Sunteți pe pagina 1din 17

METODE DE CERCETARE CANTITATIVE IN STIINTELE SOCIO-UMANE

SUBIECTUL 1

Cunoasterea comuna in sociologie


Definitie. Caracteristici. Limite

Cunoasterea comuna se refera la acele credinte, cunostinte, explicatii, interpretari,


obtinute in mod spontan, fara o cercetare sistematica, fara utilizarea unor metode
stiintifice, in baza activitatii practice nemijlocite, cum ar fi;familia, cercul de prieteni,
locul de munca si prin intermediul mijloacelor naturale.
Caracteristicile cunoasterii comune pot fi exprimate astfel:
1.Realitatea sociala este direct accesibila oamenilor obisnuiti, iar cunoasterea ei
nu necesita utilizarea unor iinstrumente speciale.
2.Realitatea sociala umana este familiara oamenilor deoarece fiecare individ este
membru al unui grup si traieste in mijlocul celorlalti, impartasind cu ei valori, credinte si
ganduri comune.
3.Mecanismele si strategiile pe care oamenii le utilizeaza pentru a obtine
informatiile sunt diverse.
Septimiu Chelcea distingea doua forme esentiale ale simtului comun:
- simtul comun de prima mana cunostinte provenite di experienta directa de viata.
- Simtul comun de mana a doua cunostinte aprofundate prin lecturarea unor texte
din diferite domenii.
Limitele cunoasterii comune
Unii sociologi considera ca la nivelul cunoasterii comune actioneaza o serie de factori.
Astfel, ei vorbesc despre:
- Enculturatie - transmiterea culturii de la o generatie la alta
- Socializare procesul prin care se formeaza personalitatea individului in acord cu
normele si valorile impuse de societatea in care traiesc.

SUBIECTUL 2

Paradigmele in cercetarea sociologica


Definitie. Importanta. Exemple. Interpretare

Termenul de paradigma poate fi definit in mai multe moduri, dar cel mai frecvent este
utilizat in sensul de model, de pattern.
Unii autori considera ca paradigmele sunt exemple impartasite in comun de catre o
comunitate stiintifica si care pot indeplini functii de cunoastere.Alti autori considera ca
termenul de paradigma desemneaza limbajul in care sunt formulate teoriile.

1
Au fost identificate doua tipuri de paradigme:
1. Interactioniste in cazul lor, actele actorilor sociali sunt actiuni orientate catre un
scop. Sunt acte intentionale, explicate prin finalitati pe care acei actori le
urmaresc, in contextul interactiunii dintre acestia, indiferent de conditiile de la
care se porneste).
2. Deterministe actele actorilor sociali sunt tratate ca fiind comportamente, iar
caestea din urma sunt intelese numai plecand de la elementele anterioare acestuia,
de la conditiile care il determina si il fac posibil.
Ex. Accidentele de circulatie.
1. Doi automobilisti, angajati fata in fata, pe banda centrala a unei sosele cu trei
benzi, si-au lansat apeluri de faruri repetate. Socul frontal nu a putut fi evitat,
scriu ziarele.
2. Domnul X, un industrias important, care parea ametit cand a parasit restaurantul,
dupa un dineu de afaceri, a intrat cu automobilul intr-un copac, scriu ziarele.
Daca analizam cele doua relatari,putem observa ca accidentul este prezentat in prima
situatie ca fiind consecinta faptului ca nici unul dintre cei doi automobilisti nu a cedat in
fata celuilalt, fiecare incercand sa iasa castigator din jocul in care au intrat. Nu aflam
nimic despre ocupatia lor, locul din care vin, etc, elemente care apar in cel de-al doilea
caz. Aici accidentul este explicat prin existenta unor imprejurari, cauze care l-au facut
posibil. Astfel, soferul era un om de afaceri, deci era normal sa participe la un dineu de
afaceri....

