Sunteți pe pagina 1din 93

Ofertant

SC PGH CONSTRUCT-COM SRL

PROPUNERE TEHNICA

ORGANIZAREA LUCRARILOR

Aferente ibiectivului de investitie CONSTRUIRE DISPENSAR MEDICAL, COMUNA JIJILA, SAT GARVAN, JUD.
TULCEA
.

- Cladirile existente pe amplasament : - In limita amplasamentului exista un imobil vechi,propus la demolare.


-Zone de depozitare :- Depozitarea materialelor se va face n spaii special amenajate. Acestea trebuie amplasate pe
teritoriul antierului, inndu-se cont de riscurile pe care le implic manipularea i depozitarea materialelor, conform
actelor de nsoire de la productori i de condiiile de impact asupra mediului (contaminri ale solului, aerului, apei, etc.)
Materialele care pot fi deteriorate din cauza apei trebuie s fie protejate i nu se depoziteaz direct pe pmnt.
Materialele vor fi identificate cu etichete.
Substanele chimice vor fi depozitate n spaii separate (mai ales dac prezint incompatibiliti cu alte materiale).
Materialele care prezint pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilen, vopsele, diluani, etc.) vor fi
depozitate separat, departe de surse de cldur sau foc deschis.
Se vor asigura ci de manipulare a materialelor n zonele de depozitare. Acestea vor fi meninute n permanen libere i
curate (fr obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri, etc.). Vor fi marcate corespunztor.
Pentru materialele de carier sau balastier se amenajeaz pe terenul aferent organizrii de antier fix o zon
delimitat pentru depozitarea acestora.
Toate materialele ce rezult din demolarea i lichidarea lucrrilor subterane/supraterane, a structurilor i altor obiecte vor
fi evacuate n afara antierului.

- Accesele in santier :- Aprovizionarea santierului va fi posibila de la nivelul Strazii Garofitei si al E87,situat in nordul
amplasamentului.

- Amplasarea lucrarilor temporare : - Pe amplasament pot fi amplasate containere magazii si dupa caz grup sanitar
ecologic. Functie de necesitati si fluxul tehnologic vor fi amplasate magazii de depozitare temporare, instalatii temporare
de lucru pentru realizarea lucrarilor incluse in prezentul contract.
Toate imprejmuirile si portile din Santier vor fi verificate si intretinute in mod regulat si orice defect reparat fara intarziere.
Imprejmuirea va fi prevazuta cu porti de acces dupa cum este necesar pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor terenurilor
adiacente. Antreprenorul va fi responsabil cu pastrarea portilor de acces inchise in afara programului de lucru.
CARACTERISTICI TEHNICE ALE OFERTEI

Amplasamentul obiectivului este reprezentat de o parcela T36,Cc937, cu suprafata de 344,00 mp, situate in
central localitatii, la intersectia strazii Garofitei cu strada Lalelelor, la circa 65,00 m de strada Principala.
Pe aceasta parcela, de forma neregulata , se propune amplasarea unei cladiri , cu functiunea de
dispensar uman rural, in regim de inaltime P+M.
Cladirea se va amplasa , relativ pe amplasamentul imobilului vechi , la limita incintei de nord-est si sud-
est, astfel incat sa se respecte un aliniament spre strada de 3,50 m.
Dimensiunile maxime ale cladirii sunt de 10,65 x 13,95 m
Cladirea, va rezolva spatii pentru consultatii si tratamente, respectand prevederile NPO
21/1997- Normativ privind Proiectare dispensare si policlinici pe baza exigentelor de
performanta,pentru circa 7,5 consultatii/an si locuitori la 280 zile lucratoare.
Dispensarul medical,rural,va cuprinde urmatoarele sectoare functionale:
-sectorul consultatii:1 cabinet
-sectorul tratamente:1 cabinet
-sectorul sterilizare :1 camera sterilizare
-sectorul administrativ,personal,pacienti:grupuri sanitare pacienti,pe sexe
si pentru persoane cu dizabilitati;grup sanitar personal medical si vestiar;camera material sanitar.
-sectorul serviciilor tehnico-gospodaresti,utilitati:centrala termica,depozit.
-locuinta medic:1 apartament de doua camere,pentru locuinta de serviciu- medic.
Cladirea, cu o volumetrie relativ compacta, dictata de forma terenului,dar si de aliniamentul stradal impus,va
avea o forma dreptunghiulara,cu doua retrageri succesive ,pe directia N-S si dimensiuni 13,95X10,65M.
Cota+0.00=44,20,la cca 0,60m mai sus fata de cota generala a terenului.
Se propune un acces secundar, la spatiul centralei termice si al depozitului,situate pe latura secundara
de N-E a cladirii.
Spatiile principale cu functiuni medicale ,sunt amplasate pe laturile de sud si S-E.
Schema functionala a cladirii,propune rezolvarea grupelor functionale medicale la nivelul usor accesibil,la
parter,iar locuinta medic,la mansarda,astfel:
PARTER
La nivelul parterului,se propune atat sectorul serviciilor medicale,cat si cel administrativ ,al
utilitatilor si accesul spre apartamentul medicului.
Accesul propus pe latura sudica,intr-un windfang,dirijeaza publicul spre sala de asteptare,dar si spre
scara locuintei medic si depozit material medical.
Suprafata construita parter=130,35mp
Suprafata utila parter=103,53mp.
MANSARDA
Mansarda,accesibila de la nivelul scarii interioare,rezolva spatiile unui apartament de serviciu cu 2
camere,pentru medic si un pod partial.
Suprafata construita mansarda=82,50mp
Suprafata utila mansarda=60,19mp.
Instalatii interioare
Pentru asigurarea microclimatului in incaperi, se propune un sistem de incalzire local, cu o centrala termica
cu combustibil solid.
Instalatiile electrice, de iluminat si prize, se vor executa dupa racordarea la reteaua existenta in zona.
Alimentarea cu apa se va face ,prin racord la reteaua exterioara,existenta in zona. Evacuarea apelor uzate
menajere,provenite de la instalatiile sanitare,se va face in prima faza, pana la executarea retelei
centralizate de canalizare,intr-un bazin vidanjabil,amplasat in incinta.
Lucrari exterioare: Retele exterioare - lucrari retele edilitare: alimentare apa, canalizare, energie
electrica
- racord alimentare apa,
- iluminat exterior
- racord canalizare,
- fosa ecologica vidanjabila

Amenajare exterioara
Amenajarea terenului din incinta,va urmari mentinerea in general a pantei terenului natural,ce va asigura si
preluarea apelor meteorice spre rigola Nordica a strazii.Accesul in incinta se propune pe latura de nord-vest,
intr-o parcare de 2(doua) locuri , prevazuta in extremitatea nordica a amplasamentului.Acest acces va
constitui si accesul de interventii, cu o latime de 3,50 m.Spatiile verzi vor respecta HG 525/1996 si vor
consta in plantatii ambientale, peluza gazon, gard viu, arbusti si arbori ornamentali.

Constructia ce face obiectul proiectului reprezinta o cladire in regim de inaltime parter, compacta,
care respecta stilul arhitectural traditional, zonal, al cladirilor nord dobrogene.Amenajarile exterioare si
interioare vor pastra caracterul rural, traditional, imbinat cu dotarile moderne si materiale calitativ
superioare, creand o ambianta placuta, rustica.
Cladirea, cu o volumetrie relativ compacta, dictata de forma terenului,dar si de aliniamentul stradal
impus,va avea o forma dreptunghiulara,cu doua retrageri succesive ,pe directia N-S si dimensiuni
13,95X10,65M.Va fi amplasata cu latura lunga paralel cu limita incintei de N-E, la cca 1,90 de
aceasta,la 1,90mfata de limita de S-E si la 3,50m fata de aliniamentul strazii Garofitei.Accesul se propune
lateral, pe fatada de S-V printr-o mica terasa acoperita ,printr-un pachet de trepte si o rampa pentru
persoanele cu dizabilitati,ce va prelua diferenta de nivel de 0,60m dintre aleea de acces si cota zero a
cladirii.Accesul persoanelor se poate face pietonal sau auto, de la nivelul strazii
Garofitei,printr-o alee carosabila,cu latimea de 3,50m,in zona de inflexiune a strazii,spre o parcare
minima de2 locuri.Cota+0.00=44,20,la cca 0,60m mai sus fata de cota generala a terenului.Se propune un
acces secundar, la spatiul centralei termice si al depozitului,situate pe latura secundara de N-E a cladirii.
Spatiile principale cu functiuni medicale ,sunt amplasate pe laturile de sud si S-E.Schema functionala a
cladirii,propune rezolvarea grupelor functionale medicale la nivelul usor accesibil,la parter,iar locuinta
medic,la mansarda,astfel:
La nivelul parterului,se propune atat sectorul serviciilor medicale,cat si celadministrativ ,al
utilitatilor si accesul spre apartamentul medicului.Accesul propus pe latura sudica,intr-un
windfang,dirijeaza publicul spre sala de asteptare,dar si spre scara locuintei medic si depozit material
medical.Sala de asteptare permite accesul spre sala de consultatii,comuna pentru adulti si
copii,grupuri sanitare public si personal medical si iesire din sala tratamente.Conform schemei impuse de
NP021/1997,sala de tratamente este comandata prin sala de consultatii si permite accesul la sala sterilizare.
S-au respectat atat schemele functionale cat si gabaritele minime ale spatiilor interioare,dar si
mobilarea cu dotari si mobilier specific.
Mansarda,accesibila de la nivelul scarii interioare,rezolva spatiile unui apartament de serviciu ,pentru
medic si un pod partial.
Finisaje interioare:
-Cerina privind igiena finisajelor consta in asigurarea calitii suprafetelor interioare a elementelor
de delimitare a spatiilor astfel incat sa nu fie periclitata sntatea utilizatorilor.
-Materialele de finisaj trebuie sa aib urmtoarele caliti-lavabile-rezistente la dezinfectanti-sa nu retina praful-
sa nu permit dezvoltarea de organisme parazite (gndaci, acarieni,
mucegaiuri)-sa prezinte calitestetice.
Pardoseli gresie ceramica antiderapanta: hol,cabinete,sterilizare,grupuri
sanitare,vestiar,CT
Pardoseli gresie ceramica in hol scara si spatiile umede din locuinta
medic(baie,bucatarie,ss)
Pardoseala parchet stratificat in apartament medic(living,dormitor)
Placaje faianta;grupuri sanitare,sterilizare,h=2,85; cabinete,h=1.50,pe peretii cu
spalator
Zugraveli lavabile,culoare alba:hol,cabinet,materiale
sanitare,vestiar,sterilizare ,grupuri sanitare,CT. si ap.medic.
Tamplarie interioara usi celulare lemn,geam clar,culoare mahon;
Glafuri materiale sintetice.

Finisaje exterioare:
Placaje straifuri piatra Baschioi soclu;
Tencuieli decorative scoarta de copac ,culoare alba;
Tencuieli decorative cu asize,culoare alba;
Pardoseli gresie de exterior antiderapanta;
Tamplarie lemn stratificat mahon si geam termopan;
Streasina lemn vopsit visiniu;
Balustrade lemn baituit mahon;
Invelitoare tigle ceramice;
Jgheaburi si burlane stabicor

Zidarii si compartimentari interioare


Structura de rezistenta este conceputa in sistem de zidarie portanta din blocuri caramida Porotherm 25 cm.si
termosistem de 10 cm.polistiren.
zidarii
Peretii portanti din zidarie,vor folosi caramizi cal.I,dimens.240x115x63.mortarul folosit este mortarul var-
cimentM50z.Grosimea min. a peretilor va de min.o caramida;la peretii exteriori adaugandu-se termosistem de
10cm.gros.din polistiren extrudat,pentru a reduce transferul termic de caldura si pentru a asigura o izolatie
termica si fonica cat mai eficienta.
Compartimentarea interioara , cu exceptia zidurilor portante , se va realiza din panouri de gips carton cu
fonoizolatie de vata minerala.

acoperisul
Acoperirea cladirii se propune cu sarpanta din lemn ignifugat, peste planseu din beton armat,la
cota+3.10;invelitoare traditionala din tigle ceramice , in doua ape ,cu panta de 40% pe doua volume
perpendiculare unul pe celalat,cu doua timpane in dreptul volumelor mai inalte
Sub sarpanta se va realiza o izolatie termica,alcatuita din vata minerala de 10 cm.gros+polistiren 5cm.gros.
Cosul de fum va depasi coama sarpantei conf.NP118/99.
Tratarea volumetrica si a finisajelor a respectat caracterul specific al investitiei, care respecta stilul
arhitectural traditional,zonal,al cladirilor nord dobrogene .

