuresti 1994

17. Popov, E.P. (1990), U.S. Seismic Steel Codes, Tall Buildings 2000 and Beyond, World
Congress, November 5-9 1990 Hong-Kong.

18. PS 90 (1990), Regles Relatives aux Ouvrages a realiser dans les Regions sujettes aux
seismes, Presses de lEcole Nationale des Ponts et chaussees.

19. SEAOC (1990), Recommended Lateral Force Requirements, Seismology Commitee,


Structural Engineers Association of California, Sacramento/San Francisco/Los Angeles, C.A.

20. UBC (1991), Uniform Building Code International Conference of Building Officials.

21. SNIP II 7 (1977), pentru hale metalice parter.

22. Higgins, R.T., Dubas, P., Gaylord, N.C. and Watabe, M. (1979), Structura Design of Tall Steel
Buildings, AISC.

Studii - institute
23. Studii 8783/1986, Studiu privind mbunatatirea conformarii structurale a halelor industriale cu
poduri rulante la actiuni de exploatare sau seismice IPCT.

24. Studiu 5774/1983, Studiu privind raspunsul seismic al portalelor metalice utilizate la
rigidizarea halelor cu structura din beton IPCT.

25. Studiu 8880/1987, Studiu pentru noi tipuri de portale cu o comportare mbunatatita la actiuni
seismice IPCT.

26. Studiu 8941/1/(1989), Studiu de fundamentare a ndrumatorului de proiectare a cladirilor de


productie cu structura metalica sau mixta amplasate n zone seismice.

27. Studiu 527/1993, Redactarea 1 Instructiuni pentru proiectarea antiseismica a halelor parte
cu structura din beton, metal sau mixta IPCT.

28. Studiu 757/1994, Studii privind raspunsul seismic al structurilor cladirilor parter tip hala de
diverse alcatuiri IPCT.

29. Studiu 1064/1994, Studiu privind mbunatatirea comportarii halelor metalice parter la actiuni
seismice INCERC Timisoara.

[top]

CAP. II COMENTARII

C.1. DOMENIU DE APLICARE

C.1.2. Pentru structuri cu o alcatuire ca aceea din fig. C.1 prevederile din prezentul ghid de
proiectare pot avea o aplicare directa, efectund un calcul al structurii corespunzator structurii
adoptate.

Pentru aceste structuri, n cazul n care se folosesc nvelitori grele si/sau cnd deschiderile L sunt
mai mari de 40 m este necesara o verificare a raspunsului dinamic la actiune seismica pe directie
verticala.

Pentru structuri cu o alcatuire ca aceea din fig. C.2 prevederile din prezentul ghid de proiectare
au un caracter strict informativ.

[top]

C.2. BAZELE GHIDULUI DE PROIECTARE

C.2.1. (1) Halele industriale parter cu structura metalica ocupa n codurile internationale de
proiectare o pozitie foarte diferita.
(2) La o extrema se situeaza codul rusesc SNIP II-7/1977 21 redactat special numai pentru hale
industriale cu structura metalica.

Prevederile de confirmare structurala si de calcul din acest cod nu au fost folosite la redactarea
prezentului ghid de proiectare, deoarece conceptia de protectie antiseismica din acest cod este n
prezent depasita.

Unele prevederi constructive din acest cod au fost adoptate si n Normativul P100-92. Acesta
este cazul prevederii privind limitarea distantelor maxime admise ntre rosturile antiseismice
functie de zona seimica de calcul (Anexa E pct. 2.11). Aceasta prevedere este pastrata si n
prezentul ghid de proiectare. Este necesar ca n viitor, aceasta prevedere sa fie reexaminata pe
baza unui studiu parametric efectuat n spiritul conceptelor moderne de protectie antiseismica.

(3) La cealalta extremitate se situeaza coduri moderne de protectie antiseismica, cum sunt
codurile americane UBC 1992 20 , SEICO 1990 19 . Seismic Provisions 1992 1 , codul
japonez 10 , codul european EUROCODE 8 editie septembrie 1993 6 care nu contin nici o
referire directa la structurile halelor industriale parter cu structura metalica. n prezentul ghid de
proiectare au fost adoptate unele prevederi din aceste coduri privind ndeosebi conceptul de
proiectare la capacitate ("seismic design").

(4) ntre aceste doua extremitati se situeaza coduri care, cu toate ca au n vedere ndeosebi
protectia antiseismica a cladirilor etajate, contin unele prevederi si pentru cladirile industriale
parter, cum sunt Normativul P100-92 16 si codul Neozeelandez NZS-4203, 1984 15 .

(5) n general conceptia moderna de redactare a codurilor are la baza conceptul unui nou cod
general nsotit de alte coduri sau acte normative care particularizeaza principiile generale ale
acestui cod la specificul unor tipuri distincte de structuri. Acesta este cazul codului britanic BS
5590, al codurilor europeane EUROCODE 1992, a standardului romnesc 10108/0-78. n
aceasta conceptie, considerata ca rationala, se ncadreaza si prezentul ghid de proiectare, care
adapteaza principiile Normativului P100-92 la particularitatile halelor industriale parter cu
structura metalica.

C.2.2. Codurile de protectie antiseismica, precum si lucrarile teoretice si experimentale avute n


vedere la redactarea prezentului ghid de proiectare sunt nscrise n bibliografia selectiva.

[top]

C.4. DEFINITII

(1) Definitiile formulate au la baza:

- Codul american LRFD 1986


[11] ;
- Codurile - Eurocode 3
europene 1993 [5] ;
- Eurocode 8
1993 [6];
- Codul american Seismic
Provisions 1992 [1].
(2) Codul american LRFD 1986 11 si n general literatura americana, utilizeaza termenul
grinda-coloana ("beam-column") pentru elementele solicitate la ncovoiere si compresiune.

n ultima sa editie codul european EUROCODE 3 5 preia acest termen sub denumirea "poutre-
colonne".

n scopul apropierii normelor din tara noastra de norme internationale prezentul ghid propune
termenul stlp (grinda-coloana).

[top]

C.5. CONCEPTIA DE PROIECTARE PRINCIPII. CERINTE ESENTIALE


REGULI PRACTICE DE APLICARE. RECOMANDARI DE PROIECTARE.

Acest capitol este redactat pe baza prevederilor din EUROCODE 3 1993 5 , EUROCODE 8
1993 6 SI Seismic Provisions 1992 1 .

C.5.1. n fig. 3 sunt aratate pentru structuri din fig. 3.a.:

- mecanisme plastice, singurele admise la proiectare fig. 3.b.c;

- mecanism plastic partial neadmis la proiectare fig. 4.a;

- mecanism plastic local neadmis la proiectare fig. 4.b.

[top]

C.6. CERINTE ESENTIALE. RECOMANDARI DE PROIECTARE.

Prevederile din acest capitol au la baza conceptul "dimensionare la capacitatea mecanismului


plastic (capacity design)" n spiritul n care acest concept este formulat n codul AISC Seismic
Provisions 1992 1 si reprezinta o adaptare a acestui concept la particularitatile halelor
industriale parter cu structura metalica.

Pentru respectarea acestui principiu, prevederile din acest capitol au n vedere urmatoarele
exigente esentiale:

a) "nimic" nu se ntmpla mai nainte de formarea mecanismului plastic;

b) dupa formarea mecanismului plastic structura poate suporta deformatii laterale mari.

n spiritul cerintei "a" sunt necesare toate acele masuri de natura sa mpiedice cedarea structurii
la forte produse de actiuni seismice mai mici dect cele asociate mecanismului plastic. Prin
"nimic" se nteleg fenomene de rasturnare, de pierdere a stabilitatii generale sau locale, lipsa de
ductilitate, ruperi fragile.
La nivelul cunostintelor actuale, realizarea acestei exigente esentiale presupune o corecta
alegere a mecanismului plastic, masuri constructive de natura sa dirijeze deformatiile plastice n
zonele plastic potentiale alese la proiectare si un control prin calcul al comportarii mecanismului
plastic ales.

n spiritul exigentei "b" sunt necesare toate acele masuri de natura sa confere structurii o
capacitate de deformare plastica care sa permita deformari laterale ale structurii mai mari dect
cele produse de seismul cu o perioada de revenire de 50 de ani, astfel nct structura sa poata
suporta nainte de colaps actiunea unor seisme severe care pot genera la baza structurii
acceleratii mai mari dect cele corespunzatoare accelerogramei zonei. La nivelul cunostintelor
actuale aceste cerinte esentiale presupun o corecta solutionare constructiva a zonelor plastic
potentiale de natura sa confere acestora o capacitate de rotire mare si un control prin calcul al
rotirilor din zonele plastic potentiale care sa certifice faptul ca rotirile calculate nu depasesc rotirile
admise.

