Sunteți pe pagina 1din 58

ZOOLOGIA VERTEBRATELOR

B.F.R.
L.P. 3

Diagnoza i sistematica petilor osoi


(Osteichthyes)
Clasa Osteichthyes
(gr. osteon = os; ichtys = peste)

 Cuprinde cele mai numeroase vertebrate acvatice, care


difera mult ca aspect si mod de viata
 Populeaza ape dulci, salmastre si marine
 Endoscheletul lor este mai mult sau mai putin osificat
 In alcatuirea scheletului capului si al centurilor intra si
oase de origine dermica
Clasa Osteichthyes
(gr. osteon = os; ichtys = peste)

 Radiile externe ale inotatoarelor sunt osoase si provin din


solzi modificati (lepidotrichii)
 Eventul (spiraculul) este redus, nefunctional si la
majoritatea pestilor ososi dispare complet
 Formele inferioare pastreaza in structura inimii un con
arterial si in intestin o valvula spirala
 Au 5 perechi de arcuri branhiale, dintre care numai
primele 4 poarta branhii, iar ultimul este redus
3 4

1
5
7
6
8
Clasa Osteichthyes
(gr. osteon = os; ichtys = peste)

 Au ctenobranhii protejate de un opercul membranos


intarit de 2-4 piese osoase de origine dermica
 Cei mai multi au o vezica gazoasa (uneori cu rol
respirator), iar cateva specii au plamani
 Rinichiul functional este de tip mezonefros
 Fecundatia este externa
 Masculii in general nu au organe de acuplare
 Comparativ cu rechinii, ouale sunt destul de mici i nu
sunt incluse in ooteci cornoase
 Cuprinde 4 subclase:
 Actinopterygii
 Brachiopterygii
 Crossopterygii
 Dipnoi
Subclasa Actinopterygii
 Majoritatea speciilor actuale, dintre
care cele mai multe sunt prezente in
fauna tarii noastre
 Solzi in general ganoizi sau elasmoizi
(absenti la unele specii)
 Spiracul mic sau absent
 Interopercularul si radiile
branhiostege sunt in general prezente
 Narinele interne lipsesc
Infraclasa Chondrostei
 Include pesti cu schelet in cea mai mare parte
cartilaginos, cu exceptia unor oase de inlocuire si a
unora dermice, care intra in compozitia craniului
 Coarda dorsala este persistenta
 Vertebrele sunt lipsite de corp
 Osul interopercular lipseste
 Spiraculul in general prezent
 Inotatoarea codala este heterocerca
 Pe muchia anterioara a inotatoarelor neperechi se
gasesc fulcre (solzi ganoizi hipertrofiati)
 Solzii sunt de tip ganoid
Ordinul Acipenseriformes
 Pesti de talie mare, cu corp alungit aproape cilindric,
comprimat lateral in partea posterioara
 Pectoralele se insera inferior
 Ventralele sunt in pozitie abdominala si au o centura
putin dezvoltata
 Corp nud sau acoperit cu 5 siruri de scuturi osoase
 Pe lobul superior al caudalei se gasesc solzi ganoizi
nemodificati
 Lepidotrichiile (radii externe) sunt mai numeroase
decat pterigoforele (radii interne)
 Gura mica, protractila, fara dinti sau cu dinti redusi,
situata pe partea inferioara a capului
 Inaintea gurii se afla un rostru bine dezvoltat
 Vezica cu gaz este mare
Ordinul Acipenseriformes
 In fauna Romniei se
ntlnesc reprezentani din
Fam. Acipenseridae
(sturionii)

 Polyodon spathula (Fam.