Structurarezistenta
Structura de rezistenta este alcatuita din:
- zidarie portanta
- planseu din beton armat peste parter
- sarpanta din lemn
- fundatii continui
Pe amplasamentul propus studiul geotehnic a evidentiat urmatoarea stratificatie:
- in suprafata, umplutura de pamant negru, pana la adancimea de 2,00m
-urmeaza un strat eolian loesoid, din loess galben macroporic, sensibil la umezire, pana la adancimi de
6,00m.

In aceste conditii litologice, studiul geotehnic recomanda fundarea pe loess, astfel:


- se va executa o sapatura generala pe conturul fundatiilor, cu o adancime de 1,50m de la
teren
- se vor executa santuri sub fundatii cu latimea egala cu talpa fundatiei si pe o adancime de
1,00m de la cota sapaturii generale, astfel incat sa se ajunga la stratul de loess
- in santuri se va asterne loess curat, cu umiditate optima, compactat, in straturi de 15cm grosime
realizandu-se un strat final de 50cm grosime
- pe acest loess compactat se vor turna apoi fundatiile proiectate.

Fundatiile sunt de tipul talpa din beton armat si elevatie din beton armat.
Avand in vedere natura terenului de fundare si anume loess categoria A sensibil la umezire, pe
parcursul executiei si apoi pe toata durata exploatarii constructiei se vor respecta recomandarile
cuprinse in Studiul geotehnic, privind pierderile de apa din retele sau infiltratiile din apele
meteorice.
Suprastructura este alcatuita din zidarie portanta din caramida de tip Porotherm de 24cm grosime,
atat la interior cat si la exterior si mortar M50z.
Pentru imbunatatirea comportarii structurii la actiunea combinata a sarcinilor verticale
(gravitationale) si orizontale (vant, seism) s-au prevazut:
- centuri din beton armat
- samburi din beton armat
- buiandrugi din beton armat.
Centurile din beton armat se vor prevedea in mod obligatoriu la nivelul planseelor, alcatuind o retea
inchisa si continua pe nivel.

Instalatii interioare
1. Alimentarea cu energie electrica - instalatii electrice interioare
Alimentarea cu energie electric a cldirii se va face din reeaua exterioar prin intermediul
unei firide de branament noi. Puterea instalata aferenta cladirii care face obiectul acestui proiect este
de 22 Kw, iar puterea absobita este de 15,4 Kw.
Se va realiza o instalatie interioara de distributie a semnalului Tv compusa din:
distribuitoare , cablu coaxial si prize Tv , sursa fiind o antena parabolica , o instalatie de telefonie si
de internet.
Prizele TV ,de telefonie si voce-date RJ 45 sunt amplasate in fiecare incapere: sala
tratament,consultatie, la mansarda in cele doua camere. Cablul coaxial se va proteja in tub
PVC pentru montaj ingropat .
Receptia semnalului Tv se va face prin racordare la antena parabolica.
. Instalatii paratrasnet
Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere este asigurata prin legarea tuturor
partilor metalice ale instalatiei (care nu sunt sub tensiune dar care pot fi puse accidental sub tensiune)
la conductorul de nul de protectie (diferit de conductorul de nul de
lucru). Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general . Toate
carcasele metalice ale utilajelor si ale motoarelor electrice , cutiile, usile si ramele tablourilor de
distributie , aplicele metalice , etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie. Toate prizele
monofazice vor fi de tipul cu contact de protectie.
Se va folosi un sistem antiincendiu compus din centrala de detectie incendiu care primeste informatii
de la detectoare (senzori de fum), proceseaza informatia si declanseaza
un dispozitiv auditiv, montata in sala consultatii.
Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure:
detectarea incendiilor att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor,
ct, mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar putea
evolua nestnjenit, fr a fi observat n timp util;
De asemenea se va folosi un sistem complet antiefractie
compus din centrala de alarma, 2 detectori de miscare, contact magnetic, acumulatori, sirena de
exterior cu protectie antivandal si semnalizare opto-acustica, transformator si carcasa.

Zona edificabila, va reprezenta un aliniament fata de limita proprietatii de nord-vest si sud-vest,


spre strada, de 3,50 m (dat fiind categoria redusa a drumului satesc,care prezinta o ampriza generoasa)si
dimensiuni minime, conform Codului Civil , spre celelalte vecinatati.
Amenajarea terenului din incinta,va urmari mentinerea in general a pantei terenului natural,ce
va asigura si preluarea apelor meteorice spre rigola Nordica a strazii
Accesul in incinta se propune pe latura de nord-vest, intr-o parcare de 2(doua) locuri ,
prevazuta in extremitatea nordica a amplasamentului.
Acest acces va constitui si accesul de interventii, cu o latime de 3,50 m.
Delimitarea incintei se propune cu o imprejmuire din panouri de gard pe structura de lemn ,
asezate pe un soclu de piatra.
METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARII

ZIDRIE

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia pereilor, a nchiderilor de goluri,
a consolidrilor, etc, cu crmid plin, cu goluri, bca, etc. precum i specificaiile pentru
montare de zidrie, precizate n antemsurtori.

2. STANDARDE I NORMATIVE
- STAS 10109 / 82 Lucrri de zidrie
- C 17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor
- STAS 457-86 Crmizi
- STAS 1030-85 Mortare obinuite de var ciment clasificare i condiii tehnice
- STAS 2634-80 Verificarea calitii materialelor
- STAS 388-80 Ciment metalurgic M30 n saci
- STAS 1500-78 Ciment Pa35

3. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele i produsele puse n oper trebuie s fie agrementate de I.N.C.E.R.C.
Crmizile pline presate, cu goluri, bca, etc vor fi de calitatea I-a marca 100. Armturile din
OB37 6 mm folosite la armarea zidriei pe muche vor corespunde STAS 438 / 80.
Mortarele vor fi conform mrcilor din proiect.

4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT


Materialele livrate vor fi nsoite de certificatele de calitate. Executantul trebuie s-i
organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea materialelor nct n momentul
punerii n oper s corespund condiiilor tehnice de calitate impuse de normativele n
vigoare.

5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITII


La execuia lucrrilor de perei despritori (neportani), de umpluturi (nchideri de goluri),
etc, se vor folosi numai crmizi de calitate, fr sprturi, crpturi, etc, i se vor folosi
mortare de ciment-var marca M25Z. Grosimea zidurilor se va realiza conform planelor de
arhitectur.
n execuie se va folosi for de munc calificat, zidari , cunosctori ai normativelor
aferente lucrrilor de zidrie. Se va urmri att planeitatea ct i verticalitatea; se admite,
conform normativului, o deviere de maxim + 0,5 cm att pe vertical ct i pe orizontal,
msurat fa de un dreptar de 3 m lungime.
Operaiuni ce trebuiesc strict controlate:
- aderen ct mai bun ntre crmizi i mortar prin udarea satisfctoare a crmizilor,
naintea aplicrii mortarului;
- rosturile verticale i orizontale vor fi bine umplute cu mortar pe toat suprafaa realizat,
lsndu-se neumplute doar pe o adncime de 1 cm de la faa zidului;
- rosturile verticale vor fi esute astfel nct suprapunerea din 2 rnduri succesive pe
nlime, att n cmp ct i la intersecii i coluri, s se fac pe minim crmid n
lungul zidului i pe crmid pe grosimea lui. eserea se face obligatoriu la fiecare
rnd;
- grosimea rosturilor verticale i orizontale este de cca 10-12 mm;
- se va urmri orizontalitatea rndurilor de crmid;
- ntreruperea lucrrilor de zidrie se va face n trepte;
- legturile ntre ziduri, la coluri, intersecii i ramificaii se face alternativ;
- ancorarea zidriei de umplutur de zidria existent se face cu ajutorul mustilor de oel
beton 8 = 50 cm sau prin crearea de trepi pentru a realiza eserea cu zidria veche;
- se va asigura protecia anticoroziv a barelor de ancorare;
- pereii despritori (crmizi pe muche) se rigidizeaz prin esere i ancorare cu bare de
oel beton OB37 6 la fiecare 3-4 rnduri n rosturile orizontale i ancorarea lor de
zidurile existente conform Normativ P2-85.
JGHEABURI SI BURLANE

MATERIAL
Acest sistem de colectare a apei se comporta foarte bine in orice conditii
climaterice , suporta intemperiile si solicitarile date de zapada si gheata fara a se degrada.
Materialul de baza este otel zincat la cald , protejat cu plastic.
Stratul exterior de PVC ofera protectie anticoroziva si confera produsului un
aspect deosebit timp indelungat chiar si in conditiile aspre de poluare din zonele industriale.
Sistemul are o durata de viata lunga fara intretinere ,se recomanda in schimb
curatirea periodica a jgheaburilor.

MONTAJ
Sistemul se monteaza usor ,fara a folosi chit ,clei ,cositor sau alte ,materiale de
etansare.
RAINLINE se monteaza usor ,imbinarile fiind asigurate cu garnituri de cauciuc
,atat la elementele de legatura cat si la cele de inchidere.
Dupa taierea jgheaburilor la dimensiune ,acestea se imbina intre ele cu
ajutorul pieselor speciale si se introduc in carligele suport.
Orificiul de scurgere se va debita cu fierastraul la sol ;tot aici se
monteaza pe jgheab priza racord ,care va ghida apa in burlanul de scurgere.
Burlanele se vor fixa cu ajutorul unor bratari adecvate,fixate in prealabil in
perete
Se furnizeaza in trei dimensiuni:
1.jgheab de 125 (d=125mm),burlan de 87
2.jgheab de 150 (d=150 mm),burlan de 100
3.jgheab de 190 (d=190 mm),burlan de 120
Se traseaza cu creionul ,locul de indoire al carligului,astfel incat sa fie
spre gura de captare a burlanului.Distanta intre carlige este dat de distanta dintre
capriori ,pe care carligele se fixeaza cu suruburi.
Se marcheaza locul gaurii de captare pe jgheab si se monteaza piesa de
racord. La capetele jgheabului se monteaza elementul de inchidere
autoetans prevazut cu
o garnitura de cauciuc si gheare.
Jgheabul se pozitioneaza in carlige si se preseaza pentru fixare.
Imbinarea jgheaburilor se face cu piesa de imbinare prevazuta cu
garnitura de etansare si un sistem de fixare cu clapa.
Montarea burlanelor va fi precedata de fixarea bratarilor in perete
,acestea se vor monta minim 2 la un burlan dar distanta dintre ele nu va depasi 2 m.Se
vor fixa pe perete ,in dibluri sau prin aplicare directa ,cu suruburi.
La montarea jgheaburilor se va folosi sortul de streasina care asigura
scurgerea apei in jgheab,diminuand riscul infiltrarii apei intre invelitoare si jgheab.
Verificarea execuiei zidriei se face pe tot timpul execuiei lucrrilor, iar rezultatele se
nscriu n procese verbale de lucrri ascunse.

6. SPECIFICAII PENTRU MORTARE


Mortarele folosite la lucrrile de zidrie neportante vor fi cu marca M25Z. Pentru aceste
mortare se folosete ciment metalurgic cu adaosuri M30 vrac STAS 1500. Mortarele vor
corespunde Normativului C17-82.
Prepararea mortarelor se va face manual sau mecanizat asigurndu-se dozarea exact a
componentelor, amestecarea mortarului pentru omogenizare i obinerea durabilitii
conform reetei. Calitatea mortarelor se verific pe parcursul execuiei zidriei i a furnizrii
lor, n conformitate cu STAS 2634-80 precum i a metodelor de ncercare a mortarelor n
stare proaspt sau ntrit.
La execuia lucrrilor pe timp friguros se va ine seama de Normativul C16-84.

7. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR


Se va face att la terminarea unor etape ct i la recepia lucrrilor prin verificarea:
- elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la
elementele realizate
- aspectul general i starea fiecrui element n parte
- inventarierea tuturor proceselor verbale
- corespondena celorlalte elemente, dintre proiect i execuie (goluri, ghermele,
buiandrugi, etc).
n cazul n care datele din proiect i prescripiile nu au fost respectate total sau parial,
investitorul (dirigintele de antier) va decide refacerea lucrrilor fa de proiect i caietul de
sarcini.

