Sunteți pe pagina 1din 7

FISA BIOGRAFICA

COSTACHE NEGRUZZI

Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeul Iai 24 august 1868) a fost un om politic i
scriitor romn din perioada paoptist.
Este fiul lui Dinu Negruzzi (Negru), de origine rzeasc, ajuns boierna n rang de paharnic, om iubitor
de cultura, avea o biblioteca bogata pentru vremurile acelea, alcatuita din tiparituri si manuscrise i al Sofiei
Hermeziu.

Studii
Costache invata cu dascali, care ii predau acasa greaca si franceza. La 13 ani, citea in greceste pe Homer, dar nu
putea descifra slovele chirilice din cartile romanesti ce se aflau in biblioteca tatalui sau.
Neplacut surprins de acest aspect, paharnicul Dinu si-a dus fiul la Seminarul de la Socola, la clasa dascalului Ion
Alboteanu. Indignat de metoda de predare a dascalului, care a socotit necesar sa inceapa cu predarea slovelor,
Costache a invatat singur sa citeasca. In 1821, din cauza Eteriei, Dinu Negrut s-a refugiat cu familia peste Prut.
Inapoindu-se in tara in 1823, familia Negruzzi si-a gasit casa pradata de ieniceri. Tatal isi pierduse averea,
astfel ca, murind in 1826, datoriile sale au trecut asupra fiului, care a fost nevoit sa intre intr-o slujba.
Costache Negruzzi a dus o viata linistita, singurele evenimente mai importante din viata sa fiind cele
culturale.
In 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, a aparut principala opera a lui Costache Negruzzi si
capodopera nuvelei istorice romanesti Alexandru Lapusneanul.
In acelasi an, directia Teatrului National din Iasi a fost incredintata lui Mihail Kogalniceanu, Costache
Negruzzi si Vasile Alecsandri. Pentru imbogatirea repertoriului, alaturi de tovarasii sai, Costache Negruzzi a
tradus, adaptat si prelucrat diverse piese.
In 1855, a colaborat la revista Romania literara, condusa de Vasile Alecsandri.
Negruzzi a fost un adept moderat al Unirii.
Pentru continutul progresist, critic, al unora dintre operele sale, a fost exilat de doua ori la mosie: in 1838,
pentru scrisoarea Vandalism, si in 1844, pentru povestirea Toderica.
Dupa 1859 a fost sfetnic al domnitorului Alexandru Ioan Cuza si membru al Societatii academice.
Costache Negruzzi a murit in august 1868.

OPERE
Scrierile publicate de Costache Negruzzi in periodicele vremii Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe,
Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia literara, Propasirea au fost adunate, in 1857, in volumul intitulat
Pacatele tineretelor.
Acest volum cuprinde atat poezii cat si lucrari in proza, opere originale si traduceri.
Scrierile incuse in volum au fost impartite de autor in 4 cicluri:
1. Amintiri de junete cuprinde schita Cum am invatat romaneste, nuvelele romanticeZoe, O alergare de cai;
2. Fragmente istorice contine scrieri inspirate din cronicile si legendele Moldovei Aprodul Purice (primul
poem eroic in literatura romana), Alexandru Lapusneanul, Sobieski si romanii, regele Poloniei si domnul
Moldovei;
3. Neghina si Palamida contine poezii; cele mai multe sunt prelucrari si traduceri;
4.Negru pe alb contine 30 de scrisori la un prieten.

CURIOZITTII
a fost un om politic si scriitor roman din perioada pasoptista.Costache Negruzii s-a nascut in anul 1808 la Trifestii
Vechi(astazi Hermeziu),din apropierea Prutului, lng Iasi, fiind fiul lui Dinu Negruzzi, de origine rzeasc,
ajuns boier n rang de paharnic, i al Sofiei Hermeziu
FISA DE LECTURA

Titlul: Alexandru Lpuneanul


Autor:Costache Negruzzi
Editura: 1001 + 1GRAMAR
Anul apariiei: Bucureti, 1997

Structura operei:

Nuvela este structurat pe 4 capitole, fiecare capitol sunt cte un motto.


