Proiect de lecie

Unitatea de nvmnt: Liceul Tehnologic Ghe. Mrzescu, Iai

Profesor: Cristiana Arghire

Clasa: a XII-a B

Disciplina: Filosofie

Lecia: Sensul vieii

Unitatea de nvare: Omul

Data: 3 noiembrie 2017

Tipul leciei: mixt

Competene generale:

1.Utilizarea conceptelor specifice filosofiei.

2.Aplicarea cunotinelor de filosofie n rezolvarea de situaii problem.

3.Manifestarea unui comportament activ i responsabil, adecvat unei lumi de schimbare.

Competene specifice

1.Identificarea unor concepte i categorii specifice filosofiei.

2.Analizarea i compararea diferitelor concepii despre om (Lucian Blaga, Camus,

Sartre).

3.Utilizarea argumentrii, a analizei de text etc. n caracterizarea problematicii omului i

sensului vieii.

Obiective operaionale

O1: s evidenieze principalele caracteristici ale principalilor autori studiai la tema

Omul;

O2: s fac comparaii ntre conceptele fiecrui filosof;

O3: s formuleze opinii personale i judeci de valoare asupra conceptului de om;

O4: s realizeze conexiuni ntre cunotinele dobndite la filosofie i situaiile reale

ntlnite.

Metode i procedee:

conversaia, lucrul pe grupe, explicaia, problematizarea, activitatea independent

Material didactic/ Bibliografie

1.Manual de Filosofie pentru clasele a XII-a, Ed. Corint, 2008

Lucian Blaga Trilogia cunoaterii, n Opere, vol. 7, Editura Minerva , Bucureti,1987

Momentele leciei

I.Moment organizatoric: Notarea absenilor, controlul ordinii, pregtirea clasei

II.Verificarea cunotinelor din lecia anterioar: Cum putem defini omul n viiunea
lui Blaga? Care este sensul conceptelor: Marele Anonim, Cunoatere luciferic, cunoatere
paradisiac, cenzur transcendent? Cum pot fi corelate conceptele filosofiei lui Blaga cu opera
poetic a acestuia?

III.Captarea ateniei elevilor:

Profesorul evideniaz importana leciei studiate. Elevii ascult cu atenie rolul i

utilitatea leciei.

IV.Predarea noilor cunotine:

Sensul existenei, i corelatul ei, non-sensul existenei, se definesc n raport cu omul, att
n cunoaterea de sine i n cunoaterea fa de ceilali. Non-sensul poate nsemna i absurdul
existenei, i se relev omului n situaiile limit ( tragedii, catastrofe naturale, etc.), ns acestea
nu sunt absurde n ele nsele, ci raportate la om.

Absurd are i nelesul de straniu, neneles, dar, n anumite circumstane poate fi i o experien
incomprehensibil, n sensul frumos/ minunat al termenului.

Unul din textele de referin pentru nelegerea absurdului este Mitul lui Sisif, de Albert
Camus. Sisif este eroul absurd. Acest om, condamnat s urce neincetat o stanca in varful
muntelui si apoi sa ii astepte coborarea, este intruchiparea eroului absurd, conform lui Camus.

Repovestind mitul lui Sisif, Camus creeaza o imagine extrem de puternica cu o forta imaginativa
care insumeaza intr-un mod emotionant continutul discutiei intelectuale care o preceda in carte.
Ni se spune ca Sisif este eroul absurd "atat prin pasiunile sale cat si prin torturile sale". Dispretul
sau fata de zei, ura sa fata de moarte, si pasiunea sa pentru viata i-au adus acea ingrozitoare
pedeapsa in care intreaga sa fiinta este muncita fara nici un rezultat" (p.89). Sisif este constient
de acest blestem, si tocmai in aceasta consta tragedia sa. Nu e adevarat ca, in timpul coborarii, el
nutrea speranta ca va r eusi totusi, ca munca sa il va elibera de chinuri. insa Sisif este in mod
evident constient de dimensiunile propriei sale nefericiri.

Tocmai aceasta constientizare lucida a destinului sau transforma chinul sau intr-o victorie.
Aceasta trebuie sa fie o victorie deoarece insusi Camus spune:
l parasesc pe Sisif la baza muntelui. intotdeauna cineva isi poate gasi din nou povara. nsa Sisif
ne invata ce inseamna adevarata fidelitate care neaga zeii si inalta stancile. si el de asemenea
trage concluzia ca totul este bine. Universul de acum inainte fara stapan nu ii mai pare nici steril,
nici inutil. Fiecare atom al acelei stanci, fiecare colt mineral al acelui munte intunecat constituie
o lume in sine insusi. Lupta insasi inspre inaltimi este suficienta pentru a umple inima unui om.
(fia de lucru, Anexa 1).

Un alt autor care vorbete despre absurdul existenei este Jean Paul Sartre, reprezentant al
existenialismului. Termenii pe care aceast filosofie i pune n joc sunt:

Contingenta fiintei umane: Fiinta umana nu este o fiinta necesara; fiecare dintre noi ar
putea la fel de bine sa nu fie. Omul exista, pur si simplu, este o fiinta de prisos.
Neputinta ratiunii: Ratiunea nu ii este de ajuns omului pentru a-si lumina destinul.
Devenirea fiintei umane: Existentialismul nu e o filozofie a chietudinii; el il invita pe
om sa-si construiasca viata prin efort, printr-o transcendere de fiecare clipa a starii sale
prezente.
Fragilitatea fiintei umane: Sunt mereu expus propriului meu sfarsit, distrugerii mele ca
fiinta umana, deoarece eu nu exist ca atare decat prin efortul meu. De aici sentimentul de
angoasa care ne insoteste existenta.
Alienarea: Omul in perspectiva sfarsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici
stapanirea, nici posesiunea sinelui.
Finitudinea si urgenta mortii: Filozofii existentialisti reactioneaza hotarat impotriva
tendintei noastre de a ne ascunde acest adevar fundamental, ca existenta noastra e finita si
 se indreapta catre moarte.
Singuratatea si secretul: Fiecare fiinta umana se simte solitara, impenetrabila celorlalti.
Neantul: Existentialistii atei subliniaza ideea ca omul este o fiinta-a-neantului, el survine
din neant si se indreapta catre el.
Devenirea personala: Omul nu trebuie sa-si traiasca viata de pe o zi pe alta, in
inconstienta fata de destinul propriu, ci trebuie sa acceada la o viata cu adevarat personala
si constienta.
Angajarea: Omul inseamna libertate; pentru a-si construi viata, el trebuie sa opteze, sa
aleaga in permanenta, sa se angajeze in raport cu destinul sau si cu al celorlalti. Alegerea
fiind o necesitate (faptul de a nu alege constituie, de asemenea, o alegere), este
preferabila alegerea constienta, angajarea intr-un destin personal alaturi de ceilalti.
Celalalt: Omul constata ca in realitate nu este singur: el este o fiinta alaturi de cei cu care
e nevoit sa existe; fiinta umana este fiinta-impreuna .

Concluzie: ntrebrile despre sensul existenei sunt determinate i contextual, istoric,

socio-politic. n filosofie, ntreaga discuie trimite ctre condiia uman.

V. Fixarea: Aplicaii din manual. Lucru pe grupe.

VI. Feedback/ Anunarea temei pentru acas.

Sunt evideniai i notai elevii activi. Se d tema pentru acas.

Alctuii un eseu de 150-300 de cuvinte, cu tema:

1. Omul antic i omul modern

2. Omul n viziunea lui Lucian Blaga

3. Condiia uman la Pascal

4. Ce este omul?