Sunteți pe pagina 1din 8

Factorii care acioneaz asupra strii de sntate: zgomote, trepidaii,

pulberi, substane toxice, radiaii

Conditiile in care isi desfasoara activitatea angajatul constituie o categorie


aparte de factori ce pot influenta performantele si atitudinile acestuia. Cei mai
importanti factori (altii decat cei psihosociali si de salarizare) sunt cei fizici,
chimici si biologici (elul 1).
Factorii ambiantei de munca sunt elemente constituti, structural-functionale,
ale locului de munca, aflate intr-o relatie interdependenta cu celelalte
componente ale sistemului om-masina-mediu si fiind de o mare dirsitate
(Rosea et al., 1982).

Factori ai ambiantei de munca

Factori fizici
- microclimatul: temperatura, umiditatea, curentii de aer, radiatiile calorice
- hiper/hipobarismul
- presiunea atmosferica
- zgomotul
- iluminatul
-culorile functionale
- muzica functionala
- vibratiile
- infrasunetele

- ultrasunetele
- radiatiile infrarosii, luminoase, ultraviolete

Factori fizico-chimici - pulberi organice, anorganice, sintetice


Factori chimici - substante toxice in stare gazoasa, lichida sau solida
Factori biologici - microorganisme
Factori psihosociali - relatii interpersonale
- particularitati temperamentale
- aspiratii
- stil de conducere etc.

Microclimatul
Microclimatul constituie o grupa a factorilor fizici din incaperile si zonele de
lucru din care fac parte (Rosea, 1997):
- temperatura ambientala - radiatiile suprafetelor inconjuratoare, determinate
mai ales de natura proceselor tehnologice si temperatura aerului;
- umiditatea - vapori de apa, aburi, aerisire ;
- miscarea aerului - datorata circulatiei diferitelor volume de aer, cauzata de
incalzirea inegala:
- radiatiile calorice - unde electromagnetice de proare a unor particule
(cuante).
Temperatura ambientala
Temperatura este un factor al ambiantei cu efecte asupra starii de
sanatate, efortului si rezultatelor muncii executantilor. Denim constienti de
temperatura mediului in momentul in care am senzatia de frig sau cald, care se
declanseaza la dezechilibrul dintre conditiile termice ale mediului si cele ale
corpului nostru (McCormick, Ilgen, 1995).

In functie de temperatura ambientala, omul, prin intermediul


analizatorului cutanat, dezvolta senzatia de cald (provocata de actiunea
obiectelor cu o temperatura mai ridicata decat temperatura pielii: 32-33AC -
valoarea zero fiziologic) sau senzatia de rece (cauzata de actiunea asupra
receptorilor din piele a obiectelor cu o temperatura mai scazuta decat cea a
pielii).
Caldura din organism este produsa de transformarile chimice care au loc in
interiorul ficatului si prin transformarea energiei mecanice a muschilor (Tat,
1999). Repartizarea acestei calduri (proprii) nu este uniforma, dar ea ramane
constanta (circa 37AC) in interiorul creierului, in inima si in organele din
abdomen, constanta temperaturii la nilul acestor organe fiind o conditie a
desfasurarii proceselor vitale.
Realizarea unei ambiante termice corespunzatoare unei bunastari
fiziologice a organismului (temperatura subiectiva) se bazeaza pe un echilibru
sil intre temperatura si umiditatea mediului.
Mentinerea temperaturii constante a organismului depinde de pastrarea
echilibrului intre termogeneza (producerea de caldura) si termoliza (pierderea
de caldura):
a) daca temperatura scade, organismul reactioneaza atat prin vasoconstrictie
periferica avand ca rezultat reducerea pierderii de caldura, cat si prin
intensificarea termogenezei;
- meolismul creste de cateva ori peste valoarea normala;

- marirea tonusului muscular - tremurat de frig" ;


b) daca temperatura creste peste limita superioara a zonei de neutralitate
termica (32AC), aceasta determina o reactie adaptiva care consta in:
- cresterea debitului sudoral pana la 1,3 kg/h. Daca lichidul respectiv nu este
inlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (in timpul orelor de
program, pana la 6% din masa corporala). O data cu transpiratia, se pierd si alti
constituenti (sodiu, vitamine etc);
- activarea circulatiei cu cresterea debitului circulator;
- marirea frecntei respiratorii.
Temperatura mediului de lucru influenteaza sanatatea si performantele
angajatilor prin:
a) combinatia temperaturii cu umiditatea ( ura 10);
b) durata de expunere la conditii termice din afara zonei de confort, caz in care
este necesara aclimatizarea;
c) temperatura obiectelor si uneltelor cu care se lucreaza; diferentele mari
(temperatura obiectului de peste 43AC sau sub 0AC) dintre temperatura
corpului si cea a sculelor pot produce senzatia de durere sau chiar distruge
tesuturi.
Umiditatea ambientala
Cantitatea de vapori de apa din atmosfera (picaturi de apa sau cristale
de gheata) este exprimata procentual prin raportul dintre cantitatea de vapori
din aer la un moment dat si maximul posibil (cand aerul este complet saturat).
Confortul organic se situeaza in intervalul 25-75% :
- sub 25 %, apar repercusiuni negati asupra structurilor si functiilor mucoasei
respiratorii care asigura eliminarea impuritatilor (inclusiv a germenilor) din
aerul inspirat;
- peste 75 %, in conditiile prestarii unei munci grele, actioneaza negativ asupra
procesului de termoliza (pana la soc caloric).
De obicei, se foloseste sintagma conditii termice", care include factorii
temperatura, umiditate si circulatia aerului (Smither, 1988).In prezent, exista
relativ putine locuri de munca in care temperatura si umiditatea sa afecteze
bunul mers al activitatii, iar aceasta deoarece majoritatea cladirilor moderne au
instalatii de incalzire, aer conditionat, ntilatie etc. Exceptie fac locurile de
munca plasate in exterior (constructii, intretinerea drumurilor). in aceste cazuri,
angajatorul este obligat sa asigure echipamentul corespunzator, lichide
suficiente, pauze de lucru.