Polyodontidae) a fost
introdus relativ recent in
statiuni pentru piscicultura
(provine din SUA) v. foto
Familia Acipenseridae
 Corp acoperit cu 5 siruri de scuturi osoase, intre care
se afla scutele mai mici
 Gura este precedata de 4 mustati, cu dispozitie
transversala
 Spiraculele prezente
 Dorsala este deplasata spre partea posterioara a
corpului
 Prima radie a pectoralei este ingrosata
 Anadromi si dulcicoli (triesc n mare, se reproduc n
ape dulci)
 In Romania traiesc reprezentanti din genurile Huso si
Acipenser
!!!
 Anadrom = traieste in mare (perioada
trofica), se reproduce in ape dulci
 Catadrom = traieste in ape dulci, se
reproduce in mare
 Fizostom = vezica gazoasa in
legatura cu esofagul prin ductul
pneumatic
 Fizoclist = vezica gazoasa fara
legatura cu tubul digestiv
Huso huso - morun
 Sturion de talie mare (4-6 m),
greutate: 100-250 kg (cel mai
mare exemplar capturat in Dunare
a atins 880 kg!)
 Corp ingrosat, rostru scurt
 Gura este mare, semilunara,
deschiderea ei se intinde pana
aproape de laturile capului
 Buza superioara este intreaga,
depaseste linia ochilor
 Buza inferioara e intrerupta la
mijloc
 Mustatile sunt turtite, lamelare
Huso huso
 Migreaza in apa dulce pentru reproducere (anadrom)
 Are 2 perioade de migratie: de primavara si de toamna
 Primavara migreaza exemplarele varstnice, ale caror
gonade au inceput sa se maturizeze in mare, iar toamna
exemplarele tinere la care maturarea se produce iarna in
fluviu
 Se reproduce primavara in Dunare, in gropi adanci cu fund
argilos, amestecat cu pietris
 Ecloziunea are loc dupa 8-9 zile
 Puietul se hraneste cu larve de insecte si crustacee, adultul
cu moluste, crustacee si pesti
 Raspandit in Marea Neagra, M. Caspica, M. Adriatica si M.
Egee
 Carne foarte apreciata, icre valoroase (caviar)
 Din vezica gazoasa se prepara cleiul de morun, folosit la
limpezirea vinului
Acipenser ruthenus - cega
 Corp alungit, rostru stramt,
subtiat la varf, usor curbat in
sus
 Buza superioara este intreaga,
iar cea inferioara intrerupta la
mijloc
 Pe partea inferioara a rostrului
se observa niste tuberculi
 Mustatile franjurate, lungi,
ajung pana la gura
 Dimensiuni obisnuite: 60-70
cm, 4-5 kg greutate
Acipenser ruthenus
 Specie de apa dulce, reofila
 In perioada reproducerii, se deplaseaza in amonte
pentru depunerea pontei
 Se intalneste in rauri mari cu apa adanca, in gropi pe
fund pietros sau argilos
 Reproducerea are loc primavara
 Ecloziunea se produce in 4-5 zile de la depunerea
pontei
 Se hraneste cu larve de insecte, crustacee, moluste si
viermi
 Raspandita in fluviile din nordul Marii Negre si Caspice
 Carne foarte gustoasa
 Clei de calitate superioara, preparat din vezica
gazoasa
Acipenser stellatus pastruga
 Corp subtire, rostru lung
(peste 60% din lungimea
capului) turtit dorso-ventral,
ca o spatula
 Buza superioara intreaga,
cea inferioara intrerupta la
mijloc
 Mustatile sunt plasate mai
aproape de gura decat de
varful botului
 Poate ajunge pana la 2 m,
21 kg (de regula 1m, 6-8
kg)
Acipenser stellatus
 Specie marina, migratoare
 Traieste la adancimi mai mici decat morunul
 Are ca si morunul 2 perioade de migratie in Dunare
(primavara si la inceputul toamnei)
 Reproducerea in aprilie-mai
 Puietul se aduna in cantitati mari in fata gurilor Dunarii si
consuma in special larve de insecte
 Raspandita in Marea Neagra, Azov, Adriatica, nordul M.
Caspice
 Importanta economica: carne de calitate buna, caviar
Acipenser gldenstaedti nisetru
 Corp ingrosat in partea anterioara, prevazut cu rostru
lat, scurt si conic
 Buza superioara despicata la mijloc, iar cea inferioara
intrerupra
 Mustatile situate mai aproape de varful botului decat
de gura
 1-2 m, 20-30 kg
 Specie marina, migratoare
 2 perioade de migratie, ca si morunul
 Maturitate sexuala atinsa tarziu (8-15 ani)
 Marea Neagra, M. Azov
 Carne valoroasa, consumata fie proaspata, fie
conservata
 Icre de calitate buna
Infraclasa Teleostei
 Peti osoi cu schelet total osificat, C.V.
alctuit din vertebre osificate, de tip
amficelic
 Spiraculul lipsete
 Aparatul opercular complet (format din 4
oase)
 nottoarea caudal de tip homocerc
 Solzi de tip elasmoid (cicloizi sau ctenoizi)
Ord. Clupeiformes
 Corp alungit, comprimat lateral
 Solzi cicloizi, caduci
 Linia laterala, redusa sau absenta
 Caudala puternic scobita
 Inotatoarea dorsala unica, situata pe
mijlocul spatelui