LUCRARI SARPANTA DIN LEMN

1.Prevederi generale
Acoperisul este subansamblul de constructie care acopera partea superioara a
acestuia.
El se compune din partea de rezistenta, sarpanta si elementele de protectie
invelitoare.
Deoarece elementele de sarpanta din material lemons, fac parte din grupa
materialelor si elementelor de constructie combustibile , se vor respecta prevederile normelor
republicane de prevenire si combatere a incendiilor , atat pentru elementele de constructie
uzuale ( sobe, cosuri) cat si in ceea ce priveste ignifugarea lemnului.
Materialul lemons va fi sortat pe diversele elemente ale sarpantei , tinand seama
de categoriile in care se incadreaza acestea conform STAS 857/75.
Imbinarile, inadirile si legaturile vor fi executate respecatandu-se prevederile
proiectului.
La executia prinderilor de cuie, acestea vor fi batute normal pe piesa, iar capetele
iesite vor fi indoite normal pe fibrele lemnului.Spre a se evita despicarea lemnului , cuiele batute
consecutive nu vor fi pe aceiasi fibra.
Podul trebuie prevazut cu lucarne suficiente pentru iluminare si aerisire. Aceste
lucarne trebuie sa fie destul e mica sa permita iesire pe acoperis.
Se va evita iesirea pe acoperis a cosurilor de fum in dreptul doliilor si a coamelor.
Sarpanta din lemn poate fi:
- sarpanta pe scaune, care este un sistem simplu de sarpanta , folosit la
cladirile mici sau mijlocii , cu panta mare , in care caz utilizarea este
neeconomica. Panele reazema direct pe scaune.
- sarpanta din ferme, folosita pentru deschideri mari si cu panta
mica.Acest tip de sarpanta nu are reazeme intermediare , rezemand
numai ziduri exterioare.Sarpantele pe ferme se pot utiliza si la
deschideri mici ( in cazul pantelor mici)
Pentru a asigura nedeformabilitatea sarpantelor , ele trebuie contravantuite.
Ancorarea sarpantei de structura de rezistenta a cladirii se face prin
intermediul unor bare de otel 6 inglobate de la turnare betonul planseului sau grinzii pe care
reazema si al caror mustati se rasucesc in jurul cosoroabei.
Se va acorda o atentie deosebita croirii materialului lemons , folosindu-se pe cat
posibil sabloane , pentru a se evita la maximum risipa de material lemnos.
Trasarea sarpantei se va incepe de la mijlocul constructiei catre cele doua
frontoane , pentru ca eventualele erori de executie sa nu se cumuleze, in cazul in care trasarea
s-ar incepe de la unul din capete.
In timpul executarii sarpantei , elementele componente ale sarpantei vor fi
ancorate provizoriu pentru a nu-si pierde stabilitatea sau pentru a nu fi deplasate de vant.
Pentru aceasta se va folosi barele de otel inglobate in planseu pentru ancorarea
definitive , contravantuiri din dulapi, scanduri , tiranti din sarma.
Sarpanta prevazuta pentru prezenta constructie este alcatuita pe
scaune.Sarpanta pe scaune are ca elemente componente stalpi verticali ( popi) , care sustin
panele si sunt distribuiti pe planseul de pod; panele; clestii; contrafisele.
Sarpantele pe scaune se folosesc pentru deschideri intre 4,5 15,00 m.

Materiale folosite
Materialul folosit este lemnul de brad ecarisat sau rotund:
Legenda sarpanta
1. Pop 12 x 12cm
2. Pane 10 x 15 cm
3. Capriori 8 x 10 cm
4. Cosoroaba 10 x 15 cm
5.Clesti 2 x 25 x 15 cm
6.Contrafisa 10 x 10 cm

Materialele auxiliare : scoabe 12, cuie 100 mm, scoabe in forma de T din fier
lat 8 x 25, crampon 8 mm.

Documentatii tehnice considerate


- Catalog de detalii tip IPCT vol I;
- Detalii de constructii arh.Rusu C. si Fainaru J.
- Normativ C 56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente

Tehnologia de executie
Executia sarpantei se va face respectand planul si detaliile referitoare la
aceasta din proiect.
Se subliniaza:
- 4.1. Reazemul popului pe planseu se face prin intremediul unei talpi ( 10
x 30 x 30 cm) care este prinsa prin crampoane de otel beton 8.Popul
este fixat pe talpa prin chertare si scoabe.
- 4.2. Imbinarea la pana de coama.Capriorii la pana de coama se vor
cherta pentru rezemare si se vor solidariza cu ajutorul cuielor de 100
mm.
- 4.3. Imbinarea de continuitate la pana se face cu ajutorul scoabelor pe
pop.
- 4.4. Contrafisele se monteaza prin chertarea popilor la 3 cm adancime ,
incepand de la inaltimea de 0,90 1,20 m, lateral , pe pane.
- 4.5. Cosoroaba se va ancora de zidaria de contur a podului cu mustati
4-6 mm, lasate din placa de b.a. a podului
- 4.6. Racordarea la cosul de fum al sarpantei se va face cu ajutorul
jugului, realizat prin bordarea cosului cu rigle din lemn de 12 x 15 cm, la
distanta de minimum 12 cm de la cosul de fum.
Invelitoarea va fi racordata la cosul de fum conform prescriptiilor
tehnice de la invelitori.
- 4.7. Astereala se va executa din scandura de 2,4 cm.
- 4.8. Lucarnele se vor executa prin intermediul unor elemente din lemn,
numite cintre, montate in planul mare al invelitorii, pe care reazema
panele lucarnei.celalalt punct de sprijin al panelor lucranei este pe arcul
de beton aramt al lucarnei, care va avea prevazute pe muchii cu mustati
din C.B. 8 la 60 cm , pentru fixarea panelor.
Cintrul de lemn , va fi rigidizat suplimentar printr-o cruce din scandura
de 22 x 15 cm.
In zona de racordare asarpantei la frontal de intrare se vor sprijini
panele pe zidarie de b.c.a si se vor ancora cu C.B. 8 lasate din
zidarie.
4.9. Colecatrea apelor se va face prin jgheaburi si burlane care vor
conduce apa la trotuare.La cornisa se va avea in vedere ca la trecerea
jgheaburilor prin placa sa se monteze un stut de 18 cm lungime din otel.

Executarea ignifugarii sarpantei cu vopsea de ulei


Se va face conform Normativului C3 76 Normativ pentru executarea
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
Controlul calitatii
Controlul calitatii se va face dupa normativul C56 85 , caietul XV, Tamplarie si
dulgherie.
Jgheaburi si burlane
Se va verifica:
- pantele jgheaburilor ( minim 0,5%) sa fie conforme indicatiilor din
proiect
- montarea jgheaburilor sa fie executata cu minim 1 cm si maxim 5
cm sub picatura streasinei
- amplasamentul , tipul si numarul de carlige sa corespunda
prevederilor din proiect
- marginea exetrioara a jgheabului sa fie asezata cu circa 2 cm mai
jos decat marginea interioara
- carligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie
protejate contra coreziunii
- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm/ ml fara a depasi
5 cm in total
- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuite la distanta
si intervalul in detaliile date de proiectant
- tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt
- toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa
fie cositorite
TERASAMENTE

Generalitati
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente , constind din
sapaturi , incarcarea in mijloacele de transport , transportul , imprastierea , nivelarea si compactarea
pamintului , efectuate pentru realizarea fundatiilor.

Concepte de baza
La acest contract executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat , metodele de lucru
manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila sau nu este
justificata .
Pentru sprijinirea sapaturilor se vor utiliza , de regula , elemente de inventar modulate
concepute pentru un domeniu
mare de utilizare si cu posibilitati de refolosire.

Elemente de proiectare
Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect , pe baza studiului
geotehnic , si specificata pe planurile de fundatii si constatarile Contractorului la executia sapaturilor ,
in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundatie , natura apei subterane , obstacole intilnite (hrube ,
umpluturi locale , canalizari , etc.) vor fi semnalate Consultantului pentru stabilirea masurilor
corespunzatoare . In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al Consultantului .
La executia de sapaturi linga cladiri existente , daca se constata de Contractor ca ipotezele
luate in considerare in
proiect la baza masurilor de asigurare a stabilitatii cladirilor existente nu corespund , Contractorul
va opri lucrarile pina la obtinerea acordului din partea Consultantului asupra modificarilor de solutii
sau dimensionari necesare .
Pentru lucrarile de terasamente de volum mai mare Contractorul va intocmi fise sau proiecte
tehnologice pe care le va supune aprobarii Consultantului .
Pentru sprijinirea sapaturilor cu adincimi peste 5.0 m. se vor elabora proiecte de executie de
catre Contractor pe care acestea le va supune aprobarii Consultantului .

STANDARDE DE REFERINTA

Standarde romanesti
STAS 6054 - 77 - Terenul de fundatie . Adincimi de inghet .
STAS 2745 - 90 - Terenul de fundatie . Urmarirea tasarii
constructiilor. STAS 1913 / 1 - 92 - Terenul de fundatie .
Paminturi . Determinarea umiditatii
STAS 2916 - 87 - Lucrari de drumuri si cai ferate . Protejarea taluzurilor si santurilor
STAS 9824 / 0 - 74 - Trasarea constructiilor .
Prescriptii generale . STAS 9824 / 1 - 87 - Trasarea
constructiilor

Normative romanesti de executie


C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale .
C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente .
C 56 - 2002 - Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatiile aferente . C 61 - 74 - Instructiuni tehnice pentru
determinarea tasarilor
NE-008-97 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice .
C 168 80 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea paminturilor sensibile la
umezire prin silicatizare si electrosilicatizare .
C 182 - 87 - Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri .

Alte prescriptii romanesti


Ordin IGSIC Nr. 8/ 07.11.1981 referitor la incercarile de laborator pentru verificarea
compactarii terenului .
P 7 - 2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe paminturi
sensibile la umezire .
NP-001-96 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
paminturi cu umflari si contractii mari.

CATEGORII
Materiale si
produse
Materiale
Agregate
Balast
Pamint de umplutura

Accesorii
Dulapi metalici executati din tabla ambutisata sub forma de chesoane , rigidizati cu
nervuri interioare din tabla ondulata si spraituri mecanice pentru sprijiniri .
Spraituri mecanice
Cadre verticale , portspraituri hidraulice
Panouri metalice portglisiere
Panouri metalice cu role de ghidare
Distantieri orizontali extensibili , pentru sprijiniri.

TRANSPORT , MANIPULARE SI DEPOZITARE


Transportul pamintului se va face cu autobasculante incarcate cu
mijloace mecanizate . Depozitarea paminturilor necesare pentru
umplutura se va face in imediata apropiere. Depozitarea rezultatelor
defrisarilor si curatirii terenului se va face in locurile pentru care s-a
obtinut avizul primariei .

EXECUTIA LUCRARILOR
Generalitati
La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile
invecinate zonelor de lucru. Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelira unor
retele de instalatii subterane existente , executarea
lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a
permisului de foc.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul
Consultantului si acordul scris al
Beneficiarului.
Cind turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii , pentru a
impiedica modificarea caracteristicilor fizico - mecaniceale terenului sub talpa de fundare , aceasta va
fi oprita la o cota mai ridicata decit cota finala in functie de calitatea terenului.

calitatea terenului diferenta de cota

- nisipuri fine 0.20 - 0.30 cm.


- paminturi argiloase 0.15 - 0.25 cm.
- paminturi sensibile la umezire 0.40 - 0.50 cm.

Executia fundatiilor apropiate va incepe cu cele situate la adincimile cele mai mari.
La sapaturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectarii
apelor in timpul executiei . Nu se vor amplasa puturile de colectare in vederea
drenarii terenului sub talpa de fundare .
Sapaturile executate cu excavatoare nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii.
Ultimii 20 - 30 cm. deasupra cotei inferioare a profilului sapaturii se vor executa manual.
Daca pe fundul gropii , la cota de fundare , apar crapaturi in teren masurile necesare in
vederea fundarii se vor stabili in acord cu Consultantul.
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinind seama de
adincimea sapaturii , natura ,
omogenitatea , stratificatia , coeziunea , gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de
scuregere al apelor subterane , conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a
lucrarilor de terasamente , tehnologia de executie adoptata , etc.

Operatiuni pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare :
- defrisarile plantatiei existente pe amplasament;
- demolari ale unor structuri existente pe amlasament ;
- curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamint compactat .
Se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale in afara
zonelor de lucru (conform proiectului).
Inaintea de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea , conform
proiectutului a pozitiei
constructiilor pe amplasamentele
proiectate .