C.6.9. Valoarea limita = 0,03 Rad are la baza prevederea din codul AISC Seismic Provisions
1992 1 .

Alte valori pot fi admise n conditiile de la pct. 5.3.

C.6.10. Valoarea limita = 0,09 Rad are la baza prevederea din codul AISC Seismic Provisions
1992 1 .

Alte valori pot fi admise n conditiile de la pct. 5.3.

C.6.12. (1) Cerintele cerute pentru oteluri au la baza prevederile din codurile EUROCODE 3 5 ,
EUROCODE 8 6 , care au aparut dupa publicarea Normativului P100-92.

(2) La nivelul cunostintelor actuale si a experientei, codurile limiteaza marcile otelurilor pentru
structuri metalice n zone seismice la oteluri cu limite de curgere R c cel mult egal cu Rc = 355
N/mm2.

n prezent numeroase cercetari teoretice si experimentale cum sunt, de exemplu, cele promovate
de concernul ARBED, au n vedere acceptarea n viitor pentru zone seismice si a unor oteluri cu
Rc 355 N/mm2.

(3) Recomandarea de a utiliza n tara noastra numai oteluri OL 37 2k si OL 52 3k nu cuprinde


si otelul OL 44 3k, dat fiind unele rezultate neconcludente privind raspunsul acestor oteluri la
solicitari dinamice.

C.6.12.c La nivelul cunostintelor actuale nu se poate cuantifica recomandarea "curbe histeretice


largi si stabile".

Formularea din prezentul ghid de proiectare are n vedere recomandarea de a utiliza n zonele
plastice solutii constructive bine cunoscute si apreciate pentru comportarea lor. La proiectare se
pot utiliza si alte rezolvari constructive bazate pe studii teoretice si/sau experimentale cu conditia
sa se dovedeasca o comportare histerica comparabila cu aceea a rezolvarilor clasice (vezi pct.
5.3.).

C.6.12.f. Suruburile de nalta rezistenta grupa 10.9 nu sunt recomandate n prezentul ghid de
proiectare avnd n vedere unele rezerve ale proiectarii privind comportarea suruburilor 10.9
produse n tara nostra la solicitari dinamice.
C.6.15. Limitarea suruburilor de ancoraj la grupele 4.6 si 5.6 are n vedere limitele impuse
otelurilor la pct. 6.12 a.

[top]

C.7. CALCULUL STRUCTURII

C.7.1. Cerintele de la pct. 7.1.2. si 7.1.3. au n vedere:

- dupa seisme care pot genera forte taietoare de baza Si cel mult egale cu forta taietoare de baza
S (comportarea elastica a structurii) se admit numai reparatii ale elementelor nestructurale care
sa poata fi efectuate practic fara ntreruperea functionalitatii;

- dupa seisme care pot genera forte taietoare de baza Si mai mari dect forta taietoare de baza S
(comportarea elastica a structurii) se admit reparatii att la elementele structurale ct si
nestructurale, cu conditia ca acesta sa se faca cu ntreruperi ale functionalitatii si cu costuri
rationale.

C.7.2. ncarcarile si gruparile de ncarcari reprezinta o adaptare a principiilor din Normativul


P100-92 pct. 6.1.2. la specificul halelor industriale parte cu structura metalica.

C.7.3. Vezi comentariile de la pct. 8.1.2.1. si 8.1.2.3.

C.7.4. Folosirea la calculul eforturilor Mu si Qu a unor rezistente medii cu valori mai mari dect
rezistentele de calcul au n vedere protejarea elementelor din afara zonelor plastic potentiale care
trebuie sa ramna n domeniul elastic la actiunea fortelor care pot genera formarea mecanismului
plastic (cnd valorile M si Q cresc de la Mp la Mu si respectiv de la Qp la Qu cresc si fortele care
genereaza formarea mecanismului plastic, deci si eforturile N, M, Q n elementele structurale din
afara zonelor plastic potentiale).

Acest concept este general acceptat. Normativul P100-92 prevede utilizarea rezistentelor cu
valori medii la pct. 5.8.2. Standardul de beton armat STAS 101070-90 prevede valori medii ale
rezistentelor egale cu rezistentele de calcul majorate cu coeficienti egali cu 1,75 pentru beton si
1,35 pentru armatura. n prezentul ghid de proiectare s-a acceptat un coeficient egal cu 1.3.

[top]

C.8. CADRUL TRANSVERSAL

C.8.1.1. Recomandarea din relatia (2) are la baza lucrarile 25 si 26 .

C.8.1.2.1. Cu privire la raportul dintre metoda A, metoda curenta de proiectare din Normativul
P100-92 si metodele de proiectare din prezentul ghid de proiectare ete de observat:

1. Metoda analizei modale pe structura reala (metoda a din prezentul ghid de proiectare) este
identica cu metoda A din Normativul P100-92 aplicata numai la modul fundamental de vibratie T 1
= T.
2. Metoda statica echivalenta simplificata, metoda c din prezentul ghid de proiectare este identica
cu metoda A simplificata din Normativul P100-92 (n care pentru determinarea caracteristicilor
dinamice vectorii uk sunt nlocuiti cu naltimile hk, iar perioada proprie T se determina cu relatiile
din Anexa B).

Studiile 29 si 29 au aratat ca aceasta metoda poate fi aplicata cu suficienta precizie pentru


necesitatile practicii curente cnd sunt ndeplinite conditiile:

G2/G1 0,5 si h1 0,4 h

3. Metoda analizei modale pe structura condensata, metoda b din prezentul ghid de proiectare
este o metoda elaborata n cadrul lucrarilor 28 , din care se prezinta modelul de calcul.

CALCULUL STRUCTURILOR HALELOR PARTER CU PODURI RULANTE PE BAZA


ANALIZEI MODALE PE STRUCTURA CONDENSATA

Calculul reprezinta o metoda de aplicare a analizei modale pe o structura simplificata cu 2 grade


de libertate dinamica, care modeleaza prin condensare structura reala. Metoda se exemplifica
pentru hale industriale parter cu poduri rulante, avnd rigle legate articulat de stlpi.

1. Condensarea structurii - fig. C.3

2. Notatii - Fig. C4

= G2 / G1
2 = [(n-1)2 + 1]n
n = I2 / I1
3 = [(n-1)3 + 1] / n
= h1 / h

3. Stabilirea matricei de flexibilitate - fig. C.5

Matricea de flexibilitate:

n care:
4. Calculul vectorilor proprii 1,1

[[][M] - [I]] = 0

n care:

[ - matricea de flexibilitate

[M] - matricea de inertie

[I] - matricea unitate

Se noteaza:

n care:

m1 = G1 / 981;

= 1 / 2

Rezulta

Formele proprii de vibratie rezulta din ecuatia:

{} - matricea coloana
Se considera: 2,1 = 1

Rezulta

Vederi proprii fig. C6:

5. Calculul coeficientului de echivalenta corespunzator modulului fundamental 1

6. Calculul factorilor de distributie fig. 7

d1 = 1,I / (1,I + )

d2 = (1,I + )

7. Calculul perioadei T

din relatia: rezulta:

dar: = 1 / 2 rezulta:

Perioada proprie fundamentala de vibratie T se determina cu relatia:

Rezulta:
Folosind metoda de calcul prin condensarea structurii reala se pot determina perioada proprie
pentru modul fundamental de vibratie si distributia fortei taietoare de baza pe structura, elemente
necesare n practica curenta de proiectare.

4. Analiza efectuata n cadrul lucrarilor 28 si 29 pe un numar de 72 de structuri cu stlpi


articulati (fig. 3a) si ncastrati (fig. 3b), cu alcatuiri diferite si cu variatia parametrilor n, , , a
aratat ca aceasta metoda simplificata de analiza modala conduce fata de metoda exacta a
analizei modale efectuate pe structura reala la urmatoarele abateri:

- la valoarea T 1 - 5%

- la valoarea 1 - 8%

- la valoarea S 1 - 6%

n tabelele 1 - 6 se prezinta rezultatele comparative obtinute cu cele 2 metode:

Pentru structurile de tip cadru cu inima plina cu stlpii legati rigid de riglele cadrului (fig. 3c) s-au
obtinut valori apropiate de structura cu stlpi ncastrati n rigla si n consecinta n ghidul de
proiectare s-a recomandat ca aceste structuri sa fie ncadrate n categoria structurilor cu stlpi
legati rigid n rigla.