Subiectul 3
Metoda comparativa.Descriere.Istoric.Limite
In opinia unor sociologi,societatea nu poate fi supusa studiului metodei
experimentale,motiv pentru care se apeleaza la metoda comparativa.
Imposibilitatea experimentarii a facut din comparatie unica modalitate,permintand
astfel sociologului sa analizeze anumite elemente si sa le abordeze in explicatia
sociologica.
Caracteristicile metodei:
Metoda comparativa sistematizeaza impulsul (natural si spontan) care ne
determina sa comparam ceea ce vedem.Aceasta metoda este folosita in toate etapele
cercetarii dar nu dispune de o procedura tehinica proprie.
Limitele metodei:
1.Rigurozitate redusa
2.De cele mai multe ori metoda este folosita fara a se preciza condistiile elaborarii
elementelor de comparare
3.Problema legata de validitate: care sunt criteriile de comparatie valabile,ce unitati de
comparare ar trebui alese astfel incat sa fim siguri ca sunt comparate elemente
asemanatoare

Subiectul 4
Metoda functionala.Definitie.Notiunea de functie.Postulatele conceputului

2
Multi sociologi s-au orientat catre interpretarea faptelor sociologice prin notiunea
de functie.Merton considera ca analiza functionala este cea mai putin codificata dintre
toate metodele de interpretare sociologica.Tot el considera ca notiunea de functie este
ambigua.De exemplu in limbajul popular,functia este confundata cu profesia; in limbajul
matematic, functia se refera la o variabila studiata in raport cu una saau mai multe
variabile.
Postulatele conceptului de metoda finctinala sunt:
1.functia este conceputa in raport cu intregul sistem social
2.toate elementele sociale si culturale indeplinesc functii sociologice
3.elementele mentionate sunt indispensabile

Tot Meton a demonstrat si contradictia dintre postulate si realitate:


1.obicieiurile si sentimentele sociale pot di dunctionale pentru unele grupuri dar nu si
entru alte grupuri din aceasi societate (ex: religia)
2.acorda importanta justificarii rolului ramasitelor sociale,a obicieiurilor care aparent nu
mai au nici o functie de indeplinit
Merton diferentiaza functiile manifeste (functii dorite de catre participantii la
sistem) si functiile latente (care nu sunt intelese,nici dorite dar despre care nu se poate
spune ca exista mai putin).
3.Merton distinge pe langa functii si disfunctii care inhiba adaptarea la sistem

Subiectul 5
Metoda dialectica.Definitie.Caracteristici.Limite
Unii sociologi considera ca dialectica este cea mai completa,cea mai bogata si cea
mai slefuita dintre metodele care conduc la explicatii.Aceasta metoda porneste de la
simpla constatare a contradictilor care ne inconjuara.
In opinia mai multor autori,dialectica este o cale.Insasi in cuvantul dialectica se
regaseste in ideea de dia care inseamna de-acurmezisul.Autorii considera ca dialectica
este mai degraba o cale decat un punct de plecare sau de sosire.
Limitele metodei se refera la faptul ca nu este operatorie,adica nici conceptele sale
teoretice, nici regulile sale nu permit aranjarea, clasificarea, separarea sau ajustarea a
ceva.Cu cat mai putin nu se poate vorbi de a explica,a opera, a recostrui sau a face o
sinteza.

Subiectul 6
Conceptele metoda si metodologie.Definitia termenilor.Descriere individuala
Prin metoda se intelege modul de cercetare,sistemul de reguli si principii de
cunoastere a realitatii obiective.
Metodologia desemneaza stiinta metodelor si se defineste ca fiind totalitatea
demersurilor teoretice, tehnice si epistemologice pe care le intreprinde cercetatorul
faptelor sociale pentru a cunoaste geneza sau evolutia unor fapte sau fenomene sociale.
Metoda ne precizeaza calea,structura de ordine dupa care se regleaza actiunile
practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop.
Metodologia, spre deosebire de metoda cuprinde:
-enunturi teoretice si principii metodologice prin care se abordeaza realitatea

3
-metode si tehnici de culegere a datelor (observatia, interviul, conversatia)
-tehnici si procedee de prelucrare a datelor, de ordonare, sistematizare si corelare a
acestora
-procedee de analiza, interpretare pe baza datelor obtinute

SUBIECTUL 7

Ipoteza in sociologie
Definitie. Tipuri si modalitati de elaborare.

