Sunteți pe pagina 1din 34
DIN TRECUTUL Fapte de arme si figuri de Armatoli de George GHIJEA Existenta institufiel Armatolilor, sub forma de armatd popular’ na- fional&, se confundé ou Snsigi existenja elementului romfnesc din Penin- sula Balcanick. Ce inseam "armatoli" ne spune insugi cuvantul prin i- dticina lui latind : "arma" = arme, "armatoli" = oameni de arme. Pe timpul cand Imperiul de Ristrit avea inci um caracter letin do- minant, aceast& arhat& popularé avea un rol mai redus, de politie loceld, un fel de jandarmerie, dar gi de auxiliard a garnizoanelor romans. In urma perioadei elenice, de sfargit Imperiului Bizentin gi a masivelor névil- lird barbare, ce au transformat compositia etnicd a Imperiului,. organiza- fiile de armatoli au trebuit 5% ia asupra lor gi misiunes garnizoanelor desfiintate dupt totala elenizare a Imperiului, Nova sarcin’ ce si-av asumat formatiile de armatoli duce la desvoltarea wei adevitrate armte, care trebuia si feck fat gi atecurilor din afar& Importante bitélii ale ecestei armate au fost fnregistrete de istorie. Suitanul Amurat I (1361-1369) recunoagte existente autonomiilor valahe din Macedonia, Epir gi Tesalia gi confirm& oficial functionarea mai departe a Capitanatelor. Urmagul efu Baiazid, in schimbul dreptului de trecere liber’ prin Vlahie-Mare (‘Tlesalia) gi Vlahia de jos (Btolie) spre a supune Helada - aga oum erau cunoscute Beotia gi Atica pint in secolul al Xit-lea ~ confirm’ cele stabilite de predecesorul s&u gi acord’ . noi privilegiie Armatolii eau organizati in "Gapitanate” iar consiliul b&trénilor "Angeticul" era organul de conducere gi judecat&. Existenta Armatolilor a fost unul dintre argumentele care au impus Turcilor recunoagterea unor privilegii 3 ere normal ca Turcii s& m doreasc% inevitabilele ciooniri cu Valahii gi aveau nevoie de o siguranti pentru proprii lor coloni. Pentru olerificarea raporturilor reciproce, sultenii turei au c&~ utat fne% dele inceput reglementarea institufied Armatolilor, stebilind um numir de capitanate corespunz%toare mumirului de regiuni, epar! sau protate, cu un o&pitan in fruntea fiectreia.Capitanatul le randul stu era impirtit in subcapitanate pe districte, orage gi sates Mai mite capiia- nate 1a un loc alo&tuieu un Capitanat General. Orgenizarea capitanatelor “n- cepea de jos in sus. Satele gi cragele conduse de augatec reprezentau 210 George CHIJEA adevarata for} a populatiilor valahe. B&tranii care formau aceste con- silii - un adevdrat senat - in majoritatea lor ou bunk stare, provencau in bund parte din cadrele Armatolilor cu acte de vitejie la activul lor. Brau oameni cu foarte mare experienti gi se bucurau de mult& stim’, deaceea cu- vantul lor cntérea grou gi era ascultat. dugatecul judeca aproape toate conflictele dintremembrii comunit&tilor - sat, orag, etc. ~ gi tot ed erau aceia care pistrau intacte obiceiurilr gi traditdile nationale gi re- ligioase. Deacesa hottririle luate de ei, dup% lung’ chibzuinté,erau le- ee, pentru toji. Sub privirile p&rintegti dar agere ale butranilor ,crogte- su gi se formau viitorii armatoli si cipitani, intr'o atmosfer& famili- eré dar seyerd gi de fnalt& moralitate cregtind, Congtienti de marea lor r&spundere ce o aveau in faja istoriei, considerau o datorie sacri de a transmite generetiilor viitoare aceste sentimente, simul rispunderii gi al datoriei, Aga se explici autoritatea gi in acelag timp dragostoa de care se bucurau membrii consiliilor b&tr&nilor. Bi nu erau nici alegi gi nici numiti, ci consimfiti g! chemati s& fack parte din consiliul batrani- lor pentru un intreg complex de calitati gi merite de care au dat dovad’ an timpul vietii. Prin acelag sistem de selectie se impuncau cdpitanii de armatoli gi haiduci, Cel mi viteaz, imi inteligent, mai bun gi ii moral,era con~ sim{it capitan gi urmet pan la moarte, Augatecul care judeca totul in functie de interesele commnit&tii, cu respectarea tradijiilor gi legilor morale, consacra ceeace selectia vie{ii destvérgea. Asezati le marginea de epusa imperiului bisantin si apoi 21 célui otoman, fn contact direct ou lunea‘ occidental’ (Vene}ieni,’Genévezi, regatul Napoliten, Cetalni ,Franci, eto.) ou care au avut ino’ de timpuriu strane legituri comerciale,politi— ce gi culturale, populatiile valahe din sudul Peninsulei Balcanice au avut cum era gi natural, o evoluyie istoric& proprie, desceca gi instititia ar- matolilor gi a cepitanatelor se gisegte numai la ei gi la nick un alt fo- por din Peninsula.Balcanick. Ambele institutii (Augatecul gi Armatolii) au existat ‘fnainte de elenizarea imperiului de risarit, iar cuceritorii tured le-au recunoscut existents gi functionarea lor. Sultanul Murat al II-lea, printr'un firman:dat in 1429, pe ling. moi privilegii acordate populayiilor romfne, a cdutat s& reglementeze ra~ perturile dintre capitanate si imperiul otoman. El stabilegte un numir de 14 capitanate, corespuncitor a 14 regiuni, eparhii sau protate,: ou un c&- piten in fruntea fiec&reia si un numir de armatoli.ce varia fntre 600 pand ia 2000, dup’ importanta gi mirimea' protatei. Se recunogtea dreptul ocapi+ tanatelor de orgauizatie de politie popular% cu caracter militar, ce urna si depindé de guvernatorul militar turc respectiy. In schimbul sjutorului ce trebuia s&-1 dea armatelor turcegti 1a nevoie, gevermul turc igi lua obligatia si menyin’ pe a sa cheltuial% Capitanatele gi formatiile de ar- matoli. Armatolii donetituieu un corp militar din toate punctelé de vedere, ou un stagiu de peste 20 de ani ~ poate dup modelul legionarilor romani ~ imbriics4i in costumal natyionel; ercu inarma}i cu pugcd, sabie si pumnal. Bra constituit exclusiv din elemente yalahe. Succesorul séu, Mohamed a1 II-lea, cuceritorul Constantinopolului , a impirjit intreg teritoriul in patru mari provincii, dup& origina gi lim- ba vorbita de populatiile respective : Anadolie (Asia mick), Egiptul, DIN TRECUTUL AROMANILOR Pi Bagdadul gi Rumelia, punénd in fruntea lot un guvernator cu titlul de beilerbex sau beiul beilor. Beilerbeg-ul Rumelici 1a inceput avea sodiul la Scopia, mai t&rziu, sub influente albanezilor mahomedanizati, s'a mtat la Ianina (Bpir). Provincia Rumelia cuprindea urmitoarele teritorii: Epi- rul cu Acarnania gi Etolia, Tesalie gi cea mai mare parte din Macedonia. Indiferent de aceste denumiri geografice, fntreg teritoriul Rumeliei a fost impirfit fn 15 eparhii sau. protate, avand in fruntea lor un c&pi- tan, de aci gi denumirea de capitenate, astfel : (Macedonia) Bitolia-Per - lepe, Castorie-Corite, Veria, Grebena-Amer gi Elasonas (Tesalia) Olimp, Hagia, Sergbia-larisa, Agrafe-Tricale gi Lamia (Zetuni); (Epir) Malacagi gi Giumerca~Zagori, Arta-Keromeri, Acarnania-Lidorichi gi Btolia-Venetic . Mei tarziu Ja aceste 15 capitanate,-se adaugi inc’ dowd, cel al Caragiovei- Megleani gi Seresului, devenind astfel 17. Restul teritoriilor necuprinse in cele patru provincii - afard de capitala (Constantinopol) Istanbul si imprejurimile sale = au fost transformate in simple pasalacuri unde 1o~ cuitorii cregtini se chenau raiale, adicé gerbi sau solavi, lipsiji de drepturile cele mai elementare, obliga{ji si lucreze pamanturile pagalelor gi beilor turci, de al c&ror bun plac depindea soarta ‘lor. : Inainte de nfvélirile barbare, romanitatea biruise fn Balcani, lim- ba latin’ a climinat limba greac#, ou deosebire la o.mare parte din Traci, care probabil erau mai civilizati dec&t Tlirii, Limba letinA s'a impus prin prestigiul ei imperial, prin ceracterul ei mai potrivit cu spiritul oamenilor de actiune din munti gi prin circuletia ei,’ mai intinsé decAt cireulatia limbii grecegti vechi fn acest spatiu, inolusiv in Nordul Du- nérii dup& romanizarea Daciei. Helenizates t&rzie a Imperivlui Roman de Résirit, Imperiul Bizantin, nu mai puted influent= popula}iile devenite a- utonome, cu propria lor limb&, cum erau Tracii romanizati din Balcani. Intre Traodi romanizati din Balcani gi Dacii din Nordul Duntrii au fost nefncetate legdturi, fm prim rénd prin ocupstia comund a pistoritu- lui, Fér& névélirile barbare gi fn special far& agezarea. masivé a Bulga~ rilor in "Romania", Rumelia, s'ar fi ajuns la o mare unitate latina, in Wordul gi Sudul Dunrii gi estfel chiar soarta Imperivlui de Réstrit er fi fost alta. Preluarea Imperinlui de c&tre Turci a fost alt dezastru,dups ni- vélirile barbare, pentruck posibilitu}ite unei intemeieri statale le Roma- nii din Sudul Dunrii s'au pierdut, sute de ani Romfinii balcanici au tre~ puit si se men{in& defensiv, tn viata lor pastorald, in ciuda marelui lor talent pentru viata ordgeneascd. Elementele dotate pentru civilizatie inal- %& au trebuit si se imprigtie prin lume, der cfnd a fnceput sé existe un nou stat grec, nenumArate elemente de seam au fost.absorbite de acest now. stat, 2 Dar Aromnii eu determinat numele spa}iului "Romania", devenit "Ru- nelie", fn chuda instaltrii n&v8litorilor acolo. Pentru Aromani traducerea .greec’. a lui "romanus" cu "romios" mu are un sens juridic of de fapt. Ce- t&tenii imperiulul bizantin se numeau tot "romani", indiferent de oe ori ~ -gin& erau, "romios", pentruck Imperiul era Roman, tns% In cazul. "Romenici" “din Balceni, era vorba, cum am.spus, de o stare de fapt, locuitorii erau de limb’ romant, "romani" fn acest sens. Bulgarii fiind n&v&litori e4 aces- tor locuri, mu au deterninat in tot Evul-Mediu elt nume "Romunieci", care 212 George GHIFEA aga se afl pe toate hirtile vecht, degi locuiau ef ecolos Orice confuzde s'ar face tntre nofiunea juridic’ de "romaios" gi a= ceea etnick prin determinarea populatiilor de limb&% romenicd cu acest ou- vant, poate duce le ebuz. Toti cet&itenii Imperiului Bizentin ereu "romani", Imperiul fiind cum am spus Roman, dar numai Aromfnii erau de oulturt ro- nant, Ci timpul chiar acest sens juridic a dispirut, ca probd o& Groeii ri- magi dup dispariijia Imperiului, din Tracie pani in Asia Wicd, nu s'au mai nuit "romeni" gi astfel numirea s'a definitivat pentru cei care efectiv par ticipau la no{iunea de"roman" prin limb’, in speti Aromfinii. Turcii n'an f4~ out decdt si recuncased aceast’ realitate gi astfel in Rumelia m au men~ {inut decft cole 15 eparhii sau protate care corespundeau celor 15 capitana~ te, peste care nu oxista deoSt administrajia turceasode Cert, nu toate populatiile latine din Peninsula Baloanio& emau cu- prinse: fn mrea provincie a Rumeliely mare parte era imprigtiatS pe tntreg teritoriul peninsulel cu mase compacte in munjii Prodop gi Baleani,in cen- trul gi sudul Albaniei de azi, unde timp de peste patru veaouri au oexistat principatele gi baronatele Mugatilor sau Musacbilor. Po toate aceste — po- pulae$ii latine, Turcii:au continuat si le cheme rumni, adic& romfn,diferen- {iindu-le astfel de restul crogtinilor. Din cauze calit&tilor innésoute, elementul valah-chiar acolo unde se gisea in minoritate, juca un rol de- cisiv in treburile publice gi mai ales fn cele bisericogtie Prin privilegiile acordete de sultanul Mohamed al Il-lea in 1453 bi- sericed ortodoxe, decernfnd patriarhului din Constantinopol titlul de sef religios gi spiritual al tuturor crestinilor din imperiul otoman <= drept pe care nu~l avusese niciodati pan’ atunci ~ a incercat si atragi elementul valah si prin cl siugi intinds influenta gi le celelalte neamuri, Din cauza avantajelor ce derivau din acest firman pentru populatiile cregtine ce ac- ceptau gefia patriarhiei ecumenice din Constantinopol, elemantele ordige- negti s'au constituit in comunit’ti punfndu-se sub obluduires episcopului respectiv. La inoeput episcopii ~ potrivit principiului elegerii - erau tot romfni, Cand importanje lor a fnceput si creascX, din causa puterii creas cande a comunitétilor, care sub ocupatie turcease’ constituiau singurul mijloc de manifestatie gi afirmare religioast,civil& gi popular’, ingerinte- le patriarhiei in treburile locale au inceput gi ele si creascd la numirea chiriarhilor gi in treburile scolare care functionau pe lang’ biserici. To- tugi aceast& influent’ 1a ineeput era slab’ tn raport cu avantajele reci- proce ce deourgeau din firmanul lui Mohamed el II-lea din 1453. Din aceasté atmosferd de colaborare necesaré a inceput confuzia ou numele de Romeo,Rum- nio, etes, care ou timpul a inceput s& inseime aromin in grecegte, dupS ce la inceput fusomase roman - gi Patriarhie a ofutet s& speculeze aceasté confuzie intr'un sens nationalist grecesc. la inoeput acest cuvént evea sensul exclusiv de romfn, devine succesiv sihonim ou cregtin, ca apoi si se lase s& sé inteleagé c& ar insemna grec. Populatie grecizat&é ~ cum vom ardta pe larg ci alté ovazis - contimud. gi azi si se cheme rumia cu sens de oregtin gi de ronan, valah, autochton. Cum 0 dovedegté gi acest fapt istoric, populatiile romAnogti de pe intreg intin~ sul Peninsulei Balcanice, au trait totdeauna libere gi independente prin pu- terea bratului gi inteligentei lor. DIN TRECUTUL AROMANILOR 213 nFortes de leur liberté et de leurs positions redoutables of elles éteient embusquées mais prévoyant que t6t ou tard elles devaient succom- ber sous les coups d'un gouvernement ennemi des chrétiens, elles eurent la sagesse de rechercher en se soummetant au grand seigneur, une capitulation qui rendirent longtemps leurs conditions meilleurs que celles des Raias. Far suite de leur bonheur les Valaques se trouvent plecés sous la pro- tection des Sultans Valedies ou méres: des sultans, au trésor desquelles Als versaient une légére redevance anmuelle qui était plutét un — hommage de vasselage qu'un tribut de servitude. Ace prix ile furent exempts du mélanges des Turcess.... et ils ne conmurent ni l'exactour ni llegent de Llautorité" (FenCo-Hw-L. Pougueville : Histoire de la régénération de la Grécey vol» I, pe61-62.) Acelag adevir istoric este confirmat ae istorioul Aravantinos in Gronici ipirote, care ne spune cé : "Locuitorii din pir}ile mmtoase ale Epirului gi Tesaliei - Viahii - gi-au pistrat autonomia lor timp indelun- gat". Toti istoricii gi cercetiitorii care s'an ocupat de aceast& problems, recunoso in mod explicit, c& populatiile valehe gi-au pastret | drepturile de autonomie sub Turei, age cum au existat pe timpul bizantinilor canosou- tele Vishii ~ Principate Valahe . Turcii au consimtit s% reounoascd autono- miile gi libertijile populatiilor, constrangi dupS lupte indelungte si coatisitoare care fn majoritates cagurilor se soldeu ou pierderi mari, mai ales pentru populatiile turcesti proaspit agezate In acele locuri. Neintreviizind 0 victorie apropiaté gi de durati, au preferat un pact de infelegere ou populeyiile valahe, recunoscandu-le libert&tile si drep- turdle ab antiquo, acordindu-le fn plus noi privilegii. In felul acesta sul- tanii turei au ciutat sé captesze simpatia populetiilor valehe gi chier sa le asooieze 1a unele actiuni rasboinice contra bizantinilor, cunoscénd aver- siunea contra acestora a populatiilor velahe. Apreciind curejul gi spiritul r&sboinic de care au dat dovad% in timpul luptelor duse contra lor, Mohamed al Il-lea a chem+t pe armatolii valahi la cucerirea Constantinopolului (29. V. 1553) in virtutea pactului de injelegere (capituletii). 0 astfel de in- treprindere pe acele vremuri era un act de onoare gi de imbogétire gi ori- ce cavaler (capitani di fortuna) din ris%rit gi apus se mfndrea cu asemenea faptes Ist& oe spmme o cronicd a timpului, reprodus& de istoricul german Krause ("Die Eroberung von Constantinopel!! Halle, 1870 ) : "au scos (recrutat) intr'adevar douizeci gi cinci de mii (de arma - toli) numai din fmprejurimile Vlahiei de jos (Sudul Tesaliei, Btolia gi in- sula Negroponte). Aceasta este puterea (forta), prea cinstitii mei Rigi , (Rex = Rege = Rigi sunt nobili valahi) de care dispune regele sau genera~ lisimil 4m apusnl imperiului". Aceast% cronick soris’i intr'o limb arheici locals, red fn mod c&t se poate de clar situatia real& a Imperiului Bizantin la venirea Turcilor. Aceasta insemeaz% of singurele forte capabile de lupt% erau cele din Via- hie de jos, adicd din sudul Tesaliei, Btolia gi partea de nord a insult Negroponte, pe care se sprijinea imperiul gi aceles erau valahe, ceeace do-~ vedegte o& armatolii reprezentau o fort de temut iar marele sultan a tinut seami de ea, ba chiar le-a asociat la realizarea victoriilor sale. George GHIJEA Aga se explic’ si privilegiile acordate de el care porneau din ne- cesititd realo. Formatiile de armatoli, oa s& poatd asedia gi ataca un o- vag fortificat, aga cum era Constantinopolul; insemeaz’ c& erau bine dis- ciplinate gi fnarmate, tn plus cu mare elan de lupt&é Remareéim din nou c& toate vegiunile ardtate mai sus.f&ceau parte din marea provincie a Ru- def , adick a vechei Romanii. ‘In fond marea provincie Rumelia repre- gente ceeece rmdsese din fosta Romenie de pe timpul Imperiului Bizantin , pe care geografii gi istoricii germani gi austriaci din secolele XVII - x1 continuau s'o cheme ; ,Walachei Reich". Sta intdmplat tns&, oa dupi sulteni mari gi injelep{i s& urmeze al- 44 slabi, corup{i gi influentebili care nu vedeau cu ochi tuni _puterea armatolilor, libert&{ile gi buna stare a populatiilor valahe. Dugminiile gi complexele locale aveau efeote diformate pe léngd sultan gi vizirii s8i, Sga se explic’ in mare parte fncerc&rile continui de e limita autori- tatea gi puterea clpitanilor de armatoli, fapi care se solda deobiceiu ou nemultumirea populatiilor, nesupunerile si revoltele armatolilor ‘care se transformeu in haiduci. Astfel a luat nagtere haiducia, care in fond con= tinua iraditia armatolilor, cu conditia o3 ea nu depindea de garnizcanele turcegti gi lupta contra lor. Haiducii au.pistrat aceeagi educatie,disci ~ pling si spirit militar si netional ca gi ale armatolilor. Pentru mult timp ei au continua’ s& se cheme tot armatoli. Conflicte intre armatoli gi hai- daci n'au existat,fiindod gi unii gi alfii urm&reau acelag scop : prote- jarea populatiiior valahe gi a avutului lor. Populatiile fi respectau gi raspliteau la fel. Din cauza, ingerintelor autorit&tilor turoegti,se nigteau mereu conflicte intre ele gi armatoli, ceesce ajuta la inmltirea haiduci- lor. Alarmst de aceasta situatie, care punea in pericol permanent gubrede- le gi izolatele colonistri turcegti, in multe pir§i instgi garmizoancle Soliman Magnificul, ‘un alt mare sultan, printr'un firman din 1529 confirm autonomiile gi privilegiile acordate de predecesorii sai» Prin acest fir- man se pune pentru multS vreme capit ingerintelor turcegti gi conflictelor cu armatoliie Prin nova organizere det& de Soliman Magnificul se acord& noi pri- vilegii populatiilor velehe, se mregte num%rul Capitanatelor dela 17 le 19 prin atribuirea de noi teritorii : cel al Heladei, adic% al peninsuled Atica gi al Scopiei. Jelul m&rirei mumrslui capitanatelor gi acordarea de noi drepwwri gi privilegii armatclilor si populetiilor valahe era 8& reduc& forta gi influonje haiduciei pe deoparte, iar pe de alta, s% punt capt bandelor de ho§ albaneze ce infestau Albania gi Macedonia de nord. Unel din at yutele armatolilor era de a p&zi drumurile gi trec&torile cu éreptul ce a percepe taxe asupra o%lAtorilor, vitelor gi m&rfurilor in tre- cere. In punctele mai importente gi mai expuse erau agezate posturi sau garnizoane fixe ale ciror denumiri se pistreesd gi astazi. Din motive de pism4 gi l&comie, Turcii au incercat s& inliture pe armatoli dela paza gi controlul drumurilor, infiin}nd un corp special numit "davengii", cu sco- pul de a incasa ei taxele gi controla migc&rile armatolilor. Aceast’ m&— sur& care lovea pe armatoli in existenta lor materiald, anule in acelag timp privilegiile acordate gi stirbea antoritatea gi libertatea armatoli - lor gi @ popula{iilor valehe. DIN TRECUTUL ARouiwILoR 215 Printre conditiile capitulatiilor era gio claus’ ce interzicea turcilor sgezarea pe teritoriile capitenatelor, chiar gi. tregerea lor era conditionaté de consensul.armatolilor, ou obligatia ca dup% iegires din teritoriile lor 8% scuture copitele cailor.ca nu cumva s% is o frAmi de panént valah, Cum noua misuré fnctloa toate. aceste drepturi, populatiile valahe se revoltar& gi Smpreund.cu armatolii.gi haiducii gonesc pe jan- darmii-devengii, bund parte dintre ei fiind omorfti. dutoritétile — tur- oegtd neputind infrunta revolta au acceptat revenirea la situa}ia ante~ ‘ ricari. doest episod care facea parte dintr'un lung gir de incercéri din partea turcilor, la care,se.raspundea prompt gi vehement din partea po- ‘ pule¥iilor romanegti, dovedeste cd mentinerea gi respectarea autonomiilor gi libert&jilor mu era un dar de marinimle turceascé, ci un raport de for- je mereu fn migcare. In spatele acestor incorciri existau pozitii bine definite pe care nici una din p&rji mu ctuta s& le nege : a) Turcli sé anuleze privilegiile gi libertitile populatiilor valahe gi sé distrugs pu- terea armtolilor3 b) din partea lor, populatiile valahe céuteu si-gi men- {in& autonomiile seculare gi privilegiile. : Fieoare din pirti agtepta momente favorabile s&-gi impunt vointa gi punctul siu de vedere. Timp de peste cinci veacuri, oft a durat st&pand- rea turceased, 3 fost o continu rdsboire intre aceasta gi populatiile romfnegti, ou victorii gi nfrangeri alternative, In acest-cadru trebue vésut gi fnteles rostul gi importanjs capitanatelar, armatolilor gi. hai- ducilor.in viaje romfnilor din sudul Peninsulel Balcanice. Incepénd dele jumitetea secolului el XVII-lea, lupta dintre cele dou& tabere pigegte intr'o nouk faz%, prin intrarea in aren’ a Albanezi- lor convertiti 1a mohamedaniem. Fogtii prigansi, prin turcire sunt .- ab- solviti de toate jafurile gi orimele, devenind m&dulare gi diriguitori ai imperiului. Ineinte de convertire populatiile albancse 4mpiirtdgeau soarta Bulgarilor gi SArbilor, in plus practicau gi brigendajul. Wrau fost tn trecut buni cregtini - dovad& graba renegérii ~ gi nici buni m~ sulmani n'en devenit, fiinde& fnsigi turcii fi considerau impuri. In schimb s'au transformet tn instrumente lipsite de scrupule contra cregti+ nilor, pentru gloria profetului gi imbogitirea lor. Priml obieotiv de atins, care corespundes gi intereselor comune turcomalbaneze, a fost distrugeres capitanatelor gi a armatolilor, care au constituit un obstecol greu pentru apuciturile lor de jaf gi un cog- mr permnent de fric& gi represalii., Fostele bande de hoti, acum condu- se de agale gi bey, sunt oficializate gi devin auxiliare ale autoritati- lor turcegti. Ou concursul armatei ei ocupi multe din posturile detinute pant atunci de armetoli le paza drumurilor gi trecdtorilor. Populatiile cregtine gi im mod particular cele romanegti din apropieres Albanici au inceput si fie atacete gi jefuite de bandele slbaneze, RAsboiul Ruso - Ture din 1769-1770 a dat ocasia acestor bande s& distrugé intreaga regiu- ne a Gramostel$ peste 70 de ages%ri, in frunte cu vestite Noscopole,li- notopea, Gramostea, Sipses, etos, “ouiburi de albine", Accasts oper’ de distrugere gi masacru a fost apreciati gi risplétit& in plin de sultanii turoi, hotirind ou incepere din 1740, ca guvernatorii sau belerbeli pro- vinciol Rumelia sk fie numiti numai dintre elbanezii musulmani, cu toate 216 George GHITEA cf in intreage province ‘populetie albanes’ aproape of nici m oxista.Spre a yutea igbi mi bine in fortele armatolilor gi si se amestece in treburi-~ le interne ale populatiilor valahe, s'a stabilit noua capital a provin- ciei in oragul Tenina, unul din centrele romdnegti. De aici se putea ugor trece in Acarnania, Etolia gi Tesalia gi controla migotrile ~ ermatolilor. Din aceast% pozitie cheie gi sub protectia sultanilor, albanezii meulmani gi continueu jafurile gi crimele fn Epir, Wacedonia,Tesalie gi chiar in Peloponez, unde au inoeput si se stebileascS gonind populatiile bagtinage. Incepard dela 1740 gi cu-deosebire in timpul satrapului Ali-Page’ — (1784- 1823), bandele albanezilor msulmani eu culminat tn pradiciuni gi ordme. Dack totugi s'a putzt opri-le timp o extindere a distrugerii gi mcelului, aceasta se datoregte exclusiv energied gi rezistenjei populetiel gi vite- jiei extraordinare de care au dat dovada armatelii gi heiducii. Represa~ liile fulgerditoare gi eficace au tHiat pofte de praduiciune a desfrénatelor vande albaneze. Aéeast’ luptdé avea pontru turei scopul eliminarii unor po= pulatii dotate ou mri calit&}i pozitive, dar incomode prin finuta ‘lor demi, iar pentru albanezi era un prilej de imbogéitire prin jaf. Pentru populatiile valahe, eceste egresiuni luau un aspect cu: totul dramatic, fiindod. era in joo ‘nstegi existenta lor etnic& daci.nu chiar biologic’. Deacees aceste lupte cu aspecte epopeloe capati un caracter de sfanta dreptate a apiririi, In aceste nesfargite gi indirjite lupte s'au ridicat din réndurilo‘armatolilor figuri'de cipitani, care prin fapte de vitejie gi calitaji morale devin eroi legondari ce sunt pomeniti gi azi de po- pulafiile valehe ou respect religios. ~ Astfel sabia o&pitanului Fotu _Cievele devenise simbol de. juri- nant. Pentru respectares engajamentelor dintre armatoli gi bandele alba neze msulmane, acestea erau obligates jure pe t&igul sabiei lui Fotu Giavela, ca simbol de justitie contra ine&lodrilor sau trdédixilor. Acclagi jurdmint trebuiau e&-1 depund gi prizonierii