Ca urmare, aceasta metoda poate fi aplicata cu suficienta precizie pentru practica de proiectare
n toate cazurile si n consecinta a fost sistematizata (Tabelul 1 si Tabelul 2) pentru a putea fi
aplicata direct n proiectare.

5. n cadrul lucrarilor 28 si 29 s-a facut o comparatie si ntre rezultatele obtinute cu metoda A


din Normativul P 100-92 si cele obtinute prin analiza modala pe structura reala. Din aceasta
comparatie a rezultat ca pentru necesitatile practicii curente, metoda A din Normativul P 100-92
poate fi utilizata cu suficienta precizie, cnd sunt ndeplinite conditiile = G2/G1 0,5 si = h1/h
0,4.

C.8.1.3.1. b) Aceast metoda reprezinta varianta de echilibru la limita metodei de calcul static
neliniar prevazuta la pct. 5.8.3. din Normativul P 100-92 aplicata la structurile halelor industriale
parter cu structura metalica.

C.8.1.3.2. (3a) Relatia (17) are n vedere grinzi de cadru solicitate dominant la ncovoiere. Nu se
recomanda utilizarea unor sectiuni n care conditia (17) nu este ndeplinita. Conditia (17) este
conform EUROCODE 5 5 .

(3b) Relatia (20) precum si conditia au la baza prevederile din codul AISC
Seismic Provisions 1991 1 .

C.8.8. Prevederile de la acest capitol rezulta direct din prevederile de la pct. 8.1.

C.8.3. (3) Se are n vedere prevederile din Normativul P 100-92 pct. 5.7. 16 .

Tabelul 1
ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA ARTICULAT
DE STLPI

NCARCARI SARCINI SEISMICE ORIZONTALE

SCHEMA DISTRIBUTIE

B
S1 k1
T C S
S2 k2

0,4 35 50 35 120 14,499 4,217 2,779 1,946 0,1205


A
35 50 35 120 6,671 1,944 6,027 4,217 0,0556
2 0,637 0,0001 0,008 21,12
35 50 35 120 14,497 4,217 2,779 1,946 0,1205
B
50 65 5 120 6,671 1,944 6,027 4,217 0,0556

35 50 35 120 14,472 4,221 6,050 4,221 0,1206


A
35 50 35 120 6,100 1,870 2,10 1,850 0,0510
3 0,553 0,073 0,007 20,952
35 70 35 120 14,472 4,221 6,050 4,221 0,1206
B
50 65 5 120 6,100 2,00 3,510 0,210 0,0510

5 35 50 35 120 0,420 0,078 0,0078 20,59 14,186 14,186 6,036 4,225 1,207
A
35 70 35 120 6,101 6,101 2,514 1,700 0,0502

B 35 50 35 120 14,186 14,186 6,036 4,225 1,207


50 65 5 120 6,101 6,101 3,308 0,254 0,0502

Tabelul 2

ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA


ARTICULAT DE STLPI

NCARCARI SARCINI SEISMICE ORIZONTALE

h SCHEMA

S1 d1 k1 S1
T C S SCHEMA
S2 d2 k2 S2

0,4 14,401 4,730 6,035 4,25


A 120 14,401 0,703 0,1237 A
6,129 1,787 2,727 1,787
2 0,630 0,0787 0,0077 20,007
14,401 4,730 6,035 4,25
B 120 6,143 0,277 0,0511 B
6,129 1,787 2,222 0,216

3 0,727 0,8105 0,0071 12,31 14,401 4,730 6,035 4,25


A 120 14,401 0,703 0,407 A
2,012 1,715 2,170 0,717

B 120 2,012 0,277 0,015 B 14,401 4,730 6,035 4,25


2,012 2,20 3,107 0,245

14,401 4,730 6,035 4,218


A 120 14,401 0,730 0,1205 A
7,311 1,778 2,776 1,778
5 0,128 0,027 0,0083 17,701
14,401 4,730 6,035 4,210
B 120 2,012 0,270 0,511 B
7,311 2,073 2,075 0,222

Tabelul 3

ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA RIGID DE


STLPI

NCARCARI SARCINI SEISMICE ORIZONTALE

SCHEMA DISTRIBUTIE

S1 d1 k1
T C S
S2 d2 k2

0,4 2 35 50 35 120 0,466 0,9557 0,0956 22,936 13,931 0,608 4,065 5,808 4,065 0,116
A
35 50 35 120 8,997 0,392 2,624 3,749 2,624 0,015

B 35 50 35 120 13,921 0,608 4,065 5,808 4,065 0,116


50 65 5 120 8,990 0,392 3,749 4,874 0,375 0,015

35 50 35 120 14,039 0,617 4,095 5,849 4,095 0,117


A
35 50 35 120 8,719 0,383 2,543 3,633 2,543 0,073
3 0,416 0,9482 0,0948 22,758
35 50 35 120 14,039 0,617 4,095 5,049 4,095 0,111
B
50 65 5 120 8,718 0,383 3,633 4,722 0,363 0,073

35 50 35 120 14,109 0,624 4,115 5,879 4,115 0,115


A
35 50 35 120 8,502 0,376 2,480 3,542 2,480 0,011
5 0,383 0,9421 0,0942 22,611
35 50 35 120 14,109 0,624 4,115 5,879 4,115 0,116
B
50 65 5 120 8,501 0,376 3,542 4,605 0,354 0,071

Tabelul 4

ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA RIGID


DE STLPI

NCARCARI SARCINI SEISMICE ORIZONTALE

h SCHEMA

S1 d1 k1 S1
T C S SCHEMA
S2 d2 k2 S2

0,4 2 A 120 0,396 0,9532 0,0953 22,876 13,993 0,611 0,116 A 13,920 4,060 5,800 4,060
8,880 2,590 3700 2,590

120 13,920 4,060 5,800 4,060


B 8,903 0,389 0,074 B
8,880 3,700 4,810 0,370

20 14,040 4,095 5,850 4,095


A 14,064 0,619 0,117 A
8,640 2,520 3,600 2,520
3 0,340 0,9460 0,0946 22,704
120 14,040 4,095 5,850 4,095
B 8,640 0,381 0,072 B
0,640 3,600 4,860 0,360

120 14,610 4,130 5,900 4,130


A 14,184 0,632 0,118 A
8,280 2,415 3,450 2,415
5 0,291 0,9344 0,0934 22,426
120 14,166 4,130 5,900 4,130
B 0,242 0,368 0,069 B
8,280 3,450 4,485 0,345

Tabelul 5

ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA ARTICULAT


DE STLPI SI CU DIVERSE CONFORMARI

SCHEMA SI NCARCARI T C S SARCINI SEISMICE ORIZONTALE

0 0,637 0,8804 0,088 12,12


0,5 0,744 0,8830 0,0884 31,80

1 0,654 0,9053 0,0905 39,83

Tabelul 6

ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA


ARTICULAT DE STLPI SI CU DIVERSE CONFORMARI

= 0,4 n=2 = 1;0,5

S1 K1
SCHEMA
n NCARCARII
T C S SARCINI SEISMICE ORIZONTALE REZULTATE
S2 K2

0,1027

1 0,630 0,8587 0,0859 12,061


0,0511

0,4 2 0,1355

0,5 0,729 0,8499 0,085 30,60


0,0598

1 0,632 0,8588 0,0859 37,78 0,1200


0,0511

[top]

C.9. CADRUL LONGITUDINAL

C.9.1. Prevederea ca sirul de stlpi sa poata prelua din forta taietoare de baza conventionala S
calculata cu relatia (3) are la baza prevederile din Normativul P 100-92 oct. 5.3.11 16 si cele din
codul UBC-91 20 .

Aceasta prevedere are n vedere realizarea unei a doua linii de rezistenta pentru situatia n care
la actiunea unor seisme cu o perioada de revenire de 475 de ani portalul iese complet din lucru.

Prevederile ca sirul de stlpi singur sa poata prelua 25% din forte S are la baza codul UBC-91
20 .

