Sunteți pe pagina 1din 2

Biserica a devenit ~i mai stransa sub condu- cerea lui Carol cel Mare. Biserica l-a sprijinit

1n tot ce a facut, iar oamenii bisericii au jucat

un

ioanelor sale -o chestiune vitala Intr-o ~ perioada cand mirenii (cei care nu apal1ineau , clerului) erau aproape In totalitate analfabeti.

rol

important

In administrarea domin-

Chiar ~i a~a, guvemul lui Carol cel Mare era rudimentar, bazandu-se pe nobili putemici, tinuti sub un oarecare control de agentii de Incredere ai regelui, adesea episcopi. Banii nu aveau un rol prea mare In economie, iar sis- temul social prelua deja caracteristicile feu- dale, platile facandu-se In tot soiul de ali- mente, munci sau serviciu militar. Ca ~lln Anglia normanda 200 de am mai tarziu, teritoriile periferice din imperiul franc au devemt feude, ale caror lorzi erau Investiti cu puteri importante; acest lucru trebuia facut pentru ca ei sa poata actiona In mod eficient

Impotriva invadatorilor,

nea

sa-~i

sfideze

proclame independenta. Carol cel Mare, per- manent activ, a reu~it sa-~i controleze vastul regat, Insa evenimentele ulterioare aveau sa demonstreze ca acest regat era mult prea mare In comparatie cu resursele disponibile.

dandu-le

stapanii

de aseme-

~i

ocazia

sa-~i

Carturari

nu

~i

patroni

Carol cel Mare

prea

avea ce face

In

pri-

vinta remedierii nivelului de viata relativ primitiv din Europa post-romana, dar a Incer- cat totu~i sa promoveze studiul ~i sa Inalte standardele culturale. La curtea lui Carol cel Mareerau atra~i carturari, profesori, scriitori ~i arti~ti, unde transmiteau altora cuno~tintele ~i priceperile lor. Cel mai important carturar a