Ipoteza, din punct de vedere etimologic, inseamna ceea ce se pune dedesubt, temelie,
baza.
Conform unor autori, ipoteza este enuntul unei relatii cauzale, intr-o forma care
permite verificarea empirica.
Atat in sociologie cat si in celelalte stiinte socio umane intalnim ipoteze teoretice si
ipoteze de lucru. Unii autori considera ca ipotezele de lucru se clasifica dupa nivelul
lor de abstractizare, in trei clase:
a. ipoteze care avanseaza supozitia uniformitatii cazurilor.
Ex. Intr-o cercetare se incearca verificarea ipotezei ca rata divorturilor este mai mare la
categoriile sociale cu venituri mai ridicate.
b. ipoteza care vizeaza corelatii empirice.
Ex. Divortul - se pot formula ipoteze de tipul: alcoolism divortialitate.
Corelatii: - pozitiva direct proportionala
- negativa invers proporti
Comportament agresiv divortialitate
c. ipoteze care se refera la relatiile dintre variabilele analitice
Ex. Sistemul economic divortialitate. Mai multi factori de cercetare; variabile mult mai
complexe.
Ipotezele reprezinta enunturi prin care se pot formula explicatii cauzale sau
functionale, verificandu-se astfel relatiile dintre variabile.
Ipotezele de lucru iau forma unor explicatii logice:
Ex. Daca A.... atunci B...
Daca copii sunt crescuti intr-un mediu familial violent, atunci ei sunt caracterizati printr-
un comportament deviant.
Cu cat A.. cu atat B...
Cu cat nivelul de trai al populatiei scade, cu atat rata comportamentelor delicvente creste.

SUBIECTUL 8

4
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o ipoteza pentru a fi valida. Enumerare.
Descriere.

Pentru a fi valida, o ipoteza trebuie sa satisfaca anumite conditii:


1. generalitate. Ex de ipoteza: cu cat apropierea fizica dintre doua persoane este
mai mare, cu atat si apropierea psihica este mai mare. Se refera la toate
persoanele indiferent de caracteristicile socio demografice.
2. specificitatea si determinarea
3. falsificabilitatea. Ex. Categoriile defavorizate voteaza partidele de dreapta sau
nu voteaza partidele de dreapta. (E falsa, nu putem sa o confirmam sau sa o
infirmam.)
4. comunicabilitatea ipotezelor care trebuie privita in dublu sens: atat
transmiterea lor in grupul de specialisti, cat si spre publicul larg, fara calificare
in domeniu.
5. reproductibilitatea presupune repetarea demersului cercetarii si obtinerea
acelorasi concluzii.

Subiectul 9
Etapa de stabilire a eantionului de cercetat n funcie de caracteristicile socio-
profesionale
n cercetrile psiho- sociale se utilizeaz ca surs de informaie oamenii care sunt
implicai n procesele analizate i sunt creatorii faptelor sociale i purttorii celor mai
diverse relaii.
O cercetare nu se poate realiza asupra ntregii colectiviti, ci se selecteaz un eantion
reprezentativ sau nu, n funcie de metoda utilizat.
Determinarea populaiei supuse investigaiei presupune realizarea a trei operaii
metodologice distincte:
1. Stabilirea colectivitii statistice generale
2. Stratificarea
3. Alegerea eantioanelor asupra crora urmeaz s s se efectueze investigaia
propriu- zis.

Cele mai frecvente caracteristici ale populaiei care devin criterii de grupare n cercetrile
psihosociologice sunt:
a) Caracteristicile socio- demografice
b) Caracteristicile sociale
c) Caracteristicile socio- profesionale se refer la tipul profesiei; forma de
calificare; vechimea n munc. Aceste caracteristici modific de cele mai multe
ori calitatea activitilor desfurate de oameni, comportamentul lor i atitudinile
lor fa de diverse fenomene i procese sociale. Ex: profesia de miner relaii
socio- afective, coeziune, apartenen la grup, ntrajutorare i responsabilitate fa
de problemele grupului.

Subiectul 10
Cerine de baz n redactarea raportului de cercetare: enumerare, descriere

5
Cerinele de baz pentru redactarea unui raport de cercetare sunt:
1. Mai nti se elaboreaz o schi a raportului care ne permite punerea n ordine
logic a tuturor informaiilor de care dispunem. Elaborarea acestei schie este
necesar, deoarece pe baza ei se desfoar o dezbatere cu factorii de decizie care
sunt n msur s aprecieze dac problemele abordate prezint sau nu interes,
dac exist i alte probleme care ar solicita explicaii din partea cercettorilor, etc.
2. Se procedeaz la redactarea propriu- zis a raportului care trebuie s fie clar i
concis. Sunt situaii n care, n raport se folosesc materiale ilustrative (plane,
grafice, tabele, etc).
3. Dup ce a fost redactat se procedeaz la o analiz a acestuia de ctre autori cu
participarea i a altor specialiti sau colaboratori. Autorii trebuie s rspund la
cteva ntrebri, cum ar fi: Sunt destul de clare ideile expuse n raport? Dac n
raport exist idei sau concluzii care nu au suficient acoperire n fapte, se
recomand trecerea acestora n raport sub forma recoltrii de noi informaii sau
sub forma unei analize secundare.