Este necesar ca pe baza unor studii viitoare n care sa se ia n considerare si aportul portalului n
comportarea sa post critica (lucrarile 7 , 24 si 26 ), sa se determine comportarea ntregului
anasamblu astfel nct sa se poata stabili sirul de stlpi conditii att de rezistenta, ct si de
rigiditate.

n modelul de calcul din lucrarile 7 , 24 si 26 , rezumat n fig. C8, diagrama S -


corespunzatoare a structurii reale, rezulta din nsumarea diagramei S s - a sirului de stlpi cu
diagrama Sp - a portalului care satisfac conditia = s = p.

Acest model de calcul poate fi adoptat si n poiectare, n anumite cazuri speciale, cum sunt, de
exemplu: hale cu naltime mare la nivelul caii de rulare, hale existente, etc.

C.9.1.3.1. Comportarea portalelor are la baza lucrarile 7 , 8 si 26 .

n lucrarea 28 s-a efectuat un studiu parametric pentru portale cu contravnturi n V, n X si n K.


Pentru toate tipurile de portale s-a luat n considerare att n comportarea elastica, ct si n
comportarea postelastica (dupa iesirea din lucru a portalului) aportul lor att n rezistenta ct si n
rigiditate.

S-au constatat urmatoarele:

- n domeniul elastic aportul portalului este dominant att n rezistenta, ct si n rigiditate;

- n comportarea postcritica a portalelor n V si n X aportul acestuia este neglijabil n rezistenta,


iar pentru simplificarea calculului, aportul n rigiditate poate fi de asemenea neglijat n practica
curenta;
- n comportarea postelastica a portalelor n K cu diagonale prinse excentric la noduri, aportul
portalului este important att n rezistenta, ct si n rigiditate.

Tinnd seama de aportul neglijabil al portalelor n V si n X n comportarea lor postcritica, n


prezentul ghid de proiectare s-a introdus prevederea unei a doua linii de siguranta prin conditia
ca neglijnd total prezenta portalului sirul de stlpi singur sa fie capabil sa preia 25% din forta
taietoare de baza S (cod UBC-91 20 ).

Aceasta prevedere a fost mentinuta n prezentul ghid de proiectare si pentru structurile cu portale
n K cu diagonale prinse excentric n noduri, pentru a se evita ca siguranta ntregii structuri sa
depinda numai de comportarea a unui singur element structural.

C.9.1.4.1. Relatia (52) are la baza codul AISC Seismic Provisionis 1 si are n vedere ca la
portalul n V flambajul barei comprimate sa se produca practic la actiunea seismului cu o
perioada de revenire de 50 ani (comportare elastica).

n prezentul ghid de proiectare s-a extins aceasta relatie si la portalul n X, relatie (53) pentru a
ntrzia si la acest portal flambarea barei comprimate.

C.9.1.4.2. Prevederile de la acest articol au la baza codul AISC Seismic Provision 92 1 .

[top]

C.10. SARPANTA ACOPERISULUI

Prevederile de la acest capitol au la baza lucrarile 6 , 28 si 29 .

(1) n prevederile din ghidul de proiectare fortele taietoare de baza pe cadre au fost determinate
astfel:

- pentru fiecare cadru transversal s-a determinat o forta taietoare de baza ntr-un calcul plan,
tinnd seama de ncarcarile G care actioneaza pe cadrul respectiv;

- efectul torsiunii generale a fost determinat printr-un calcul spatial simplificat care neglijeaza
aportul n torsiune a cadrelor longitudinale.

Un calcul static exact ar presupune luarea n consideratie a efectului spatial pentru toate
ncarcarile, ceea ce ar conduce la un calcul laborios.

Analiza efectuata n cadrul lucrarii 29 a aratat ca n cazul n care este respectata conditia (63)
din ghid fortele taietoare de baza determinate printr-un program de calcul spatial nu depasesc
valoarea fortei de calcul Scalcul determinata printr-un calcul plan pe cadrul cel mai ncarcat (vezi
Exemplul de calcul 1).

Pentru structura din tabelele anterioare (de la C.8.) cu parametrul = rcv / rcadru = 20,13 / 16,71 =
3 s-au determinat valorile cu care se suplimenteaza forta taietoare de baza S l calculata pe cadrul
i din excentricitatea e2. Calculele au fost facute pentru = 3 si = , cu programul de calcul
IMAGES 3D, pe baza codului EUROCODE 8 si prin metoda propusa.
n calculele efectuate cu programul IMAGES 3D masele au fost considerate n pozitia lor reala
(pozitionarea maselor conform schemelor de la pag. 62).

n calculele efectuate cu EUROCODE 8 si metoda propusa s-au introdus mase echivalente la


nivelul acoperisului, conform relatiei (58).

Valoarea coeficientului care introduce efectul torsiunii pe cadrele transversale 1, 2,... din
excentricitatea e2 pentru cazurile studiate este descris n figura urmatoare (vezi figura):

CADRU TRANSVERSAL

SCHEMA CONTRAVNTUIRI

CADRU LONGITUDINAL

MASELE DE LA NIVELUL ACOPERISULUI

MASELE DE LA NIVELUL TREPTEI STLPULUI

Se constata:

- pe cadrul 2, ncarcat n calcul plan cu forta taietoare de baza S 2 (cu pod rulant), forta taietoare
de baza ntr-un calcul spatial cu luare n considerare a torsiunii este egala cu 1,1S 2.

- pe cadrul 1, ncarcat n calcul plan cu forta taietoare de baza S 1 (fara pod rulant), forta taietoare
de baza ntr-un calcul spatial cu luarea n considerare a torsiunii este egala cu 1,23S 1.

Relatia de calcul (63) din ghidul de proiectare are la baza urmatoarele:

- forta taietoare de baza S2 (cadre cu pod rulant) este forta de dimensionare Scalcul pentru toate
cadrele transversale si este mai mare dect forta taietoare de baza S 1 (cadre fara pod rulant);

- efectul torsiunii generale pe cadrul I S1,1 este mai mare dect efectul torsiunii pe cadrul 2-S1,2;

- ca urmare, relatia (63) presupune verificarea acestor doua cadre sub forma:

S 2 + S1.2 1,15 Scalcul

S1 + S1.1 Scalcul

- n relatia (63) s-a acceptat o majorare de 15% tinnd seama de faptul ca forta taietoare de baza
S2 = Scalcul a fost determinata ntr-un calcul plan, neglijnd efectul favorabil al comportarii spatiale.

(2) n cadrul lucrarii 29 s-au efectuat studii parametrice pentru determinarea efectului
excentricitatii e2. Parametrul luat n considerare n studiu a fost gradul de conlucrare spatiala ,
reprezentnd raportul dintre rigiditatea contravnturilor longitudinale si rigiditatea cadrului. S-au
comparat rezultatele obtinute prin metoda propusa n prezentul ghid de proiectare, relatia 61 si
rezultatele obtinute prin programul IMAGES 3D. S-au analizat: sarpanta rigida ( = ) si
sarpanta elastica ( = 1, 2, 3, 5, 10). S-a constatat ca metoda propusa conduce la rezultatele cu
o precizie suficienta pentru proiectarea curenta, atunci cnd este ndeplinita conditia > 2,5 si la
valori practic egale n cazul n care > 10. Tinnd seama de dificultatile de realizare practica a
unor contravnturi longitudinale care sa ndeplineasca conditia > 5, n prezentul ghid de
proiectare s-a recomandat la pct. 10.2.4. valori = 2,5 5.

(3) n cazul n care relatia (63) nu este ndeplinita este necesara efectuarea unui calcul spatial.

[top]

CAP. III.1. EXEMPLU DE CALCUL 1

Se cere sa se verifice comportarea la actiunea seismica hala industriala parter cu doua


deschideri de 30,0 m si 7 travei de 12,0 m, cu poduri rulante PC80/20 n grupa de functionare IV,
din fig. E 1a, fig. E 1b, fig. E 1c, fig. E1d.

nvelitoarea este din tabla cutata izolata termic pe ferme legate articulat de stlpi. Stlpii au fost
proiectati din otel OL37.

Constructia este amplasata n Bucuresti.