Executia lucrarilor de sapatura


Executarea sapaturilor deasupra apelor subterane .
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adincimi pina la :
- 0.75m. in cazul terenurilor necoezive si slab coezive ;
- 1.25m. in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie ;
- 2.00 m. in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare .
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor , terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si
sa nu sufere vibratii
Pamintul rezultat din sapatura se va incarca direct in basculante si se va transporta la
depozitul stabilit prin conventie intre Beneficiar si autoritatile locale .
Contractorul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si imoprtiva
surparii malurilor .
La sapaturile cu pereti in taluz , cu adincimi pina la 2m., (pamint cu umiditate naturala sub 12 -
18 %) panta taluzului sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu trebuie sa
depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de paminturi :
- nisip , balast 1/1
- nisip argilos 1 / 1.25
- argila nisipoasa 2/3
- argila 1/2
- loess 4/3
- roca friabila 2/1-4/1
- stinca 4/1-7/1
In cazul sapaturilor manuale cu adincime peste 2m. taluzul trebuie executat in trepte ,
prevazindu-se pe inaltimi banchete care sa permita evacuarea pamintului prin relee , banchetele vor
avea latimea de 0.6 - 1.0 m. si distantele pe verticala intre ele de circa 2m.
Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza cind nu este posibila sau
economica sapatura in taluz
sau cind adincimea sapaturii depaseste conditiile de executie a sapaturilor cu pereti
verticali nesprijiniti .
Sprijinirea sapaturilor la o adincime pina la 5.0 m. se executa cu elemente metalice de inventar
, conform normelor in
vigoare
. Sprijinirile se fac cu elemente de inventar , refolosibile conform Capitolului Materiale si
produse paragrafului
Accesorii .
Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane .
Sapaturile sub nivelul apelor subterane sau in terenuri cu infiltratii puternice de apa se vor
executa prin sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie in palplanse metalice cu sau fara ancoraje.
La ancorarea palplanselor peretii adinci turnati in teren se vor utiliza numai atunci cind fac
parte din lucrarea definitiva
.
Indepartarea apei se va realiza prin EPUISMENTE directe prin pomparea directa a apei din
gropile de fundatie sau
EPUISMENTE indirecte , prin coborirea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi filtrante si
filtre aciculare amplasate in afara contururilor excavate.
Indiferent de situatie si de solutiile propuse Contractorul nu va incepe lucrarile fara a obtine
acordul Consultantului.
Executia lucrarilor de umpluturi
Umpluturile compactate intre fundatii , la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor
executa , de regula , cu paminturile rezultate din lucrarile de sapatura .
Este interzisa realizarea umpluturilor din pamintiri cu umflaturi si contractii mari , miluri ,
prafuri , argile moi , cu
continut de materii organice , resturi de lemn , bulgari ,etc.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor , pina la cota prevazuta in proiect , se
vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor pe baza de fise tehnologice intocmite de Contractor si
avizate de Consultant.
Dupa stabilirea utilajului si numarul de treceri , a grosimii stratului si umiditatii optime a
pamintului , se va trece la compactarea efectiva a straturilor pina la realizarea grosimii umpluturii.

Curatirea , protectia lucrarilor


Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de
frunze , crengi , buruieni si cind este cazul zapada.
In cazul unei umeziri superficiale , datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute , fundul
gropii de fundatie trebuie
lasat sa se zvinte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare) , iar daca
umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi .
In perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate
impotriva inghetului .

Conditii de protectia muncii


La executie se vor respecta cu strictete prevederile din :
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii , aprobat de M.L.P.A.T.
9/N/15.III.-1993, publicat in
Bul. constr.nr.5-6-7-8/1993.
- IM 007-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje , schele , cintre si
esafodaje , aprobat cu nr.
74/N/15.10.96 si publicat in Bul. constr. nr. 10/1996.
-Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor , aprobat cu
Decret nr. 290/16.VIII.1997 si publicat in brosura si in Bul. constr. nr. 12/1997
- P118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului , elaborat de
INCERC si IPCT si publicat in Bul. constr. nr. 3/1996 ; 10/1997 si 10/1996.
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de M.I. 381/4.03.1993
si M.L.P.A.T. cu nr.
7/N/3.03.1993 , publicat in Monitorul oficial .
- C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora , aprobat de M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994 si publicat in
Bul. constr. nr. 9/1994.
- C 58/96 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor
combustibile din lemn si textile utilizate in constructii , aprobate cu nr. 24/N/3.04.1996 si publicate
in Bul. constr. nr. 10/1996.
Modul concret de aplicare a acestor prevederi pe perioada executiei se face de catre firma de
executie prin personalul
insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor si prin organizarea santierului si a
lucrarilor specifice , necesare de protectie.
Se interzice cu desavirsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea
pamintului fie pentru incalzirea muncitorilor .
Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente.
Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de cite ori va fi necesar,
masuri suplimentare,astfel incit sa se evite producerea oricarui accident.

RECEPTIA LUCRARILOR

Generalitati
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren atit in
ansamblu cit si pentru fiecare obiect in parte .
Se va verifica daca stratul de pamint vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost
depozitat corespunzator , in vederea unor noi utilizari .
Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul verbal de
lucrari ascunse impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor Consultantului .

Tolerante admisibile
Tolerantele la trasarea constructiilor , pentru lungimi:

Lungime constructie (m) 25 50 100 150 200 250

Tolerante (cm) 2 2 3 4 5 5
Pentru lungimi intermediare tolerantele se interpoleaza.
Pentru pante tolerantele se majoreaza fata de cele de mai sus :

Panta terenului (in grade): p 3 3 p 10 10 p 15 p 15

Sporul de panta (%): 0 25 50 100

Pentru unghiuri tolerantele de trasare sunt 1 .


Toleranta admisa pentru reperul de cota 0.00 este 1 cm.
Abaterea admisibila fata de proiect si specificatiile tehnice pentru materialele ( nisip , balast ,
pietris sau piatra sparta)
din care se realizeaza pernele de umplutura pentru consolidarea terenului de fundare sunt :
- granulatia sorturilor 5
-: gradul de medie
% : 2
compactare minima : 5%%
Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect si specificatiile tehnice
sunt :
Tipul de lucrare abaterea medie minima

- sistematizare verticala : 10% 15%


- in jurul fundatiilor si
subsolurilor si sub 5% 8%
- pardoseli
la santuri :de conducte : 5% 8%

Verificari in vederea receptiei


La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte
dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect .
Se vor verifica Procesele verbale de lucrari ascunse semnate de Consultant ( pentru
Beneficiar ), Contractor si de
Proiectant (daca firma de consultanta este alta decit proiectantul ) referitoare la :
- modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiile tehnice :
- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel putin una la 200
mp.suprafata de sapatura si minimum 3 pentru fiecare obiect );
Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile , conform
specificatiilor tehnice.

Remedieri
Consultantul va decide , in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si a
prezentelor specificatii , care sunt masurile de remediere , locale sau de mai mare intindere , in
functie de natura si amploarea deficientelor constatate .
Costurile propuse de eventualele lucrari de remediere vor fi integral suportate de Contractor.

Documente incheiate la receptie


La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare , se va incheia intre Contractor si
Consultant un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate .

Masuratori si decontare
Decontarea lucrarilor de terasamente se va face pe baza preturilor unitare stabilite prin
devizul aprobat , si pe baza planurilor din proiect .
LUCRARI DIN BETON

1. PREVEDERI GENERALE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia lucrarilor din beton.
1.2 In cursul lucrarilor de executie nu este permisa nici o derogare de la prevederile prezentului
Caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului.
1.3 Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatii speciale ce se vor ivi la executie sa aduca
modificari sau completari prezentelor prescriptii.
1.4 Constructorul si beneficiarul au obligatia respectarii in afara caietului de sarcini a tuturor
normelor legale - standarde, instructiuni tehnice, normative departamentale sau republicane - in
vigoare la data executiei lucrarilor.
1.5 Executantul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din acest caiet
de sarcini.
1.6 Executantul va asigura - la cererea dirigintelui - si efectuarea altor determinari suplimentare.
1.7 Executantul va lua toate masurile tehnologice si organizatorice necesare asigurarii punerii in
aplicare a prezentelor prevederi .
1.8 In cazul in care se constata abateri de la caietul de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea
lucrarilor si efectuarea remedierilor ce se impun.
1.9 Lucrarile de beton nu se vor executa sub temperatura de +5 C.

2. MATERIALE

2.1 CIMENT
2.1.1 La prepararea betonului se va utiliza numai ciment care corespunde conditiilor tehnice de
calitate ( Cod de practica pt. executarea lucrarilor din beton NE 012-99).
2.1.2 Conditiile tehnice de livrare , receptie, control, trebuie sa fie conform STAS.
2.1.3. In timpul transportului, manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de
impurificarea cu corpuri straine. Se interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de 50 C
2.1.4 Cimentul in vrac se va depozita in silozuri, durata depozitarii nedepasind 45 zile de la data
livrarii de producator.
Cimentul ramas mai mult timp nu va mai putea fi utilizat decit dupa verificarea starii de
conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
2.1.5. Executantul va face controlul calitatii cimentului conform NE 012-99. Metodele de incercare
cf. SR 227-5/96, SREN 196 si NE 012-99.
2.1.6. Executanul va tine evidenta calitatii cimentului prin :
- Certificate de calitate de la fabrica producatoare;
- Rezultatele determinarilor laboratorului propriu.

2.2 AGREGATE NATURALE


2.2.1. Pentru prepararea betonului ( densitate aparenta 2500 Kg/mc ) se folosesc numai agregate
grele provenite din sfarimarea naturala sau/si din concasarea rocilor care trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice din Stas 1667-76 ; 667-97 si NE 012-99. Se vor utiliza urmatoarele sorturi
de agregate :
- nisip 0-3 mm ; 3-7 mm sau 0-7 cf.Stas 662-89
- agregate de cariera sau Dmax = 40 mm, adica sorturi 7-16 (7-20) si 16-31 (16-40) cf. Stas
667-90. Abaterile limita la un sort, precum si la agregatul total - max. 10 % trecere prin ciurul cu
ochiuri cu diametrul inferior Dmin si de max. 5 % ramase pe ciurul cu diametrul superior Dmax
2.2.2. Conditii de calitate :
a ) Sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet - dezghet. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
b ) Sa fie inerte si sa nu produca efecte daunatoare asupra liantului.
c ) Nisipul natural trebuie sa fie aspru la pipait. Se interzice folosirea nisipului de mare.
d ) Continutul de impuritati admise cf. Stas 4606-80, 3606-80, 730-89, 662-89.
2.2.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor de cariera vor fi conf. Stas 730-89, 620/5-91
6200 / 15 - 83.
2.2.4. Ca forma , agregatele cu D = 7 mm vor fi poliedrice cu b/a min = 0.65 si c/a min = 0.32.
2.2.5. Sorturile trebuie sa aiba o granulozitate continua. Dimensiunea max. a granulelor ramase pe
ciururi superioare D 1.5 Dmax .
2.2.6. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face cf. Stas 4606 - 80. Se determina :
- curbele granulometrice
- continutul in substante organice
- continutul in substante lavigabile
- analiza chimica
Aceste analize se fac la statia de sortare ori de cite ori se schimba furnizorul agregatului.
La fabrica de beton se determina : lavigabilul si argila aderenta pe piatra, curbele granulometrice
si umiditatea .
2.2.7. Executantul va tine evidenta calitatii agregatelor prin :
- Certificatele de calitate emise de furnizor ;
- Rezultatele determinarilor laboratorului propriu.

2.3 APA
Apa folosita la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din Stas 790 - 84.
Verificarea acestora se va face trimestrial sau ori de cite ori se schimba sursa de apa. Este interzisa
folosirea apei sarate , sulfuroase, infectate, etc.

2.4 ADITIVI
2.4.1. La prepararea betonului se pot folosi aditivi pentru :
- imbunatatirea lucrabilitatii;
- marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet - dezghet repetat;
- obtinerea betoanelor de rezistenta superioara;
- reglarea procesului de intarire;
- marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii.
2.4.2. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile utilizarii lor sunt indicate in NE 012-99.
2.4.3. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
2.4.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate.
2.4.5. Executantul va verifica calitatea aditivilor atit la aprovizionare ( examinarea certificatelor de
calitate ), cit si la punerea in opera prin determinarea densitatii solutiei, o proba la fiecare sarja.
Verificarea calitatii aditivilor se face cf. NE 012-99.

3. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI


Stabilirea compozitiei betonului se face de catre un laborator de specialitate, eventual
laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane.
3.1. Caracteristicele betonului proaspat :
3.1.1. Lucrabilitatea betonului - cf. Stas 1759-88, 1, 18-1, 30.
3.1.2. Densitatea aparenta - cf. Stas 1759-88 .
3.2 Caracteristicile betonului intarit cf. Stas 1275-88

3.2.1. La incercari preliminare :


- Rezistenta la compresiune determinata pe epruvete cf. NE 012-99.
- Porozitatea determinata pe cuburi.
3.3 Compozitia betonului
3.3.1. Stabilirea compozitiei betonului se va face cu respectarea prevederilor din NE 012-99 si
anume :
- La intrarea in functiune a statiei de betoane;
- La schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;
- Ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei betonului.
3.3.2. Dozajul de ciment , raportul apa / ciment (a/c), dozajul de aditivi, curba granulometrica vor
fi cele corespunzatoare marcii solicitate cf. NE 012-99. Se vor realiza si incercari preliminare pentru
determinarea compozitiei si marcii betoanelor.