 Familii: Clupeidae, Engraulidae


Familia Clupeidae
Alosa pontica =scrumbia de Dunarea

 De fiecare parte a caudalei se afla 2 solzi modificati


(alae)
 Ochi cu pleoapa adipoasa
 Migrator, de card, intra in fluvii pentru reproducere
 Marea Neagra, M. Azov
 Carne valoroasa, cu un continut ridicat de grasime (18-
21%)
Familia Clupeidae
Sprattus sprattus = prot, ceacea

 La baza caudalei nu exista solzi alari


 Corp prevazut ventral cu o carena
 Marin, pelagic, de card
 Marea Neagra
 Carne bogata in grasimi (12.62%),
pescuit intens
Familia Engraulidae
Engraulis encrasicholus hamsia

 Bot mai mult cartilaginos


 La baza cozii sunt solzi alari
 Ochii nu au pleoape adipoase
 Marin, pelagic, de card
 Carne gustoasa
 In M. Neagra: E. e. ponticus
Ordinul Salmoniformes
 Corp fusiform
 Solzi cicloizi persistenti
 Linia laterala prezenta
 La multe specii exista o a 2-a inotatoare D, adipoasa
 Fizostomi (vezica gazoasa in legatura cu esofagul prin
ductul pneumatic)
 Marini sau dulcicoli
 Unele specii fac migratii pentru reproducere (anadrome)

 Familii: Esocidae, Salmonidae


Familia Esocidae
 Esox lucius tiuca

 Bot lung si turtit D-V ca un cioc de rata


 Mandibula mai mare decat maxila
 Foarte lacom si vorace
 Carne foarte buna la gust, icre apreciate
 Pescuit sportiv
Familia Salmonidae cuprinde pesti
ososi cu 2 inotatoare D (una cu lepidotrichii, a 2-a
adipoasa)

 Salmo trutta (pastrav)


 Oncorhynchus mykiss (pastrav curcubeu)
 Hucho hucho (lostrita)
 Thymallus thymallus (lipanul)
Ordinul Anguilliformes

 Talie mare, corp alungit, cu aspect


serpentiform
 Lipsesc inotatoarele ventrale
 Pectorale prezente sau nu
 D, C, A formeaza aparent o inotatoare continua
 Familia Anguillidae: Anguilla anguilla (anghila)-
migrator, catadrom (traieste n ape dulci, dar
se reproduce in mare); Oc. Atlantic, Marea
Baltica, M. Mediterana
Ordinul Cypriniformes
 Grup de pesti foarte raspanditi pe aproape
tot globul
 Corp comprimat lateral
 Tegument protejat de solzi cicloizi
 D si A sunt alcatuite din radii moi precedate
de o radie tepoase
 Majoritatea populeaza ape dulci
 Omnivori sau rapitori

 Familia: Cobitidae, Cyprinidae


Familia Cobitidae corp alungit,
serpentiform, 3-5 perechi de mustati
 Cobitis taenia (zvrluga) ape lent curgatoare
cu fund mlos

 Misgurnus fossilis (ipar) ape statatoare, cu


fund mlos
Familia Cyprinidae corp comprimat
lateral, pisciform, protejat de solzi cicloizi mari

 Cyprinus carpio crap


 Carassius auratus gibelio caras argintiu
 Barbus barbus mreana
 Chondrostoma nasus scobar
 Aspius aspius avat
 Abramis brama platica
 Tinca tinca lin
 Scardinius erythrophthalmus rosioara
 Rutilus rutilus babusca
1 2

4
3

6
5

8
7
Ord. Siluriformes
Fam. Siluridae
 Silurus glanis somn

 Gura mare, marginita de 3 perechi de mustati


 Dorsala slab dezvoltata
 Caudala rotunjita
 Anala alungita
 Bentonic, nocturn activ, vorace
 Poate ajunge si la 400 kg.
Ord. Beloniformes (Atheriformes)
Fam. Belonidae
 Corp serpentiform, cu cele doua falci alungite, de forma
unui cioc, prevazut cu dinti puternici
 Dorsala si anala sunt plasate in partea posterioara a
corpului