elibexati, of nu vor mai ata- ca.niciodet& pe sulioti, in caa contrariu, justijia o fees spada (dups Gervinius). Asemenea fapte de armo - ca rdspuns la frddelegile comise de paniele albaneze ~ de care este plin trecutul armtolilor, au selvat avu- tul gi viete populatiilor din Epir, Pind; Tesalia gi Etolo-Acarnania. ~ CXpitenul Andrutu Verugu-Muceana, romfn din Aspopotam (R&ul albu) celebru prin ‘faptele sale de arme contra turcilor gi albsnezilor, sjunge stépan necontestat peste intreaga regiune a Tesaliei, Etoliei,Acernaniei gi Aspropotam(Gudas, vol. III, p. 121), Sultanii ca si-i ofgtige buntivointe gh prietenia, 2i recunoso fn mod -oficial calitatea de Cépitan-General peste reglunea mai sus pomeniti, Nu numai c¥.a st&rpit orice urm&’ de albanesi din cxarhatele sale, restabilind ordinea gi pacea, dar organiza expeditii puni- tive la orice fami de lege comisi de’ bandele albaneze. (I. Caragiani,Studii istorice asupre Romfinilor din Peninsula Balcamich, pe 162-163.) ~ Tot 4n aceeagi perioadd de timp (1770-1820) celdlelt’ mare ofpitan roman Beodor Cologotroni tinea fn respect ‘coloniile militare albaneze age- zate n Peloponez gi armatele de bagbuauci, obignuite s% trdiasc% din jaf. dm insistat poate mai, mlt asupre rolului nefast jucat de bandele al- baneze dup trecerea acoistei populetii la mohamedaniom, pentrucS aceasta @ fost una din cauzele principale - poate cea decisivi - care au dotorminat DIN TRECUTUL AROMANTLOR 217 juptele epopeice ale Suliotilor si réscoalele séngeroase din 1820 gi mai tArziu, cere s'au soldat ou distrugerea institutiei capitenatelor gia ar- matolilor, ou ninioirea congtiinjei si unit&{ii nefionale a —populatiilor yalahe. Pentru claritatea expunerii noastre, in capitolul urmétor vom fi nevoiti s& revenim asupra acestui punct ori de cfte, ori va fi necesar. Cum semnalam gi mai sus, ineinte de marile r&scoale gi lupte din 1820, institutis capitamtelor s'a mentinut aproape intact’ din punct de vedere al libertétilor gi autonomiilor recunoscute gi confirmate de primii sultani turoi, ou neinsemate variante interne, datorite evolutiel gi ne- cesititilor de via}i a populatiilor valehe. Melte din capitanate s'au unit gi extins formand capitanate generale, iar conducStorii lor au devenit ci- pitanivgenorali, ou dreptul de succesiune pentru urmagii lor. Multi dintre ei ~ datorita influentei Venetienilor gi Francilor din Blada gi Pelopo- nez ~ purtan titiuri de baroni, conti,prin{i si mai ales de rigs, ca semn de putere gi nobleye. In eceast& evolujie marele rol l-a jucat si traditic Valahilor care era ino& proaspit& tn amintirea lors 1. ~ Afari de Capitanatul—deneral al Jui Andrutu Verugu-Muceana, a nintit mai sus, care cuprindes Tesalia, Btolo-Acarnania gi Aspropotam, vom enumera cum urmeazS + 2. = Capitanatul-General a] lui Marcu-Puliu din Perivole, ce cuprizi- dea eparhis Epir-Zegor, Pind (Amer) gi Hagia. 3. - Cavitanstul—General Prambacd stipanea eparhiile Acarnania, M&~ lécagi, Giumerca gi Aspropotam. 4a ~ Capitanatul-Ceneral Ciuloa, st&panea Etolia, livadi gi insula Negroponte. : 5s - GapitenatihGeneral Varoulacu era stipin pe eparhia Salona,Valtu ou mntii Leacurl (Paras) gi Anin (Oita). #6. ~ Capitenatul-Generel Stati Dimm Bacole, cunosout mai bine sub nue nele de Lele Dim (Unchiul), ere nasoat fn comuna Secdrey zis# gi Domni ta din regiunea Valtu, at&pfnea asupra exarhatelor din intreage Btolie gi A- carnania. Cét- timp a tréit C&pitenul Lala Dima, nici un ture sau albanez n'a indrisnit s& punt pisior pe teritoriul siu. Ne mai puténd mémui armele. din cauze batranefel, le 90 de ani, imparte exarhatul cfpitanilor sii, cum ur- meazé t C&pitanul Sturnari, eparhia Aspropotams C&pitanul Alexi, Chitu, eparhia Cirpinig; C&pitanul Tani Bucuvale, eparhia Agrafa; C&pitanul Ieni Cunduiani, eparhia Lamis* gi Fra{ilor Stati cele dowd eparhii ale Acarnanicis Exarhatele lui Lala Dim tmpreund ou Tesalia constituese partes con- tinentalda Greciale 7+ - Exerhetul Tesaliei cuprinzfnd Tricels, Paneri, Armiro,Domoco gi partes résiriteani a Malacagilor, a apartinut de totdeauns familist Hagi-Pe- tmu, care a fost una din cele mai puternice familii romanegti. Descendentii acestel familii stapaiicso gi azi, intr'o alt& form&,Tesalia gi imprejurimile. oo of 218 George GHITEA &, ~ 0 alt& familie tot at@t de renumita este cea a Clpitanului-Ge~ neral Panu Zidru ce a st&panit peste 200 de ani regiunea Olimpului ,Haged, Serghia gi imprejurimile. Capitan Panu Zidru, oelebru-prin faptele ‘Sle de arne gi nu nai putin prin inteligenja sa. igi intinde exarhatul . siu, obligénd pe turei sii recuncasc% puterea gi stépanires sa ssupra Maoedo- niei de sud gia Tesaliei de rdéstrit. A triit 130 de ani. In exarhstul sdu nievea vole s& stajioneze sau s& treack nici un turo furX fnvoirea sa. A avut un singur fiu, ‘asasinat migelegte de turci in fragedi tinerete gi o singur& filo%, ols%torit% cu cipitanul Panu Ceara, tat&l celebrului cipi~ tan Nicu Ceara, ‘cAatat gi pomenit pan3 azi, Pentru apirarea gi administra~ rea vastului teritoriu a exerhetului su, compue din mai multe eparhii eau protate, fl imparte eipitenilor sii cum urmeazi : CHpitana] Bucuvala, eparhia Hagea; Okpiteml Ls gu, Olimp-Caterins} C&pitarml Tosca , eparhia Grebena-Pinds C&pitanil Bizlotl , eparhia Veria-Neagustas C&pitanul Na nu, eparhia Serghia 91 2) C&pitaml Sir u , eparbia Platamona-Chisav (I, Caragiani, Studii istorice seupra Rominilor. din Peninsula Bal- gantod, Bucuresti 1929, pag. 157 Cdpitanul Panu Zidru, dupi viata triitd gi‘feptele sale, a fost con- siderat ca pirintele gi protectorul haiducilor. anace Dup& cum artitam gi mai sus, diferenta dintre ermatoli gi haiduci consista in faptul c& primii eraa recunoscuti de imperiul turceso ca forts de politie populert,armat® limitet& geografic fn cadrul gi pe teritoriul capitanatelor, in yreme ce haiducii sau furii ~ nu ho}ii seu briganzii - nu recunosteau: puterea turceasc, fiind incontinuu fn conflict gi risboire. Haiducii erau armatolii revoltati, contra ingerintelor gi abizurilor comise de turci contra populatiilor valehe gi a libert&tilor lor milenare.In multe imprejurtri bund parte din-cipitanii armatolilor, din motive reale sau per- sonalé, inclinau mai mult spre haiducie, constréngénd autoritijile turcegti s& le dea satisfactie. In‘ mod’ obiectiv; haiducia a luét nagtere din nece- sit&ti reale, spre a complecta rolul restrans al armtolilor controlaji de turci. Ata&t armatolii cét gi haiducii aveau ca scop principal apirarea vie- {ii gi avutului populatiilor veldhe. Deacees intre armatoli gi haiducl = a existat numi fritietate si injelegere deplin&. In aceast& lumini tre- pue végut faptul of marele oXpitan Panu Zidru era considerat protectorul hai- ducilor. Haiducii, urmind modelul armatolilor, unde de altfel ficeau gcoala, erau organizati in capitanate, urmini o disciplin’ de fier’cu un sens inalt de moralitate gi justitie. In timpuri turburi, cand armatolii erau stinghe - rifi in ectiunes misiunii lor, interveneau in mod automat haiducii ajute}i gi-acoperiti de primii. Sub regiml acestor puternice capitanate ce au durat in toat® perioa- de st&pAnirii obomenc, in multe pur}i din Tesalie, Epir gi Macedonia,grupe de sate - favorizate de natura terenului - stau constituit in organiza}ii libers gi autonome,care nu recunogteau nici un fel de autoritate sau stipa- nire deodt aceea a capitanatelor de haiduci respective. Aceste mici oantoa~ ne libere, cu o viati destul de lung, se numeau "satele heiduotlor san, DIN TRECUTUL AROMANILOR 219 furilor seu cleftohoria ‘in grecegte, nume ce continud si-1 péstreze pa- n& gi azi. Sub acest nume au fost cunosoute aceste mici dar mindre can- toane, de oltre ofltorii gi istoricii din sec. XVIII-XX, si cu acest m- me ne sunt. presentate gi localisate de geografii straini in hirtile lor. Aceast& stave de lucruri nu trebue s& surprind’ fiindcd ea corespunde cu tradijiile gi obicedurile strivechi ale populatiilor romanegti. “Inainte de marile riscosle din anii 1820-1628 milti dintre oaipi- teni aveau tronuri semi~independente gi le-au sacrificat pentru creares statului Rumedou, cum numeau populatiile veleke noul stat cregtiny altii aveau posibilitatea s& coupe din nou aceste tronuri, der n'au mai vrut..." (Gudes, Istoria Greciei,vol.VIII, pag. 323). ‘hoeste cfteva exemple cred c& sunt suficiente pentru e se vedea ca- ve ora situatia veal& populatiilor velehe sub regimul capitenatelor -ce & durat in unele par}i pand la sf€rgitul veacului trecut.e Dup& cum semna- Jem gi mai sus, cauzele reale care au provocat marile réscoale gi lupte din anii 1920-1828 se datoresc fn mare parte esasinatelor gi distrugeri- lor inmas% din partea bandelor albaneze msulmane, patronate gi tncuraja- te de’ sutoritatile turcesti in mod particular in timpal satrapului Ali- Page (1784-1823). Ou totul altfel gi-ar fi urmat oursul istoria daca Alba- nezii dup% convertire ar fi fost stApaniti de simtul m&surii,raspunderii gi justifiei. Atacurile mereu mai dese gi mei distrugitoaro ale bandelor albeneze, au constrans pe olpitanii gi conducdtorii velehi,in tumltnl lup- telor® grele, ou perspective sumbre gi de lung’ durat%, impotriva fortelor turco-albaneze, superioare in cameni gi material de raésboiu, si fic ° mai putin aten{i, sau s& considere mai putin periculos cel¥lalt dugman de moar- te +’ patriarhle din Constaninopol cu cleral ei gi fanariotismul. Acestea, din partee lor ~ cunoscéind situatia foarte grea im care se giseau Armato- lii-gi populatiile Vvalehe - intre dou% focuri nimicitoare - an oliutat prin lingugiri gi amigiri si adoarmi nefncrederea gi aversiunea armtoli- lor, 8% ob{in& maxinul de avantaje, fara nici un riso. Prin aceleagi mij- loace, care fac spanajul neamului grecesc, au reugitnad devieze ~ cum sorie Gantu ~ lupte pentru pustrarea capitulatiilor gi apirarii populetiilor va-. lehe, fm risboiu pentru independente Grecici". Deja ou cAteva decenii mai fnainte patriarhia gi chiriarhii greci, speculand sentimentul profund religios gi atagamentul fati de. biserica or- todox& a populetiilor velahe, prin giretlicuri gi profeti mincinogé, a in- ceput si road’ r4dicina acestei plante sin&toase, a populatiei valahe,. o- triivind sufletele oredniciogilor cu Zel de fel de povestiri nustrugnice gi negres Printre acestea domina urm&torul leit-motiy! "Dec’ yregi o& v& man- tuifd sufletele, sti vil lepadati c&t mai curénd de limba voastré barbaré gi si vorbiti grecegte, limba ce o vorbegte Dumezeu", sau: "Cum veti pu- tea vorbi lui Dumezeu fn ziue judecttii care se apropie, dacd m stiti grecegte, limba pe care o vorbeste Dumnezeu". Aceste slogane erau acompa- niate de suspine gi sfeturi pentru soarta ce-i agteapt’ pe ced ce nu gtiu grecegte gi inc nu s'au pockit la grecism!! Acesta este numai un model din tezauml bisericei grecegti. In lumea simplA gi.creduld, aceste slog. ne au avut coou. Cine care banuia pe vremea acéea’- in urmS cu 200. de ani- ci biserica, oflsuze spirituald gi pistritoarea invétaturilor Ini Cristos, minjea cu atéta neruginere gi cinism. : 220 Georg GHITPEA Unele din aceste losinci - cu grija elaborate de biserica greacd gi conexate ou realit&tile locale - au fost confirmate de masacrele gi de~ vastérile exeoutate de bandele albaneze proasp&t convertite.la mohameda- nism, ceeace a turburat profund populatiile valahe neavertizate gi foarte credincicase. Este explicabil cA fn aceast4 atmosfera era ugor si se slu- nece de pe un pian national~popular pe cel religios. "Piere | cregtinism1 gi biserica lui Christos! sau "Vine Satana, pregitifi-vi sufletele pentru marea judecatst" Dela acca epoo§ inospe desnationelizarea populatiilor romanegti. Pericolul imediat era cel al bandelor albaneze. Contra acestui pericol se Andreptau preooupirile tuturor. Sbuciumul gi revolta populatiilor valahe -fgi gisegte expresie ‘n glasul ineripat-al poetului Constantin Trugind,. cunoscut mai bine sub pseutoninil Riga Velegtiniotul care, influentat de Adelle generoase ale revolutiei francezé : libertate, egalitate, fraterni- tate, chiam popoarele oregtine obidite din Peninsula Balcanic& si se scu- ture de jugul turcesc gi sk formezé un stat, ‘in care totilocuitorii , in- clusiv turcii, s% tr&iasc&-in pace, libertate gi fréjietate. In vederea luptei pentru realizarea mult doritului stat Rum icu, Const. Trugin’ este primul care actioneaz& pentru unirea’ tuturor armatolilor intr'o ligé. Ade- varatul nume: al pootului era Constantin Rize, poreclit Trugink, dele nume~ Te cingStoarei fScut& din 1éni de capri cu care se tncing ciobanli (un fel de briu , foarte rezistent).