Subiectul 13
Observaia spontan i observaia tiinific: definiii, descrierea fiecrei metode
1. Observaia spontan se mai numete nesistematic.
Definiie: Este observaia realizat la nivel cotidian ca rezultat al simplului
contact al subiectului cu realitatea.

Prezint urmtoarele caracteristici:


este ntmpltoare , neselectiv, nesistematic, insuficient controlat
este fragmentar - nu rein dect cazuri izolate rupte de ntregul fenomenelor i
proceselor sociale
este vag i imprecis este subiectiv, este dominat de opiniile i interesele
observatorului
este necritic i nu poate fi repetat n aceleai condiii
de cele mai multe ori, observaia nu este nregistrat n momentele realizrii, ci
este reinut n memorie existnd riscul de a pierde o foarte mare parte din
informaie.
2. Observaia tiinific (sistematic) - se realizeaz n mod deliberat de ctre
specialiti i prezint urmtoarele caracteristici:
fundamentat teoretic
este sistematic i integral vizeaz totalitatea aspectelor fenomenului sau
procesului studiat
metodic ( condus dup anumite regului)
se poate repeta i verifica asigurnd un grad mare de obiectivitate n aprecierea
fenomenelor
este analitic adic, descompune obiectul observat n elementele lui componente
i apoi, trece la evidenierea ntregului

6
datele i informaiile rezultate n urma observrii sunt nregistrate ntr- o fi de
observaie.

16 Clasificati si descrieti interviurile dupa gradul de libertate lasat operatorului de


interviu

Interviul este definit ca fiind o forma de dialog folosit cu scopul de a cunoaste anumite
persoane, optiunile sale, experienta profesionala cu privire la o anumita situatie dar si cu
scopul de a interpreta situatii, probleme, etc.
Clasificarea dupa gradul de libertate:
- Interviul clinic a fost propus ca tehnica de investigatie psihoterapeutica de Karl
Rogers si este utilizat atat in psihoterapie si psihanaliza cat si in psihodiagnoza si
activitati de orientare scolara si profesionala.
- Interviul in profunzime este aplicat cu succes in studiul motivatiei si vizeaza
obtinerea de informatii cu privire la un singur aspect al personalitatii individului si
mai putin la intregul sau.
- Interviul cu raspunsuri libere.
- Interviul centrat (focalizat) folosirea acestui tip de interviu a fost propus pentru
prima data de Merton si presupune investigatia unor teme prestabilite dar si
folosirea unor intrebari formulate anterior. Acest interviu se centreaza pe o
experienta comuna tuturor persoanelor selectate.
- Interviul cu intrebari inchise si deschise.

7
17 Utilizarea interviului in stiintele socio-umane. Avantaje. Dezavantaje.

- flexibilitatea- posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare.


- rata mai ridicata a raspunsurilor
- observarea comportamentelor non-verbale sporeste cantitatea si calitatea
informatiilor
- asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns (lucru imposibil de realizat in
cazul chestionarelor postale).
- Asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor.
- Colectarea unor raspunsuri spontane.
- Asigurarea unor raspunsuri personale
- Asigurarea raspunsului la toate intrebariile.
- Precizarea datei, locului si timpului interviului.

Dezavantaje:
- costul ridicat
- timpul ridicat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru
obtinerea acordului si desfasurarea interviului.
- Erori datorate operatorilor de interviu.
- Imposibilitatea consultarii unor documente in vederea formularii unor raspunsuri
precise.
- Inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda, indiferent de
dispozitia lor psihica, de starea de oboseala.
- Neasigurarea anonimatului.
- Lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, ceea ce limiteaza
compatibilitatea informatiilor.

