Sunteți pe pagina 1din 13

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

C.R, barbat, 48 ani


Antecedente heredo-colaterale:
mama: astm bronsic, obezitate.
tata: sanatos
Antecedente personale:
bronsita cronica
CVM:
muncitor necalificat intr-o fabrica de ciment,
fumator.
Motivul internarii:
tuse, predominant dimineata, adesea declansata de contactul cu aerul rece si la fumul de tutun,
expectoratie, aspect cenusiu purulent,
dispnee la urcat 2-3 etaje.
Examen obiectiv:
conjunctive hiperemice si extremitati calde,
cianoza,
ascultatia pulmonara releva numeroase raluri ronflante, sibilante si subcrepitante diseminate pe
ambele arii pulmonare,
wheezing.
Examen paraclinic:
ex. radiologic: pentru a exclude alte cause de afectare pulmonara.
accentuarea desenului pulmonar
ex. sputei: flor obinuit
important deoarece ne ofera date asupra etiologiei episodului infectios si asupra antibioticului
de electie necesar tratamentului.
ex. hematologic:
poliglobulie (Ht 73%)
gazometria sangvina:
hipoxemie (SaO2 89 %) cu hipoxie (PaO2 50 mmHg),
hipercapnie (PaCO2 54 mmHg).
determinarea volumelor respiratorii:
VEMS < 1,5 l,
CV - scazut,
VEMS/CV x 100 (indice Tiffeneau) < 60%,
CPT putin modificat.
CAZ CLINIC 2
Un pacient in varsta de 70 de ani s-a internat in Institutul de Boli Infectioase "Matei Bals" pentru durere
in hemitoracele stang aparuta de circa 5 zile, la care de 3 zile se asociase o eruptie microveziculoasa
metamerica la nivel T4, hemitorace stang si de o zi si dispnee expiratorie.

1
1. Istoricul bolii
Pacientul T.C., in varsta de 70 de ani, mare fumator, cu bronsita cronica tabagica, cu ultima spitalizare in
urma cu 5 ani, s-a internat cu diagnosticul de herpes zoster toracic stang. Astm bronsic.
2. Motivele internarii: durere hemitorace stang si eruptie micro-veziculoasa metamerica la acelasi nivel,
precum si cateva leziuni diseminate in afara traiectului nervos, aparute cu aproximativ 5 zile anterior
internarii, dar si dispnee cu wheezing ce data de 24 de ore.
3. Examen obiectiv la internare:
- febril (38,5 grade Celsius);
- eruptie zosteriana, in diferite faze de evolutie la nivelul hemitoracelui stang, pulmonar;
- dispnee cu wheezing, torace emfizematos si raluri ronflante si sibilante diseminate.
4. Date de laborator si imagistice la internare
Biologic:
- leucocitoza - 14.100/mm3 cu neutrofilie (85%);
- VSH - 58 mm/h;
- fibrinogen - 6,28g/l.
Radiografia pulmonara efectuata la 3 zile de la internare releva:
- scleroemfizem;
- desen interstitial intarit hiliobazal;
- hiluri marite cu caracter amputat, imagini considerate sugestive pentru o pneumonie bazala
bilaterala(3).
5. Diagnosticul de etapa:
a. Herpes zoster toracic stang T4 forma varicelizata;
b. Bronsita cronica tabagica suprainfectata.
S-a instituit terapie antivirala cu aciclovir 3 g/zi, asociata cu corticoterapie (HHC 200 mg/zi) si terapie
antibiotica cu amoxicilina + acid clavulanic 2,4 g/zi, cu defervescenta febrei, dar persistenta tusei si a
expectoratiei.
Deoarece in a 4-a zi de internare din culturile efectuate din sputa s-a identificat Pseudomonas
aeruginosa, terapia antibiotica a fost modificata.
CE LIPSESTE IN DIAGNOSTIC?