1. STRUCTURA HALEI

Plan hala - fig. E 1a

Plan sarpanta acoperis fig. E 1b

Sectiune transversala Fig. E1c

Sectiunea longitudinala fig. E1d

[top]

2. NCARCARI

2.1. ncarcari permanente

calcul
normat n
Sarpanta acoperis
0,44 kN /
- nvelitoare izolata 0,40 1,1
mm2
0,44 kN /
- constructie metalica 0,25 1,1
mm2
0,39 kN /
Pereti 0,35 1,1
mm2
Ansamblu cale de rulare pe sir 5,95 1,1 6,55 kN /
marginal mm2
Ansamblu cale de rulare pe sir 5,28 kN /
4,80 1,1
central mm2
Stlp metalic marginal 50,00 1,1 55,00 kN
Stlp metalic central 60,00 1,1 66,00 kN

2.2. ncarcari cvasipermanente

Spatiu tehnic 0,20 1,2 0,24 kN/m2

2.3. ncarcari variabile

- Poduri rulante PC80.50/20.12 conform STAS 800/82

Reactiunile pe stlpi din 2 poduri ncarcate sunt:

Rmax = 147
1,2
122,5 kN
rmin = 39,9 1,2 48 kN
H = 46,8 1,3 60 kN

Greutate pod rulant + carucior: 792 kN

- Zapada zona climatica C: gz = 1,50 kN/m2

ncarcare normata: = 1,20 kN/m2

ncarcare de calcul: = 1,95 x 1,20 = 2,34 kN/m2


- Vnt zona climatica D : gv = 0,55 kN/m2

2.4. ncarcari exceptionale

Zona seismica de calcul: zona C.

Conform Normativului P100-92, valoarea fortei taietoare de baza de calcul se determina cu


relatia 5.1 relatia (3) din prezentul ghid :

n care:

- = 1 clasa de importanta III, tabel 5.1, 100-92

- ks = 0,20 zona seismica de calcul C

- - conform pct. 8.1.2.1. si P 100-92

= 2,5 pentru T Tc

= 2,5 (T Tc) 1 pentru Tr Tc


- trans = 0,17 x 1,7 = 0,289 conform tabel 5.4. din P100-92

- long = 0,40 conform tabel 5.4 din P100-92

- - conform pct. 5.3.7. din P100-92

- Tc = 1,5

[top]

3. MATERIALE

Pentru stlpii structurii s-a utilizat otel OL37 2k:

Rc = 220 N/mm2 pentru t 16 mm

Rm = 1,3 x 220 N/mm2 = 280 N/mm2

[top]

4. VERIFICARE CADRU TRANSVERSAL

4.1. Schema statica fig. E2

Caracteristici geometrice

Sectiunea 1-1; Stlp marginal baza fig. E3

A = 240,8 cm2

Iz = 601944 cm4

Iy = 34662 cm4

Wz = 8599 cm3

Wy = 1620 cm3

Sectiunea 2-2; Stlp marginal popic fig. E4

A = 184,0 cm2

Iz = 231936 cm4

Wz = 8599 cm3
Sectiunea 3-3; Stlp central baza fig. E5

A = 322,8 cm2

Iz = 1047387 cm4

Iy = 49305 cm4

Wz = 13515 cm3

Wy = 1957 cm3

Sectiunea 4-4; Stlp central baza fig. E6

A = 224,0 cm2

Iz = 2800314 cm4

Wz = 5895 cm3

4.2. Verificarea n domeniul elastic

4.2.1. Grupuri de ncarcari

4.2.1.1. Gruparea fundamentala

Caracteristicile sectiunilor stlpilor metalici pentru hala parter din fig. E1, prezentate la pct. 4.1.,
au rezultat din dimensionarea structurii n gruparea fundamentala n conformitate cu prevederile
stas 10108/0-78.

Gruparile fundamentale de ncarcari s-au stabilit n conformitate cu prevederile STAS 10101/OA-


77:

niPi + niCi + ngniVi

S-au luat n considerare 3 variante de grupari de ncarcari (fig. E7), n vederea determinarii
eforturilor maxime din diferite sectiuni ale structurii (P n kN si M n kNm).

Calculul eforturilor si deplasarilor s-a efectuat prin programul de calcul CADGRAF Analiza
statica si seismica (conform P100-92) a cadrelor plane.

Eforturile de dimensionare pentru sectiunile caracteristice precum si eforturile unitare sunt


prezentate mai jos tabelul 1:

Tabelul 1

Stlpi Sect. Grup fundamentala Dimensionare


N M REZ. STAB R
kN kNm N/mm2 N/mm2 N/mm2

Stlp baza 1820 1107 205 208 220


marginal
popic 600 498 140 201 220

Stlp baza 2810 1315 185 202 220


central
popic 1160 703 172 221 220

Deplasarea maxima la nivelul caii de rulare determinata prin CADGRAF:

c.r. = 8,12 cm < 1/800 = 9600/800 = 12 cm

4.2.1.2. Gruparea de ncarcari exceptionale s-a stabilit n conformitate cu relatia (1):

ncarcarile s-au considerat astfel:

- ncarcarile permanente: normate

- ncarcarile cvasipermanente: normate

- ncarcari variabile:

zapada: = 0,30

poduri rulante: 2 poduri descarcate

ncarcarile gravitationale, pe cadrul curent, pentru determinarea sarcinii seismice sunt prezentate
n fig. E8:

4.2.2 Calculul eforturilor sectionale analiza modala pe schema condensata a structurii.

Calculul eforturilor sectionate produse n stlpii structurii de actiunea seismica s-a efectuat prin
aplicarea analizei modale pe structura condensata conform pct. 8.1.2.3.

(1) Condensarea structurii reale

Cadrul transversal curent fig. E9

n care:
G1 = = 239 + 452 + 239 = 930 kN

G2 = = 250 + 412 + 240 = 912 kN

G = G1 + G2 = 930 + 912 = 1842 kN

I1 = = 2 x 231936 + 280031 = 743903 cm4

I2 = = 2 x 601944 + 1047387 = 2251275 cm4

(2) Se calculeaza:

= G2/G1 = 912/930 = 0,98

n = I2/I1 = 2251275/743903 = 3,02

= h1/h = 5,6/14,0 = 0,4

(3) Determinarea perioadei proprii T corespunzatoare modului fundamental de vibratie, conform


relatiei (6):

Pentru hale cu legaturi articulate:

11 = 3h3/3EI1

Din tabelul 1, pentru structuri cu stlpi legati articulat de rigle rezulta:

a = 0,215

3 = 0,376

Rezulta

11 = 0,376 x 14003 x 1000/3 x 2,1 x 106 x 743,9 x 103 = 0,22 cm/kN

T = 0,973 sec.

(4) Determinarea coeficientului conform diagramei din fig. 5.3. P 100-92

- pentru T = 0,973 sec. rezulta: = 2,5


(5) Din tabelul 1 pentru parametrii n, , rezulta coeficientul :

= 0,8469

(6) Se calculeaza forta taietoare cu relatia (3):

S = 225,4 kN

(7) Se calculeaza fortele de nivel S1 si S2 cu relatiile (8) si (9), n care coeficientii d si d2 rezulta
din tabelul 1 n functie de parametrii n, , :

d1 = 0,713

d2 = 0,287

S1 = d1S = 0,713 x 225,4 = 160,7 kN

S2 = d2S = 0,287 x 225,4 = 64,7 kN

(8) Se distribuie fortele de nivel S1 si S2 pe cadru cu relatiile (10) si (11):

Valorile sarcinilor seismice distribuite pe structura (n kN) sunt conform fig. E10:

(9) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kNm) pe structura din actiunea seismica rezulta conform fig.
E11:

(10) Deplasarea orizontala la nivelul acoperisului 0

e = S111 + S112

11 = 3h3/3RI1 = 0,22 cm/t = 0,022 cm/kN

12 = h3[3 - (32 - 2)/3]3EI4 = 14003 x 1000 x 0,205 / 3 x 2,1 x 106 x 743,9 x 103 = 0,126 cm/t =
0,0126 cm/kN
0 = 160,7 x 0,022 + 64,7 x 0,0126 = 4,35 cm

0 = 4,35 cm

4.2.3. Verificarea structurii halei parter la eforturile din ncarcarea seismica tabelul 2:

Tabelul 2

Gruparea fundamentala Gruparea exceptionala


Stlpi Sect.
N kN M kNm N kN M kNm

baza 1820 1107 498 767


Stlp marginal

popic 600 498 239 247

baza 2810 1315 864 1289


Stlp central

popic 1160 703 452 406

Concluzii:

(a) Sectiunile de la baza stlpului se dimensioneaza din gruparea fundamentala.