-In tinereye poetul a fost cloban, ca gi toti ai sii, Sta nusout in oriigelul Velestin® din Tesalia la 1757,de unde © igi luase gi numele de Velegtiniotul si a mrit asasinat gi arunoat in Dundre la Belgred 1a 1798. Oragul Velegtin cu imprejurimile a fost totdeauna con- -siderat ca un centri romfnese, iar din cauza fertilit&tii solului gi ‘cli- mei duloi, una din cele mai bune regiuni pentru iérnatul turmelor. De pe 1a 1880, efndtureii au piriisit Tesalie, ordgelul Velestin gi Smprejurimi- le devin curat romanegti,aga cum eu rimias pani agi. Piinde& Const. Riga - Tragind a coris in grecegte- limba bisericei gi de comunicatie depe —acea vreme - Grecii 21 revendic&’ ca pe'maréle poet al redesteptirii lor netjiona- le, faré s&-i conteste origina sa valahX. Protlamrile gi chemrile ‘ sale QnflSc%rate aveau ccou numei la armatoli gi populayiile valahe.Populetiile grecegti, absorbite de alte preocupari, au rims striiine gi insensibile le aceste apeluri. Dup& victorie ins’, i-au ridicat osanale gi stetui,cdutand s& trag& c4t mai. multe foloase. Rigs Velegtiniotul « fost. interpretul.. su- fletului valah gi al armatolilor din care facea parte. In poeaiile si pro- claimtiile sale izbucnes sbuciuml gi furtuna ce sguduiau. syfletul po- pulatiilor valahee é Acele insi caré @ provocet gi grébit declengarea furtunei a fost Ali Paga din Tepelen, satrapul Janinei. . Neindoios, acest om poséda multe ca 1ititi, dar si prea multe defecte,ld care se. ad%ogau gi cele ale’ familiei sale pervertitS gi degenerat’.Viata acestui om - feroce ca o bestie gi fri- e68.ca un icpure - ros de ambitii, de imbogétire gi deputeré, este un’. on— mil de perfidie, asasinate,violuri si incesturi ce cu grew pot fi imaginate de o minte omeneasc’. Setea de putere gi dé satisfacere a plucerilor ‘sale norbide, l-au {mpins.la asasinarea rudelor sale de sfnge cele mai apropiate. gi tncepe cariera ca gi tathl stu, ca gef de hoti, ajungand potrivit obi - ceiulul turcesc dervengi-aga, bey, pagi gi beilerbeg. In accast’ perioads - DIN TRECUTUL AROMANILOR 221 ond era gef de bend - 2 cunoscut o bunt parte din armatolii romdni la ca~ ¥e se refugia gi cerea ad¥post. Cu mul{i dintre c¥pitanii lor a leget chiar Prietenii‘strénse, salvandu~i im nenumfrate randuri viata de dugmanii sHi de’ moarte, tot albanezt imeulmani. Cu aceste ocazii Ali~Pega fXcea jurimin~ te’ = dup obiceiul albanesilor, dar ‘pe care nu.le respecte -.c8 ve lupta “herew' aléturi de ei'g1 armatoli pentru mentinerea libertXtilor in mod par~ tioular = apitenetelor, ca un act de recunogtin}&. Cunogtea din proprie experienté lipsa de loialitate = cosGngenilor s%i, deaceea cand a ajuns in fruntea. guverniméntului Rumely Valesy, curtes gi statul stu major erau for- mate din elemente valahe, singurele fn care avea Incredere absolut -gi care 1-eu ajutat fn mod efectiv. s&ajung’ la aceasté inalt& situatie. C%pitanii gi armatolii 1-au ajutat in baze raporturilor de prietenie gi de angaja- mentele luate cu at&tea juraminte, dar mai ales {infnd seama de dugminia de moarte fa{& de adversarii gi concurentii si albanezi. Cu caracterul lor Frofund moral gi loial, unde cuvantul dat constituie lege, armatolii m gi- au putut inchipui of sub jurémintele repetate gi soleme, Ali-Paga asoundea © uri de moarte contra pomuletiilor velahe gi a armatolilor, ‘protectorii gi colaboratorii s&i' de ieri. . : Bund starea populatiilor romfnegti, faptele de arme gi puterea arna- tolilor, eu.provocat intotdeauna invidia lui Ali-Paga gia bendelor, alba— nezee Teama de represalii le fréna ins poftele de jaf gi asasinate. In ti- nereje a luat perte fmpreun’ cu tat] aku le jefuizea gi distrugerea re- giunei Gramogtea. Acum, ca guvernator (beilerbeg) se népustegte cu toate forgele turco~albaneze asupra micei "republici libere gi.autonome a .Su- liotilor", s'0 distrugi, fiinded 11 irite mfndria acestei populatii velahe si vitejia cipitanilor gi armatolilor si. Contra Suliotilor Ali-Paga s'a razboit, ou mici intreruperi, aproape timp de 40 de ani, cét a durat . sa- trapia sa, ou regultate alternative. In aceste lupte populatie romfneascd a Suliotilor a seris pagini de sacrificiu gi eroism, cunosoute de lumea in- treagt, Numele ofpitanilor Giavela, Botari, Ceara, Ciong, Cutu-Nica gi a “miltor eltor c&pitand gi ermatoli, au rémas eimboluri de eroism,iar faptele lor’ de arme sunt cfmtate gi astXzi. Aceeagi nenorocire.se abate gi peste populajiile nomade de | Far- geroti; gi peste avutul lors. Fratii Caciandoni, Lipimoti si Hagoti, ce nici bogati in herghelii gi turme de oi, ca s&.scape de continuile rechizi $44 gi jefuri, vand ceeace le mai ramisese,. cumpird arme gi impreund cu oa- menii lor iau drumal heiduciei. In curénd devine groaza albanezilor si cel “mai temt adversar al lui Ali-Paga. Pentru feptele sale extraordinare ae arme gi goniul stu militer, Caciandonii este ales seful tuturor:edpitanilor din Epir, Pind, Acarnania,'Btolia gi Aspropotam gi -ramfne una.din figurile cele mai insommte de conductor si cépitan. Foarte. greu bolnav de varsat se refugiaz’ ou fratele aku Hagioti tn- trio méndstire..Trédati de un calugir grec, sunt pringi de armata lui Ali Page gi supugd unor chinuri tngrozitoare gi moarte de martiri. Din motive aseman&toare aproape toti capitanii de armatoli gi haiduci se r&scoal&é im- -potriva lui Ali~Pasa gi indirect contra stipénirii turcegti. Dup’ distruge— rea Gramostes gi a Suliotilor, acum vine randul bogetei regiuni Zagor care @ fost supus unor jafuri periodice. Regiunes Zagor este agezati pe ver- santul de apue al Pindului, ajungénd pfn% la valea Ianineis 4 eee George GHIJE A Fark sti yea, Ali~Paga s'a transformat, In.cel mai pretios . gent al patriarhiei gi al greco=fanariotilor. In substant& caracterul vrAscoa— lei yalahe, cele premergitoare gi cele ce au urmat, -au avut motive exelu- siv locale si populare romfinesti. Era lupta legitim’ de auto-epirare con- tra féridelegilor bandalor albaneze gi mm aveau nimic comm gi nicia le-~ geXturd cu megalomania lui Ipsilantis gi a eterigtilor fenarioti. Ipsilantis-gi greco-fanariotii-au inceput cu proclamatiile cérid de je armtolii gi popule{iile valahe"erai in plin& lupta gi cénd revolutia se -intinsese in mai tot sudul Peninsulei Balcanice. Manifestele gi agi~ tatiile fanariotilor dele mii de chilometri (Odesa = Chigintu -'Iagi saw Bucuresti) aveau scopul precise de diversiune oa s& atragi atentia asupra lor‘ gi nici de cuia s& ajute pe cei résculati- Dealtfel gi dacé ar fi vrut si-i ajute, ei eran complect necunoscuti gi nici wml m le acorda credit, lipsifi fiind dé oameni pregsti{i pentru lupti, cum s'a dovedit ou bata- liomil ievofantilor * in lupte dela Dxtgigant. In al doilee rénd Ipsilantis gi fanariotii actionau in numele Ru- gilor, Englezilor seu el Francezilor, ai o&ror agenti erau, aga oun se declarau ei insigi gi cum s'e stabilit de ietoricii timpulul. Fratii Ip- silentis trav cfijeri activi in armata rus%., Recrutarea gi echiparea ba- ‘talionmiui ierofan}ilor s'a féout ‘ou sprijinul Rusiei, Patriarhia si fa- nario¥ii care cunogteau perfect de bine sentimentele armatolilor si po- pula}iei valahe ce le aveau fatide ef, alarmati de d@rzenia luptelor Su- liotilor, al ciror_eoou trecuse granitele imperiului turcesc, socotind o&, o eventuald victorde putes fi numai fn favoarea risculatilor, cu- 6 re~ degteptere national#, s'au aldturat de partea lui Ali-Paga gia bendelor sale asasine, incitfindu-le gi ineurajandu-le contra armtolilor gi 4 po- pulatiilor valahe. "Ignatios, arhiepiscopul regiuned, Arte, ou blesteme gi sub pedeap- ea excomunicirii, a.interzis cregtinilor din elte parti si dea ajutor Su- liotilor care luptau cu disperare contra bandelor albaneze gi armatelor turcegti conduse personal de Ali-Paga. In acelag scop trimisese spioni gi o&lugéri'ca prin amenintéri si promisiuni false, s& determine pe Sulioti s& depund-armele gi's& se: inchine lui Ali-Paga sau in oaz contrariu st fie caterisiti gi excomunicati de patriarhie gi impugca}i de autoritatile turessti pentru nesuguneré gi coruptia tineretului". "Ieroteos, mitropolitul Ianinei gi Crisantios, episcopul Glichiei, la fel, blestemu, cateriseau si excomunicau nu numai pe luptitorii - Su- Loti, dar-gi pe toi cei-ce-i-ajutau in lupta lor dreapti gi sfanta. Mu s'eu dat fn iXturi de 1a deletiund gi denunturi. Aeegti fnalfi prelati nu s!au multumit num s& blesteme de pe inéltimea amvoanslor, ci gi in afaré de biseric’,in procésiuni sub paza autoritajilor turcegti, gratie éSréra in multe cazuri au solipat-de la un lingaj sigur din partea popu- latillor scarbite gi infuriaté. Tot pentru aceleagi fapte neomenesti gi necregtinesti, Tarpinos, arhiepiscopul Prevezei, cel mai invergunat dug~ ian al oregtinilor risoula}i gi care a f8out atdta réu populatiilor va- lshe, a fost prins gi spanzurat de Suliotii risculati". (F.-Ce-He-L. Pou- queville, Histoire de la régénération de la Gréce, vol. I, pags 319.)- DIN TRECUTOL AROMANILOR 223 ‘Din aceste cfteva exemple, se poate vedea fir& echivoc care a fost “le fnoeput atitudines petriarhiei gi a episcopilor greci fet de: arnatoli gi pojulatié valahS résculati. Pe m&sux& ce luptele se intefeau gi revo- lufia se intindea, iar lumea apusului incepee s4 se intereseze mai‘ inde- “aproape de mersul évenimentelor gi'de soarta populatiilor cregtine din impetiulotoman, aceeasi patriarhie cu elaiul de famariogi, firé nici un sérupul, 8'au prezentat lumii ca revolutioneri gi lupt&tori, exploatand pan la maximum sacrificiile gi sfngele armatolilor gi populatiilor-valahe. Congtienti o& nu existd.ce forté organizat’ gi-combativS, ei m se géndeau s&-lupte' impotriva,tureilor. Convingerea lor intimi de atunci-gi de. mei taraiu, mérturisit& public, era'c& ei trebug si fie elibereti de cealelt& lute cregtini gi nu de ei insigi. De date aceasta scopul lor era precis , acela de a substitui,san mai bine zis, de a constitui-o conducere politic’ peste conduedtorii revolutionarilor gi lupt&torilor gi-acea conducere s& ~fie-fn m&na lor, si o poaté menevra in folosul planului gi intereselor-lor. Intr'adevir, prin aceleagi mijloacé de cameleoniam gi infiltrare’ ou care au substituit gi transformat imperiul latin de r&sirit in’ greco-bizan- -tin, au reugit'si de deta asta s% se suprepun’ in conducerea politics “transfornénd lupte populatiilor valehe gia ermatolilor, in “aceea de ereare a statului grecesc" (Cantu). In acest scoop patriarhie gi eterigtii au organizat actiunea lui Alexandru Ipsilentis fn Principatele Romine, la ad&postul gi cx concursul domaitorilor fenarioti. Gdlagia cu care a fost insofitt aceast& actiune : mesagii, proclamatii megalomane, procesiuni cu depuneri de juréiminte, sfintiri de'drepele gi de arme.de c&tre mitropolitul Iegului,etc, aveau un Scop preois de diversiune, s& spund lumii cf ei-lupt% pentru eliberarea pa- triei gi a cregtinismmlui de sub jugul. turcese. Spre nenorocirea lor gi, dezemigirea "filoelenilor", mult laudatul batalion al ierofantilor greci este micelMrit la Dragtgani in cfteva cea- suri, firi micar s4 poati da o lupt& onorebil&. Iordache-Olimpiotul soait in ultimile momente ale luptel, incearc% si opreascé catestrofa gi si sel- veze ceeace mai putea salve. Sub protectia oamenilor s%i "principele" ,egu- ménul Heladei, erowl legendar gi cel ce trebuia sé fie impératul Bizantu — Iui, trece granijs gi se pred’ grinicerilor austriaci. A avut grijd ca in- ainte de dezastru s& se retregi fn locuri mai sigure. Aga s'a sfargit tra- gi-comedia lui Alexandru Ipsilantis gi-a-ierofangilor s&i dup% ce au ffcut - état de milt-réiu neamului romfnesc- cu asasinerea migeleasc’ a lui Tudor Viadimiresoue "Contrar celor stabilite 1a Bucuregti intr!o- confering% intre Tudor ~ Viadimiresou, Generalul Save gi Ipsilanti, ca acesta din urmA s4 treach Du n&rea' gi‘ s& meargi.s& lupte.in Helada, el m respect% angajementul, mtS cartierul stiu din Bucuregti. lang Taérgovigte, ca si fie cét mai tn apropie- xe de grenite austriack. In ermate lui Alexandru Ipsilenti domnea o anarhie general,’ Le’ cartiertl stu gi al lui Centacuzino mu erau dec&t petreceri, concerte gi baluri.Totul se ficea pe seama tiranilor: rechizitii,jefuri ei furturi comise de solda{i gi, superiordi lor. Sate intregi au fost parksite Alexandru Ipsilantis prin comportamentul siu, fnainte gi dupi catastrof4, s'a dovedit un om lipsit total de calitati. 224 George GCHIQEA Wicd in momentele supreme el n'a inteles cé trebuia sé invingé sau s&-moard. $n loo si lupte gi 6% moard impreuné cu eterigtii sii, ol fuge , fntinzénd mAinile -ca-act de supunere cdtre agentii austriacd cari lau pus in lanfuri, Dup&'o astfel de necrednicie, el, care gi-a dat titlul de re~ prezentant gi regent al Bizen{ului, el, dezertorul gi nenorocitul, prin- trtun ordin de zi-acuzi de tridare:po*cei ce au luptat giv-cdaut", (Pe~ C.