ANEMIILE
PREZENTARE DE CAZ
Prezentm cazul unei paciente, M. A. n vrsta de 21 de ani, fr antecedente heredocolaterale
oncologice, care se adreseaz pe data de 30 martie 2010 pentru:
-dureri abdominale difuze cu maxim de intensitate n epigastru, accentuate postprandial,
-inapeten,
-scdere ponderal, 15 kg n 8 luni i
-tranzit intestinal accelerat de aproximativ o sptamn, pentru care primete tratament cu inhibitor de
pomp de protoni (IPP), probiotice, antispastice i recomandarea de a reveni la control peste 2
sptmni.
Pe data de 13 aprilie 2010 revine declarnd persitena aceleai simptomatologii dar cu normalizarea
tranzitului intestinal.

2
Examenul obiectiv a evideniat:
- paloare sclerotegumentar,
- esut conjunctivo-adipos slab reprezentat (BMI=17,8 kg/m2),
- uoar hipotensiune arterial (TA=80/55 mmHg) i
- abdomen sensibil la palpare n epigastru.
Bilanul hematologic: anemie hipocrom feripriv (Hb=7,2g/dl, Ht=27,7%, GR=3,93mil/mm3,
VEM=70,53, HEM=18,3pg/dl, Fe seric=12g/dl).
Endoscopia digestiv superioar pune in eviden o formaiune vegetant, dezvoltat circumferenial pe
mica curbura gastric, spre fata posterioar pn la nivelul unghiului gastric, ulcerat i friabil. Se
efectueaz biopsie de la acest nivel.
Ecografia abdominal nu deceleaz imagini metastatice la nivelul ficatului sau a altor organe
abdominale.
Corobornd examenele imagistice si anatomia patologic se pune diagnosticul de:
-Neoplasm corp gastric.
-Anemie hipocrom feripriv secundar.
-Denutriie proteincaloric.
n perioada 12 mai 25 mai este internat cu:
- stare general influenat, astenie fizic,
- paloare sclero-tegumentar,
- tuse neproductiv i febr.
Hematologic se remarc sindrom anemic sever (Hb=4g/dl, Ht=14%), cu indici eritrocitari n limite
normale
(VEM=813, HEM=23pg/dl), cu reticulocitoz, (reticulocite=6%) i Fier seric normal (Fe=222g/dl) cu
leuco-trombocitopenie (GA=2880/mm3, Trombocite=107.000/mm3), bilirubina total crescut
(Bilirubina total=2,2 mg%), pe seama fraciei indirecte (Bilirubina indirect=1,9mg%), LDH foarte
crescut (=1313 UI/l), aspect sugestiv pentru diagnosticul de anemie hemolitic.
Pacienta urmeaz tratament cu Metilprednisolon 125 mg/zi i.v, nutriie parenteral cu evoluie
favorabil, cu ameliorarea sindromului anemic (Hb=9,1g/dl, Ht=30%, Reticulocite=4%) i normalizarea
leuco-trombocitopeniei i a nivelului LDH (665 UI/l).
Evoluia este iniial favorabil dup care apare din nou astenia fizic marcat motiv pentru care pacienta
se internez n perioada 9 august 16 august, cu:
- anemie macrocitar (Hb=6,8g/dl, Ht=20%, VEM=1203, HEM=40pg/dl), deficit de vit. B12 n
snge (vitamina B12=59pg/dl, normal=191-663pg/ml)
- valori normale ale acidului folic (folai serici=16ng/dl, normal=14,6-18,7ng/ml),
- uoar leucopenie (GA=3380/mm3),
- reticulocitele, fierul seric i trombocitele fiind in limite normale (Reticulocite=2,9%,
Fier seric=161g/dl,
Trombocite=221.000/mm3).
Se efectueaz colonoscopia care este normal i endoscopia
digestiv superioar, care nu evideniaz recidiva.
Diagnosticul final a fost de :
Anemie macrocitar prin hipovitaminoz de B12

3
Evoluia sub tratament cu vitamina B12 parenteral, KCl 1g/zi per os i Eritropoetin 30.000 UI
a fost favorabil, cu criz reticulocitar prezent
(reticulocite=6,6%) i ameliorarea sindromului anemic
Evaluarea dup 6 i 12 luni de tratament cu vitamina B12 i chimioterapie arat absena recidivei,
normalizarea hemogramei, creterea n greutate, stare general bun.