(b) Pentru sectiunile de la popic se considera o predimensionare si se vor verifica n domeniul


post elastic.

4.3. Verificarea n domeniul post elastic

4.3.1. Verificarea cu metoda de calcul static neliniara prin examinarea directa a echilibrului la
limita conform pct. 8.1.3.4.

(1) Schema de calcul.

Mecanismul plastic de disipare a energiei corespunzatoare formarii de articulatii plastice la baza


stlpilor este prezentat n fig. E12:

a) Conform relatiei de calcul (21)

Lext = Lint

n care:

Lext - lucru mecanic virtual al fortelor exterioare

Lint - lucru mecanic virtual al fortelor interioare


Rezulta coeficientul de amplificare din relatia:

(3) Calculul momentelor plastice ultime la baza stlpilor.

Calculul se efectueaza cu valori ale rezistentelor medii de calcul conform relatiei (16) : R m = 280
kN/mm2.

Pentru a tine seama de efectul fortei axiale se aplica relatia (19):

N/Nu + Mu,N/Mu = 1

n care:

N forta axiala la baza stlpului

Nu forta capabila ultima a stlpului tinnd seama de efectul flambajului si considernd M = 0

Mu momentul plastic ultim al sectiunii de la baza stlpului, considernd N = 0

Mu,N momentul plastic ultim al sectiunii de la baza stlpului, lund n considerare efectul fortei
axiale N

(4) Momentul plastic ultim la baza stlpului central

a.

b.

c. se determina conform relatiei de mai sus, astfel:

864 / 8590 + / 4611 = 1,0


= 4170 kNm

(5) Momentul plastic ultim la baza stlpului marginal

a.

b.

c. se determina conform relatiei de mai sus, astfel:

489 / 6294 + / 3078 = 1

= 2840 kNm

n calcul s-a introdus: = 4100 kNm si = 2800 kNm

(6) Calculul coeficientului de amplificare

Lext = (2 x 41,3 + 78,1)14,0 + (2 x 17,74 + 29,2) 8,4 = 02793

Lint = (2 x 2800 + 4100) = x 9700

= x 9700 / x 2793 = 3,47

Coeficientul de amplificare corespunzator comportarii elastice a structurii la actiunea zonei


seismice rezulta din relatia:

= 1 / = 1 / 0,289 = 3,46

Tinnd seama de valorile apropiate ale coeficientului , rezulta ca la actiunea taietoare de baza
este de asteptat formarea mecanismului plastic.

(7) Valorile sarcinilor seismice (kN) n domeniul post elastic conform fig. E 13:

(8) Diagrama de momente plastice ultime (kNm) si eforturile axiale (kN) fig. E14:

(9) Verificarea sectiunii bazei stlpului central B fig. E15:


Se formeaza articulatie plastica n zona A B

Nervurile longitudinale n zona A B au fost considerate numai ca elemente de rigidizare a inimii.

a. Verificarea de rezistenta sectiunea 2-2

Eforturile la distanta de 2,40 m de baza sunt:

N = 864 kN

M = 3544 kNm

Caracteristici geometrice

A = 322,8 cm2

Iz = 1047387 cm4

rez = N / A + M / W = 86400 / 322,8 + 3253 x 104 x 70 / 1047387 = 268 + 2174

rez = 244 N/mm2 240 N/mm2

b. Verificarea de stabilitate sectiunea 2 2

stab = N / A + cM / gW = 86400 / 0,83 + 322,8 + 0,7 x 410 x 105 x 70 / 0,911 x 1047387 = 323
+ 2106 = 2429 kg/cm2

stab = 243 N/mm2 240 N/mm2

(10) Verificarea sectiunii popicului stlpilor marginali si centrali tabelul 3:

Tabelul 3

stab. N/mm2
N Mpe
Sect. Stlpi
kN NKm
sect.
sect. initiala
modificata

Popic stlp marginal 239 917 263,0 210,0

-
stlp central 452 1290 279,0 222,0

Observatii:
(a) Se constata ca sectiunile alese n predimensionare pentru popicii stlpilor nu satisfac
conditiile pentru lucru n domeniul elastic.

(b) Ca urmare s-a facut o corectare a acestor sectiuni, adoptndu-se sectiunile de mai jos, care
satisfac conditia de rezistenta.

Popic stlpi marginal fig. E16

A = 207 cm2

I = 271500 cm

W = 5900 cm3

Popic stlp central fig. E17

A = 242 cm2

I = 309700 cm4

W = 6520 cm3

(11) Verificarea deplasarii relative de nivel

= e / = 4,30 / 0,289 = 14,8 cm = 14 cm

= 0,01h = 0,01 x 1400 = 14 cm

4.3.2. Verificare cu metoda dinamic neliniara.

Verificarea s-a efectuat pe baza programului de calcul DRAIN 2D, procesat de CRETU SI
MUSCALU.

Calculele au fost efectuate pentru accelerograma N S, 4 martie 1977. S-a determinat starea de
eforturi si deplasari pentru diferite accelerograme: accelerograma A; 0,9A; 0,8A; 0,7A. S-a
determinat, de asemenea, efectul variatiei momentelor plastice a popicelor n comportarea post
elastica a structurii. Rezultatele sunt prezentate la pct. B.

Concluzii:

(1) Se constata o buna corespondenta pentru proiectarea curenta, ntre rezultatele obtinute
privind eforturile (N,M) si deplasarile calculate cu metoda echilibrului la limita pct. 4.3.1 (8) , si
rezultatele din programul DRAIN 2D metoda dinamica neliniara (pct. A).

(2) Calculul dinamic liniar arata ca se formeaza mecanisme plastice pentru actiuni seismice
corespunzatoare accelerogramelor 1A si 0,9A.

(3) Incursiunea n domeniul post elastic ncepe la baza stlpului central pentru accelerograma
0,8A.

(4) Pentru accelerograma 0,7A nu se formeaza articulatii plastice.


(5) Sectiunile de la baza stlpilor sunt dimensionate de gruparea fundamentala, n timp ce popicii
sunt sensibili influentati de actiunea unor seisme de mare intensitate. Acest lucru este pus n
evidenta de rezultatele obtinute cu metoda statica neliniara, pct. 4.3.1. (9).

Se constata ca n cazul n care popicii s-ar dimensiona la eforturile din gruparea fundamentala
(pct. 4.2.3) n care valorile momentelor sunt 703 kNm/popic central si 498 kNm/popic marginal, s-
ar ajunge la mecanisme plastice cu totul inacceptabile, n care se vor forma articulatii plastice pe
naltimea stlpului pct. B. Aceasta (constatare) subliniaza necesitatea controlului prin proiectare
a mecanismelor plastice.

A. Starea de eforturi si deplasari pentru diverse accelerograme

1. pentru accelerograma A

Formarea articulatiilor plastice

2. pentru accelerograma 0,9A

Formarea articulatiilor plastice

3. pentru accelograma 0,8A

Formarea articulatiilor plastice

4. pentru accelograma 0,7A

Nu se formeaza articulatii plastice

B. Efectul variatiei momentelor plastice a popicelor

1. popici cu aceeasi sectiune

= = 1400 kNm

2. popicii cu sectiuni diferite

= 800 kNm

= 1400 kNm

[top]

5. VERIFICAREA CADRU LONGITUDINAL CENTRAL-ax B

5.1. Schema statica portal cu contravnturi centrale n V conform pct. 9.1.2.2. fig. E18
Caracteristicile geometrice ale sectiunilor stlpilor sunt date la pct. 4.1.

5.1.1. Verificare n domeniul elastic

(1) ncarcarile gravitationale n kN pe cadrul longitudinal central pentru determinarea sarcinii


seismice sunt date n fig. E 19.

(2) Determinarea fortei taietoare de baza

Calculul fortei taietoare de baza pentru verificarea structurii se face conform relatiei (3) si anume:

(3) Calculul a fost condus pe schema simplificata din fig. E20.

Forta S este preluata de substructura sirului de stlpi si substructura portalului proportional cu


rigiditatile lor.