- as Soran ey Histoire dela régénération de la Gréce, vole III, p. 8 gi 664 La aceste constetiri ajunge Pouquéville, consul general al Frantei pe lang& Ali-Paga gi mare filcelen. Incontestabil Alex. Ipsilantis. prin eimplul fapt oi s'a pus in fruntea uneimigolri 9i toti greoii dé atunci gi de nai’ térziu l-au.recunoscut ca geful lor gi cel mai capabil gi mai viteaz din neamul lor, cetitorul poate trage el insugi conclusiile logice.Fiindc% in ziua de 25 Martie 1621, inconjurat de un mic numar de tineri- greci din Chigsin&ul occupat de rugi, da o proclamatie prin care anunte lupta pentru e~ liberares Heladei, grecii au proclamat aceast’ dat& ca ziua independented lor, Adeviirul Ins&. este ou totul altul gi anume t 1) Revolutia a inceput cu un an fnainte, aga cum dovedesc docu~ mentelé istorice gi cum relateaz% Pouqueville, martor al sfngeroaselor e- veninente 3 -2) Proclamiile gi chémirile lui Ipsilantis, date dele mili de chilometri, au réimas necunoscute pentra revolutionaris 3) Revolutia a fost fécutd de populatiile valahe g4 lupt&torii s'au recrutat exolusiy din sénul acestei populatii. ‘Singura ‘lupt& data de vatalionul secru el lui Ipsilentis a fost le Dragigani, al c&rei sfrgit l-an semalat mai cus. Actiunea lui Ipsilantis, aga cum 4nceput, a decurs gi terminat, a dovedit caracterul neserios gi lipsa totald de spirit combativ ce a caracterizat-o. Nu mai putin neferi- cite.au fost actiunile gi procesiunile ariiepiscopului Germenos al Patrei gi Pelopénezului.:Acea turm& de credinciogi care i-a urmat predicele gi. apelurile patetice gi a pornit in procesiune revolutionar& cu prapuri gi iodane fn loc "de armey "acole plante utile ce trdiau la umbra gi ad’poatul puternicilor stejari care.erau armatolii gi haiducii" -, au fost m&oeluri- te-de populatiile albaneze msulmene, Cei scépati cu fuga s'au refugiat tot la populatiile valahe. In urma acestei nenorociri "grecii de frici au incetat s& mai mear~ i la biserici gi tot de frict a inghetjat sngele servitorilor altarelor". F.e-C.-He=L. Pouqueville, opecit.,vol.II, pag. 380.) ‘i Nepregitirea gi grabe acestor actiuni mu aveau alt scoop deo&t ai. versionist, adick sX atragi atentie gi simpatie lumii dvilizate gi cregti- ng asuprs neanului greceso. Am accentuat asupra acestor dou’ acyiuni spre a aruta contributia de singe grecilor 1a riscoalele gi luptele dela 1820-1828, care au dus le crearea statului .grecésc. In schimb, in cealalts actiune, au avut succes deplin, reugind in scurt timp si se infiltreze gi a se cocoteze in fruntéa aga ziselor guverne revolutionare, unde nu era nevoie s% te bati cu spada gi s& rigti viata. nToti armatolii gi haiducii, in frunte cu cdpitanii gi generalii lor, care au luptat gi cut fn revolujia cea mare dela 1820-1628, preoum gi DIN GRECUTUL AROMANTLOR 225 cei de dinaintee lor gi dupi ei, au fost romfni de ras% purk valah, din Epir, Macedonia, Tesalia gi Pelopones" (I. Caragiani, Studii istorice a- supra Rom@nilor din Peninsula Balcanic&, pag. 1, 108,110). Din sutele gi miile de eroi gi martiri vom aminti numai o minim par- te, ale c&ror fapte au egit din comm gi el ofror mume an ayut. un ecou adéne in lumea civilizata. 1. Beodor Colocotroni, geful revolutiei din Pelopones, era origi- nar din mnfii Teiget. Numele de familie era Ciorchin’ sau Terghing. Cel de Colocotroni ere un supranume ce~i daser& tovardigii de lupt& gi care fn- semneaz’ furtunos, neinblénsit. Cum declaré el insugi in biogrefia sa, nu- nele de Ciorchin# 11 poart& peste 60 de familii din Taiget gi Arcadia. S'a ousitorit ou fata cSpitamlui de armatoli Baracu sau Buracu, ce fcea par- te dintr'o puternic& familie romfneasci de armatoli din comma curat ro- méneascé Crugovita din Arcadia, Familia lui Teodor Ciorchind~Colocotroni gi aceea a socrului stu Baracu, se ocupau eu pastoritul, ducénd viata de transhuman}%, ou ageztiri stabile la munte gi c&mpie, adicd 1a varatec si iernatic. Erau condugi gi guvernati, ca gi toi ceilelti romini, de ca- pitanii lor proprii. N'au recunoscut niciodat& stépfinirea Turcilor,iar de la 1553 gi pan% Is 1828 s'au r&zboit mereu. In timpul luptelor dela 1820 - 1628 a fost genoralisim peste toate fortele revolutionare din Peloponez gi geful de fapt al acestei provinciie Iati ce serie in aceastd privinté istorieul grec Filimon : "Peodor Ciorchin’-Colocotroni, in acea provincie - Peloponez - avea o inrudire foarte intinsi si incd gi mai mare influent asupra mmitilor pastori valahi, cei mai fncercati gi depringi cu armele". Un alt istorie, tot grec, Franzis, ajunge 1a concluzia + "Aceasta a fost cauza pentru care fn timpul revolutiei dele 1820 -1828, poporul admirand eroierml lui Colocotroni #1 mumea + VLAHO VASI- IEA sau VASILBA TON VLAHON, adic% Regele Valeh sau Regole Vishilor" dar gi pentru motivul c& ogtirile sale erau formate din RomAni gi pentrucd el fnsugi ere Roméne In plus avea un corp de elit& compus din 6000 de viteji romani fArgero§i, din care 200 formau garda sa personalé, Pentru eceste notive, istoricul Goudas, tot grec, admite : "F&rS Teodor Colocotroni era imposibil s& fie liberata Grecia". Pentru trecutul siu de lupti gi faptele de vitejie, pentru figura se extraordinari’ are anula pe toti adversarii séi greco-fanarioti,pentru origins. sa romfneaso& ce-1 facea si fie inconjurat de admiratie gi dra~ gosto nemirginita, gi mai ales pentru faptul o& fod in plind revolutie gi in toiul luptelor numele lui ciroula printre lupt&tori gi populatia din Peloponez, oa xegele valah sau regele Viehilor, gi-a stras ura gi dugminia din partea"eterigtilor", care cloceau cu totul alto plenuri. "Teodor Colocotroni ignora gi dispretuia aga zisele "guverne revo- Tufionare" sau controlate de fanerioti, gi nu avea nici cel mai mic scru- vul de a lua Ja biitaie sau de a ameninta c& va thia cu spada pe trimigii lor, rupand'sorisorile gi mesagiile trimise f%r’ si le citeasc&" (G.Ger- vinius, Istoria renagterii grecegti, pag. 249): 225 George GHIJEA "Intr'un raport scris de I. Negris, secretarul general al guverno- lor revolutionare, geful.eterigtilor, acela care era de fapt capul con- ducttor #1 acestor. guverne, fl acuza pe T. Colocotroni de ambitios egoist, vrea si fie géf al guvermiui, si devie un al doilee Ali-Paga gi,iu fi- , c& vrea S& se proolame dictator gi rege al Peloponezului" (eeol Hie Pouqueville, Régénéretion de la Gréce, pe 179) Teodor Colocotroni sc&rbit gi in acolag timp revoltat impotriva min ciunilor gi calomiilor fanariotilor, "atac&’ ou armatele sale gi ‘cucereso oragul Tripolite, sediul guvernulul revolutionar, omear% garda formats din elemente grecd-albaneze mercenare, iar mambrii guvernului gi arhiepiscopul scapS mumai ou fuga. Dar nici dup aceasté victorie T. Colocotroni uu se proclam nici rege gi nici dictator" (F.-C.-Hy-L. Pouqueville,opecit.p.196) “Influente ga personals gi a familiei sale era far&é egal in tot Pe~ loponemil, fiinde’ vorbea limba-indigenilor din care ficea-parte gi era consacrat pentru faptele sale de vitejie ined depe timpul cand era cipitan de haiduci" (GsGervinius, Istoria renagterii grecegti, pags. 249) Prin minciuni gi ingeldciuni este.atras in cursd gi aréstat ou o perte din cipitanii dai, Sunt cu totii deporteti in instle Idra ou ine tentia de asi lichida. Prica fns% de reac{ia celorlalti cMpitani’ de er- uatoli gi haiduci gi noul vel de invazie turco-egiptéen ce amenints Pelo- ponegul,eu constréns guvernul fanarioto-eterist si-1 elibereze gi sti recunoasc’ comanda suprem% asupra Peloponeaului. Moare de bitranefe,iubit gi stimt de ad ci, satisficut c& a invins gi isgonit pe turol din patria sa, dar amirat gi decep}ionat of nu s'a realizat scel stat cregtin (rumeicd) de fratietate, atat de mult dorit gi visat, pentru care s'a virsat atéte s&énge, cum mirturisegte el singur in memoriile sale» 2. » Odises Verusu-Mucean% - cunoscut mai biné sub numele de Odisea Andruju = despre care am vorbit le’ inceputul acestui studius Obiceiul de a lua numele tattIui gi chiar 41 mamei ca pronume este foarte frecvent. le populagiile macedo-romfine. Tovarligii s&i de arme gi populatie ~“roméneascé 21 chemau Idgéas cu acest nume este cunoscut gi cfntat pani ezi.Sta niiscut in insule ionic’ ttaca, patria-eroului lui Omer, unde se vefugiase tata gi familie sa, de-aci gi nimele de Odisea. Nag i-a fost celebrul capitan gi amirel Lambru Cacione, Femilie lui Verugu-lMuceana ere originar din sa- tul LibSna}i din Agrefa, rémas% pfn azi-curat roméneasc&. Odisea ' Sncepe cariera armelor le curtea lui Ali~Paga, prieten in tinereje cu tatél stu Andrujue Ere dotet deo inteligent% gi un curaj excep}ional, Ali~Paga care aprecia calit&tile gi, intuia ambitiile lui Odises, i1 numegte c&pitan fn Livadia gi Cuxpenig, In.acest fel 41 pistreaz&d prietenia dar -indep&irteas’ pericolul unui-complot. Prin. lupte créncene gi mult tact, ajunge st&pan ne~ contestat pe intreaga regiune a Tesaliei, Btoliei, insulei, Negroponte si Heladei. Accste evonimonte stax intémplat’ iminte de marea revolujie din 1820-1628, Sub steagul e4u se formeazi aproape toi cépitanii din acele regiuni gi din alte pirji. Era prieten ‘bun ou tofi marii cdpitani gi in nod particular ou'Téedor Ciorchin’-Colo¢otroni, ou care a conluorat in. ar- nonie gi de complect acord: Turcii gi Albanezii Ghiaur-Paga, adiod paga cregtinul sau Aslan-Pasa, adict Paga Leul. Armatolii gi populetia valahi 21 mumeau AmirXlu, oe ar echivala-cu titlul de rege, duce, etce gi Liges DIN TRECUTUL AsRoMiNTLOR 227 gel viteaz. Cat timp a tr#it, populatia asculta numai de el gi ordinele sale. "Era iubit ca un frate, stimat gi respectat ca um erou, dar temt pant la teroare de adversar". Ca gi Teodor Colocotroni nu reounogtea nici un fel de guvern revolutionar gi avea un dispret gi o sil& organic& pantra tase fanariot& care incurca lucrurile, sabota revolutia gi luptele o&pi- anilor. "Mereu se intreba de unde aparuserd acegti oameni cari pan’ atunci nu-i visuse gi euzise nimeni de ei. Jar daci au venit si eliberoze Helada dece nu i~au urmat s& lupte contra Turcilor?" (¢.Gervinius, op. cit.) "La finele lui Tulie 1822, Odisea cu armatolii ei atacd la trecd- toarea Furca din muntii Anin, léngi Lamia, pe generalisiml ture Kurgid- Pega in fruntea unei armate regulate de peste 50,000 soldati, pe care il invingo gi {1 respinge spre mare gi cémpia Tesaliei ins& cu pierderi foarte meri pentru armitoli, din cauz& ci Demetrios Ipsilentis, fratele lui Alox. Ipsilentis, olruia ise tnoredinjase comende unui corp de soldati, pe mo- tivul c& era maior fn armate rust, rtiméne in mod inexplicabil inactiv gi nu atac’ flencul armatelor turcesti, aga cum ere stabilit fn planul de lupta. Afar’ de numirul neobignuit de mare de armatoli cdézuti fn aceast& b&talie, eu murit cei mai buni o&pitani ai lui Odisea, Revoltat si scrbit de aceastt fapt& nedem% gi lagi a lui Demetrios Ipsilantis, 11 face r&spunztor gi-1 apostrofeas’ zic&ndu-i + "Tu ai perzistat ci inc&p&tanare gi cu indignare si mu te numegti pregedinte al senatului cu care te-au onorat compatriotii t&i, fi se pare un inconvenient la semarea proclamatiilor in aceast& calitete, continuénd in schimb s% te numegti comisar gi agent al fratelui téu, Alexandru Ipsi- lantis, care igi asumace titlul de x entent, regent, locotenent gene val al Greciei, ete. "Cine i le-a conferit vreodaté aceste titluri? In virtutes céirui man- dat actioneaz&? Ce insemneas’ aceast’ eterie? Aceste colori, aceste miste- rioase seme gi jurdminte at&t de rlu tinute gi respectate? Nenorocitul!In~ conjurat,ce gi tine, de lingugitori gi miscirici, el n'a gtiut nici s% lup- te,, nicl s& Snving4 gi nici s& moart. Spre a-ti escunde dieprejul pentru titlul ce {i s'e acordat, tu iei ecum numele de patriot’ Patriot! Tu om egti dec&t un parvenit tn fapt de glorie. Fanariotule, néscut pentru a ser- vi gia oprim, ascultd: Cruces, ieti stipine néastri! Acest paint, inrocit cu sAngele nostru, care a ndscut gi hraénit pe strdmogii nogtri, acest pa~ nant care pistreazi mormintele gi cavele lor, iat% patria nosstr4, Ba te refuzi, dup& cum te refuzi lupt&torii vogtri c&zufi din vina gi incapaci- tates ta, care fn ecest moment te acuzé in fata tribunalului lui Dumezeu". In loc s% rispund& ca soldat gi om de oncare, la aceste sfngeroase acuzatii, adreseazi guvernului o plangere plin& de minciuni", (F.-C.-He-L. Pouqueville, op.cits vol.IV, pags 300.) 