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RENAL


Caz clinic
Barbat, 72 ani se prezinta la camera de primire urgente acuzind:
dispnee,
ortopnee
dureri anginoase de repaus

Anamnestic
dispnee de efort veche, progresiva, accentuata sever in ultimele 6 ore
durere anginoasa, intermitenta, cu durata de de aprox. 15 min., instalata de 2 ore
Examenul fizic:
obezitate gr. I (IMC 31 kg/m)
edeme gambiere importante, bilaterale
jugulare turgide, hepatomegalie dureroasa
crepitante si subcrepitante bilateral, inferioare din torace
TA = 180/80 mmHg, AV= 90 b/min, zgomot de galop (Z3)
sensibilitate la palparea rinichilor, bilateral
sensibilitate in hipogastru
t= 37,9 C
Diagnostic de etapa
Insuficienta cardiaca congestiva globala
Angor instabil
Reluarea anamnezei:
1998: cardiopatie ischemica dureroasa, HTA
2003: adenom de prostata in urma cu 2 saptamini: retentie acuta de urina (sondaj vezical)
in urma cu 1 saptamina: infectie de tract respirator (raceala)
de 3 zile, sdr. diareic acut + greata
Diureza!
- redusa cantitativ si ca frecventa (nu poate preciza exact) - oligurie
- 2 mictiuni nocturne in general (nu si in ultimele zile)
- urina tulbure
Medicatia cronica: lisinopril 10 mg/zi, furosemid 40 mg/zi, ISMN 2 x 40 mg/zi, aspirina 100 mg/zi,
trimetazidina SR 2 x 35 mg/zi
Medicatie in plus in ultima saptamina: Nurofen (ibuprofen) 2 tb/zi
Investigatii biochimice sangvine:
uree - 160 mg/dl, creatinina 4, 4 mg/dl

4
Na 145 mmol/l, K 5,8 mmol/l, RA 15 mmol/l
L 14.000/mmc, Hb 14 g/dl, Tr 245000/mmc
glicemie: 115 mg/dl
TGO 14 UI/l, TGP 19 UI/l
troponina T negativa
Examenul sumar de urina + sediment urinar
Proteine +
Leucocite ++
Nitriti +
Hematii +
Sediment: hematii (morfologie normala) 6/HPF, leucocite 15/HPF, numerosi cilindri epieliali, flora
microbiana
DIAGNOSTIC POZITIV
IRA potential reversibila
Etiologie - multifactoriala:
hipovolemie absoluta - initial (deshidratare -lipsa de aport, diaree, varsaturi + diuretic de ansa)
hipovolemie relativa (insuficienta cardiaca)
afectarea hemodinamicii intrarenale(AIN S - ibuprofen, IECA - lisinopril)
nefropatie tubulo-interstitiala acuta infectioasa (pielonefrita acuta)
Particularitatile cazului
IRA multifactoriala
importanta componenta iatrogena
pacient virstnic - fragil
comorbiditatea - insuficienta cardiaca a predispus la IRA
posibila stenoza bilaterala de artera renala?