(4) Determinarea rigiditatii sirului de stlpi conform relatiei (36):

Rst = nst12El / h23 = 8 x 12 x 2,1 x 106 x 49305 / 8403 x 1000 = 16,78 t

Rst = 167,8 kN

(5) Determinarea rigiditatii portalului conform relatiei (37) fig. E21

Rp = 1 / 11

11 = 2n2 / EA

I = 2n cos = 2n x 0,581

n = 0,861

Id = 2032 cm

Caracteristicile geometrice ale elementului ortalului fig. E22:

11 = 2 x 0,8612 x 103 x 1032 / 2,1 x 106 x 117,6 = 0,0062

Rp = 1 / 0,0062 = 161,29 t = 16,129 kN

(6) Distributia fortei taietoare de baza pe substructuri conform relatiilor (39) si (40):

Sst = 1011,6 x 167,8 / (167,8 + 1612,9) = 95,4 kN

Sp = 1011,6 x 1612,9 / (167,8 + 1612,9) = 916,2 kN

A = 2 x 58,8 = 117,6 m2
I = 2 x 8030 = 16060 cm4

i = 11,69 = 88 = 0,636

Se constata ca practic toata ncarcarea seismica orizontala din structura este preluata de portal.

(7) Verificare portal

Nd = 0,861 x 916,2 = 789 kN

Se verifica conditia din ghidul de proiectare pct. 9.1.4.1. relatia (52):

1,5Nd < 0,8AminR

1,5 x 789 < 0,8 x 117,6 x 0,636 x 22

1184 kN < 1316 kN

Conditia este ndeplinita.

(8) Calculul deplasarii elatice:

e = Sp11 = 91,6 x 0,0062 = 0,57 cm

Rezultatele calculelor sunt prezentate n fig. E23.

Modelul simplificat de calcul s-a verificat prin comparare cu un calcul exact pe structura reala
utiliznd programul de calcul CADGRAF (rezultatele sunt n paranteza).

Se constata ca modelul simplificat de calcul conduce la rezultate suficient de exacte pentru


necesitatile practicii curente.

5.1.2. Verificare n domeniul post elastic

(1) Verificarea eforturilor unitare

Np,pl = Np / = 789 / 0,4 = 1972,5 kN

Np,pl / A = 19725 / 0,636 x 117,6 = 263,7 N / mm2

Valoarea efortului unitar de 264 N/mm2 este cuprinsa ntre limita de curgere 240 N/mm 2 si
rezistenta medie 280 N/mm2, ceea ce arata ca exista posibilitatea ca barele portalului sa
flambeze.

(2) Verificarea deplasarii relative de nivel

= e / = 0,57 / 0,4 = 1,43 cm < 0,01h = 8,4 cm


(3) Calculele efectuate cu programul DRAIN 2D au condus la valori ale eforturilor axiale si ale
deplasarilor prezentate n fig. E24:

Se constata:

(a) Deplasarea la nivelul caii de rulare este de 2,6 cm fata de 1,43 cm pct. (2) se nscrie n limita
admisa de 8,4 cm;

(b) Efortul axial N = 2570 kN fata de N = 1973 kN pct. (1) confirma constatarea ca diagonalele
portalului pot flamba.

n consecinta este necesara verificarea conditiei de siguranta.

(4) Verificarea conditiei de siguranta

(4a) Se considera ca portalul iese complet din lucru si se verifica ca sirul de stlpi sa poata prelua
25% din forta taietoare de baza.

Ssi = 0,25 x 1011,6 = 252,9 kN

S1si = 252,9/8 = 31,6 kN

M1st = 31,6 x 8,4/2 = 132,7 kN

N1st = 45,2 + 41,2 = 86,4 kN

= N / A + M / W = 109,5 N/mm2 < 220 N/mm2

Deplasarea sirului de stlpi:

st = Sst11 = Sst x 1 / Rst = 252,9 / 167,8 = 1,51 cm

(4b) Starea de eforturi si deplasari n comportarea post elastica:

Sst = Sst / 0,25 x 0,4 = 252,9 / 0,25 x 0,4 = 2529 kN

Starea de eforturi:

S1st = 2529 / 8 = 316 kN

M1st = 316 x 8,4 / 2 = 1327/ kN

N1st = 86,4 kN

Admitnd n mod simplificat:

Mpl WplRc = 572 < 1327 kNm

Deci se formeaza articulatii plastice.


Deplasarea sirului de stlpi:

= 1,51/0,25 x 0,4 = 15,1 cm

Din calculul efectuat cu programul de calcul neliniar DRAIN 2D rezulta, fig. E25.

Formarea articulatiilor plastice fig. E26.

Se constata:

(a) Se formeaza articulatii plastice la baza tuturor stlpilor, articulatii care se mentin o perioada
lunga de timp;

(b) Deplasarile de 30,5 cm fata de 15,1 cm (la nivelul de prindere a stlpilor grinda orizontala
rigida) se explica prin micsorarea rigiditatii.

5.2. Schema statica portal cu contravnturi excentrice n K fig. E 27:

Caracteristicile geometrice ale sectiunilor stlpilor sunt date la pct. 4.1. al exemplului de calcul.

Barele portalului (rigla si diagonalele) fig. E22, au urmatoarele caracteristici:

A = 117,6 cm2

I = 16006 cm4

Wel = 1070 cm3

Wpi = 1230 cm3

Conditia de link scurt:

Mpl = WplR = 1230 x 2,2 = 270,6 tcm = 270,6 kNm

Qpl = A 0,2R = 2(30 2 x 1,6) x 1 x 0,6 x 2,2 = 70,57 t = 707,5 kNm

e = 1,6 Mpl / Qpl = 1,6 x 270,6 / 707,5 = 0,61 0,7 m

5.2.1. Verificarea n domeniul elastic

Determinarea fortei taietoare de baza:

S = 1 x 0,20 x 2,5 x 0,2 x 5058 = 505,8 kN

n care = 0,2 conform P100-92

Pentru link scurt (pct. 9.1.2.4) se accepta ca rigiditatea portalului n K este practic egala cu
rigiditatea portalului n V.

n aceste conditii portalul se ncarca, conform relatiei (40), cu:


Sp = 505,8 x 1612,9 / (167,8 + 1612,9) = 458,1 kN

Se calculeaza succesiv fig. E 28:

Nd = Sp / 2cos = 458,1 / 2 x 0,558

Nd = 410,5 kN

Vp = Nd / sin = 410,5 / 0,83 = 494,6 kN

R = Vde / l = 494,6 x 0,7 / 12 = 28,9 kN

M = R(1 / 2 - e / 2) = 28,9 - 5,65

M = 163,3 kNm

Q = R - Vd = 465,7 kN

Calculul momentului la marginea guseului:

M = 0,9 x 163,3 = 147 kNm

Rezulta:

= M / W = 1470 x 104 / 1070 = 1374 kg/cm2

= Q / Ai = 465,7 x 103 / 53,6 x 102 = 86,9 N/mm2

Este ndeplinita conditia care cere cala actiunea asociata fortelor taietoare de baza S portalul sa
ramna n domeniul elastic.

5.2.2. Verificare n domeniul post elastic

(1) Metoda echilibrului la limita

- Se calculeaza forta taietoare ultima:

- Se calculeaza momentul asociat fortei taietoare ultime:

Rezulta:
- Se calculeaza Mu la baza stlpului central:

Relatia (21) din ghidul de proiectare de la pct. 8.1.3.4. fig. E 29, devine:

Lext = Lint

Rezulta:

= 109 850 / 42 480 = 2,59

a. Verificarea diagonalei portalului:

Nd = Nd,ei = 410,5 x 2,59 = 1063,2 kN

Nd / A = 106320 / 0,62 x 117 = 1458 kg/cm2 = 147 N/mm2 < 220 N/mm2

Deci diagonalele ramn n domeniul elastic.

b. Verificarea stlpului

Deplasarea corespunzatoare a stlpului:

= e = 2,59 x 458,1 x 0,00062 = 2,59 x 0,287 = 0,74 cm

Rigiditatea unui stlp central:

Rst.c = 167,4 / 8 = 21 kN

Forta orizontala pe stlp care produce deplasarea 0,74 cm este:

21 x 0,74 = 15,5 kN

Momentul ncovoietor pe stlp asociat deplasarii de 0,74 cm este:

15,5 x 8,4 / 2 = 65,1 kNm

Verificarea stlpului:
N / A + M / W = 72,6 N/mm2 < 220 N/mm2

c. Calculul deplasarii

= e / = 0,287 / 0,2 = 1,435cm

(2) Metoda dinamic neliniara

Rezultatele obtinute prin programul de calcul DRAIN-2D aplicat sunt date n fig. E 30.

Formarea articulatiilor plastice fig. E 31.