1, Negris, secretarul general permanent al guvernelor revolutionare, pe baza unor astfel de docunente mincinoase, ob}ine din partea fuvernului gi senatului condamnarea lui Cdisea gi luarea comenzii militare. Cum ardtam gimai sus, Odisea Andru{u prin propria sacapacitate gi vitejie © ajunsese st&panul necontestat ~ Chiaur Pega gi Aslan Paga,cum {1 numeau Tureii ~ al 228 George GCHITEA Teasliei, Btoliei, Agrafa, Negroponte gi Atica, adic& partea care agi com stitue Grecia Centrali. Aceast& comand’ sau putere gi-a creat-o el gi m i-a fost conferité de nici un guvern. Din contra, aga zisele guverne re- volufionare igi lus viata gi puterea tocmai din aceea ce realizan Céisea gi ceilalti c&pitani Aroméni. Comandantii din aceste regiuni recunogtean drept gef - amid ~- mmai pe el, aga ci hotaéririle guvermului gi senatu- lui rémneau vorbe goale fiindc& nu exista nici o alté fort sau “ putere 2& le opund lui Odisea. Armele fenariotilor erau altele gi nu lupte dreap- +8 gi cavalereasct, Prin coruptie gi trudare - ca gi fn camul lui Colo- cotroni - Odises Andruju este’ prins gi asasinat dupi lungi-schingiviri gi chinuri. Aga se fricheie viata acestui exceptional cépitan gi om de arme, in plin&d vigoare gi tinerete, céntat gi pani astési de tntreaga populatie din Pind, Tesalia, Aspropotamos gi Etolia. Odisea Verugu-Muceana-Ligea este priml, elaturi de Colocotroni care alarmat de aparitia pentru prima oaré gi suspect a fanariotilor pe solul fostelor Vlahii, ia positie f&tig% contra acestor elemente str&ine gi corupte, De pe aceasta pozitie el trata diferitele guverue revolutio- nare, care nu ayeau nimic comun cu revolutia gi luptele duse de armatoli .gi populatiile valehe. Tot de pe aceast® pozitie face rechizitoriul impo~ triva lui Demetrios Ipsilantis care in fept era indreptat contra tuturor fanariotilor. Accasta atitudine a lui Odisea pornea din ad&moul congtiin- tei sale o% neaml romfnesc, st&pfn de milenii pe acel p&mént, cu un tre- cut, o limb’, tradifii, obiceiuri, in fine, ou o viati gi aspira{ii pro - prii, nlavea nimic comun cu cel grecese decdt ortodoxiemul, sub nasca of~ ruia incerca s% se infiltreze gi s& substitue pe conduciitorii firesti ai revolutiei. Era inc’ proaspit tn mintea lui Odisea cét rau auficut pa triarhia gi mitropolitii greci populatiei gi luptiitorilor Sulioti. Iata un exemplu de cum procedau fanariotii-eterigti : "In cagul mortid lui. Andruju, iatd ce declardé Sterie Gura : In Iu- nie 1622 guvermuil Mavrocordatos-Negrie mi-a propus gradul de generalisin gi bogitiile lui Odisea, plus timp de 5 ani céte 10,000 de piagtri, numi 58 aduc capul lui Odisea. Am respins aceast’ ofert& josniok gi ruginoast, degi eram in conflict ou Ligea, int@i ci el era cel mai mare cpitan gi goniu militar din toat& revolutia, apoi fiindcd at&t ou cft gi cei mai mlti cipitani eram formati in gcoale sa gi, in fine, pemtruct aveam 0 mare sil& gi dispre} pentru guvernul format din striini gi dugmant ai poporului", (Eroii Revolujiel 1821. Editat de guvernul grec). 3, ~ Caciendoni, de care am vorbit. mai sus, tmprount cu fratii sii Gheorghe numit gi Lipima}i gi Hagioti, sunt romfni f&rgero{i care cu tur- mele lor eseau vara $n munjii Pindului, gi iarna coborau la Arta, Preveze gi lungul litoralului ionic. Toti trei sunt cipitani remumifi gi cu moarte de. eroi gi martiri, Din cauza curajului gi faptelor sele de arme extraordi- nare, Caciandoni este proclamat c&pitan-general gi gefull tuturor cApitani- lor din regiunea Pind, Epir, MAlMcagi si Acarnanie. 4. - Garaisoachi, fiul c’pitanului Cara-Isou, le réndul siu, dupa moartea lui Odisea, Caciandoni, Gura gi Bociari, este proclamat generalisim © toate fortele revolutionare din Peoloponez, insule gi partea oontinen- Este considerat drept cel mai mare geniu militar - din perioade DIN TRECUTUL akoMANrLOR 229 fntregii revoluyii 1620-1828, Moare ca un rou combitand cu armatolii sti, umu contra 30 turco-albanezi. 5. ~ La fel ca eroii de mai gus luptau gi g&ndeeu gi ceilelti - mari c&pitani din Tesalia, Agrefa, Btolo-Acarnania, Pind gi Epir : Varnachioti, Rengu, Sturmri, Valiu, Frajii Giavela, Careiscul, Steti, Ciuvare, etc. ,ca- re toti au out eroic lupténd cu spada in mand. Aceasti mare pleiadé de cipitani, de gefi militari gi eroi legendari de cel mai mare curaj si energie, veneau dintr'un ambient cu ad&nci tradi- tii de onestitate gi inalté moralitate. Fru mlt& gtiint& de carte, dar cu mintea sinitoas% gi judecata dreapti, au intuit dintr'un inceput of in do- sul vorbelor mieroase gi intortochiate ale fanariotilor, se ascundeau alte génduri gi plenri, decdt cele pentru care luptau gi sfngeren ei, Ei obser- vau cu mirare of nici una din aceste fete simandicoase gi etréline nu mer- gea s% lupte ou arm contra dugmenului. Ceva mai mult, acegti strdini ma intelegeau gi nici nu cfutau sh inteleagt motivele gi scopul revolutied gi luptelor, Ei 1uptau contra unui dugman secular ca sisi apere viata gl li- pertéitile milenare, aga cum au ficut p&rintii gi str&mogii lore Luptau pen- tru realizarea unui stat cregtin gi de fritietate in care si fie st&pani gi liberi, aga cum au fost de totdeauna : un stat cregtin gi valah, aga cum era gi populatie gi aspiratiile ei. Iat& un exemplu din timpul rSscoalelor: "Sulto Gheorcia sau Corcea, page din Larisa gi guvernator al ‘Tesa- liei - alvanez de origin - surprinde in prim&vara amului 1823, deci in'pli- bE revolutie, peste 10,000 de pastori valahi ou familiile lor (eargeroti si grimgteani) ce mergeau la munte pentru varatec, impreun% cu turmele lor. Gheorcea fi {ine z&log tn cfmpia Tesaliei,pentru motivul c& hriineau gi adé- posteau pe revolugionari, iar oamenii lor ajuteu gi chiar luau parte le lup- te aldturi de riscula{i. Tot prin surpriniere a tncercat s% cucereasc% ro- giunile Agrafe gi Aspropotam gi si imprdgtie populatia fiindo% aceste re- giuni erau locurile de int@luire, de refacere gi eprovizionare a armatoli- lor gi revolutionarilor. De data aceasta ins&é lucrurile au mors pe dos. Ne- fnfricatii c&pitani Niculug Sturnari gi Chita Giavela, au agteptat armata ture% gi bandele elbanese conduse de insugi Sulto Gheorcia lang comma Chi noves Lupta este erfncen%, turcii gi albanezii sunt bituyi,aproape nimiciti. Gheorcia cu o micé parte din garda sa personalé reugegte sii scape refugiin- du-se la garnizoena din Tricala. Concomitent c&pitanul Caraisou ataci un corp de turci~caniari (colonigti) ce mergea s% lupte in Peloponez impotriva lui 1, Colocotronis Intregul corp de peste 5000 soldati este invins gi de~ cimat, tar ageztrile lor arse. Alarmat de aceste tnfréngeri sfngeroase gi mai ales de urmMrile lor, Geladin Paga, serascherul armatelor turcegti,este nevoit si incheie cu c&pitanii de mai sus o intelegerey care. cuprindea ur- mtoarele angsjamente : a) ~ Geledin Paga va pune imediat in libertate pe cei peste 10,000 de romani retinuti z#log de Gheorcea Paga, restituindu-le turmele gi despi- gubindu-i de pagubele suferite ; b) - Reounoagte independenta gi autonomia regiunilor Agrafe, Aspro- potam gi Hagis,fér% nici un drept.de emestec din partea turcilor in tre- purile interne gi far& drept de trecere gi stationsre a trupelor turcegti pe aceste teritorii. 230 Geotge GHITEA c) = Recuncagte autoritatea clpitanilor Nioulug Sturmari, Chite Giavela gi Cavaiacu oa gefi militari gi civili asupre teritoriilor Agra~ fa, Aspropotam, Hagia gi eoupra mmfjilor din Tesalia. d) ~ Dréptul de a putea da ajutor fratilor lor Btoli gi Scarnanie~ ni, ori unde star gisi in nevoie, chiar. in afera teritoriilor lor. Acest tratat a fost, féré indoial&, o mare victorie din partes of- pitanilor valahi gi dovedegte inc& odat% fn mod clar, ci scopul revolu~ tiei si al luptelor a fost pistrarea libert&tilor gi autonomiilor multi- seailare. (Pouqueville, ope cit. vol. IV, p. 173+) $i mai departe, acelag autor,la pag. 173-174 syune + “Incheierea wimi tratat de aga mare importen}é intre cipitanii.va~ lahi gi generalisiml turo Geladin-Paga, f&%ri si fie mentionat guvernul revolutionar, a fost considerat ca un act foarte grav din partea fenario- tilor ce mu putea fi tolerat fiindo& le adiimicea toate planurile. cunogteau sentimentele acestor c&pitani fata de-aga zisele guverne — re~ volutionare gi membrii lor gi erau foarte nelinigtiti.de intentiile gi migedrile lui Ns Sturnari, fratilor Giavela, Caraiscul-gi ale celorlal4i capitani din Tesilia, Btolia, Acarmania gi Aspropotam, dar nu puteau face nimic contra lor fiindc& nu aveau nici autoritatés gi nici puterea s&=i opreasci", Odisea, c@nd ora inc’. in viati gi avea comanda generali, era in plin acord cu eis Dealtfel gi in acest caz armatolii gi populatiile va~ lahe ascultau exclusiv de ordinele cipitanilor lor gi nici mu ausiser’ de guvernele fantome ale etérigtilor. Aceast& lume greco-fanariots,care a- vea o fobie organic’ de rizboiu, tnc& nu-gi fiicuse aparitiea in aceste lo- curi, Pentru o c&t mi bunt fntelegere a acestei probleme, de felul cum actionau sau se géndeau eterigtii in general gi fanariotii gi pa~ viarhia in mod-particular, am gisit de cuviinjé sé deschidem o mici pa~ rantezi pentru ilugtrarea unor fapte ce vor edifica complet pe cetitor » “Familiile famariote : Ipsilahtis, Mavrocordato, Cantacuzino, We~ groponte, Sutos, Caragias, Schina, Negris, Logothetis ,drghiropolos, etc. etc. Smpreun¥- cu patriarhia din Constantinopol, constituite in "filieht eteris", allo’ eterigti, asociatie secret’, aveau pretentia ca noul stat Rumeiou, dack se va constitui, si fie greceso gi apanajul familiilor lor. Toate actiunile lor convergean seu porneau dela acest puncte. De comin acord gi sub egida guvernului englez, care stpanes pe acea vreme insule- le ionice, unde se vefugiase aga zisul guvern revolutionar, in timp — ce armatolii luptau cu disperare contra turco-albanezilor, puneau la ‘cale o fnfelegere cu guvernul ture, pentru acordarea Peloponezului gi Viahied Nari, cum se chemau mai tnainte regiunile Tesaliei, BiolowAcarnaniei gi Aspropotam, unei autonomii, dup& modelul Minteniei gi Moldovei, administra~ te de hospodari fanario}i reerutati dintre femiliile numite mai, sus, ino- pilete de turcd gi in care aveau incredere" (Pouqueville,op.citep. 407). Brau atragi spre aceast’ solutie de situatie etnografick identic& gi de experienta indelungat’ gi minoas% de peste un secol de cfnd stapa - neau cele doud Principate Rominegti, Singurii care se opunesu acestor ple- muri confuze ino’, eran armiatolii, haiducii gi cipitanii lor, angajati in DIN TRECUTUL ARMATOLILOR 2351 lupte disperate, Nu stim ce solutie s'ar fi putut edopta spre a se egi din aceast& stransoare de clegte: pe deoparte bandele albeneze sustinute de tured ce ameninjau ou distrugerea substantei biologice a romAnismlui, pe de altS parte, planurile de st&panire gi nimicire prin desnationalizare ur- nérite do famrioti gi patriarhie. Primal era un pericol imediat gi total - Gramogtea, Suliotii,eto..- al doilea nu mai putin grav, cu diferente off mai lasa un mic interval de rusuflare. Solu{ia mult olocit& gi pusd in parte in aplicare, cum am vézut 4n cazul. Colocotroni =Ciorchind gi Odisea Verugu-lmceanS, au extins-o prin e- liminarea tuturor celor ce se opuneau planurilor lor gi in mod deosebit ci- pitanilor credinclogi idealului revolutid de creare a statului rumeicu-cre- stin autohton, gi m grecesc, cum au céutat unii interesaji de mai térziu 88 explices Afari de cAteva clomente rislete sau pripdgite, striine de sen- sul revelufied, s'au al&turat guvernului unii de bund credin}S, alfii din spirit de aventura sau de interos. Majoritatea absoluti a armatolilor si haiducilor privea ou mare nefnoredere gi avea chiar o aversiune organic& fat de fanarioti gi eterigti, oe formau aga aisele guvervie revolutionare. Momentul mult agteptat spre a se scipa de cei pe care fi eredean adversari planurilor lor a fost Miswlonghi, Acest nune este legat de una din faptele mri gi glorioase de arme, Dar in acelag timp este gio amin- tize dureroasi pentru armatoli, fiind una din cele mei meri infréngeri su- forite, unde giwau gésit o moarteeroicd coi mai viteji cipiteni gi peste 1800 de armatolie Origelul Misulonghi este agezet la vérsarea in golful Patras a réu- lut Alb.sau Aspru, Localitates este joasi, mligtinoas’, plind de canaluri gi béntultS iarm gi vera de malarie. Era locuitd de vreo 300 de familii de pesceri siraci, bolnavi (malarici) gi resemnati, care se plangeau me- reu de presente ermatolilor fn timpul asediului din 1825-1626 gi de cei. 4-5000 de greci refugiati din Peloponez, scépati din micelul provocat de procesiunile revolutionare ale Arhiepiscopului Ghermanos. FérS drumuri les- nicioase si delegiturd ou restul provinciei, deci lipsit& de posibilitati de manevr&, de aprovizionere seu de retragere in caz de nevoie. Dinspre ma- re canalurile gi litoralul puteau fi foarte ugor controlate de flota turcé. Ere, din punct de vedere militar, o pozi{jie cu totul contraré stilului de lupti al armatolilor, strans legati de munti gi pidure. In schimb corespun- dea exact scopurilor eterigtilor gi politicei engleze, care n'a. privit nici cu cea mai mick simpatie luptele disperate de eliberare ale armatolilor gi popula}iilor valahee Englezii sprijineau pe sultani gi imperiul turcese,pon- tru faptul ci acesta constituia o barier4 impotrive dorintei rugilor de oe gire la murile calde, unde interesele engleze erau dominante. Deaceea ei Socoteau c& orice slibire a imperiului turcesc lovea in interesele lor, gi invers, orice sprijin dat guvernului ture pentru menfinerea statului quo, aptra gi interesole lor. Era deci firesc ca intre Engleai gi eterigti o& fi existat o identitate de sentimente gi interese. 