B.A, barbat, 55ani


Motivele internarii:
Alterarea starii de sanatate generale
Cresterea TA
Tulburari digestive: anorexie, greturi, varsaturi
Antecedente heredo-colaterale:
Mama:HVA
Tata: Sanatos
Antecedente personale: Nu se stie cu nici o boala
CVM: Croitor, nefumator, nu consuma alcool
Examen obiectiv:
Cresterea TA
Alterarea starii de sanatate generale
Tulburari digestive
Sdr. anemic sever
Poliurie + nicturie

5
Examen paraclinic:
Ecografie renala: Rinichi mici simetrici
Ex. sg:
GR: 3,5 mil / mm3, RA: 10 mEq / l,
K: 110 mEq / l,
Uree: 60 mg %, Creatinina: 3 mg % Clearance-ul de creatinina: 55 ml / min,
Ca: 1,3 mmol / l
Ex. urinei: Proteinurie, Hematurie, Leucociturie
DG.POZITIV: IRC stadiul II

Bolnav O.N. internat n clinica de nefrologie cu tabloul complet al unui sindrom nefrotic (edeme
generalizate, moi, albe, calde, proteinurie neselectiv 12-16 g/24 ore, colesterol 427 mg%, trigliceride
234 mg%, hipoalbuminemie 1,88 g% si hipertensiune arterial 180/100 mmHg).
La primul screening se descoper o glicozurie izolat de
12-13 g/24 ore cu o glicemie normal 80-100 mg%.
Glicozuria s-a dovedit a fi adevrat (testul cu glucozoxidaza), dup eliminarea falselor reactii date de
substante reductoare ca Vit. C, peniciline, acid salicilic, streptomicin, dextran etc.
S-au eliminat apoi glicozuriile congenitale autozomal dominante sau recesive n cadrul tubulopatiilor
complexe.
Sindromul nefrotic s-a dovedit a fi secundar unei glomerulonefrite cronice membranoase (biopsie renal
cu examen histopatologic).
n acelasi timp, s-a pus n evident o tromboz de ven cav inferioar si renal stng, care s-au dovedit
a fi efectul sindromului nefrotic si nu cauza acestuia.
Sub tratamentul cu endoxan 5mg/kg corp/zi, prednison 1 mg/kg corp/zi, heparin, inhibitori ai enzimei
de conversie, diuretice de ans, antialdosteronice, hipolipemiante, sindromul clinic edematos a disprut,
proteinuria s-a redus sub 1 g/24 ore, moment n care a disprut complet glicozuria.
Bolnavul a fost urmrit timp de 3 ani cu internri repetate
n acest interval au existat mai multe recderi ale bolii legate de nerespectarea tratamentului n
ambulatoriu.
Reaparitia proteinuriei de sorginte nefrotic a fost urmat totdeauna de reaparitia glicozuriei. n cele din
urm, glicozuria a devenit constant, necorelat cu nivelul proteinuriei sugernd ca n prima etap
proteinuria a indus tulburri functionale reversibile ale transportului tubular al glucozei iar ulterior s-au
definitivat leziuni morfologice tubulointerstiale care au permanentizat glicozuria n prezenta unei
glicemii normale.
Efectele proteinuriei nefrotice pe interstitiul si vasele renale pot fi sintetizate ca:
a. infiltrat inflamator limfo-monocitar;
b. fibroza interstitial;
c. vasoconstrictie renal.
CONCLUZII
1. Implicarea proteinuriei n aparitia diabetului renal este cert.
2. Corectarea proteinuriei la sub un gram/24 ore a fost urmat de disparitia glicozuriei.

6
3. Glicozuria la nceput a fost reversibil si corelat cu gradul proteinuriei, ulterior a devenit constant,
necorelat cu proteinuria. Aceasta sugereaz c n prima etap glicozuria reversibil s-a datorat
tulburrilor functionale ale transportului tubular al glucozei iar mai trziu gicozuria stabil relev
instalarea leziunilor morfologice tubulo-interstitiale.
4. Disfunctia tubular n sindromul nefrotic atinge 27,7%