 Belone belone zrgan

 Mandibula mai mare deact maxila


 Peduncul caudal subtire, caudala adanc scobita
 Pe laturi cate o dunga negricioasa
 Marin, de card, carne buna
Ord. Syngnathiformes

 Pesti de talie mica, forma corpului variabila,


marini
 In locul solzilor exista placi osoase care
concresc, formand inele
 Corpul este prelungit cu un bot in forma de
tub, la capatul caruia se afla o gura mica,
lipsita de dinti

 Fam. Syngnathidae: acul de mare, ata de


mare, calutul de mare
Syngnathus typhle acul de mare

 Corp subtire, bot lung, gura


dispusa oblic in sus
 Anala redusa
 Caudala si pectoralele prezente
 Fara linie laterala
Nerophis ophidion aa de mare

 Corp alungit si rotunjit


 Caudala si pectoralele lipsesc
 Dorsala este bine dezvoltata
 Anala lipseste
 Are linie laterala
Hippocampus guttulatus clu de mare

 Capul formeaza cu trunchiul un unghi de


90 grade
 Creasta occipitala prezenta
 Tuberculi pe fata dorsala
 Bot lung
 Femela depune icrele intr-o punga
incubatoare situata pe partea ventrala a
masculului
 Linie laterala prezenta
 Frecvent in zonele pietroase cu alge, de
care se prinde cu ajutorul cozii prehensile
Ord. Gasterosteiformes: pesti de talie mica,
corp nud sau acoperit cu placi osoase; marini sau
dulcicoli

 Fam. Gasterosteidae
 Gasterosteus aculeatus ghidrin

 Corp comprimat lateral, peduncul caudal


scurt, caudala trunchiata
 Dorsala precedata de 3 epi
 Gura mica, oblica in sus
 Important in studiile de fiziologie si etologie:
masculul construieste un cuib din plante
acvatice si are grija de progenitura
 Eurihalin, semnalat in mare si apa dulce
Ord. Gadiformes: peti osoi cu 1-3 D, 1
sau 2 A; gura este mare, adesea cu o mustacioara
pe falca inferioara

 Fam. Gadidae
 Merlangius merlangus bacaliar

 Cap lung, ochi mari


 3 D si 2 A
 Pata neagra la baza pectoralei
 Caudala excavata
 Marin, bentonic, de apa rece
 Carnea se consuma proaspata sau sarata
Fam. Gadidae
Lota lota mihal
 2 D, a 2-a D i A fiind lungi
 Caudala rotunjit
 Bentonic, de ap dulce i rece
Ord. Scorpeniformes: corp gros,
creasta osoasa pe latura capului; marini

 Fam. Scorpenidae
 Scorpaena porcus scorpie de mare
 Talie mic, corp prevzut cu spini i
creste n legtur cu glande veninoase;
produce nepturi dureroase
 Solzi ctenoizi
 Cele 2 D sunt unite ntr-una singur
Fam. Triglidae
 Trigla lucerna rndunica de mare
 Cap concav, cu botul putin scobit la
varf, ochii mari
 Corp acoperit cu solzi ctenoizi mici
 Cele 2 D sunt apropiate
 P i V sunt lungi
Ord. Perciformes
 Au 2 D: prima epoas, a 2-a moale (uneori sunt
unite)
 Corp acoperit cu solzi ctenoizi
 Linia lateral prezent i bine dezvoltat
 Marini i de ap dulce
 Ordinul cel mai bogat n specii
 Familii:
 Scombridae
 Mullidae
 Gobiidae
 Carangidae
 Centrarchidae
 Mugilidae
 Trachinidae
Fam. Scombridae:n urma A i a celei de
a 2-a D exist mici nottoare numite pinule

 Scomber scombrus scrumbia albastr,


macrou
 Corp alungit, hidrodinamic
 Anala precedat de un ep ascuit
 Cele 2 D sunt separate printr-un spaiu larg
 Pete foarte valoros, carne gustoas