Capitolul:
1)"Dac voi nu m vrei, eu v vreu ...."
2)"Ai s dai sam, doamn ...! "
3)"Capul lui Mooc vrem ....! "
4)"De m voi scoate, pentru muli am s m atept i eu ...."
Coninutul operei:

Eu "Dac voi nu vrei, eu v vreu ...


Naratorul relateaz episodul venirii lui Alexandru Lpuneanul n Moldova, hotrnd s ocupe, pentru o a doua
domnie, tronul rii. Prima dat fusese izgonit de ctre Despot-Vod printr-un complot pus pe calea marilor boieri
moldoveni. Acesta, la rndul su, fusese ucis de ctre tefan Toma care "acum crmuia ar. Alexandru
Lpuneanul izbutise s adune oti turceti i venise acum n Moldova cu gndul de a izgoni "pre-rpitorul Toma
"i de a-si lua napoi scaunul domnesc "de ngrijire nu ar fi perdut, de n-ar fi fost vndut de boieri. De aici reiese
conflictul puternic ntre fostul domnitor i boierii trdtori. mprejurrile i succesiunea la tron a domnitorilor,
aa cum sunt prezentate de narator, constituie fapte reale consemnate de istoria Moldovei.
Aceiai boieri de ngrijire- Am trdat n prima domnie veniser acum s l ntmpine aproape de Granita: vornicul
Mooc, postelnicul Veveri, sptarul Spancioc i Stroici. Acetia vor s-l conving s renune la tron, deoarece "
ara este linitit", Iar" norodul nu te vrea, nici te iubete.
Lpuneanul fiind hotrt s se instaleze pe tronul Moldovei rspunde boierilor, cu ochii scnteind "ca un fulger
: "Dac voi nu m vrei, eu v vreu*. . . + i dac voi nu iubesc, eu va iubesc pre voi *. . . +S m ntorc? Mai
degrab -i ntoarce Dunrea Cursul ndrpt .

Boierii ncearc s-l conving s renune la ocuparea tronului. Cu o ur imens i cu o sete de rzbunare
nestpnit, Lpuneanul le rspunde cu satisfacie nedisimulat: cu averile
voastre, nu cu banii ranilor pre care-i jupuii voi. Voi mulgei laptele rii, dar a venit vremeas v mulg i eu
pre voi.
Speriat de ameninrile lui Lpuneanul, Mooc cade n genunchi, dar Alexi nu se las pclit detertipurile
boierului, pe care-l tie "nvechit n zile rele ", Deoarece trdase"preDespot, m-ai vndut i pre mine, vei vinde i
pre Toma. cu toate acestea, Lpuneanu
mi place promite s-l crue, pentru c este folositor, ba, mult mai mult, le promovaduiete c " sabia mea nu se
va mnji n sngele tu

II "Ai sa dai sam, doamn ...


!

ncepe cu nscunarea lui Lpuneanu


L
, ngrijirea este primit de norod "

cu bucurie i ndejde

", Darboieri Sunt nspimntai, AFLI contieni C poporul


I urte

", i noul domn"


nu-i
iubete

Prima decizie pe care o ia Lpuneanu


L
este aceea de a arde toate cetile Moldovei, nafar de Hotin, n scopul de a strpi "

cuiburile feudalitii

", Apoi trece la pedepsirea aspr aboierilor, le ia averile i le taie capetele,"

la cea mai mic greeal dregtoreasc, la cea mai mare

mic plngere *. . . +, capul vinovatului se spnzura n poarta curii

*. . . + i el nu apuc

sputrezeasc, cnd alt cap ia


LOCUL
.

Doamna Ruxanda, soia lui Lpuneanu


L
i fiica "
Bunu
lui Petru Rare

", nspimntat decruzimile i crimele svrite de soului su, a cerut s nu mai verse snge i s nceap cu
omorurile.
Ea este impresionat de cuvintele vduvei

un boier ucis, care o amenin


ase:

Ai
s dai sam,

d
oamn
..!

.
pentru c

brbatu lTul ne taie prinii, brbaii si Fraii

. zambind,
Alexandru-V
od le

promite pentru o zi "

un leac de fric

III "Capul lui Mooc vrem ...