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI DIGESTIV


Pacienta Femeie
Vrst 39 ani
Mediu de provenienta urban
Casnic
Motivele internrii :
-dureri de abdomen superior,
-balonari dureroase,
-scaune diareice (4 pe zi de consisten sczut)
-astenie fizic.
Antecendente heredocalaterale- rude sntoase.
Antecedente fiziologice M 12, ani ciclu regulat, S 5 Ab 4 P1 natere fiziologic copil snatos.
Antecedente patologice.
Bolile infectocontagioase ale copilariei, apendicectomie la 16 ani.
Fumtoare 10-15 igri/zi, nu consum alcool sau droguri.
Debutul afeciunii, insidios prin dureri de abdomen superior balonri postprandiale precoce, scaune
diareice, astenie fizic, aprute n urm cu 3 luni de zile, se pare dup un stress psihic reprezentat prin
moartea mamei.
Examenul fizic pe aparate nu relev dect un abdomen superior i inferior dureros la palparea profund.
Cosideratii primare.
Femeie tnar, care prezint un debut de tip dispeptic la care asociaz scaune diareice de relativ puin
timp, cu examen clinic negativ din punct de vedere patologic, fr scdere ponderal, fr semne clinice
de anemie, fr produse patologice n scaun.
Investigatiile au avut n vedere au fost efectuate pentru eliminarea de afeciuni care ar fi sugerat
-ulcerul peptic,
-boala de reflux gastro esofagian,
-afeciuni ale cilor biliare,
-afeciuni pancreatice, intestinale
-cancerul.
S-au exclus afeciunile metabolice i anemia.
Endoscopia digestiv superioar nu a relevat afeciuni vizibile ale esofagului stomacului sau duodenului.
Colonoscopia a fost negativ.
DIAGNOSTIC:
Clinic i paraclinic s-a stabilit ca afeciunea bolnavei poate fi inclus comform Criteriilor Roma III
n Sindromul funcional digestiv i anume:
Dispepsiei functionale i Intestinului iritabil.

7
Tratament
Avnd in vedere predominana durerii s-a luat n consideraie tratamentul cu
Trimebutina SR, 300 mg n doz terapeutic de 600 mg/zi in doua prize prnz si seara, nainte de mese,
la care s-a asociat i un probiotic intestinal.
S- a indicat un regim dietetic in care sa fie eliminate fibrele nepregtite termic i lactatele
fermentabile.
Evolutia simptomatologiei
S-a urmrit evoluia simptomatologiei la 10 zile de tratament cu remiterea simptomatologiei
dureroase si balonrilor, ameliorarea sindromului coprologic i s-a indicat continuarea tratamentului
nc 20 de zile.
La o lun de tratament acuzele bolnavei s-au remis n totalitate.
S-a urmrit evoluia la 1 lun de la ntreruperea tratamentului, bolnava avnd o dieta alimentar
normal

Fata in varsta de 13 ani se prezinta la camera de garda cu durere acuta, in spatiul medio-epigastric
instalata brusc cu 20 de ore inainte. Durerea a asociat si greata si varsaturi, in special cand a incercat sa
manance sau sa bea.
Are hematemeza, diaree, melena.

Pacienta si-a administrat ibuprofen de 3 pana la 4 ori pe saptamana timp de 5 luni, pentru mialgie si
crampe menstruale. Ocazional i-a fost administrata o doza de 800 mg de catre mama ei. In ziua de
dinaintea aparitiei simptomatologiei si-a mai administrat o doza de ibuprofen.
Pacienta nu a primit niciodata steroizi, si nu exista un istoric familial de ulcer peptic sau boli endocrine.
Nu a suferit anterior operatii.
Examen clinic: - temperatura = 38,4 grade Celsius
- puls = 120, TA = 130/74
- pacienta adopta o pozitie antalgica cu genunchi flexati spre trunchi si incearca sa evite miscarile bruste
- diminuarea zgomotelor intestinale
- abdomenul este suplu dar foarte dureros in zona medio-epigastrica
- de asemenea se prezinta cu o senzatie de disconfort la palpare in cadranul inferior drept
Analize de laborator: - normale cu exceptia limfocitelor 23,310 / mm3
- hematocrit 40,2 %
RX abdominal: - releva aer la nivelul hemidiafragmului drept
I se plaseaza o sonda nazo-gastrica -se extrage fluid sanguinolent.