fast englezul Alcuin, unul dintre cele mai dis- tinse personaje de la sfa~itul secolului VIII,
fast englezul Alcuin, unul dintre cele mai dis-
tinse personaje de la sfa~itul secolului VIII,
care au facut din Northumbria cel mai mare
centru european al studiului. in calitate de
conducator al ~colii Palatului lui Carol cel
Ma.re lncepand
cu 782, Alcuin a fast person-
ajul central al mi~carii religioase, literare ~i
artistice, numita "Rena~terea Carolingiana".
Una dintre realizari a fast copierea Evan-
gheliilor ~i a altar texte religioase. Acest lucru
a influentat atit credinta religioasa cat ~iedu-
catia. O buna copiere era foarte importanta
pentru ca, lnainte de epoca tiparirii, a fast sin-
gura cale de a "publica"
carte. Un text deformat
~i a face sa circule
a
(adica un text prost
copiat) putea fi copiat la randul sau ~i pus in
tirculatie, generand numeroase nelntelegeri ~j
dispute. Textele ~i alte documente trebuiau sa
fie u~or de descifrat; iar minusculele car-
olingiene -forma de scriere aparuta pe tim-
pullui Carol cel Mare -au stabilit un standard
pentru claritate ~i viteza de lntrebuintare, care
nu a fast depa~ita decat in timpul Rena~terii
italiene. Arta, sub aspectul de ornamentare a
manuscriselor (lnluminare), a lnflorit de
asemenea sub conducerea lui Carol cel Mare.
Alcuin a asigurat a educatie neprotocolara
in ~coala Palatului, destinata atat adultilor cat
~i copiilor, care urmarea dotarea imperiului
cu administratori competenti ~i culti. De~i era
profund
interesat
de studii
~i teologie,
Carol
cel Mare lnsu~i era analfabet
~i, de~i vorbea
latina ~ilntelegea greaca, nu a reu~it niciodata
sa lnvete sa scrie, motivand ca s-a apucat de
scris la a varsta prea lnaintata. Cu toate
ca
Rena~terea carolingiana era concentrata in
special asupra curtii, s-au facut eforturi pentru
in special asupra curtii, s-au facut eforturi pentru Incurajarea ~i Imbunatatirea dralelor, a ~colilor
Incurajarea ~i Imbunatatirea dralelor, a ~colilor monastice aspectelor cate- ~i sate~ti. Insa acestea nu au
Incurajarea
~i Imbunatatirea
dralelor,
a ~colilor
monastice
aspectelor cate-
~i sate~ti. Insa
acestea nu au fost decat insule plutind
Intr-o
mare a ignorantei, urmand sa treaca secole
pana cand Europa a atins nivelul
de civiliza-
tie dorit de Imperiul Roman -In ciuda caruia,
lui Carol cel Mare Insu~i i-a fost sortit sa
devina, teoretic, urma~ullmparatilor romani.
impiratul
Carol
cel
Mare
Acest lucru
s-a Intamplatprin
intermediul
ali-
antei dintre papalitate
~i franci. Carol cel Mare
a intervenit
In ltalia
de cateva ori, pentru
a.i
oferi ajutor papei, In special In 773-74, cand a
pomit un nou razboi Impotriva lombarzilor
care au fost Infranti ~i absorbiti de regatul
francilor. In 799, papa Leon al lII-lea a fost
alungat
din
Roma, iar Carol cel Mare i-a ofe-
rit adapost.
Apoi,
a revenit
In ora~ cu regele,
care a acceptat juramantul papei prin care
sustinea ca nu era vinovat
de acuzatiile ce i se
aduceau, restaurandu-i autoritatea. Prin
urmare, In ziua de Craciun a anului 800, In
timp ce Carol cel Mare se ridlca In picioare
dupa ce se rugase In biserica Sfantul Petru din
Roma, papa Leo s-a apropiat
recunoscator ~i
i-a a~ezat pe cap coroana
imperiala.
Papa a
declarat
ca Carol
cel
Mare
era
noul
Cezar
Augustus
al unui
Imperiu
Roman restaurat In
vest.
Prin
noul
sau statut,
Carol
a devenit
Carol I al Imperiului Roman ~i al Frantei.
Semnific;atia exacta a acestui episod cele-
bru a fost Intotdeauna disputata. Un punct de
vedere
este acela ca Carol
cel Mare
nu ~i-a
luat noua functie In serios, de vreme
ce pla-
nurile sale ulterioare includeau Impartirea
imperiului Intre cei trei fii ai sai, conform
serios, de vreme ce pla- nurile sale ulterioare includeau Impartirea imperiului Intre cei trei fii ai

