Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pielea, un organ senzorial care potejeaz organismul fiind o barier ntre organism i mediu
extern si experimentand senzatii de atingere / presiune, temperatura si durere prin intermediul
multor terminatii nervoase si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.
La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i
hipoderma, la 18-20 kg.
Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel mai
subire pe abdomen (6-36m).
Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea
n funcie de sex, hran i condiiile de via.
Funciile pielii(fig1)
funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism
(bacterii, substane toxice, radiaii)
funcia termoregulatoare la meninerea unei:
temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin
exaporarea evaporarea apei din sudoare,
temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin
Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc.
funcia de aprare fa de razele ultraviolete aceast funcie e realizat de
stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea
radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la
o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.
funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele.
funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul
nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii:
o de durere (fiind pn la 200/cm2),
o de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
o termoreceptorii (corpusculii Krause),
o receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini),
o receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele
genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).
pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de
chirurgie n transplanturi.
Fig.1.Functiile pielii
functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee si difera in
functie de sex,varsta
Structura pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig.2si fig.2 a):
hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);
dermul (pielea propriu-zis) (corium);
epiderma (epidermidis).
Fig.2-Structura pielii:epiderma (cu straturile sale, remarca lipsa vaselor de sange), derma (care inglobeaza vasele
de sange si limfatice, nervii, firele de par si muschii aferenti, glandele sudoripare si sebacee).(Sursa: J. Malmivuo
& R. Plonsey)
Hipodermul(esutul subcutanat (subcutis, hypodermis)-numit
de asemenea hypodermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al
pielii.
Este format din tesut conjunctiv si cu exceptia catorva locuri acesta este bogat in celule grase
(grasime subcutanata)
Tesutul subcutanat este flexibil, are o elasticitate la stimulii mecanici si poate face cute.
Vine in contact cu fibrele musculare si periostul.
Vasele de sange, nervii (receptori tactili) glandele cutanate (foliculii firelor de par, glandele
sudoripare) se gasesc in subcutis.
Dermul (corium)-impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub
numele de cutis.
Este format dintr-o retea de:
colagen si fibre elastice,
nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.
Dermul se imparte in 2 straturi:
Stratul reticular(stratum reticulare) -acesta este stratul cel mai de jos al dermului si este
format dintr-o retea densa, neregulata de tesut conjunctiv.
Dermul papilar(stratum papillare)-stratul superior al dermului vine in contact cu epidermul,
fiind conectat prin punti dermice.
Tesutul conjunctiv al dermului bogat vascularizat si inervat este raspunzator pentru aspectul
pielii cat si pentru elasticitatea si fermitatea acesteia.
Epiderma(epidermidis)-este un epiteliu scuamos gros, keratinizat,
pluristratificat care acopera corpul si a carei grosime variaza intre
0.3 mm si cativa milimetri.
Straturile epidermului sunt:
Strat bazal (stratum basale)-celulele epidermale noi se formeaza in stratul bazal.
Celulele migreaza incet si se keratinizeaza catre stratul cornos (invelis cornos).
Melanina care este necesara pentru protejarea pielii impotriva luminii solare este sintetizata in
stratul bazal.
Strat spinos(stratum spinosum)-spatiile intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului
spinos si acestea contin provizii de nutrienti si oxigen pentru celule.
Strat granulos(stratum granulosum)-este format din celule fusiforme care contin granule de
keratina necesare pentru refractia luminii.
Strat cornos(stratum corneum)-este tesutul superficial de la suprafata pielii si este format din
celule epiteliale keratinizate moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare.
Formeza bariera principala impotriva factorilor nocivi ai mediului.
Fig2.a
1. Muschiul;2.Fascia;3.Vena;4.Artera;5.Nerv;6.Vase limfatice;7.Tesut adipos;8.Fibre de colagen din tesutul conjunctiv
9.Glande sudoripare;10.Foliculul firului de par;11.Papila;12.Glanda sebacee;13.Receptor (ex. receptor tactil);14.Por al glandei
sudoripare;15.Strat cornos;16.Strat bazal;17.Melanocit;18.Muschiul erector al firului de par
Terminaiile nervoase libere-recepioneaz excitaiile tactile, termice, dureroase, presionale i
vibratorii.
Sunt situate n toate straturile pielii.
Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc la nivelul papilelor
dermice.
Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de cald, traciunile i
deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm.
Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de intensitate mic. Sunt
situai n hipoderm, muchi, tendoane i articulaii.
Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de rece. Sunt mai numeroi
la nivelul minilor i feei (n derm).
Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaz lent i parial. Sunt
situate n epiderm.
Anexele pielii:
Glande sudoripare ecrine-distribuite pe intreaga
suprafata,predomina pe palme,plante,frunte
Secretia acestor glande este merocrina
Gande sudoripare apocrine- se dezvolta complet la pubertate si
sunt grupate in:
regiunile axilare
perimamelonare
inghinale
pubiana
perineala
perianala
Glande sebacee-glandulare-sunt distribuite neuniform pe suprafata
cutanata,pe pielea paroasa a capului,frunte,braji,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu
se gasesc pe plante si palme)
In 24 ore ele produc 1-2 gr.sebum,aceasta realizandu-se in flux continuu
Firul de parprezinta din profunzime spre suprafata:
papila foliculara-constituita din tesut dermic,bine vascularizat cu rol in nutritia firului
de par
bulbul-reprezentat de extremitatea profunda,bombata,care coafeaza papila
radacina-portiunea din grosimea pielii
tija(firul de par)-partea vizibila a firului de par
Unghiile-sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale ultimelor falange
cresterea lor este mai rapida ziua decat noaptea(ritm cicardin)
unghiile cresc mai rapid la tineri,gravide
in caz de afectarea se ajunge la o patologie infectii,psoriasis
modificarile unghinale pot fi congenitale sau dobandite
Inflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de patrunderea unui agent flogogen in
piele, fie din mediul extern, fie din cel intern.
Culoare Cauza
Cresterea irigatiei sanguine
Inmultirea vaselor
Iesirea hematiilor prin
peretele vascular
Rosie pata mica=petesii
pete mari=echimoze
Bruna Inmultirea melaninei sau a
melanocitelor
Depunere de hemosiderina
alba Pierderea pigmentului
Ingustarea vaselor