Ce diagnostic are pacienta?

RASPUNS: - ulcer gastric

8
O. P., 65 ani, mediul rural, internat n urgen
Motivele internrii
Vrsturi alimentare precedate de grea
Hematemez (iniial za de cafea,ulterior striuri sangvinolente), cu debut de 24 de ore
Dureri epigastrice i toracice anterioare
Tuse cu expectoraie mucoas
Trecut vechi de pirozis
AHC
mama HTA (decedat: moarte subit)
7 frai, 2 copii aparent sntoi
APP
2002: colecistectomie
hernie inghinal dreapt operat
2005: HTA (valoare max TAs 200 mm Hg)
Boal Parkinson
Adenom periuretral
2006: Retenie acut de urin
HDS (hematemez)
EDS: ulcere esofagiene post medicamentoase
CVM
Agricultor
Consumator cronic de etanol, ntrerupt de 2 ani
Nefumtor
Examen obiectiv
Pacient subponderal
La internare: TA 130/80 mmHg
AV 82/min, ritmice
Paloare tegumentar
Stetacustic pulmonar: ronflante bilateral
Parkinsonism: tremor, rigiditate,bradikinezie, facies fix, voce hipofonic
Examene de laborator
Hb: 10,1g%
Ht: 34,3%
VEM: 76 93
GA: 9620/mmc
Trombocite:213.000/mmc
EXAMENE DE LABORATOR
Sideremie: 20/dl
Glicemie: 106 mg/dl
Uree:43 mg/dl
Creatinina: 0,83 mg/dl
TGO: 21U/l

9
TGP: 10U/l
Na+:141 mmol/l
K+:4,1 mmol/l
RA: 24 mmol/l
Sumar urin:
albumine, glucoz absent
sediment rare hematii, foarte
frecvente leucocite, flor microbian
Urocultur: E. Coli > 100 000 UFC/ml
Explorri paraclinice
Rx toracic: desen bronho-vascular
accentuat
EKG: morfologie normal
EDS
Ecografie
Examen neurologic
Examen urologic
EDS
E-scopie: absena sngelui proaspt/digerat
esofag Barrett-segment lung (> 3 cm)
ulcere esofagiene care ocup 2/3 superioare ale esofagului
G-scopie: absena sngelui, aspect de gastrit antral
D-scopie: absena sngelui, aspect de duodenit
Diagnostic
Esofag Barrett segment lung
Ulcere Barrett
HDS (hematemez)
Anemie feripriv secundar
Gastroduodenit
Boal Parkinson
Bronit cronic
HTA
Adenom periuretral
Infecie urinar
Esofagul Barrett
Complicaii
Ulcerul Barrett
Stenoza esofagian
HDS (hematemez i melen)
Adenocarcinomul! RISC de 30-125 de ori mai mare dect restul populaiei