 Sarda sarda plmida


 Corp fusiform i nalt
 Cele 2 D sunt apropiate
 Caren median pe pedunculul caudal
Fam. Mulidae
 Mullus barbatus ponticus barbun
 Cap convex, puternic comprimat lateral
 Ochi mari, deplasai spre partea D a
capului
 2 musti bine dezvoltate
 Peduncul caudal lung i gros
 nottoarea caudal profund excavat
 Cele 2 D sunt distanate
Fam. Gobiidae
 Neogobius melanostomus guvid, strunghil
 2 D, dintre care prima este mai scurt, cu pat neagr
la baz
 Caudala rotunjit
 Ventuza ventral cu repliu membranos, fr lobi
 Cap mare i gros
 Buza superioar groas dar nelit

 Neogobius cephalarges guvid de mare


 Mai rar dect strunghilul
 Pata neagr de la baza primei D lipsete
 Ventuza ventral are repliu membranos dezvoltat, cu 2
lobi
 Buza superioar este lit spre prile laterale
Fam. Carangidae
 Trachurus mediterraneus stavrid
 Cap cu pleoape adipoase, dezvoltate
 Cele 2 D sunt apropiate
 Linia lateral const din scuturi osoase
 Pete marin, de crd
Fam. Percidae
 Stizostedion lucioperca alu
 Corp alungit, a 2-a D are mai mult de 15 radii moi
 Ventralele sunt ndeprtate
 Cap lung, botul scurt
 Dorsal cenuiu-verzui, cu dungi ntunecate pe laturi
 Prefer lacuri mai bine oxigenate, cu fund nisipos sau
argilos

 Perca fluviatilis biban


 Opercul prevzut cu un ep gros
 A 2-a D are mai puin de 15 radii
 Ventralele sunt apropiate
 Pe laturile corpului sunt 5-9 dungi late brune
 Sedentar, triete n crduri de diverse vrste
Fam. Centrarchidae
 Lepomis gibbosus bibanul soare
 Bot scurt, ochi mari
 Peduncul caudal lung i comprimat
lateral
 Colorit frumos verde-albstrui, cu pete
brune pe solzi
 Sub ochi sunt 5 benzi albastre
Fam. Mugilidae
 Liza aurata/Mugil auratus chefal, singhil

 Talie mijlocie-mare
 2 D distanate, dintre care prima este epoas
 V n poziie abdominal
 C excavat
 Solzii se ntind pe cap pn la marginea
anterioar a ochiului
Fam. Trachinidae
 Trachinus draco dragon, drac de mare

 Cap comprimat lateral, prevzut cu 4 perechi


de spini (1 pereche pe opercular)
 epii sunt n legtur cu glande veninoase
 Ochii sunt situai pe laturile capului, apropiai
ntre ei
 Pedunculul caudal scurt
 A 2-a D mult mai lung dect prima D
 C dreapt
 Se ngroap n nisip
 Marin, bentonic
Fam. Uranoscopidae
 Uranoscopus scaber bou de mare

 2 perechi de epi concrescui la nivelul


opercularului
 C uor convex
 Linia lateral deplasat n poziie dorsal
 Lateral are dungi logitudinale, care se
anastomozeaz sub form de reea
 ngropat de obicei n nisip
Ord. Pleuronectiformes
 Peti marini, bentonici
 Corp comprimat lateral
 Ochii migreaz pe faa superioar (ZENITAL), care
este pigmentat
 Faa inferioar (NADIRAL) este mai turtit i
depigmentat
 Gur n general asimetric
 Larvele au ochii simetrici i noat vertical, dar n
cursul metamorfozei sufer schimbri complexe: ochii
se deplaseaz pe o latur, se modific oasele craniului

 Familii: Bothidae, Pleuronectidae, Soleidae


Fam. Bothidae
 Psetta maxima calcan

 L = 1m, g = 10 kg, carne bun


 Form senestr (ochi situai pe latura
stng), corp rombic
 nceputul D se afl naintea ochiului
superior
 Peduncul caudal scurt
 Pe cap se gsesc butoni osoi i solzi
rudimentari
Fam. Pleuronectidae
 Platichthys flesus cambul

 L = 25-30 cm.
 Form dextr; corp ovoidal
 nceputul D se afl deasupra ochiului
superior
 Ochi foarte apropiai
 Peduncul caudal lung
 Carne foarte gustoas
Fam. Soleidae
 Solea nasuta limb de mare

 Form dextr
 Bentonic, de fund nisipos; se retrage n
adncuri paralel cu rcirea vremii
 Ochiul superior situat naintea celui inferior
 La baza nottoarei P de pe faa zenital se
afl o pat neagr
 Folosit pentru prepararea finii de pete