0 victorie totald.a erma- tolilor insenne un stat rumeiou, deci valah, cu eliminarea eterigtilor gia clerului grec, gi, fn acelag timp, sl&birea © imperiului turcesc. Pentru aceleagi motive guvernul englez a luet mai t€@rziu sub protec- fia se destinele noului stat grecesc. Misulonghi nu e fost o simpli intam- plare. Timp de un an gi jumitate, guvernul a uzat de toate mijloacele 232 George GHIJES proclama{ii, apoluri, plangeri, ete. in mumele omenirii gi oregtinithtid, chemfnd lupt&torii gi filo-grecii de pretutindeni, si apele Misulonghi. Aceste apeluri repetate gi.disperste au atras mare parte din ofpitant ca sé intervind fn apSrarea asedia{ilor, rimfnfnd ei la réndul lor asediati. Gol dint&i.care gi~a dat scama de ce se urmrea gi'de cursa in- tinsti a fost Teodor Colocotroni, El a dat alarm printre ceilalji cipi- tani, retrigand pe cei 2000 de luptatori de sub comanda cupitanilor Pla- pute, Lendu; Movrumfoli, Zeliani, etc. la fel au fScut gi o parte din od pitandi din Etolia, Acarnania, Agrafa gi Tesalis. Cei mad multi fnsi, ain spirit de cavalerism gi mil& pentru populatia asediaté, au rimas pe loc, organizand o aokrare cSt s'a putut mai bine cu mijloacele de care dispu - neau. Semmalaim o& terenul era mlugtinos gi lipsit de obstecole naturale, deacees toate intiriturile trebuieu fdoute de armatoli, putin obignuiti cu astfel de operatiuni. Repetatele asalturi turco-albaneze, precedate de bonbardemente, au Fimas f4% efect gi respinse cu mari pierderi din partea atacantilor. Dug~ manul cel mare pentru asedisti, ce ap&ruse in curénd, a fost lipsa de ali- mente, de munitiuni gi malaria care ficea ravagii printre combatan{i gi po- pulatie civil gi care 1-a uois gi pe poetul Byron, ce venise in apararea revolutionarilor ‘le apelurile guveraului, Contrar angajamentelor luate, gu- vermul mu f%ouse nici o sfortare sericas% pentru aprovizionarea asediatilor, degi flota Idrotilor gi Psariotilor ere liber gi marea le fel. Constrangi de foame gi din lipsi de munitiuni, asedistii incearc’ in noaptea de 10 Aprilie 1826 ruperea asediului gi iegirea din Misulonghi y luaénd sub protectia lor gi o parte din populatia civild. Incercares a reu~ git, ins& ou pierderi foarte grele, ce sepoate socoti un dezastru. Cad peste 1800 de armatoli, in frunte cu cei mai viteji cipitant, Noti Boteri gi fratii Giavela, comandantii armatelor asediate, impreun% ou inot peste 50 de c¥piteni. Side deta aceasta ourge mumai sAnge romanesc. Printre ase~ diati nu se gisea nici umldin personagiile fanariotes "Amed Vrioni, comandantul celor,peste 30,000 de altanezi care eu lu- ‘at parte la asediul dele Misulonghi gi unul din cei mai capabili generali ai imperiului turoego, se mira cum de c&pitanii valehi,atat de inteligenti gi capsbili, au ales un loc at&t de neadaptat si se batk?" (G. Metaxa, Souve- nirsyeds Ina, page 295.) Dupé accasté mare infrfngere pentru armtoli, dar in acelag timp un succes minunat pentru englesi gi fanerio}i, guvernul revolutionar,la co— rerea guvernului englez, numegte pe goneralul englez Church oa generalisim peste toate fortele de uscat, iar pe cpitenul de fregati, tot englez, Co- cherme, amixal peste toate fortele de mare, Probabil nemltumifi de primal resultat, guvernul gi nous conducere militerd, stabilit® acum pe insu- lele Zonice sub protectia englesilor, organizeazé un nou Misulonghie "Inbarceti pe mai multe cortbii, cipitanid gi arnatolii retragi pen- tru refacere in insulele Ionice, sunt debarca{i in portul Faler sf cuce~ reasc# Atena. Conduceres operatiunei este incredintat# comandantului flo~ tei, Cocharmes 4g RSs DIN TRECUTUL AROMANILOR 233 Degi se gtia {n mod precis of tureii concentraser’ mlte forte in acea locelitate, totugi au se face nici un bombardament — pregititor Gnaintea debarclirii, aga oum cereau regulile de strategie. Primil atac este secerat de gloantele turcegti. Turcii, de zeoi de ori superior’ m- nerio, contra atac a for{% respingénd pe atacanti pan} la litoralul m4~ rii, unde, ou meri secrificii, ajung si se intoarcd pe putinele cor&bii ce au mei rime dup retragerea flotei inc& dela primele lupte. In aceast& lupti disperat%, fri posibilitéyi de manevr& gi retra- gere, oad peste 30 de c&pitani dintre care cei mai renumiti: I. Notara din Tricale~Tesalia, Ge Dragon, Gogu Giavela, T. Iscul, Ducay Vs Bacola, Gs Iriglezu, ete. gi peste 1500 de armatoli, plus un mare num%r de prizoni. eri, Vinovati de aceast& crimi este amiralul Cocharm, de tristi memorie, gi unii din mentorii guvernului revolutionar, care credeau of cu astfel de procedee igi realizeaz% scopurile lor" (0. Metaxa, opecit,edsI-a,) G. Metama era grec din Cefalonia, fost comisar special pentru Gre~ cia continental’ gi de mai multe ori membru in guvernele de pe acca vreme. Si de data aceasta nicd un grec printre miile de victime. Incheiem paran- teza deschisd mi sus gi sperim c& cetitorul va judeca el insugi faptele, aga cum le arat& documantele timpului. Niel dup& succesul revolutiei gi crearea noului stat, dugmania fanarioté n'a fncetat contra c&pitanilor gi armatolilor valahi, in mare parte oSmuti in luptele de peste 10 ani contra turco-albanezilor. Dar gi neincrederea gi mai ales deziluzia armatolilor fata de acest stat gi conducttorii sii, era manifest’ gi pretutindeni. “Za 1641 generalul Grijoti gi colonelul Vasu, fogti c¥pitani de armatoli, acun comandanti militeri ai insulei Negroponte (Eubea) gi ba~ talioanele de evzoni cats armatoli) erau considera}i ca idoli de po~ pulatiile locale. Golonelul Vasu, comandantul regimentului de evzoniy cu bunul sau simi, Smi spunea + "Noi ntam putut realize ideelul pentru care am luptat si sacrificat si azi nu contim nimic. Noi scestia, otpitant si armatoli. f%r% un cap politic nu insem¥m nimic si nici nu stim oe vremy guvernul, dup cum vesi, s'a striduit din rasputeri s& distrugi puterea gi in = fluenta noastré, gi e gtiut s& ne dividd gi invrijbeascl ou favoruri, cu lingugiri gi cu recompense pentru servicii personsle. Prin punerea in inchisoare a lui Colocotroni, arestarea gi condamnarea lui I, Griva,sub vina c& poporul 1-s proclamat regele rumeicului, asasinarea lui Iig- ca (Odisea Andrutu) gia altor mltor c&pitani gi armatoli, se urmregte deadreptul distrugerea @ ceeace a mai rémas din fogtii armatoli gi hai- duel ca odaté ou ei si disparé gi nemiltumirea publicd"s Acelag lucru imi spunea le Atena Tani Stret, o&piten gi exou al revolujiei gi primat al Acarnaniei : __ "Noi nu suntem mimic acum, nu gtim cu ce s& ne ocupim ca s& putem tri gi si ne mnfinen prestigiul de alt& dat& fatide luptStori si 254 George G ropulatie. Inainte de revolutie eram bogati, eveam herghelii gi multe turme,de'oi. Revolutie ne-a distrus totul gi ne-a siriicit. Cu totul. altfel ar fi mers Jucrurile dao’ aveam_un cap politio al nostra, esit. din véndurile noastre; ere si fim noi stUpani astici 64 nu of (Pescatoty : L'Hellénisme contempo: . Raport seoret oa tri- mis special.al guvernului Frances ?n Grecia, le 1841. Publicat in Sept. Oct. 1955. Acelag réspuns l-a primit dele toti c&pitanii ou care a stat de vorb% dup& ce a colindat toatd Grecia. } 5 Mult vegretatul profesor dela Universitatea din Tigi, I,Caregiani, cate gi-a fiout studiile universitare la Atena in anii 1856-1859, "a avat prilejul s% faci cunogtinta de aproape a mai tuturor o&pitanilor gi hai- ducilor romani, citi eu luat parte la luptele din 1620 - 1828, care nai supravietuieu". In casele lor igi petrecea cele mai milte din orele libere; din gura acestora gis descendontilor lor suzes el istorisindu-se faptele supraomenegti gi eroice ‘implinite de c¥pitani gi haiduci, f&uritorii regatului grecesc, Ja care nu se géndiser’ niciodaté. Tofi acogti armatoli gi hadduei erau romfni neaogi. Din gura lor auzea meren, lucru gtiut gi de acask : "Ny 0 s& fecem Blade, ne-em Juptet nol, of rentru oa si aducem Rumeioul, acel stat orestinose visat de toti orestinii din Peninsula Beloenict, menit s% cuprinds sub un singur soeptru, pe toate popoarele f&r8_deoseb: de “nationalitaie” §1 ofténd din adféac spuneau fn auzul tuturor : "NA Jom fumes e" (Ne~am nenorocit familiile gi neamul). (I. Carag: istorice asupra Romfnilor din Peninsula Baloaniot, Bucuresti 1929. Prefaté, pag. 3-4.) Tat% ce~i declara un alt cipiten gi gtiutor de carte : "Noi nu avem trobuintt si ne f&lim c% suntem urmagii lui Leonida, cScivar fi un neadevr - o minciund ~ fiindc& noi nu suntem nici heleni seu’ gredi,, of yJahiouragi’; noi acegtie gi parintii nogtri am facut. fapte de, arme mlt mai ilustre. Ténace Diacu din Muginita la puntea Ala~ mana gi Odisea Andruju la bamil Cravie, ldngi Lamia, s'au baétut contra turcilor de 10 gi 20 de ori mai mumerogi, invingfndu-i gi fucand mi- nuni de vitejie. In toat% istoria helenismului m gusim fapte eroice’ oa acelea ale Suliotilor", (I. Caragiani, op. cit. pag» 120.) Bi de data aceasta ei se plémgeau de lipsa unui cap politic, de lipsa tmui conductor autentic.e Acesta este adevirul gide aci is- vorisc toate relele. Un om politic eutentic e lipsit im timpul xe- volutiei, jar mi tarziu, {nm civde numirului covérgitor al Roma- nilor, circumstanjele n'an mai fost favorabiles “Ea 1640 Regele Cthon ~ primul rege al Greciei ~ vizitand Tesa- lia, a. intrebat un celebru cipitan gi conduciitor valeh ce~1 ospite : DIN TRECUTUL AROMANILOR 235 "De oo nu vine la Atena, c&ei ii va pune la dispozitie un aparte- ment tn propriul eiiu palet", Capitamil 24 r&spunde : "Atagamentul mou de mungi, de obiceiuri,de trecut, de viata femiliard gi patriarhal& si mai ales placerea de a te sine {4 mai important printre ai +81, fn loc de necunoscut sau micgorat printre stréini, este mlt, este totul in viata". Regele Sntrerupandu-1 1l-a fntrebat : "Important cfnd sunte}i numai primar intr'un origel ca Lamia 7" la care cipitanul fi rispunde cu demitate ¢ "Eu sunt rege fn acegti munti; chiar mai mult decdt un reges..