10
Pacient in varsta de 64 de ani se prezinta la medic pentru astenie fizica, greturi, varsaturi, dureri la
vivelul hipocondrului drept. Simptomele s-au instalat insidios in urma cu un an.
Pacientul este consumator cronic de alcool (1 l de vin pe zi).
APP - sunt nesemnificative.
Examen clinic:
- pacient normostenic
- icter la nivelul sclerelor si tegumentelor
- prezinta contractura Dupuytren bilaterala
- teleangiectazii nazale si la nivelul pometilor
- eritroza palmara
- la palpare ficatul este situat la 3 cm sub rebordul costal cu o lungime superoinferioara la nivelul lobului
drept de 15 cm, consistenta este ferma, si prezinta o margine neregulata.
- disconfort la palparea ficatului
- prezinta edem minim la nivelul membrelor inferioare
- splenomegalie
Analize de laborator:
- VEM = 100,60 fL
- Leucocite = 3670 / mm3
- trombocite = 81.000 / mm3
- TQ = 17 secunde
- albumina serica = 3,1 g/dL
- colesterol = 118 mg/dL
- bilirubina totala = 5,54 mg/dL
- bilirubina directa = 2,52 mg/dL
- bilirubina indirecta = 3,02 mg/dL
- GGT = 223 U/L
- AST = 52 U/L
- ALT = 26 U/L
- creatinina = 0,9 mg/dL
- sumar de urina = urobilinogen prezent, fara albuminurie
- nu prezinta anticorpi virali HVB si HVC
Se realizeaza endoscopie digestiva superioara = varice esofagiene grad III, fara hemoragii

Ecografie abdominala = se releva formatiuni transonice cu caracter lichidian la nivelul ficatului, in


amabdoi lobii, cu dimensiuni de 0,5 - 4,5 cm.
- colecist marit de volum cu perete pronuntat; nu prezinta calculi
- caile biliare sunt nedilatate
- rinichi normali

Care este diagnosticul pacientului?

RASPUNS: - ciroza hepatica (Child B) decompensata parenchimatos si vascular, de etiologie alcoolica

11
Bolnava in varst de 34 de ani, din mediul rural, a fost internat in condiii de urgen cu urmtoarele
acuze:
-dureri intense in etajul abdominal superior descrise in bar" iradiind posterior,
-greuri, vrsturi,
-stare general alterat.
Din antecedentele bolnavei reinem:
-natere natural la termen in urm cu 9 luni
-un puseu de colecistit acut litiazic in urm cu 6 luni cand bolnava a refuzat internarea,
simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos - antibiotic, antispastic, analgezic.
Din istoricul afeciunii actuale reinem c simptomele au debutat brusc in urm cu 24-36 de ore cu:
-dureri de mare intensitate in etajul abdominal superior in plin sntate aparent,
-alterarea strii generale,
-ulterior greuri, vrsturi,
-distensie abdominal moderat; simptome ce au persistat i s-au agravat progresiv.
Examenul general pe aparate i sisteme nu deceleaz modificri patologice in afara unei uoare palori
sclero-tegumentare i a strii generale alterate.
Examenul local evideniaz:
-la inspecie - un abdomen uor meteorizat, mobil cu micrile respiratorii,
-la palpare -dureros in etajul abdominal superior, durere ce iradiaz dorsal,cu o zon de impstare in
epigastru,
-la auscultaie - murmur intestinal diminuat,
-la percuie - zone de timpanism alternand cu zone de matitate.
Analize de laborator:
HLG - Lc 16.600/mmc
AST - 847 U/L (vn 10-37 U/L)
G - 179 mg/dl
Amilazemie - 1114 u/L (vn 20-90 U/L)
Dintre investigaiile de laborator ar mai fi fost util determinarea LDH pentru evaluarea scorului Ranson
la internare:
varsta > 55 ani,
Lc > 16.000/mmc,
G > 200 mg/dl,
LDH > 350 UI/L
AST > 250 U/L.
Ecografia abdominal relev:
-colecist cu perei ingroai, locuit de un calcul de aproximativ 2/3 cm,
-pancreas mrit edemaiat,
-lam de lichid in fundul de sac Douglas
Radiografia abdominal evideniaz aerocolie.
Ar mai fi fost utile pentru diagnosticul pozitiv:
tomografia computerizat,

12
tranzitul baritat.
Diagnosticul pozitiv este bine susinut de trepiedul:
-sindrom clinic sugestiv,
-creterea semnificativ a amilazei i
-existena modificrilor pancreatice morfologie evideniate imagistic (ecografic),
DIAGNOSTIC POZITIV
colecistopancreatit acut

13

S-ar putea să vă placă și