4. PREPARAREA BETONULUI

4.1. Statia de betoane


4.1.1. Prepararea betoanelor se va face in statii de betoane.
4.1.2. Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de livrare va corespunde unui timp de
transport de 30 - 40 minute.
4.2 Experimentarea prepararii betonului in statie
Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare in
scopul verificarii in conditiile santierului a retetei de beton stabilita in laborator si atingerea
caracteristicilor cerute prin acest caiet de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pina la obtinerea
rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici :
- lucrabilitate
- omogenitatea betonului
- rezistenta la compresiune.
Cu ocazia aceasta se va stabili si durata minima de malaxare.
4.3 Prepararea propriuzisa a betonului
4.3.1. Executantul raspunde de functionarea buna a mijloacelor de dozare.
4.3.2. Cantitatea de apa se va corecta functie de umiditatea agregatelor si de solutiile de aditivi
introduse astfel incit sa se respecte raportul a/c.
4.3.3. Ordinea de introducere a agregatelor si a celorlalte materiale componente in malaxor se face
conform cartii tehnice a utilajului respectiv.
4.4 Controlul calitatii betonului proaspat cf. Stas 1759 - 88 si 1275 - 88.

5. TRANSPORTUL BETONULUI PROASPAT

5.1. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare .Se admite folosirea basculantelor cu


conditia ca acestea sa fie etanse si la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.
5.2. Incarcarea betonului in mijloacele de transport se face direct din buncarul statiei de betoane.
5.3. Timpul total de la preparare si pina la punerea in opera a betonului trbuie sa fie mai mic decit
timpul de priza.
5.4 Daca transportul betonului se face pe timp friguros cu temperaturi negative sau pe arsita
( +25 C ) cu autobasculanta, se vor lua masuri de protectie termica. Daca timpul e ploios, se vor lua
masuri de acoperire a betonului.
5.6. Durata maxima de transport a betonului va fi de 45 minute.

6. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

6.1 Lucrari pregatitoare


6.1.1 Punerea in opera a betonului in structura se va face numai dupa receptionarea fundatiilor,
subsolurilor, etc. care trebuie sa indeplineasca conditiile din Stas 6400 - 84.
6.2 Punerea in opera a betonului se face cf. NE 012-99.
6.2.1. Betonul trebuie pus in lucru intr-un interval de 15 - 30 min.de la aducerea pe santier.
6.2.2. Controlul calitatii betonului se va face conf. Stas 1275 - 88 si normativ C 54 - 81.
6.3 Influenta conditiilor meteorologice
6.3.1. Oprirea lucrarilor
Betonarea se intrerupe daca temperatura exterioara scade sub +5 C, sau creste peste
+ 30 C la o umiditate relativa mai mica de 40 %
6.3.2. Betonarea pe timp friguros
Pentru incetinirea fenomenului de umezire a cimentului in perioada de timp friguros, se pot
folosi acceleratori de priza si/sau de intarire.
6.3.3. Betonarea pe timp calduros
Se va acorda o atentie deosebita pentru impiedicarea deshidratarii superficiale a betonului
(folosirea de prelate, etc.).

7. PROTEJAREA BETONULUI PROASPAT

Asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducerea deformatiilor din contractie se face


prin mentinerea umiditatii betonului min. 7 zile, protejind suprafata libera prin :
- acoperirea cu materiale de protectie
- stropirea periodica cu apa
- aplicarea de pelicule de protectie.

8. ANALIZAREA REZULTATELOR INCERCARILOR PE BETOANE

Cuprinde determinari pe betonul proaspat si analiza rezultatelor privind rezistenta la


compresiune cf. NE 012-99.

9. CONDITII TEHNICE

9.1 Elemente geometrice


Dimensiunile elementelor geometrice sunt cele din proiect. Abaterile limita de la grosime pot
fi +/- 10 mm. Denivelarile admise pot fi +/- 4 mm.

10. COFRAREA

10.1 Cofrajele se alcatuiesc astfel incit sa se asigure rezistenta, rigiditatea si stabilitatea necesara.
10.2 Panourile de cofraj se monteaza fara rosturi pentru a evita scurgerea laptelui de ciment.
10.3 Inainte de turnare cofrajele se curata de betonul vechi si se vor unge cu decofrant pe baza de
emulsie de parafina.
10.4 Decofrarea se va face numai dupa intarirea betonului in limitele prevazute in NE 012-99.

11. ARMATURA
11.1 Se va folosi otel beton OB 37, PC 52, STNB ( Stas 438/3-98 si Stas 438/2-91 ). Nu se
vor folosi oteluri superioare la armaturi constructive.
11.2 Se interzice folosirea otelului PC 52 si STNB in zonele cu sarcini dinamice
importante. In aceste zone se va folosi OB 37.
11.3 Controlul si receptia armaturii se va face la atelierul de armatura si la locul de
punere in opera.
11.4 Tolerantele admise pentru armaturi sunt cele din NE 012-99.

12. PIESE METALICE INGLOBATE

12.1. Se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect.


12.2. Receptia pieselor se va face in atelier verificind dimensiunile elementelor
componente si materialul din care s-a debitat, grosimea si lungimea cordoanelor de sudura,
etc.

12.3. Piesele metalice se vor curata pentru a asigura aderenta la beton.


12.4. Fixarea pieselor in cofraj se va face astfel incit sa nu se deplaseze intimpul betonarii.

13. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

13.1. Verificarile se executa pe faze inainte de inceperea betonarii, in timpul executiei si


dupa terminarea turnarii. Respectarea succesiunii acestor verificari asigura luarea din timp a
unor masuri de remedieri.

14. RECEPTIA LUCRARILOR

- preliminara;
- finala.

15. PREVEDERI FINALE

Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative si nu exclud obligativitatea


respectarii de catre constructor si beneficiar si a altor acte normative, in vigoare la data
executarii lucrarilor.

TENCUIELI INTERIOARE

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau
refacerea tencuielilor existente, executate pe zidrie de crmid i planee de beton,
inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var.

2. STANDARDE I NORMATIVE
STAS 1500-78 Ciment cu adaosuri M30
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare
STAS 146-78 Var pentru construcii
C18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
C17-83 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor
3. MATERIALE UTILIZATE
- ciment M30
- ap
- var pentru construcii conform STAS 146-78
- nisip conform STAS 1667-76

4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT


Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate. Executantul trebuie s-i
organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea materialelor i produselor nct
n momentul punerii n oper s corespund condiiilor de calitate impuse att prin caietele
de sarcini ct i prin normativele n vigoare.
Atenionm c perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor,
astfel nct s fie utilizate n condiii bune la tencuieli, sunt:
- la mortare ciment-var M10T pn la 8 ore,
- la mortare ciment var M25T pn la 10 ore,
- la mortare ciment var M100T i M50T fr ntrziator pn la 10 ore, iar cu ntrziator
pn la 16 ore.

5. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI


Toate materialele vor fi introduse n oper numai dup ce n prealabil s-a verificat c au
fost livrate cu certificate de calitate.
Mortarele de la staii sau centrale pot fi introduse n lucrare numai dac transportul este
nsoit de fia care s conin caracteristicile tehnice ale acestora.

6. EXECUIA LUCRRILOR
Cuprinde:
a) Lucrri de decapare a tencuielilor existente degradate (parial sau total); se vor decapa
toate straturile componente (zugrveli, tinci, grund) pn la zidrie, se vor adnci i
cura rosturile orizontale i verticale n vederea asigurrii unei bune aderene a noii
tencuieli.
b) Lucrri de decapare a straturilor existente de zugrveli, inclusiv gletul pn la grund cu
ajutorul unor scule speciale (ex: rachete) n cazul tencuielilor care se menin i nu
prezint fisuri sau detari de stratul suport.
c) Operaiuni pregtitoare: lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii
tencuielilor:
- controlul suprafeelor care urmeaz a fi tencuite (mortarul din zidrie s fie ntrit,
suprafeele de beton s fie relativ uscate, abaterile de la planeitate i verticalitate s nu
fie mai mari dect cele admise, etc);
- terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca
deteriorri ale tencuielilor;
- suprafeele suport s fie curate;
- rosturile zidriei de crmid vor fi curate pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafeele
netede (sticloase) de beton vor fi aduse n stare rugoas;
- verificarea execuiei i recepiei lucrrilor de protecie (nvelitori, planee, etc) sau a
cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii,
tmplrii, etc), precum i dac au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele,
praznuri, supori metalici, colari, etc).
d) Execuia amorsrii:
- suprafeele de beton vor fi stropite cu ap, dup care se va amorsa cu pri din ciment i
ap n grosime de 3 mm;
- n cazul aplicrii de tencuieli cu grosime redus (5-10 mm) pe tencuieli existente se va
respecta aceeai tehnologie ca n cazul tencuielilor cu grosimi normale i anume:
amorsare, pri, tinci, toate reduse corespunztor nct s se ncadreze n grosime
normal;
- amorsarea suprafeelor se va face ct mai uniform, fr discontinuiti, fr prelingeri
pronunate, avnd o suprafa rugoas i aspr la pipit.
e) Execuia grundului:
- grundul n grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafee de beton, dup cel puin 24 de
ore de la aplicarea priului, i dup cel puin 1 or n cazul suprafeelor de crmid.
Dac suprafaa priului este prea uscat aceasta se va uda cu ap n prealabil de
executarea grundului;
- partea superioar a pereilro i tavanele ncperilor cu nlime mai mare de 3,00 m se
vor executa de pe platforme de lucru continue;
- mortarul folosit la grund este cel prevzut n antemsurtori i piesele desenate (M10T-
M100T);
- grosimea grundului se va verifica n timpul execuiei n scopul de a obine n final o
suprafa plan, fr asperiti pronunate, neregulariti, goluri, etc;
- nainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaa grundului s fie uscat
i s nu aib granule de var nestinse.
f) Execuia stratului vizibil:
- stratul vizibil al tencuielilor interioare tinci va avea compoziia ca i a grundului, ns
cu nisip fin de pn la 1 mm;
- grosimea tinciului poate varia ntre 1-5 mm;
- gletul de var la ncperile zugrvite se va realiza prin nchiderea porilor tinciului cu strat
subire de 1-3 mm de var i adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var past;
- gletul de ipsos executat pe suprafeele ce urmeaz a fi vopsite se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subire de cca 2-3 mm de past de ipsos;
- gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate, n cantiti strict necesare, nainte de terminarea prizei ipsosului;
- la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezete cu drica de oel i se execut numai
din past de ciment;
- n cazul execuiei tencuielilor interioare la o temperatur exterioar mai mic de + 5
grade C, se vor lua msurile speciale prevzute n Normativul pentru executarea
lucrrilor pe timp friguros, indicativ C16-79.
7. CONDIII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR I RECEPIONAREA LOR
Pe parcursul executrii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de execuie,
utilizarea tipurilor i compoziiei mortarelor indicate n proiect, precum i aplicarea straturilor
succesive n grosimea prescris.
Se va urmri aplicarea msurilor de protecie mpotriva ngheului i uscrii forate i,
dac este cazul, n primele zile de la execuia tencuielilor pe perei din blocuri de b.c.a. se
va arunca n ap.
Rezultatele ncercrilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui
de antier) n termen de 48 de ore de la obinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de
mortar n parte.
ncercrile de control n care rezultatele sunt sub 75% din marca prescris conduc la
refacerea lucrrilor respective. Aceste cazuri se nscriu n registrul de procese verbale.
Recepia pe faz de lucrri se face, n cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:
- rezistenei mortarului,
- numrului de straturi aplicate i grosimile acestora, cel puin un sondaj la fiecare 200 mp
(se va verifica prin baterea de cuie n locuri mai puin vizibile),
- aderena la suport i ntre straturi (verificarea se realizeaz prin batere cu un ciocan de
lemn n tencuial, apreciind sunetul obinut),
- planeitatea suporturilor i linearitatea muchiilor (bucat cu bucat).
Rezultatele verificrilor se nscriu n registrul de procese verbale de lucrri ascunse i se
efectueaz nainte de execuia zugrvelilor i vopsitoriilor.
Abaterile admisibile la recepia calitativ a tencuielilor sunt:
Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetnd suprafaa tencuit, forma
muchiilor, a intrndurilor i ieindurilor, iar planeitatea suprafeei se va verifica i cu
dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate direciile.
Suprafeele tencuite trebuie s fie uniforme, s nu aib denivelri, ondulaii, fisuri,
mpucturi de var nestins, urme vizibile de reparaii locale.
Gradul de netezire al suprafeelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu
palma).