+eee Daca M, Vosstr’ vrea un exemplu de puterea gi autoritates mea, este destul 88 spun un cuyiint gi poimfine in aceasti vele vor trece sub ochi Vogtri gi.sub steagul mou, peste 6000 de armatoli gate de lupta", Regele Othon » renuntat le menifestatia propus% gi la vizite re- g2l8,. intorcdndu-se imediat le Atena, Acest mare c&ipitan de ernatoli era Hagi-Petru din celebra familie omonimd, care a dat multi cipitani, multi primarl fn Agrafa gi Aspropotam. Is 1640 gi mult mai térziu era suficient un cuvdnt din partea c&- pltanilor si conduc&torilor valahi, ca acegti oameni hotiri}i gi r&zbol- nici, s% ajungs in doud zile la Salonics dar in acelag timp, dac& era ne~ voie, in o&teva ore s& devind stipinii Atenei". (J. Buchon, a Gréce contemporaine, page 333.) Vom cita inci c&teva documente care confirms puterea gi autorite~ tea de care dispuneau c&pitanii valahi faf% de populatiile din Tesalie, Etolis, Acarnanis, Epir gi Macedonia, in contrast cu gubresenia gi efe- nmeritatea statului greceso gi a pripigitilor fanarictis "Le 1853-1854 generelul Hagi-Petru - nepotul celui citet mai sus - a treout din Grecia in Tesalia ca s& provoace revolutia in aceast# pro- vincie. Pe urmele sale s'eu trimis dela Atena o grimad& de spioni ca sa1 iscodessc%, os nu cumva si se proclame print sau conducttor autonom al Tesalioi., Familia Hagi~Petru era originari din provincia curat rominease% Aspropotam, situat& intre Epir, Macedonie gi Tesalia, compusi din 66 do comme gi eloStuia un capitanat-general autonom ce a durat panX la fi- nele secolului al XIK-lea." "Pentru miti ani cSpitani-generali gi primafi ai Aspropotamlui gi_unor districte din Tesalia, MMlcagi gi Agrafa, au fost tatél gi buni- cul si, cu drept de mogtenire pentru familia Hegi-Petru. Pe tat&l stu turcii 71 chemau oficial Viaho-Bey, Hagi~Paga, Petru-Bey sau Cisnet-Bey , recunoscfndu~i public primatul gi autoritatee", (Gudas, Istoria Greciei, vole VIII, page 317) Acelag autor ne spune mai departe : “Tot in revolutia din Tesalia din 1855-1654, au fost trimigi dela Atena mal{i spioni pe urmele generelilor Giavela gi Griva - im afar&. de cei pugi pe urmele generalului Hagi-Petru ~ s& le iscodeascd migctrile gi intentiile, ca nu oumva s& se declare gi dangii odpitani-generali sau 236 George. GE IEA prinji independenti dup eliberarea Tesaliei. Acegti doi ofpitani, acum generali, erau foarte mlt iubiti gi stimati de populatiile loosle,fiind forte bine cunoscutji de pe timpul cfnd erau cipiteni de armatoli gi tiaiduei prin acéle regiuni". (Idem, pag. 318). Generalul Giavela se trigea din faimoasa familie originaré din Su- li, care a dat nenuméra}i cdpiteni gi eroi, iar Griva din seculara fami. lie princiar a lui Griva-Buia, ce a domit peste Etolo-Acarnania, Gene- ralul Griva era Ziul lui Teodor Grive, proclemt de populatiile din Bto- lia gi Acarnania Regle lor, in opozitie cu cei dela Atenas. Agadar, so- tiunile armatolilor nu s'su oprit numai {n perioada revolutiei din 1820- 1828, ci ele eu continuat in virtutes traditiei, pani la victoria to- tal% asupra turco-albanezilor. Vom aminti alte fapte mai recente care adeveresc sfirmatia noastra. Dup3 anexarea Tesaliei 1a Grecia (1676), mrele celnic Gogu Mige din oo- muna Perivole-Pind, om de o inteligent& gi capacitate rare, pentru ox~ terminarea bandelor de briganzi gi hoti ce infestau Macedonia gi Epirul eft si pentru alte merite, este numit Bag-Dervengi pentru eparhiile Grebena, Elasona, Veria, Hagia gi Zagor3 apol Bey Paga gi mi téradu con silier politic gi militar al guvernului si Sultanulul. Prin caracterul gi tinuta sa norald, ,Insotite de o judecaté olar— viizitoare, se bucure de un prestigiu fark egal in fate eutorit&tilor tur— cegti gi a populatiilor valahe, Avea acces liber oricfind la Sultan gi le nama sa Sultan-Velidie, considerat’ ca protectoarea populatiilor romé~ negtiidin imperiul otoman, Tatil siiu luase parte activ’ la luptele dela 1820-1828, unde se distinsese prin fapte eroice. La rfindul stu, Cogu-Higa era prieten bun gi camarad de lupte cu aproape to}i olipitanii gi haiducii ware au lust parte la réscoala"s: luptele din-Tesslie, Hagia gi Pind din anii 1053-1854. Cunogtea dezamigires gi drama cdpitanilor gi populatiilor valahe din Morea, Btolia, Acarnania, Nesalia gi Agrafa, din proprie ox- perient& precum gi cea a ofpitanilor Giavels, Griva, Sturnari, Jaoa,Tosca, etcs, cu care a luptat fmpreun%. Avea present’ nedreptatea facuté prin tratatul din Berlin din 1680, cand s'a dat Greciei Tesalia, far4 nici un Gred gi céitra® yointei exprese a populatiei velahe autohtone care con- stituia mejoritates absoluté. Preocupat mereu de sdarta acestei popwlatii, Cog Miga, depe pozi- tla ce occupa gi de acord cu ceilal{i c&pitani gi celnici, tntocmegte un plan de résooalé gi crearea unui stat valeh independent, ouprinzind re~ giunile : Pindul, Zagori, MélMoagi, Grabena, Haia, Castoria, Veria, Bla- sona gi Olimpy ceeace reprezenta centrul guvern’nantulul Rumely-Valesi , locuit exclusiv de populatie de origin’ valahi. ‘Ogpitanii Garelia, Puliu, Macri, Ciucadana, Costa Ghiuleca, Goguy Pala, fatii Bei, C. Popovit, Giumerca, ete. se ingrijeau de reorutarea, gi instruirea luptitorilor. Meri cantit&ti de arme gi munitiuni au fost strénse gi depozitate in locuri camuflate gi bine plizite. Totul se efectua 4n cel mai strict secret. Patriarkia gi givernul groo,nelinigtiji de marea autoritate gitnoredere de care se bucura Gogu Miga fati de Sultan gi gu~ vermil ture gi putina simpatie fat% dé guvernul greceso, au incercat prin DIN TRECUTUL AROMANILOR 237 spioni s% ouncascl intentiile gi actiunile lui Gogu Misa, Dar toti spionii cand lyau contact cu acest personaj, afaré din comn ca inteligen{S gi prezen{i fizicX, se d&deau de partea lui, Tridarea, arm de totdemma a lagilor gi degeneratilor, a venit din partea bisericels Un egumen ce gina renegat origina, a putut fle din spovedania armatolilor cele ce se punsau la cale. Patriarhia gi guvernul grec pugi ia curent, denunté guvermului ture pe Gogu Miga ca instiga- tor gi dugman al imperiului otoman, Bun’ parte din conducStorii gi oelnicii romani, in frunte ou Gogu Miga, sunt erestati gi exileti in Asia Mick, Ia fel multe din depozitele de.arme au c&zut fn mane turcilor, care au constituit gi dovezi de culpabilitates Degi mereu in gard, multi dintre cdpitani gi arimatoli au. fost surpringi gi ffcuti pri- zonieri, find .ucigi sau spanzurati, Cea mi mare parte s'a putut sal~ va. Degi handicapati, au fneeput o lupté total’ contre | armatelor turco = albaneze. Fri ni¢i um ‘sprijin gi fnconjurati numai de dugmani, armatolii se refac mereus Prin lupte crfmcene gi atecuri indrimete au _ bigat groeza in poptlatiile albaneze gi turcegti, care implorau clementi. Armatele gi garnizoanele turcegti sunt neputincicese si fact fat& stacurilor armatolilor. Bandele albaneze, dup ofteve ciocniri, gu pierdert foarte mari, se retrag gi dispar depe ofmpul de lupté. Odaté ov eidispar gi jafurile periodice. In fata acestei situatii guverml ture este constraéns s& a~ jungé la tratative cu rasculatii, acord4nd amnestie generali, eli - berdnd pe prizonicri gi c&peteniilor deportate fn Asia Mick. Dar turcii, potrivit obiceiurilor lor, nici de data aceasta niau respectat firmanul de amnestie gi nici angajamentele luate cu atates juriiminte. Gog. Mige mua fost eliberat gi. nici nu sta mai. gtiut nimic despre el. Din cauza corputiei gi nepistrii, care stXpfneau condu- cerea imperiului otomen, dar mai ales din cauzi o& mare parte din posturile chele’ erau de{inute- tot de fanatioji, turcii n'au putut sesize intriga gi felonia greceasci, transformindu-se in mon in congtient in instrumentele grecismului, in dauna lor proprie. Cu Gogu Miga dispere ultiml mare c&pitan gi conducdtor va- Jah gi primi care a conceput un stat autohton valah cu mite ganse de realizare. Ca gi predecesorii sii, Gogu Miga este ofntat gi pomenit gi azi de populatiile din acele regiuni. : Ultima fncercare pentru crearea’ unui stat liber si indepen ~ dent. vomfnese a fost fn vara anului 1917, cand sla proclamat Republica Pindului 91 Zagori, pus& sub protectia statului italian care, din nefericire, a durat putin timp,cAt a'durat gi ocupatia iteli- and, 238 George, GHIPEA Motivele eguirii acestei ‘fncerclri au fost mi multe gi com plexe, care pot fi reaumste in urmMtoarele puncte : 1)'= ipsa de coherent in actiune, datorith unei lipse de conducere efectiv organizati, timpul fiind prea scurt. Din, - dceast&’ cauz’, dupi proclamares Republicei, aproape c& mu s'a putub face nimic, iar majoritates populetiei n'a gtiub nimic de acest eve- niment, nici atunci gi nici mai~ tarziue 2) -Lipse de sprijin politic, moral gi material din par- tea ‘statului Romfin, care fn/acea perioad’ se giisea 1a pamAnt (1917). 3) ~ Sikbiciunea f%r% limite a guvernelor italiene, "care fir’ nici un motiv serios au abandonat nous Republicd in momentul cfind ‘fmoepuse samgi organizeze primele nuclee militare gi de poli- tie. 4) ~ Sprijiml neconditionet dat de guvernele engles gi fren - coz Ini Venizelos gi actiimii sale’ contre regelui Constantin au sa~ orificat Republics Pindului gi Zagori. gi espiratiile legitime ale unor popula$ii numei oa si. consolideze ambitiile personale ole luk Venizelos si ah mareascé statul grecesc. Din invitémintele istorieid gi din experienta noastri, suntem nevoiti s'o spunen cu durere, ch sprijinul acordat de guvernul en- glez gicel francez, ca gi de resiul marilor puteri europene, Greciei, nia fost de circumstan}% .gi ocazional.. EL dateazi din timpul cfnd acest stat n'a existat; ereefin- @u-l pe sacrificiul gi mormintele armatolilor gi al populajiilor valshes 3 Asest Occident, sau aceste puteri europene care de doud se= cole croesc soarta néemurilor mai: mici sau mai slabe, poarti in séngele stu un complex de inferioritate fati de statul gi neaml grecesc. eat Intreaga lor politic, fn seéctorul sud-eatului “european,a fost dilduzit’ de acest complex care, in mod incongtient, s'a transformt im sprijinitorii gi complicii celui .mai josnic netionsliem. In cluda adevirului istoric si al realit&tilor existente din Peninsula, Balcanic&, le urmi, ou dela sine putere, le-au sacrificat aruncénd populatii intregi fn bratele govinismlui spre a fi defi- nitiy exterminate. DIN TRECUTUL AROMANILOR 239 Din aceste govinisme gi superiredentisme au iegit monstruo~ zittti gi genocide. Dar istorie reservi gi multe surprize eel chiar risbunSri care dintr'o izbituri ristoam4 gi sftrami tot ce este stramb gi nefiresc. S& sperm, gi noi oredem, ce intr'o bund zi adevitrul gi jus- titie simgi fintind’ aripile si peste acest colt al pamantului atét de mult incercate In ‘noheiere vom incerca s% regumim géndurile oe ne-au. of- lduzit in acest studiu. 1) + Institujia Armatolilor a existat in mod exclusiv numai la Aromfnii din wsudul Peninsulei Baloanice. Origine ei poate fi con- siderat%’ aceeagi ca a elementului romanizat din imperiul roman de risirite In decursul veecurilor a pastrat mereu o compozitie gio carecteristicd pur romAneasc&. 2) + In timpul perioadei bizantine (sec. VI ~. XIV) militia po- pularé a armatolilor ‘fnlocuegte garnizoanele romane desfiinjate de noua conducere @ imperiului, comb&ténd invaziile dugmane, | infil- tratiile slave, gi de mlte ori lupténd fmpotriva ingerinfelor bi~ gantine gi armetelor sale. 3) «In pericada principatelor Valahe (secs X - XVI), adic’ “a ‘cunoseutelor Viahii, puterea armatolilor ajunge le maximum de desyol- tare gi organizare gi este singura fort’ militar care esigura li- pertates gi Libera desvoltere a populafiilor valahe precum gi indepon~ denta $%rdie Prin slXbirea familiilor princiere - ‘ncrucigarea cu elemente strMine ~ dispar gi marile. unit&{i teritoriale. Conducerea armatoli- lor este preluati de .Mpitani sau Rigi, care st&pameeu. cantoancle sau baroniile in care s'au impirtit Vlahiile dup% mode gi influen- 4a Francilor (Ducatele franceze dele 1200-1400) « 4) - Dup& mrea victorie a Turcilor de pe Caémpia Merlei (1389) singurele forte militere organizate din Peninsula Balcanick au fost cele ale Armtolilor. Prin lupte fndelungste gi indarjite, eu impas 240 George GHIJEA respect gi au constréns pe turci s& recunoascé autoritatea gi pu~ terea axmatolilor, precum gi autonomiile gi libert&tile populatiilor valahee : A fost singure populatie cregtind din intreg imperiul turceso ca- re s'a bucuret de astfel de privilegii. Pentru mentineres gi respectarea acestor liberté}i gi eutonomii, timp de secole cat = durat dominatia burceaso%, tot armatolii au fost a- ceia cari au luptat gi sfngeret. 5) - Prin convertirea Albanezilor 1a mohamedanism se nagte un nou gi mare dugman ¢e moarte pentru armatoli gi populatiile velahe. .Incura- jate gi protejate, bandele albanozilor musulmani jefuesc gi distrug re- giuni intregi romfnegti, constréngénd populatiile s& ia drumil exilului. Jinmuturd intregi sunt devastate. Ali Paga desiivargegte opera parjolind ceeace @ mai rimas. Incongtient, acest scelerat, se transform’ in in- strumntul greco-famriotilor gi in dauna neamului siue Avid,anbitios ft ri sorupule gi degenerat, pornegte o lupt& de exterminare contra armato~ lilor, singurii cari l-eu ajutet gi sctipat in nenumrate rénduri dela moartes 6) ~ Jafurile gi distrugerile Iui Ali-Paga provoacti legitima reac= fie a ermatolilor gi populetiilor valehe din Epir, Macedonia, Tesalia, Etolo-Acamnenia, Agrafa gi Peloponez, pan unde se Sntindes vatrepia sas Aga Snoepe mrea réscoald din 1820-1828 spre a pune capat jafurilor gi asasinatelor gi e readuce regimul de libertate gi fritietate a acelui stat Rumetou, oregtineso gi omenese, atét de mult dorit gi.visat. 7) w Marile puteri ou garantet statul grecesc fara sh “garanteze ’nsi da nimio vieta populatiflor de munte, compuse de Valahi gi care,in mod normal, trebuiau sa-gi aib& viaje lor culturald gi spiritual’ deplin liber’, dup principiile minoritétilor stabilite in toaté jurisdictia mo- dernd din lumea democraticd. INSTITUTUL ROMAN DE CERCETARI - FREIBURG (GERMANIA)} II NOUL ALBUM ‘MACEDO-ROMAN 100 de ani dela infiintarea primei scoli romanesti in Macedonia. (1864-1964) VOLUMUL I BIBLIOTECA ROMANA - FREIBURG (GERMANIA) - 1965 ‘andl I: de la stinga la dreapta: G, Ghitea, C-tin Papanace, Cépitanul, Gr. Pibl, Randi 2: lan Caranica, i, Mamali, A. Ciumett

S-ar putea să vă placă și