53

CAROL CEL MARE
CAROL
CEL
MARE
"' "'" .x
"'
"'"
.x
traditiei france. Pe de alta parte, era suficient de ata~at de titlul imperial Incat sa
traditiei france. Pe de alta parte, era suficient
de ata~at de titlul imperial
Incat sa insiste ca
Imparatul bizantin -colegul "roman" al lui
Carol cel Mare -sa i-1 recunoasca ca pe o
conditie de pace. Recunoa~terea a venit cu
greu cand o serie de razboaie franco-bizan-
tine s-au Incheiat In 814. Dupa acestea, bizan-
tinilor li s-a permis In continuare controlul
asupra Venetiei, a unor regiuni din sudul
Italiei ~i Siciliei.
insa, oricare ar fi fost parerile personale
ale lui Carol cel Mare, ideea relnvierii
Imperiului Roman de Apus a avut consecinte
importante, In ciuda faptului ca acest imperiu
era acuffi germanic ~i european, ~i nu medite-
ranean. Odat:I cu Carol cel Mare a Inceput
istoria unei mari institutii medievale, Sfantul
Imperiu Roman. De~i, acesta a pierit la InCe-
putul secolului X, iar zona vestica a acestuia a
devenit regatul separat al Frantei, imperiul a ~
fost revigorat In 962, a jucat un rol deosebit ~
de important
In Evul Mediu
~i a raffias un ele-
~
ment fundamental
In politica
europeana
pana ~
a disparut definitiv la Inceputul secolului XIX.
Consecin~e
Ceremonia
de Incoronare
grave
din Roma urma
sa
aiba consecinte imprevizibile. in timpul vietii
lui Carol cel Mare, nu era pus la Indoiala fap-
tul ca Imparatul era partenerul principal In
alianta dintre imperiu ~i papa. insa mai tarziu,
In Evul Mediu, papii putemici aveau sa-~i
afirme superioritatea asupra Imparatilor, pret-
inzand ca Carol cel Mare fusese un rege
nelnsemnat pana cand papa Leon l-a onorat
cu titlul imperial. in mod evident, daca acest
lucru ar fi fost adevarat, cea din urma autori-
~4
O Acest manuscris descrie povestea ~colii Palatului de la curtea lui Carol cel Mare. Alcuin
O Acest manuscris
descrie povestea
~colii Palatului de la
curtea lui Carol cel
Mare. Alcuin consi-
dera gramatica
cel
mai important
object
de studiu. Retorica,
aritmetica, geome-
tria, muzica ~i
astronomia
erau de
asemenea studiate.
O Sculptura reprezent3ndu-i pe Carol cel Mare ~i pe Willehad care, in 787, a devenit
O Sculptura
reprezent3ndu-i
pe
Carol
cel Mare
~i pe
Willehad
care,
in
787,
a devenit
primul
episcop
de
la
Bremen.
Willehad
era din
Northumbria
(Anglia),
inrudit
cu
carturarul
Alcuin.
El
a fost
convins
de
Carol
cel Mare
sa
lucreze
in mijlocul
saxonilor
.
O Carol cel Mare impreuna cu un ofi- cial al inaltei curt,i, cunoscut sub numele
O Carol cel Mare
impreuna cu un ofi-
cial al inaltei curt,i,
cunoscut sub numele
de contele
palatin. El
il ajuta pe rege in
justi,ie.
de contele palatin. El il ajuta pe rege in justi,ie. tate a cre~tinatatii se afla In
tate a cre~tinatatii se afla In persoana papei. Imperiali~tii au adoptat fire~te punctul de vedere
tate a cre~tinatatii
se afla In persoana
papei.
Imperiali~tii au adoptat fire~te punctul de
vedere contrar,
sustinand
ca papa nu facuse
mai mult decat sa recunoasca restaurarea
Imperiului pe care Carol cel Mare II crease.
Astfel, dornnia
lui
Carol
cel Mare a avut
o
importanta
deosebita
deoarece
a dat na~tere
unor
institutii
~i probleme politice care aveau
sa joace
un
rol
crucial
In
decursul
Evului
Mediu.
La fel
ca ~i tatal sau, Carol
cel Mare
a
intentionat
sa-~i Imparta
regatul,
facandu-i
regi
pe toti
rui sai. Insa, In 810-11,
cei
doi
fii
mai
mari
ai
sai
au
murit,
a~a ca imperiul,
doi fii mai mari ai sai au murit, a~a ca imperiul, intact, a revenit unui singur
doi fii mai mari ai sai au murit, a~a ca imperiul, intact, a revenit unui singur
intact, a revenit unui singur succesor. Dupa ce l-a incoronat pe fiul sau, Ludovic Pius,
intact, a revenit unui singur succesor. Dupa
ce l-a incoronat pe fiul sau, Ludovic Pius, cu
propriile sale miini, Carol cel Mare a murit in
814.
Sub conducerea lui
Ludovic (814-840),
imperiul franc a inceput sa se destrame
datorita disputelor familiale ~i a dificultatii de
a guverna o zona atit de intinsa. Mai mult,
cerul Europei s-a intunecat din nou. Se parea
ca cele infaptuite de Carol cel Mare i~i pier-
dusera valoarea, iar Europa a trecut prin
multe incercari pina cind s-a statornicit o
ordine feudala stabila.
Istorie universal~ 19- EUROPA FEUDALA
Istorie
universal~
19-
EUROPA
FEUDALA