19 Scala Thurston: aplicabilitate, principii, avantaje, dezavantaje

Scalele de interval au fost primele care au aparut, desi nivelul lor de masurare este cel
mai inalt nivel la care s-a ajuns pana astazi, fiind cel mai cunoscut cercetatorilor din
domenuilstiintelor socio-umane.
Pentru intocmirea scalei trebuiesc aplicate urmatoarele principii:

8
- sa se evite itemii care fac referire mai mult la trecut decat la prezent.
Ex.: este mai acceptabila afirmatia munca reprezinta o valoare sociala, decat din
copilarie am invatat ca munca reprezinta o valoare sociala
- sa fie eliminati itemii care pot fi interpretati in multiple moduri.
Ex.: omul este rezultatul muncii sale are mai multe intelesuri: munca l-a creat pe om,
prin munca omul se realizeaza, cine nu munceste, nu ajunge niciodata om, etc.
- sa fie eliminati itemii care nu au legatura cu obiectul social masurat.
- Sa se selecteze itemii care sa acopere intreaga scala, de la atitudine intens
negativa, la o atitudine intens pozitiva.( scala Lichel cu 5 f. putin, putin, ...., .....,
f. mult).
- Itemii sa fie formulati simplu, dar si direct.
- sa se evite itemii care introduc ambiguitati, precum enunturile care se refera
latoti, niciunul.
Ex.: toti oamenii considera munca o necesitate.
- sa se evite dubla negatie in formularea enunturilor.

Avantaje:
Avantajul este acela ca permite diferentierea unui nr. Mare de persoane, dupa
intensitatea atitudinilor acestora.

Dezavantaje:
Construirea scaleinecesita timp mai mult decat in cazul altor tehnici de scalare.
Este posibil ca persoane care obtin acelasi scor sa aiba totusi atitudini diferite sub
raportul intensitatii lor.

20 Ancheta de opinie Minnesota aplicabilitate, descriere, validitate, administrare,


scorare si interpretare.

Ancheta de opinie Minnesota masoara moralitatea individuala si adaptarea generala.

Descriere: Forma scurta consta in 31 de itemi, foarte bine discriminati, preluati din
forma scurta a testului Minnesota care are 132 de itemi si urmatoarele scale:
moralitate, inferioritate, familie, justitie, adaptare generala,educatie.

Validitatea: Chestionarul se administreaza in 15 20 de minute si contine 15 itemi pt.


Scala de adaptare si 22 de itemi pt. Scala pt. Masurarea moralitatii.
Unii itemi sunt inclusi in ambele scale, astfel incat in chestionar sunt retinuti doar 31
de itemi.

9
Chestionarul se aplica prin autoadministrare iar intrebarile de identificare (nume, gen,
varsta) pot fi omise daca nu se are in vedere si consilierea individuala.

Scorare: Raspunsurile sunt cotate de la 1 la 5 (pe scala Lichel)

Interpretarea se foloseste utilizand etalonul testului sau se construieste propriul


etalon.

21 Concepte de baza in metodologia experimentului psihologic

Experimentul este definit ca fiind verificarea unei ipoteze incercand a pune doi factori
in relatie cauzala prin cercetarea situatiei lor contrastante in care sunt controlati toti
factorii, in afara celui care ne intereseaza
Alti autori definesc experimentul ca fiind observarea si masurarea efectelor
manipularii unei variabile independente asupra variabilei dependente.
Notiunile de baza folosite in metodologia experimentului psiho-sociologic sunt:
- variabila (dependenta, independenta)
- control
- grup (grupul experimental si grupul martor sau de control)
- moment experimental
- situatie experimentala
Variabila
Unii autori au stabilit patru variabile:
- explicative (experimentale, interne explica experimentul in sine)
- exterioare controlate
- interioare controlate
- exterioare necontrolate

10
Variabilele explicative sunt variabilele sunt variabilele independente si dependente. V.
ind. sunt cele introduse deliberat de cercetator in experiment pentru a produce variatia
celor dependente.
Variabilele dependente sunt sunt variabilele ale caror modificari sunt observate si
inregistrate de cercetator. Sunt dependente deoarece valorile pe care le vor lua in
cursul experimentului depind de factorii introdusi de cercetator.
Controlul vizeaza intreaga situatie experimentala.
Grupul experimental (constituit din ansamblul persoanelor asupra carora vor actiona
variabilele pe care cercetatorul le introduce in mod deliberat, independente) si grupul
de control sau grupul martor.