EXECUIA LUCRRILOR DE TENCUIELI EXTERIOARE

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia tencuielilor exterioare
umede, aplicate pe suprafeele faadelor construciei, la couri, ventilaii etc.

2. STANDARDELE I NORMATIVELE DE REFERIN


a. STAS 1500-78 - ciment cu adaosuri M30 saci
b. STAS 1667-76 - agregate naturale pentru mortare i betoane cu liani minerali
c. STAS 1134-71 - piatr mozaic (praf de gris de piatr)
d. STAS 146-78 - var pentru construcii
e. STAS 7055-87 - ciment alb

3. MATERIALE
a. ciment cu adaosuri M30 saci
b. nisip de ru sau carier, bine splat
c. piatr de mozaic praf de piatr sau praf de marmur (conf. proiect)
d. var pentru construcii past STAS 1134-71
e. ciment portand alb, vezi i STAS 9201-80

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE I UTILIZARE


Materialele livrate vor fi nsoite de certifictul de calitate.
Executantul trebuie s-i organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea
materialelor i produselor nct n momentul punerii lor n oper s corespund condiiilor de
calitate impuse att prin caietele de sarcini ct i prin normativele n vigoare.
Atenionm c perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor,
astfel nct s fie utilizate n bune condiii la tencuieli exterioare sunt:
- la mortar de var-ciment M25T, pn la 10 ore maximum
- la mortar de ciment-var M50T...M100T fr ntrziator, pn la 10 ore, iar cu ntrziator
pn la 16 ore
- la mortar de ciment-var M10T pn la 8 ore
-
5. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI
Toate materialele vor fi introsude n lucrare numai dup ce n prealabil s-a verificat c au
fost livrate cu ceertificate de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor
respective.
Mortarele de la staii sau centrale pot fi introduse n lucru numai dac transportul este
nsoit de o fi care s conin caracteristicele tehnice ale acestora.
Consistena mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui s
corespund urmtoarelor tasri ale conului etalon:
- pentru pri:
o aplicarea mecanizat a mortarelor 12 cm
o aplicare manual a mortarelor 9 cm
o aplicare pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm
- pentru mir:
o n cazul aplicrii manuale a mortarelor 5-7 cm
o iar n cazul aplicrii mecanizate 10-12 cm
- pentru grund:
o n cazul aplicrii manuale a mortarelor 7-8 cm
o iar n cazul aplicrii mecanizate 10-12 cm
- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatr, similipiatr) prin
probe 7-8 cm, consistena se va determina prin probe n funcie de granulometrie i
materialul utilizat, temperatur, umiditate, etc., cu acordul proiectantului i beneficiarului.

6. EXECUIA LUCRRILOR
A. OPERAIUNI PREGTITOARE
Lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii tencuielilor exterioare:
- controlul suprafeelor care urmeaz a fi tencuite (mortarul din zidrie s fie ntrit,
suprafeele de beton s fie relativ uscate, abaterile de la planeitate i verticalitate s nu
fie mai mari dect cele admise, etc)
- terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioarar putea provoca
deteriorri ale tencuielilor
- suprafeele suport s fie curate
- suprafeele cu plas de rabi trebuie s aib plasa bine ntins i s fie legat cu srm
zincat de elemente pe care se aplic
- rosturile de zidrie de crmid vor fi curate pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafeele
netede (sticloase) de beton vor fi aduse n stare rugoas

B. EXECUIA AMORSRII
- suprafeele de beton i de zidrie de crmid vor fi stropite cu ap dup care se va
amorsa cu pri din ciment i ap n grosime de 3 mm
- suprafeele de b.c.a. vor avea priul se va executa din mortar de ciment-var compoziie
1:025:3 (ciment, var, nisip)
- pe suportul de plas de rabi galvanizat se va aplica direct mirul din mortar cu aceiai
compoziie cu a mortarului pentru grund
- amorsarea suprafeelor se va face ct mai uniform fr discontinuiti, fr prelingeri
pronunate, avnd o suprafa rugoas i aspr la pipit.

C. EXECUIA GRUNDULUI
- grundul n grosime 5-20 mm se va executa pe suprafee de beton (plasa de rabi), dup
cel puin 24 ore de la aplicarea priului (mirului) i dup cel puin 1 or n cazul
suprafeelor de crmid. Dac suprafaa priuluieste prea uscat, aceasta se va uda
cu ap n prealabil de executarea grundului.
- grundul la tencuielile din praf de piatr va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip
similipiatr din mortar de ciment var marca M100T. De urmrit i mortarele prevzute n
antemsurtori i piesele desenate.
- grosimea grundului se va verifica n timpul execuiei, n scopul de a obine n final o
suprafa plan, fr asperiti pronunate, neregulariti, goluri, etc.
- pe suprafeele de b.c.a. pe care se execut tencuiala din praf de piatr, stratul al doilea
(grundul) va fi de 10-12 mm grosime i se va executa dup zvntarea primului strat, cu
mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip)
- nainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafaa grundului s fie uscat i
s nu aib granule de var nestinse
- interzis aplicarea grundului pe suprafee ngheate sau dac exist pericolul ca grundul
s nghee nainte de ntrire
- pe timp de ari se iau msuri contra uscrii rapide
- grundul (ca i priul) se va aplica pe suprafeele faadelor de sus n jos, de pe schele de
faad independente
- nainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafaa grundului trebuie s fie
uscat i s nu aib granule de var nestins

D. EXECUIA STRATULUI VIZIBIL


- la tencuielile din praf de piatr, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa
dricuit i periat cu mortar var-ciment marca M25T, confecionat cu piatrp de mozaic
(praf de piatr) n loc de nisip, iar pn la 60 % din ciment Portland alb (acolo unde prin
proiect nu se cere 100% ciment alb)
- la tencuielile similipiatr, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar
marca M100T confecionat cu piatr de mozaic n loc de nisip, finisat conform indicaiilor
din piesele scrise i desenate ale proiectului (buciardat, asize verticale, etc.)
- tencuilile exterioare se vor realiza pe cmpuri mari din aceeai cantitate de mortar,
pregtit n prealabil pentru evitarea diferenelor de culoare
- ntreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafeelor pentru evitarea petelor i
diferenelor de nuane
- dup executarea tinciului se vor lua msuri de protecie a suprafeelor proaspt tencuite
Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatur mai mic de +50 C.
7. CONDIII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR I RECEPIONAREA LOR:
Pe parcursul executrii tencuililor se va verifica respectarea tehnologiilor de execuie,
utilizarea tipurilor i compoziiei mortarelor indicate n proiect precum i aplicarea straturilor
succesive n grosimea prescris.
Se va urmri aplicarea msurilor de protecie mpotriva ngheului i uscrii forate
i dac este cazul n primele zile de la execuia tencuielilor pe perei din blocuri de b.c.a.
se va
arunca ap.
Rezultatele ncercrilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui
de antier) n termen de 48 ore de la obinerea buletinului pentru fiecare lot (transport)
de mortar n parte.
ncercrile de control, n care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescris, conduce
la refacerea lucrrilor respective. Aceste cazuri se nscriu n registrul de procese verbale.
Recepia pe faza de lucrri se face n cazul tencuililor exterioare, prin verificarea:
rezistenei mortarului
numrul de straturi aplicate i grosimile acestora, cel puin un sondaj la fiecare 100 mp
(se va verifica prin baterea de cuie n locuri mai puin vizibile)
aderena la suport i ntre straturi (sondaj prin batere cu ciocan de lemn i aprecierea
sunetului obinut)
planeitatea suporturilor i linearitatea muchiilor (bucat cu bucat)
dimensiunile, calitile i poziiile elementelor decorative i anexe (solbancuri,
cornie, ancadramente, etc.) bucat cu bucat.

Abaterile admisibile la recepia calitativ a tencuielilor sunt:

Tencuieli la faade i
Tencuieli la retrageri,
alte elemente
Denumirea defectului curi de lumin, fad
exterioare ale
posterioar
construciei
Umflturi, ciupituri (mpucturi), crpturi,
fisuri, lipsuri de glafuri ferestre, solbancuri, Nu se admit Nu se admit
cocuri, ventilaii
Zgunuri mari (pn la max. 3 mm), bici
i zgrieturi adnci formate la dricuire n Nu se admit Nu se admit
stratul de acoperire
Neregulariti ale suprafeelor (la max. 2 neregulariti / m2, max.1 neregularitate
verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) n orice direcie avnd /m2, n orice direcie
adncime sau avnd adncime sau
proeminen de pn la 2 proeminen de pn
mm la 2 mm
Abateri fa de vertical sau orizontal a Pn la 2 mm / m i max Pn la 1 mm / m i
unor elemente de intrnduri, ieinduri, 5 mm pe nlimea de etaj max 3 mm pe
ornamente, pilatri, muchii, brie, cornie, nlimea unui etaj
solbancuri, andcadramente, asize, rosturi,
rizuri, etc.
Abateri fa de raz suprafee curbe Pn la 5 mm Pn la 3 mm

Suprafeele trebuie s fie uniforme ca prelucrare i culoare, s nu aib


denivelri, ondulaii, fisuri, mpucturi, urme vizibile de reparaii locale.
Se va controla corespondena mortarului (prafului de piatr, similipiatr, etc) i modul
de prelucrare a feei vzute cu prevederile din proiect sau mostrele aprobate.
Muchiile de racordare, paleii i glafurile golurilor trebuie s fie vii sau rotunjite,
drepte, verticale sau orizontale-conf. proiect.
Solbancurile i diferitele profile trebuie s aib pantele spre exterior, precum i
o execuie corect a lcrimarelor.
SISTEME DE TERMOIZOLAII PENTRU FAADE TERMOSISTEM

Evaluarea suprafeei existente


nainte de nceperea lucrrilor, trebuie verificat calitatea suprafeei existente. Trebuie
s fie rezistent, uscat, curat, s nu existe substane care s scad gradul de aderen, cum
ar fi grsimile, bitumurile etc. Murdria existent i straturile cu o rezisten sczut trebuie
ndeprtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curai suprafaa i
aplicai produsul antifungic. Aderena tencuielii existente se verific prin lovirea cu ciocanul. Un
sunet surd arat c n acel loc tencuiala trebuie ndeprtat.

Amorsarea suprafeelor absorbante


Suprafeele care au un grad de absorbie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie
amorsate cu grund universal i apoi se las s se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evit uscarea
prea rapid a adezivului cu care sunt fixate plcile de polistiren. Amorsa mai are urmtoarele
proprieti: fixeaz praful, ntrete suprafaa, nu se dilueaz, timp de uscare 4h, consum: 0,1-
0,2 l/mp.