!

n acest episod,
Secventa
de la Mitropolie
scoate n eviden
perfidia feroce apersonajului.
Alexandru Lpuneanu
L

fcuse de tire tuturor boierilor

"S participe mpreun


la slujba de la
Mitropolia, dup care erau cu toi

invite "

s prnzeasc la curte

", Cu scopul dea mpca pe domnitor


cu boierii. Ca
niciodat, n ziua respectiv Lpuneanu
L
venise la biseric mbrcat "

cu toat pompa

Domneasc

"i dup ce a ascultat cu slujba slujba,"


sa nchinatpe la icoane
*. . . +, o srutat moschee
Sfntului
, Un discurs emoionant rostit ONU la finalul cruia

cere tuturor iertare i le poftete "p


re
boieri s vie ca s

ospeteze mpreun

Spancioc i Stroici se sftuiesc reciproc nu particip la domnul domnitor, dar ceilali boieri

"Se bucurau de o schimbare" de ngrijire le ddea ndejdea c vor ocupa iar posturi i vor aduna noi
averi

din sudoarea ranului

Boierii sosesc la palat nsoii fiecare cte doi


-
trei slugi "
adunnd-se boierii, 47 la
numr

. Spre sfritul ospului, descris


Detaliat
de narator, la semnul domnitorului, "

TOTI
slujitorii de pe la spatele boierilor
"Scot jungherele i
-
i lovesc, iar ali ostai se "

npustir cusbiile n ei

. Privind

mcelul, Vod rde mulumit, Mooc se silea i el s zmbeasc pentru a


-i seconfrunt cu plac domnitorului,
dei "

simea prul zburl


indu-i-
se pe cap i dinii si clnnind

",Deoarece"

patruzeci i epte de trupuri

zceau pe parchet
!
.
Scena este de
facturromantic

prin violena faptelor i imaginilor


impresionante.
n acest timp, unii slujitori au flcri n curte, care scpaser cu via s rind peste ziduri,"

Dasa
A
larm pe la curile boierilor

", Aa c o mulime"

de norod, tot oraul

venise la porilecurii domneti.

Lpuneanu
L
trimite pe arma s
-
i intrebe "

ce vor i ce cer

si
-
i exprim fade Mooc pornirea

de "
a da cu tunurile n prostimea aceea
. Mooc este de acord, deoarece
dac-
au murit atia boieri, "
nu-i vro
pagub c
- sau muri cteva sute de mojici
. ntrebat ce vrea,"

prostimea rmne cu gura cscat

", Deoarece ei veniser

fr un scop anume, s-au luat uniidup alii, ca i acum cnd ncep s


-
i strig

nemulumirile

:"

S se micoreze djdiile! *. . . +

Snu ne mai jefuiasc!


[. . .]
Am rmas sraci! N
-avembani! Ne i-
au luat toate Mooc!

. i brusc, toi
ca unul
, ncep s strige:

Capul lui Mooc vrem!

. Mooc,

nspimntat peste msur, selamenteaz i se roag Maicii Domnului, jurnd


-
se s ridice o biseric,

s postai
esc ct voi mai
avea zile, sa scuipa cu argint icoana ta cea fctoare de minuni de la monstirea

Neamului
!
.Imediat dar n contradicie cu smerenia anterioar l roag pe Vod s pun "
-
nii
.S moar toi! Eu sunt boier mare; eisunt nite proti!. Vod i rspunde cusnge rece:Proti, dar muli,*. . . +
S omori o mulime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat?"
i profitnd de aceast situaie, Lpuneanul i d pe Mooc noro dului, care a trimis repede ctre gazde-l sfie,
Vod pedepsind astfel un alt boier trdtor, fr ca sabia lui s se fi mnjit de snge, aa cum le-a promis. Linarea
boierului Mooc este altul scen de factur romantic prin imagine

Motiveaz de ce te-a impresionat opera: M-a impresionat Alexandru Lapusneanul care chiar daca a fost crud
si nemilos cu boierii a judecat pe drept si i-a pedepsit pe vinovati.