Se constata:

a. Formarea articulatiilor plastice numai n linkurile portalului n K, mentinndu-se o perioada


lunga de timp;

b. Deplasarile sunt de 4,1 cm fata de 1,435 cm conform pct. 5.6. (1).

[top]

6. EFECTUL TORSIUNII GENERALE

ncarcarile gravitationale pentru determinarea ncarcarilor seismice pe cadrele longitudinale sunt


prezentate n fig. E 32 si fig. E 33.

CLA Cadru marginal fig. 32

CLB Cadru central fig. 33

(1) Masa totala la nivelul acoperisului

(2) Calculul fortei taietoare de baza

(3) Calculul momentului de torsiune

Efectul torsiunii generale se ia n considerare numai prin excentricitatea e 2.

e2 = 0,075 x 7 x 12 = 6,3 m
(4) Cuplul de forte ce reprezinta efectul torsiunii generale se determina cu relatia (60) fig. E34.

H = Mt / nt x l = 9130 / 7 x 12 = 108 kN

(5) Pentru sarpanta acoperisului, formata din ferme, pane si contravnturi, gradul de conlucrare
spatiala se determina cu relatia (62):

= rcv / rc

n care:

rcv rigiditatea de deplasare a contravnturilor longitudinale, calculata pe schema conventionala


a unei console cu lungimea I a traveii si cu un moment de inertie egal cu suma momentelor de
inertie a tuturor contravnturilor (Icv = Iicv):

rc - rigiditatea la deplasare a cadrelor transversale la nivelul acoperisului

rcv = 1 / 11 = 1 / 0,219 = 4,57

= 17,72 / 4,52 = 3,88

Din tabelul 3 pentru gradul de conlucrare spatiala rezulta coeficientul - relatia (61):

St = H

= 0,738 x 108 = 79,7 kN

= 0,310 x 108 = 33,5 kN

= 0,053 x 108 = 5,7 kN

(6) Forte taietoare de baza pe cadrele transversale corespunzatoare ncarcarilor pe cadrul


respectiv.

Cadrul CT2 fig. E35

G2 = 184,3 kN

S2 = cG = 1 x 0,20 x 2,5 x 0,942 x 1843 = 0,136 x 1843 = 250,7 kN

Cadrul CT1 fig. E36

G1 = 9711 kN
S1 = cG = 0,136 x 971 = 132 kN

Cadrul CT3 fig. E 37

G3 = 1342 kN

S3 = cG3 = 0,136 x 1342 = 182,5 kN

(7) Calculul fortelor de baza pe cadrele transversale 1, 2 si 3 tinnd seama si de efectul torsiunii
generale.

Valorile fortelor taietoare de baza tinnd seama si de efectul torsiunii prin nsumarea fortelor
taietoare de baza corespunzatoare ncarcarilor pe fiecare cadru transversale cu efectele fortelor
Si calculate la pct. 5 fig. E38, rezulta:

Se verifica relatia (63)

S1 + St,i < 1,15Scalcul

Pentru cadrul transversal cel mai ncarcat:

S2 + St,2 = 284,2 kN 1,15 x 250,7 = 288,3 kN

Observatie:

n cazul n care fortele taietoare de baza S1 pe cadrele 1, 2 si 3 ar fi distribuite spatial pe cele 3


cadre fig. E39, rezulta:

n calculul spatial rezulta pe cadrul cel mai ncarcat forta taietoare de baza

202,8 + 33,5 = 236 kN 250,7 kN

care este mai mica dect forta taietoare de baza la care a fost verificat cadrul cel mai solicitat.
Forta taietoare de baza maxima S = 263,3 kN care rezulta dintr-un calcul spatial nu depaseste
valoarea fortei taietoare pe baza de calcul Scalcul = 250,7 kN cu care au fost verificate cadrele
transversale.

[top]

CAP. III.2. EXEMPLU DE CALCUL 2

Se cere sa se compare eforturile sectionale produse n stlpii structurii avnd sectiunea


transversala a cadrului din EXEMPLU DE CALCUL 1, fig. E1c, prin urmatoarele metode:

1. Analiza modala pe structura reala, conform pct. 8.1.2.2.;

2. Analiza modala pe structura condensata, conform pct. 8.1.2.3.;


3. Metoda statica echivalenta simplificata, conform pct. 8.1.2.4., care este Metoda A din
Normativul P100-92.

1. ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA

n vederea realizarii analizei modale n domeniul elastic pe cadrul transversal plan s-a utilizat
programul de calcul CADGRAF.

(1) Datele de intrare pentru programul de calcul CADGRAF sunt prezentate la pct. 4.1. si pct.
4.2.1.2. din EXEMPLU DE CALCUL 1.

(2) Distributia fortei taietoare debaza pe structura este data n fig. E40.

(3) Perioada proprie pentru modul fundamental de vibratie este T = 0,99 sec.

(4) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kN) pe cadrul transversal este conform fig. E41.

(5) Deplasarea orizontala la nivelul acoperisului (deplasarea relativa de nivel):

= 4,20 cm

[top]

2. ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA

Valorile eforturilor sectionale calculator n EXEMPLU DE CALCUL 1 sunt trecute n tabelul


centralizator de la pct. 4.1. EXEMPLU DE CALCUL 2.

[top]

3. METODA STATICA ECHIVALENTA SIMPLIFICATA (Metoda A din


Normativul P100-92)

(1) Determinarea perioadei proprii pentru modul fundamental de vibratie, conform ANEXA B din
Normativul P100-92 (Metoda simplificata) fig. E42:

n care:

n sageata orizontala (n cm) a stlpilor la nivelul acoperisului din ncarcarea gravitationala G,


considerata aplicata orizontal
n = G11 + G212

11 = h33 / 3El1

12 = h3[3 - (32 - 2) / 2] / 3El1

11, 12 se calculeaza pentru forta 10 kN

3 = [(n - 1)3 + 1] / n = [(3,02 - 1)0,43 + 1] / 3,02 = 0,374

2 = [(n - 1)2 + 1] / n = [(3,02 - 1)0,43 + 1] / 3,02 = 0,438

n = I2 / I1 = 22,5 x 105 / 7,44 x 105 = 3,02

= h1 / h = 5,6 / 14,0 = 0,4

11 = 14003 x 103 x 0,374 / 3 x 2,1 x 106 x 7,44 x 105 = 0,22 cm / t = 0,022 cm / kN

12 = 14003 x 103 x 0,143 / 3 x 2,1 x 106 x 7,44 x 105 = 0,084 cm / t = 0,0084 cm / kN

d n = 930 x 0,022 + 913 x 0,0084 = 28,12 cm

T = 1,06 sec

(2) Coeficientul de echivalenta s-a determinat pe baza relatiei (5.5) din P100-92, n care vectorii
uk au fost nlocuiti cu naltimile la care actioneaza masele relatia (13) :

= (G1h + G2h2)2 / G(G1h12 + G2h22) = (930 x 14 + 91,3 x 8,4)2 / 1843(930 x 142 + 913 x 8,42) =
0,942

(3) Determinarea fortei taietoare de baza relatia (3)

Determinarea ncarcarii seismice orizontale pentru verificarea structurii se face conform


Normativului P100-92 pct. 5.1.:
(4) Distributia fortei taietoare de baza pe structura relatiile (14) si (15) :

Valorile sarcinilor seismice n kN distribuite pe structura sunt prezentate n fig. E43.

(5) Diagrama de eforturi N(kN) si M(kNm) pe structura din actiunea seismica este prezentata n
fig. E44.

(6) Deplasarea orizontala la nivelul acoperisului (deplasarea relativa de nivel):

e = S111 + S212 = 157,85 x 0,022 + 92,85 x 0,0084 = 4,25 cm

e = 4,25 cm

[top]

4. ANALIZA COMPARATIVA A REZULTATELOR

n tabelul 4 sunt prezentate rezultatele celor 2 metode:

Tabelul 4

M (kNm)

T S
Metoda Stlp Stlp
(sec.) kN
central marginal
baza baza
Analiza modala pe structura
1 reala 0,990 233,7 1350,0 819
Analiza modala pe structura
2 condensata 0,973 225,4 1289 766
Metoda statica echivalenta
3 simplificata 1,06 250,7 1350 819

Din examinarea tabelului rezulta ca metoda analizei modale pe structura condensata conduce la
valori apropiate de valorile exacte de calcul determinate prin metoda analizei modale pe structura
reala.

[top]