Presiunea atmosferica
Aceasta devine problematica in cazul lucrarilor sub apa, al constructiei
de tuneluri, poduri, in lucrarile la inaltime.
Pentru lucrarile sub apa se utilizeaza chesonul (o camera in care se
realizeaza o presiune crescuta a aerului), camere de ecluzare in care au loc
comprimarea si decomprimarea aerului (Tat, 1999).
Un aspect important il constituie betia de adancuri" (stare euforica
grava determinata de debitul cerebral redus de oxigen), datorata dizolvarii unei
cantitati mari de azot in sange.
Pentru evitarea unor situatii negati s-au silit ele cu durata si viteza de
dezecluzare, respectiv emersie, in raport cu posibilitatile eliminarii cantitatilor
crescute de gaze din sangele si tesuturile organismului.
Zgomotul
Desi suntem in permanenta inconjurati de sunete, la locul de munca,
precum si in oricare alt loc, in majoritatea cazurilor ne putem desfasura
activitatea ignorand zgomotul ambiental". Dar, o data cu cresterea nilului
(intensitatii) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambiantei de viata
si munca, permanent, nedorit, care influenteaza negativ nilul de performare
profesionala, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozitatii sau a
scaderii cantitati si/sau calitati a nilului muncii prestate.
Pentru a intelege efectele zgomotului asupra angajatilor, este necesar sa
intelegem natura sunetului. Sunetul este o forma de energie fizica creata de
obiectele care vibreaza. Aceste vibratii se transmit sub forma unor valuri" de
presiune crescuta sau scazuta, care iradiaza de la suprafata obiectului. Aceste
valuri" constituie stimuli fizici pentru urechea noastra.

Dimensiunile fizice ale sunetului sunt urmatoarele (Moldovan-Scholz,


2000):
- frecnta (numarul de cicluri de vibratii produse intr-o secunda). in general, la
om plaja auditiva (suprafata de audibilitate) se inscrie intre 16 si 16.000 Hz
(cicluri/s); in cazul unui analizator sensibil, limita superioara ajunge la 20.000
Hz;
- intensitatea (nilul de presiune sonora), masurata in belii (mai frecnt,
subunitatile dB) ; intensitatea maxima tolerabila este in jur de 100 dB, dar ea
variaza in functie de frecnta;
- timbrul sau calitatea, care deosebeste intre ele sunetele egale ca frecnta si
intensitate; timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor;
sunetele pure sunt foarte putine si contin o singura frecnta (de exemplu,
diapazonul); majoritatea contin mai multe armonici, care deosebesc doua
sunete cu aceeasi frecnta (de exemplu, doua instrumente diferite).
Studiile de specialitate au evidentiat limitele inferioare (pragul de audibilitate)
si superioare (pragul senzatiei dureroase) ale sunetelor care pot fi receptate de
om, precum si faptul ca aceste praguri variaza o data cu frecnta sunetului.
Astfel, urechea umana este mai putin sensibila la frecntele joase decat
la sunetele cuprinse intre 1.000 si 6.000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu
este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2.000 Hz.