Fixarea profilelor de soclu


Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de msur: nivela cu trepied,
teodolitsu laser
Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60
Diblurile se vor monta din 30 n 30 cm pe lungimea profilului
Montarea profilelor asigur orizontalitatea perfect a placajului
Abaterile de planeitate ale peretelui se compenseaz prin folosirea unor distanieri de
plastic cu grosimi variabile
mbinrile ntre profile se realizeaz cu piese speciale de mbinare

Pregtirea mortarului adeziv


Adevizul se va prepara prin amestecare cu ap curat, n raport de 6,5 litri/25 kg.
Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu palei
Dac aceast condiie nu este respectat, adezivul i va pierde din proprieti, iar
efectul nu va fi cel dorit

Aplicarea adezivului pe plci termoizolante


Metoda patului de adeziv
Adezivul se va aplica pe placa de polistiren n strat continuu, cu ajutorul unei mistrii
zimate
Mrimea dinilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm
Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor
Metoda prin puncte
Se folosete cnd suprafaa suport prezint denivelri mai mari de 15 mm
Se stabilete mrimea denivelrilor
Adezivul se va aplica continuu pe marginea plcii i n puncte, pe centrul acesteia
Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor

Fixarea plcilor termoizolante


Dup aplicarea mortarului trebuie fixat placa pe perete i apsat cu ajutorul unei
gletiere mari. Plcile trebuie montate n asize una lng alta, pe o singur suprafa. La coluri
trebuie meninut continuitatea plcilor. Aezarea plcilor se face ntocmai ca o zidrie de
crmid. Plcile de polistiren vor fi lipite astfel nct s depeasc muchia golului cu cel puin
o dat grosimea plcii. Nu se admite ca rosturile dintre plcile din dreptul golului s intre n
prelungire cu muchia golului. Dac apar rosturi la mbinrile dintre plci acestea trebuie
astupate n mod obligatoriu cu spum poliuretanic.
Verificarea poziionrii plcilor
Dup montarea plcilor de polistiren se va face controlul planeitii i verticalitii.
Controlul planeitii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafa, iar al verticalitii
cu un boloboc.

lefuirea suprafeei plcilor termoizolante


Dac plcile de polistiren sunt lsate neprotejate de radiaiile UV mai mult de 2
sptmni, nainte de aplicarea masei de paclu, acestea trebuie lefuite din nou i
curate
Dac se constat mici denivelri n zonele de mbinare dintre plci, acestea vor fi
eliminate prin lefuire
lefuirea se va face cu hrtie abraziv sau cu peria de srm

Fixarea plcilor de termoizolaie n dibluri


Se dau guri pe suprafaa faadei egale cu diametrul diblului dup min. 24 ore de la
lipirea plcilor
Diblurile se vor fixa provizoriu n guri
Se introduc cuiele de expandare n gurile diblului prin lovire cu ciocanul
Fora de smulgere a diblurilor din perete trebuie s fie > 0,2 KN
Necesarul este de 6-8 buc / mp
Diblurile se bat astfel nct rozeta s fie nglobat n placa de polistiren
Capetele diblurilor vor fi pcluite

Armarea suplimentar a uilor i ferestrelor


La colurile ferestrelor i uilor se monteaz profil de col armat cu plas de fibr
La muchiile superioare ale uilor i ferestrelor se monteaz profilul de fereastr cu
picurtor
La glafurile uilor se folosete polistiren extrudat de 2 cm grosime
Colurile ferestrelor i uilor se armeaz suplimentar cu benzi din plas de fibr dispuse
la 450 (deoarece) n acele zone sunt concentrri de eforturi
Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm

Armarea cu plas de fibr de sticl a sistemului de termnoizolaie


Plasa de fibr de sticl se aplic n fii cu limea de 1 m de sus n jos pe nlimea
faadei.
Fiile de plas se vor suprapune 10 cm una peste cealalt
Plasa de fibr de sticl se nglobeaz prin presare dinspre centru ctre marginile fsiei,
de sus n jos
nglobarea se face cu ajutorul mistriei zimate
Dup nglobare, masa de paclu se liseaz cu ajutorul gletierei

Formarea marginilor
Marginile se formeaz cu ajutorul gletierei unghiulare

Masa de paclu final


Dup nglobarea complet, se va aplica masa de paclu final
Masa de paclu final constituie suportul pentru tencuiala decorativ
Dup uscare (minim 24 ore) aceasta se lefuiete cu hrtie abraziv pn se obine o
suprafa neted

Amorsarea
Masa de paclu lefuit se las la uscat cel puin 24 ore nainte de aplicarea amorsei
Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toat
suprafaa
n cazul tencuielilor silicatice amorsarea se va face cu grund

Pregtirea tencuielii minerale


Tencuielile produse sub form de pulbere trebuie preparate la locul aplicrii. Coninutul
sacului se adaug la cantitate de ap msurat i se amestec pn se obine o past
omogen, cu ajutorul unui mixer electric
Pregtirea tencuielilor acrilice, silicatice, siliconice
Tencuielile acrilice pot fi utilizate de la furnizorii de materiale agrementai existeni pe
piaa materialelor de construcii din Romnia.

Aplicarea tencuielii straturi subiri


Tencuiala se aplic pe suprafaa cu gletier metalic
Se niveleaz stratul de tencuial la grosimea granulei

Finisarea stratului de tencuial straturi subiri cu gletiera


Dup cca 3 minute tencuiala se structureaz cu drica de plastic
n cazul tencuielilor, n funcie de direcia de structurare se pot obine diferite modele
(circular, diagonal, vertical, orizontal)

Combinarea tencuielilor de culori diferite


Se aplic o band adeziv, apoi tencuiala, i dup aceea, se ndeprteaz banda
autoadeziv. Dup uscarea tencuielii, se protejeaz suprafaa uscat i se aplic i
cealalt culoare

Aplicarea tencuielilor mozaicate


n zonele expuse murdriei i scurgerilor de ap, cel mai bine este s aplicai o tencuial
mozaicat. Pe suprafaa grunduit cu vopsea se aplic tencuiala, pe care, dup aceea,
o putei nivela cu gletiera.
TENCUIELI EXTERIOARE SPECIALE EXECUTATE PE TERMOSISTEM

GENERALITI
Prezentul capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru realizarea tencuielilor exterioare
executate pe termosistem, la zidrii din crmid, b.c.a., beton, structuri din lemn (sau similar)
inclusiv tencuiala i finisajul vizibil (tencuieli decorative acrilice sau siliconice, tencuieli din piatr
natural, placaje, vopsitorii lavabile pe glet de extereior etc) .
Capitolul mai cuprinde realizarea sistemului termoizolator, alctuit din polistiren expandat
ignifugat, plasa din fibre de sticl nglobat n mortar, diblurile de fixare, mortarul adeziv,
precum i colare metalice la coluri i goluri (ui, ferestre).
Acest sistem termoizolator, reduce semnificativ costurile de energie pentru nclzirea spaiilor,
prin creterea temperaturii suprafeei interioare a peretelui. Reducerea cu numai un grad a
temperaturii necesare pentru nclzire, conduce la o economie de energie de 6%.
Termosistemul protejeaz casa i pe perioada verii de o cretere excesiv a temperaturii.

STANDARDE I NORMATIVE
C18-83 normativ pentru executarea tencuielilor umede
C17-83 instruciuni tehnice privind prepararea mortarelor

MATERIALE UTILIZATE
Se vor folosi numai materiale noi existente pe pia agrementate tehnic conform cerinelor
standardului ISO 9001:2001 i anume:
- polistiren expandat ignifugat
- plas din fibre de sticl
- dibluri de fixare
- mortar adeziv pentru termosistem
- mortar (tinci) de exterior
- glet de exterior n cazul vopsitoriilor cu varuri lavabile
- colare metalice la coluri i goluri
- finisajul lavabil: tencuieli decorative acrilice sau siliconice, vopsitorii lavabile, placaje, etc.

LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT


Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate. Executantul trebuie s-i
organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea materialelor i produselor nct
n momentul punerii n oper s corespund condiiilor de calitate impus prin caietele de
sarcini i prin normativele n vigoare.
Atenionm c perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor,
astfel nct s fie utilizate n condiii bune la tencuieli, sunt cele prevzute n instruciunile
tehnice ale fiecrui produs.

CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI I FINISAJE


VIZIBILE
Materialele vor fi introduse n oper numai dup ce n prealabil s-a verificat c au fost livrate
cu certificate de calitate i cu verificarea atent a fiecrui produs a datei de expirare a
termenului de valabilitate.
Nu se admit termene de valabilitate depite.

EXECUIA LUCRRILOR
opreaiuni pregtitoare
Lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii termosistemului:
curarea suprafeelor de impuriti, praf, etc
curarea rostului de mortarul care iese din planul zidriei
suprafeele netede (sticloase) de beton, OSB, etc vor fi aduse n stare rugoas
terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioar, ar putea provoca deteriorri
aplicarea stratului de amors

B. execuia termosistemului
realizarea mortarului adeziv (de aderen)
montarea prin lipire a plcilor de polistiren expandat ignifugat; grosimea polistirenului este
precizat n partea scris i desenat a proiectului
montarea plasei din fibr de sticl
fixarea mecanic a plasei i polistirenului cu dibluri metalice cu rozete din PVC
realizarea mortarului (tinci) de exterior

C. execuia stratului vizibil


aplicarea grundului de impregnare i stabilizare
realizarea tencuielilor speciale decorative acrilice sau siliconice
n cazul realizrii unui finisaj cu vopsitorii cu varuri lavabile de exterior, acesta se va aplica pe
un glet de exterior (pe baz de ciment)

CONDIII TEHNICE PENTRU CALITATEA TERMOSISTEMULUI I A FINISAJULUI VIZIBIL


Pe parcursul execuiei, se va verifica respectarea tehnologiilor de execuie, utilizarea
tipurilor i compoziiei mortarelor, precum i aplicarea straturilor n ordinea precizat.
Se va urmri aplicarea msurilor de protecie mpotriva ngheului i a uscrii forate i
dac este cazul, n primele zile de la excuia tencuielilor, pe perei se va arunca ap atunci cnd
temperatura exterioar depete 200C.
Suprafeele finite trebuie s fie uniforme ca prelucrare i culoare, s nu aib denivelri,
fisuri, ondulaii, mpucturi, urme vizibile de reparaii locale etc.
Muchiile de racordare, paleii golurilor i colurile, vor fi prevzute cu colare metalice,
pentru a avea muchii vii perfect orizontale i verticale.

PLAFOANE FALSE

Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de execuie a plafoanelor


(tavane) false suspendate.
Avnd n vedere configuraia si importana acestei lucrri , se recomand ca furnizorul
de elemente constructive s execute si montajul si finisajul acestora.

2. STANDARDE DE REFERINTA
Materialele prevzute pentru executarea tavanelor false nu sunt de productie intern si
deci nu pot fi incadrate n standardele interne. Necesitatea realizrii unor tavane cu efecte
plastice deosebite, rezistente la aciunea focului precum si cu caliti fonoabsorbante
corespunztoare funciunilor specifice. Se recomand procurarea materialelor de la
productorii externi cu condiia respectrii standardelor europene ISO 900.

3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea oricror materiale pe antier, se vor pune la dispoziia
consultantului beneficiarului si a proiectantului, spre aprobare urmtoarele mostre:
- panou de gips carton sau rigips pentru tavane.
- cte un modul care poate fi aprovizionat pentru tavan mobil (pentru vizitare instalaii )
n stabilirea desenului modulului.
- o mostr din sistemul de susinere a tavanului fix i mobil.

4. MATERIALE SI PRODUSE
a). Pentru tavane suspendate fixe:
- structura metalic de susinere a tavanului compus din:
- tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitatea de autoblocare.
- profile din tabl zincat (profile portante pentru panourile de gips carton
- panouri de gips - carton sau rigips cu posibiliti de croire conform plan tavan
decorative.
- vopsea emulsionat pe baz acrilic.

b). Pentru tavane suspendate mobile:


- tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitate de autoblocare.
- profile T (profile portante pentru panourile modulate).
- module tavan fals din fibr mineral ( 60 x 60 cm).
- vopsea emulsionat pe baz acrilic.

Not: Toate materialele si accesoriile puse n oper trebuie s fie agrementate de


I.N.C.E.R.C.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE


Livrarea se face conform instruciunilor de ansamblare a productorului de plci de gips
- carton sau de module prefabricate pentru tavane false.
Furnizorului i revine sarcina transportului, depozitrii si manipulrii n condiii care s
asigure pstrarea calitii materialelor.
Acestuia, avnd n vedere c i revine att montajul, calitatea ct si garania lucrrilor
finale, trebuie s acorde o atenie deosebit activitilor de mai sus.
Antreprenorul general al investiiei are obligaia, ca pe parcursul execuiei acestei
categorii de lucrri s asigure n cadrul construciei spaiul de depozitare i front de lucru.

6. MONTARE
a). Operaiuni pregtitoare:
Lucrri ce trebuiesc terminate naintea nceperii montajului:
- toate instalaiile interioare (electrice, termice, sanitare, telefonie, semnalizare, acustica,
ect).
- verificarea tuturor instalaiilor n vederea bunei funcionri a acestora.
- fixarea poziiilor corpurilor de iluminat.
- deasemeni si pentru perei trebuiesc ncheiate si verificate instalaiile.
- ncheierea lucrrilor de finisaj att la tavane ct i la perei, verificarea verticalitii si
planeitii acestora.

B). Trasarea structurii de rezisten a tavanelor.


Dup ncheierea acestei operaiuni se solicit prezena proiectantului si a investitorului
pe antier n vederea obinerii acordului lor. In cazul n care apar neconcordane ntre proiect si
situaia concret pe antier se solicit proiectantului modificrile necesare.

C). Tehnologia de montaj

Modul de organizare a activitii de montaj rmne la latitudinea executantului, care


trebuie s aib n vedere c trebuie s asigure at calitatea lucrrii finale ct si garania n timp a
acesteia.

7. FINISAREA TAVANELOR FIXE SI MOBILE


Inainte de trecerea la finisarea final, se face nc o verificare a corectitudinii execuiei
suprafeelor. Eventualele imperfeciuni se remediaz cu un chit si band adeziv. Finisarea
final a tavanelor - dac este necesar - se va face cu vopsea emulsionat (var plastic lavabil)
aplicat cu trafalet sau pistol.
Dac este cazul si pentru zonele cu tavane mobile decorative se poate aplica aceeasi
vopsea la pistol pentru a remedia unele pete aprute la montaj.

