Sunteți pe pagina 1din 5

1

Ion Liviu Rebreanu


- Roman realist de tip obiectiv
- Proza interbelica
- Capodopera ce infatiseaza universul rural realist

Proza realist-obiectiva se realizeaza prin :

Naratiunea la persoana aIIIa, nonfocalizata


Viziunea DINDARAT -> pp narator obiectiv, detasat
Naratorul dirijeaza evolutia personajelor sale si plasmuieste
traiectoriile existentei personajelor, conform unui destin prestabilit
Contine semne prevestitoare ale sfarsitului fiecarui personaj, care
este o victima a fatalitatii -> roman al destinului

Coordonate spatio-temporale -> fixeaza actiunea intr-un anumit spatiu


fictional si o inscriu in anumite coordonate temporale

Este dominanta dimensiunea spatiala a lumii prezentate, prin redarea


amanuntita, in chip cinematografic a detaliilor -> impresie de constructie
arhitectonica masiva
Timp linear

Tema : sfera tematica a posesiunii, dorinta obsesiva a taranului roman de a


avea pamant

Teme secundare:

roman de familie -> prezinta aspecte ale vietii familiei Herdelea, chiar
ale familiilor esuate, Ion-Ana)
roman de introspectie -> prin focalizarea interna a trairilor
personajului principal, prin coborarea analizei psihologice in zona
adanca a patimilor umane

Simetrie incipit-final : se realizeaza prin descrierea drumului care intra si


iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului.

PERSONIFICAT cu ajutorul verbelor : se desprinde, alearga, urca,


inainteaza -> SEMNIF SIMBOLICA a destinului unor oameni
2

Rama de tablou -> separa viata reala a cititorului de viata fictionala a


personajelor din roman

1. Descrierea initiala: a drumului -> supusa conventiei veridicitatii,


introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului XX,
cu aspecte etnografice (hora) si sociale.
2. Descrierea finala : inchide simetric romanul si face mai accesibila
semnificatia simbolica a drumului prin METAFORA SOSELEI VIATA
*Crucea stramba de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea
ruginita-> anticipeaza tragismul destinelor.

Structura : text cu o structura exemplara; 2 mari parti, cu titluri sugestive

I. Glasul pamantului
II. Glasul iubirii

Semnifica aspiratiile personajului principal, fortele contrare ce il stapanesc :

1) Cea demonica : de posedare a pamantului


2) Cea angelica : dragostea pentru Florica

Lupta a contrariilor ce se atrag -> in final, personajul este distrus, sfasiat.

Titlurile celor 13 capitole -> semnificative-> mai ales cele ce marginesc simetric
textul : Inceputul si Sfarsitul-> sugerand BUCLA DE TIMP in care se inscrie
actiunea si mai ales destinul personajelor.

TEHNICA PLANURILOR PARALELE : viata taranimii si a intelectualitatii rurale.

Trecerea de la un plan narativ la altul -> alternanta

Succesiunea secventelor -> inlantuire

Drama lui Ion: dictata de o vorba runcata inconstient de Titu Herdelea : Daca
nu vrea el sa ti-o dea de bunavoie, trebuie sa-l silesti

Conflict central : lupta pentru pamant in satul traditional

Posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in


comunitate

Drama lui Ion : cea a taranului sarac;


3

Ion : mandru si orgolios, constient de calitatile sale, nu-si accepta conditia si


este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica si averea Anei.

Conflict exterior: social, intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu -> dublat de
conflictul interior, intre glasul pamantului si glasul iubirii

Intre cele doua chemari launtrice nu exista o impingere catre o situatie limita,
pentru ca forta lor se manifesta succesiv, nu simultan.

Personaj principal : Ion al Glanetasului

- In jurul caruia se concentreaza principalele intamplari ale romanului


- Sfasiat de doua aspiratii
1) Forta concentrata in dragostea pentru pamant
2) Forta manifestata in dragostea pentru Florica lui Maxim, o fata saraca
din sat

Ion este pus in situatia de a alege -> decizia imediat luata si comunicata
Floricai, cu resemnarea sortii ostile : Nu vezi tu cum e lumea azi,
Florico?...Vai de sufletul meu! Crede-ma! In inima mea insa, tot tu ai ramas
craiasa

Pt ca Ana sa ii devina sotie, Ion organizeaza impotriva ei o agresiune perfida,


lasand-o grea chiar in casa parinteasca, in timp ce Vasile Baciu dormea.

Tatal fetei afla mult mai tarziu, dupa ce tot satul deja stia ca fata lui e
insarcinata.

Ana-> trece prin calvarul existentei de fata alungata din casa tatalui si de
nora nedorita in aceea a lui Ion al Glanetasului.

Cracter slab -> Ana se sinucide, urmata curand in moarte si de copilul


neajutorat ramas pe urma ei.

Conflict Ion- Vasile Baciu : conflict psihologic, santajandu-l sa ii cedeze


pamantul, lucru intamplat in cele din urma.

SCENA SEMNIFICATIVA 1 HORA


4

Descrierea jocului traditional, somesana, este o pagina etnografica


memorabila, prin portul popular, pasii specifici, vigoarea dansului si navala
cantecului sustinut de figurile pitoresti ale lautarilor.

Cercul horei, centru al lumii satului= descatusare de energii

Rolul horei in viata comunitatii satesti: de a-i asigura coeziunea si de a


facilita intemeierea noilor familii, dar cu respectarea principiului economic.

Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joc, desi o place pe Florica
cea saraca, marcheaza inceputul conflictului.

Vasile Baciu, tatal Anei, vine de la carciuma la hora, confruntandu-se verbal


cu Ion, pe care il numeste hot si talhar, pentru ca sarantocul umbla sa-
i ia fata promisa altui taran bogat, George Bulbuc.

Sfarsitul petrecerii -> flacaii merg la carciuma.

Bataia flacailor : in aparenta pentru plata lautarilor, in fapt pentru dreptul


de a o lua de sotie pe Ana, se incheie cu Victoria lui Ion, care il rapune cu
parul pe George. -> scena alimenteaza dorinta de razbunare a lui George si
este construita simetric cu cea de la sfarsitul romanului, cand George il
ucide pe Ion, lovindu-l cu sapa.

SCENA SEMNIFICATIVA 2: cea in care Ion saruta pamantul : Se opri in


mijlocul delnitei [...] il cuprinse o pofta salbatica sa imbratiseze huma, s-o
crampoteasca in sarutari

Ion se simte ca un urias la picioarele caruia se zbate un balaur, sarutarea


grabita a pamantului oferindu-i un fior rece, ametitor.

Odata ce afla ca Florica se va casatori cu George, sentimentul de glorie ii


dispare, simtindu-se ca si cand cineva i-a luat cea mai buna delnita de
pamant -> Astfel, glasul pamanatului si cel al iubirii nu mai sunt doua voci
separate, ci canta impreuna intr-o armonie fatala.

Relatie pamant-om : elementul primordial este perceput ca un pamant-


mama : Iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil[..] de pe atunci
pamantul i-a fost mai drag ca o mama

OPINIE :
5

In opinia mea, personajul Ion este construit dupa tipul taranului foarte
sarac, ce tanjeste la pamanturi si la o viata in care sa fie apreciat, deoarece
faptele pe care acesta le savarseste sunt determinate de situatia sa precara
si de lipsa de respect pe care el considera ca o primeste tocmai din cauza
situatiei sale materiale.

Concluzie :

- Roman prin excelenta realist


- Roman al vointelor infrante, in care toate personajele au o triste inerenta
- Idealurile personajelor se naruie prea repede.

S-ar putea să vă placă și