Momentul experimental: - timpul 1


- timpul 2

Timpul 1 - masuram variabila dependenta (inaintea actiunii asupra ei a variabilei


independente, grupul martor) si dupa introducerea variabilei independente Timpul 2.

Situatia experimentala totalitatea persoanelor care fac parte din experiment:


-cercetator
- personalul care il ajuta
- subiectii de experiment
-
Obiectele de care avem nevoie

11
22 Metoda experimentala: definitii, caracteristici

Experimentul este definit ca fiind verificarea unei ipoteze incercand a pune doi factori in
relatie cauzala. Metoda experimentala se fondeaza pe teorie si are drept scop verificarea
ipotezelor cauzale. Alti autori specifica faptul ca experimentul consta in observarea si
masurarea efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei dependente.
Caracteristicile esentiale ale experimentului sunt:
1. Experimentul este o observatie provocata
2. Exp. Presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra
variabilei dependente intr-o situatie experimentala controlata.
3. Exp. Presupune interventia activa a cercetatorului si anume:
- cercetatorul provoaca intentionat fenomenul
- izoleaza variabilele cercetate si mentine sub control alti factori care pot
perturba cercetarea.
- Cercetatorul poate modifica conditiile de manifestare a fenomenelor pentru a
sesiza relatiile dintre variabilele experimentale.
- Compara efectele obtinute la grupul experimental.

12
23 Experimentul de laborator: definitie, caracteristici, cerinte metodologice.

Acestui tip de experiment ii este caracteristica situatia artificialain care se realizeaza


cercetarea iar subiectilor alesi in experiment le este creata o ambianta artificiala.
Experimentul de laborator trebuie sa satisfaca unele cerinte metodologice:
1 delimitarea exacta a conditiilor care trebuie sa se mentina constante, de cele
modificabile.
2 formularea cu exactitate a obiectivelor si ipotezelor.
3 repetabilitatea si verificabilitatea.
Importanta este si problema participarii la experiment. Cercetatorul trebuie sa
castige increderea subiectilor participanti si sa-i motiveze.
Pregatirea subiectilor se realizeaza prin explicarea scopului cercetarii si a conditiilor in
care se va desfasura.

24 Experimentul natural: definitie, tipuri, avantaje, dezavantaje.

Experimentul natural presupune desfasurarea lui in situatii sociale reale. Subiectul este
studiat in mediul natural, iar cercetatorul nu influenteaza prin prezenta sa situatia
experimentala.

13
Experimentul natural (sau de teren) poate fi de doua tipuri:
1. experimentul activ direct, in care factorii experimentali sunt introdusi de
cercetatori ( exp. psihopedagogic).
2. experimentul activ indirect (pasiv), care presupune generarea factorilor
experimentali de o situatie naturala intamplatoare ( inundatiile, cutremurele).

Avantaje: subiectul este studiat in mediul lui natural, fara a-i fi influentat comportamentul

Dezavantaje: conditii greu de controlat ( nu mai poate fi repetat in exact aceleasi conditii)
si verificabilitate scazuta.

25 Ancheta sociologica: complexitatea anchetei, valoare limite, factori de


distorsiune.

Chelcea considera ancheta ca fiind o metoda generala in a carei aplicare se regasesc doua
forme: chestionarul(instrument) si interviul (metoda).
Specificitatea si complexitatea anchetei sociale sunt determinate de obiectul sau de
cercetare, in care intra:
1. opiniile, atitudinile sau comportamentele
2. aspiratii, trebuinte si motivatii care stau la baza actiunilor, conduitelor si
atitudinilor
3. cunostinte sau marturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, etc.
4. caracteristici ale mediului social si mediului de viata al oamenilor.
Valoarea anchetei sociale consta in faptul ca permite culegerea unei mari varietati de
informatii intr-un timp relativ scurt si face posibila prelucrarea acestora cu ajutorul
calculatorului.
Un avantaj al anchetei il reprezinta aria mare de aplicabilitate.