Efectele zgomotului asupra omului sunt in functie de intensitatea si de


durata sa. In elul 2 este prezentata durata maxima admisa la zgomote de
intensitati diferite ( si elul 3 pentru nilurile relati ale sunetelor). in ordinea
aparitiei, primele efecte sunt la nil psihic (distragerea atentiei, reducerea
performantelor in sarcini care utilizeaza memoria de scurta durata), getati
(cresterea activitatii cardiace), suferinta auditiva si apoi dificultati in
coordonarea miscarilor (Jurcau, 2003).
Pentru a evalua in ce mod perturba zgomotul activitatea la locul de
munca, trebuie sa se tina cont de urmatorii factori (Bogathy, 2002):
- zgomotul neasteptat si/sau intermitent deranjeaza mai mult decat cel
continuu ;
- zgomotele cu un spectru mai bogat in frecnte inalte deranjeaza mai mult
decat cele cu frecnte joase;
- activitatile in care atentia este foarte importanta sunt perturbate in mai mare
masura decat celelalte;
- sensibilitatea la zgomot este mai mare in activitatile de instruire decat in
lucrarile rutiniere.
Pentru a nu afecta calitatea activitatii la locul de munca, au fost
introduse o serie de masuri pentru prenirea si limitarea depasirii anumitor
niluri de zgomot. Aceste masuri pot fi: sociale (norme si legi de interzicere sau
limitare a nilului sonor), tehnice (solutii silentioase, pereti fonoizolanti),
organizatorice (casti de protectie, dispunerea surselor de zgomot la o distanta
mare fata de angajati) si igienice (control medical, alimentatie cu vitamine etc).
Durata de expunere maxima la zgomot (normele de sanatate
ocupationala din SUA)
Intensitatea sunetului (dB) Numar maxim de ore/zi
Expunerea pentru un timp indelungat la zgomot puternic declanseaza
mecanisme de protectie ale organismului impotriva pericolelor, aceste
mecanisme manifestandu-se prin urmatoarele reactii getati: hipertensiune,
tahicardie, constrictia vaselor cutanate, marirea meolismului, cresterea
tensiunii musculare.

. Nilul relativ al sunetului


dB Sunet

0 pragul inferior al auzului


10 fosnetul frunzelor

12 soapta
20-50 conrsatie discreta

50-65 conrsatie cu voce tare


65-70 trafic pe o strada circulata

65-90 tren
75-80 fabrica

90 trafic intens
90-l00 tunet

110-l40 avion cu reactie la decolare


130 pragul senzatiei dureroase

140-l90 decolarea unei rachete spatiale

Iluminatul
Senzatiile vizuale si analizatorul vizual joaca un rol preponderent si in
activitatea profesionala, fiind implicate in 90% dintre modalitatile de receptare
a informatiilor. in consecinta, un iluminat corespunzator (artificial sau natural)
constituie un element hotarator in obtinerea performantelor.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambiantei luminoase o
reprezinta intensitatea luminoasa, a carei unitate de masura este luxul, definit
ca volumul fluxului luminos ce cade pe o anumita suprafata (Saal, Knight,
1988).
La locul de munca intalnim doua tipuri de iluminat (elul 4): natural si
artificial, fiecare avand o serie de particularitati, avantaje, dezavantaje
(Moldovan-Scholz, 2000).
Sistemele de iluminat artificial se grupeaza in urmatoarele
categorii:Iluminatul general - difuzarea fluxului luminos pe toata suprafata
incaperii de lucru,
fara o orientare precisa asupra unui anumit loc de munca; acesta poate fi:
- direct - lumina dirijata direct spre suprafata de lucru;
- indirect - lumina este dirijata in proportie de 90-l00% spre plafon si partea
superioara a peretilor; avantajul acestui tip de iluminat consta in faptul ca
elimina umbrele din incapere si nu provoaca orbirea prin stralucire;
- semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafata de lucru,
restul de 40-l0% fiind dirijat spre plafon;
- semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon si pereti,
restul spre ul care trebuie iluminat;
- difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurand o iluminare difuzata
uniform in toate directiile datorita surselor luminoase mascate ; iluminatul
local - este folosit in incaperile in care se efectueaza lucrari ce necesita valori
diferite ale intensitatii luminii, in raport cu particularitatile sarcinilor;
dispunerea si orientarea surselor de lumina trebuie astfel adaptate incat
directia cea mai frecnta a privirii sa nu coincida cu directia luminii reflectate.

Cromatica industriala

Ambianta cromatica, prin efectele sale fiziologice si psihologice, are


un rol important in desfasurarea activitatii la locul de munca, prin influenta
exercitata asupra consumului de energie al organismului, asupra starii de
oboseala, precum si asupra rezultatelor muncii. Prin coloritul in mediul de
munca se urmareste indeplinirea urmatoarelor functii:
- functia de realizare a senzatiei de confort: prin realizarea unei ambiante
favorabile, care sa apropie ambianta industriala de armonia si echilibrul
culorilor din natura;
- functia de micsorare a oboselii: neutralizarea senzatiilor neplacute prin efecte
psihice si fiziologice contrare;
- functia de semnalizare : precizarea continutului si functiei diferitelor
componente ale panourilor de comanda, ale conductelor ce transporta diferite
substante etc.;
- functia de securitate: se deosebeste de functia de semnalizare prin rolul
precis si obligatoriu al semnificatiei in ceea ce priste aplicarea ei. In derea
crearii unei ambiante optime de lucru, specialistii in ergonomie iau in
considerare proprietatile de reflectanta a diferitelor culori, proprietati care se
masoara cu fotometrul (Jurcau, 2003). La un capat al scalei se afla culoarea alba
(care reflecta lumina in proportie de 84%), iar la celalalt capat se afla culoarea
rosu-inchis (caramida zidurilor, care reflecta 16% din lumina).
Utilizarea culorilor in scopul usurarii muncii si pentru cresterea
performantelor se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor
asupra oamenilor.
Alegerea culorilor cladirilor, incaperilor, mobilierului si echipamentelor
urmareste atat un scop utilitar (imbunatatirea performantelor), cat si unul
estetic, fiind necesara adaptarea lor la diferite tipuri de munci .