14
Chestionarele pot fi aplicate folosind colaboratori locali in calitate de aplicatori de
ancheta, dupa o instruire prealabla.
Limitele anchetei: eficacitatea acestei metode se reduce in doua situatii:Existenta unor
distorsiuni (erori) cauzate de mai multi factori si introducerea unei rigiditati in relatia
anchetator anchetat prin aplicarea de chestionare formalizate.
Factori de distorsiune:
- subiectul anchetat
- esantionarea gresita
- instrumentele de ancheta gresit elaborate
- operatorii de ancheta insuficient pregatiti, superficiali, mai putin rabdatori.

26 Ancheta sociologica si sondajul de opinie: definirea metodelor, enumerarea


diferentelor.

Sondajul de opinie este o metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii


opiniilor in raport cu diferite variabile socio-demografice ale populatiei studiate.
Ancheta sociologica este o metoda mai complexa in care accentul se pune pe studiul
opiniilor, atitudinilor, motivatiilor, dar nu se poreste doar la ele.
Ce deosebeste sondajul de ancheta:
1. Sondajele de opinie suntcentrate pe aspectul opinional subiectiv al realitatii
sociale. De cele mai multe ori, prin sondaje se testeaza gradul de satisfactie fata
de anumite situatii. / Ancheta merge mult mai in profunzime, este mult mai
complexa
2. Sondajele de opinie sunt centrate pe probleme care reprezinta un larg interes
public. / Ancheta nu mai intereseaza la fel de mult publicul larg, ci doar un anumit
segment de populatie.
3. Sondajele de opinie au un pronuntat caracter descriptiv (descrierea fenomenelor
se realizeaza doar in linii generale, fara detalieri si particularizari). / Sondajul da
variante de raspuns, procente, in timp ce ancheta ia in calcul toate detaliile.
4. Sondajul se realizeaza intr-un timp foarte scurt, cu chestionare simple si clar
structurate si pe esantioane reprezentative.

15
5. Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg intr-o
forma simpla (diagrama de structura).
6. Sondajul se realizeaza de regula la comanda unui beneficiar ale carui interese sunt
altele decat cele stiintifice. / Anchetele se fac de obicei ca studii stiintifice, sunt
mult mai profunde in analiza si in prelucrarea datelor.

27 Ancheta orala (directa): definitie, forme, avantaje, dezavantaje.

Ancheta orala este cea mai des folosita in anchetele cu mare audienta la public
(electorale, sondaje) si rezultatele sunt prezentate si comentate de mijloacele de informare
in masa.
Tehnica anchetei orale are doua variante de realizare:
1. fata in fata
2. prin telefon
Ancheta fata in fata se realizeaza fie la domiciliu, fie la locul de munca, scoli, facultati,
pe strada, la iesirea de la manifestari colective (meciuri, concerte, spectacole).
Alegerea uneia dintre cele doua forme mentionate depinde de populatia vizata, de
tematica cercetarii, de mijloacele materiale si umane avute la dispozitie de cercetator.
Ancheta orala este preferabila atunci cand chestionarul de aplicat este relativ lung.
Cand ancheta se realizeaza in mod direct, fata in fata, apare cel mai putin fenomenul de
non raspuns.

16
28 Ancheta indirecta: definitie, forme, avantaje, dezavantaje.

Exista mai multe forme de realizare a acestei tehnici, insa, cea mai folosita este ancheta
prin posta.
1 O prima forma de aplicare in scris a chestionarului este similara anchetei la domiciliu
(fie chestionarul este completat pe loc, fie operatorul se intoarce dupa un timp sa
recupereze chestionarul completat).
2 O alta varianta utilizata este cea a aplicarii simultane de chestionare.
3 A treiavarianta: ancheta prin posta.
4 Ultima varianta: ancheta realizata prin chestionar publicat in ziare sau reviste.
Avantaje:
1. Ancheta prin autoadministrare are avantajul costului mult mai redus.
2. Se inlatura influenta perturbatoare a operatorului.
3. Se inlatura greselile de inregistrare siinterpretare datorate operatorilor.
4. Anonimatul.
5. Timp de gandire.
Dezavantaje:
1. Nu ai certitudinea ca persoana aleasa de noi este cea care raspunde la chestionar.
Raspunsurile devin subiective si nereprezentative.
2. Se pierde spontaneitatea raspunsului.
3. Genereaza o proportie mai mare de non-raspunsuri.
4. Prin autoadministrare se pierde o mare cantitate de informatii.
5. Nu se poate elimina incompletitudinea unor raspunsuri.

17