8. RECEPTIA
Recepia are ca obiect:
- aspectul si starea general.
- calitatea materialului pus n oper (sondaj cu plci luate la ntmplare).
- elemente geometrice:
- asigurarea perfeciunii suprafeelor (planeitate, verticalitate, etc.)
- regularitatea si alinierea corpurilor de iluminat.
- perfeciunea muchiilor la mbinrile ntre suprafeele verticale si orizontale.
- alinierea cu elementele construciei (perei, ferestre, stlpi, sau alte elemente fa de
care proiectantul a conceput formele decorative ale tavanelor si pereilor).
- perfeciunea finisrii mbinrilor ntre plcile de gips carton.
- corespondena cu proiectul aprobat.

Acolo unde apar neconcordane, executantul si investitorul mpreun cu proiectantul vor


decide completri, nlocuiri, refinisri, sau alte situaii ce se impun.

PERETI INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON

1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice de executie privind pereii despritori din
panouri gips carton pe structur metalic.
Se recomand ca furnizorul de produse din gips carton s fie i cel care le monteaz,
evitnd astfel o serie de neajunsuri care ar putea aprea in corelarea furnizor-monteur.
Att panourile de gips carton ct i structura metalic i accesoriile aferente montrii
sunt din import.

2. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea i livrarea oricror materiale se va pune la dispoziia
beneficiarului i a proiectantului de arhitectur spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare
tip de produs.
Prin aprobarea mostrelor de ctre consultani se nelege i aprobarea modului de
echipare.

3. MATERIALE SI PRODUSE
Panourile de GIPS CARTON folosite n spaiile cu umiditate mare (bi sau grupuri
sanitare) s fie rezistente la umiditate.
Structura metalic necesar montrii panourilor de GIPS CARTON const din profile cu
seciunea "U" i profile de legtur cu pardoseala, tavanul sau ali perei care se fixeaz cu stift
rotativ sau dibluri metalice.
Izolarea fonic n spaiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale n
role sau plci. Montanii verticali (profile) se ordoneaz la interax de 60 cm.

4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR


Se realizeaz mai nti structura metalic din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare
(chiuvete, spltoare, baterii, etc) structura metalic trebuie s conin i profile orizontale la
nlimea ce corespunde obiectului ce se monteaz.
Montajul primei fee a peretelui cu un panou ntreg - Panourile se fixeaz cu uruburi
autofiletante aezate la interax de 25 cm.
Dup montarea primei fee a peretelui i executarea instalaiilor sanitare i electrice, n
spaiul liber din grosimea viitorului perete se monteaz izolaia fonic din fibre minerale.
Prin montarea celei de-a doua fee, peretele de GIPS CARTON capt stabilitatea sa
final, pregtit pentru tratarea rosturilor, legturilor i a capetelor de uruburi.
La mbinarea panourilor se monteaz o band de etanare n dou straturi care va
acoperi perfect mbinarea dintre panouri; eventualele imperfeciuni se vor elimina cu hrtie
abraziv.
Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplic un grund. Prin aplicarea lui
se compenseaz diferenele de capacitate de absorbie a suprafeei de carton i a zonelor
prelucrate cu paclu.
Dup uscarea grundului se aplic zugrveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil.

5. CONDITII DE CALITATE
Se va urmari :
- aspectul i starea general;
- elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc;
- respectarea culorilor n concordan cu proiectul;
- fr pete, defecte etc.
Eventuale neconcordane, executantul cu beneficiarul i proiectantul vor decide :
nlocuri, completri, modificri sau alte situaii ce se impun.

PARDOSELI

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe
subcapitole:
a) Pardoseli din parchet stratificat
b) Pardoseli din gresie ceramic

2. ALCTUIREA PARDOSELILOR
Fiecare tip de pardoseal este alctuit din:
- mbrcminte strat uzur care este supus direct tuturor sarcinilor i aciunilor din
exploatare
- stratul suport pe care se aeaz pardoseala propriu-zis

3. REGULI GENERALE
- controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor ce trebuie s se fac pe toat durata
executrii lucrrilor;
- pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri, cu excepia celor prevzute expres
n proiect a avea o anumit configuraie;
- executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea
stratului precedent i constatarea c acesta ndeplinete condiiile de calitate prevzute;
- n cazul n care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de
pardiseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal a
mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis, delimitarea realizndu-se printr-un profil
metalic special tip U din alam sau aluminiu.
4. LUCRRI CARE TREBUIESC TERMINATE NAINTE DE NCEPEREA LUCRRILOR DE
PARDOSELI
- Lucrrile de pardoseli se vor face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub
pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i
efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a
tuturor lucrrilor de construcii-montaj a cror execuie ulterioarar putea deteriora
pardoseala. Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal vor trebui protejai cu
mortar de ciment n grosime strict necesar.
- Curarea planeelor i splarea lor cu ap de eventualele impuriti sau resturi de
tencuial.
- Diversele strpungeri din planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului,
adnciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment.
- Se va verifica dac instalaiile sanitare i termice au fost izolate corespunztor la
trecerea prin dreptul planeelor, evitnd orice contact al acestora cu planeul i
pardoseala.
- Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei suport existente cu ajutorul
unui strat de egalizare (mortar) care trebuie s fie suficient de ntrit n momentul trecerii
la executarea lucrrilor de pardoseli. Dozajul i natura acestui strat de egalizare este
prevzut n antemsurtorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseal n parte.
Executarea stratului suport al pardoselilor:
- Atunci cmd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie s
aib suprafaa perfect plan i neted.
- Cnd stratul suport este elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile
din exploatare s nu se taseze provocnd degradarea mbrcminii pardoselilor.
Executarea mbrcminii pardoselilor:
- Executarea stratului de uzur (mbrcminii) pentru fiecare tip de pardoseal n parte se
va face conform prevederilor din subcapitolele ce urmeaz.
Condiii de calitate:
- Respectarea condiiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseal n parte se va
face conform Normativului pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii
aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 Pardoseli.
a)Parchet lemn stratificat

1. PRESCRIPTII GENERALE
1. 1 .Prezentul indrumar se refera la conditiile , modul de alcatuire si modul de executie
a pardoselilor cu imbrcaminti alcatuite din:
a) parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc , din fag stejar sau cer;
b) dale de PAL sau PAF furniruite.
1. 2. Pardoselile cu imbracaminti alcatuite din parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc ,
din fag , stejar sau cer se utilizeaza la cladirile de locuit in :dormitoare , camere de zi , holuri;
1. 3. Pardoselile din dale de PAL sau PAF furniruite se utilizeaza la cladirile de locuit in
dormitoare si camere de zi .

2. MATERIALE
2. 1.Materialele utilizate la executarea pardoselilor cu imbracamintea alcatuita din
parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc , din fag ,stejar sau cer , trebuie sa corespunda
prevederilor din urmatoarele standarde si norme tehnice de ramura ale unitatilor producatoare:
a) Parchet din lemn masiv pentru pardoseli din fag , stejar sau cer , conform
STAS 228 / 1-80;
b) Poliacetat de venil , dispersie apoasa ( aracet ) , sortul D 50 conform STAS
7058-80;
c) Cuie din sarma de otel (pentru batut parchetul si pervazurile conform STAS
2111 80;
d) Nisip (sortul 0.3 mm pentru stratul de egalizare) conform STAS 1667-76;
e) Ipsos pentru constructii , conform STAS 545/1-80;
f) Ciment M 30 ; P 235 sau ciment F 25 , conform STAS 1500-77;
g) Materiale pentru sapa suport GIF din ipsos , pentru pardoseli , conform
prevederilor pentru sapa GIF din ipsos;
h) Ceara pentru parchet VICTORIA , conform M II 1564-69;
i) White spirt rafinat (petrosin) conform STAS 44-67;
j) Hartie de uz general , conform STAS 32-79;
k) Dale din PAF sau PAL furniruit tehnic conform NTR 9695 80 , produs de
catre unitatile CPL , cu baghetele respective;
l) Aracet CIC N II 5314 , producator :Intreprinderea Chimica Rasnov
m) Apa STAS 790-73;
n) Lac carboamidic (PALUX).
3. CONDITII NECESARE PENTRU MONTAREA IMBRACAMINTILOR DE LEMN
3. 1. Stadiul lucrarilor de santier in momentul inceperii lucrarilor de executare a
imbracamintilor de parchet din lemn masiv cu lamba si uluc , din fag , stejar sau cer trebuie sa
fie urmatorul:
- lucrarile de instalatii sanitare , electrice si de incalzire , vor fi terminate , si
probate ;
- tencuielile inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii vor fi terminate si vor
avea un grad de umiditate mai mic 5%;
- zugravelile si vopsitoria , precum si toate finisajele peretilor cu care se
racordeaza imbracamintea din parchet , vor fi terminate;
- portiunile de mozaic care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi
turnate si frecate;
- geamurile la ferestre si la usile balcoanelor vor fi montate
3. 2. In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet sau inlocuitori din lemn ,
se va asigura urmatorul climat interior:
- temperatura , minimum +5 C ;
- umiditatea relativa a aerului maximum 65%.
Acest regim se va mentine si dupa terminarea lucrarilor pana la darea in folosinta
a incaperilor.
3. 3. Stratul suport de mortar de ciment sau mortar din ipsos pe care se va lipi parchetul
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)umiditate maximum 3%;
b)starea suprafetei trebuie sa fie:
- plana si orizontala (se admit sageti de maximum 4 mm , sub dreptarul
de 2 m lungime si de maximum 1 mm sub rigla de 0,20 m;
- rezistenta (la zgarierea cu un cui sa nu ramana urma de peste 1 mm);
- neteda (fin driscuita , dar nu sclivisita );
- sa nu prezinte defectiuni ca : fisuri , crapaturi , gauri , parti iesite in relief.
3 .4. Sapa suport GIF din ipsos , pentru pardoseli , pe care se va lipi parchetul din lemn
masiv , cu lampa si uluc din fag , stejar sau cer , trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
prezentul indrumar privind sapele GIF din ipsos.

5. TEHNOLOGIA DE MONTAJ A DUSUMELEI CU LAMBA SI ULUC PRIN LIPIRE

4. 1. Montarea parchetului cu lamba si uluc se va face prin lipire , cu poliacetat de vinil ,


dispersie apoasa (aracet) , sortul D 50 pe un strat de mortar (sapa) sau pe planseul din beton
armat , cu fata fin driscuita , precum si pe suprafata unei sape suport GIF din ipsos.

4. 2. Montarea dusumelei se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de circa


10 .15 mm , de perete.
Imbunarea frizurilor la colturile incaperii se va face la 45.
Frizurile de perete se vor fixa fata de perete cu pene asezate la circa 50 cm
distanta una de alta , pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
Lipirea pieselor de parchet se va face dupa minimum 3 ore de la lipirea frizurilor
de perete.

4. 3. Pentru lipirea pieselor de parchet in camp , aplicarea adezivului pe stratul suport se


va face pe fasii egale cu suprafata unui rand complet de piese de parchet.

4 .4. Piesele de parchet se vor aplica dupa circa 10 minute de la intinderea adezivului ,
fixandu-se in lamba si uluc.

4. 5. La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se va verifica atitudinea fata de


randul anterior , gata montat.

4. 6. Asezarea pieselor de parchet se poate face la 45 sau paralel cu peretii ,


rezultand diverse desene.

4. 7. Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii se vor scoate penele de


intretinere a frizelor.

4. 8. Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 de ore de la plicare.

6. FINISAREA IMBRACAMINTILOR DIN LEMN

5. 1. Curatirea parchetului dupa montare se va face cu masina de raschetat parchet ( cu


cutitul) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva)
Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet , urmata de
curatirea cu tiglinul.

5. 2. Curatirea parchetului lipit se poate executa dupa 4 zile de la montare , adica dupa
intarirea suficienta a adezivului.

5. 3. La racordul dintre pardoseala si pereti , dupa curatarea parchetului se vor monta


pervazuri sau plinte. Ele se vor fixa dupa caz , prin baterea in cuie sau prin lipire cu adeziv.

5. 4. Parchetul dupa raschetare , se va lustrui cu ceara de parchet dizolvata in petrosin.

a) Pardoseli din plci gresie ceramic


Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea
pardoselilor din gresie porelanat i ceramic pe apa de mortar ciment, lipite cu adeziv
import cu rosturi.
Materiale utilizate
- plci din gresie ceramic sau alte tipuri de gresie porelanat, import sau priducie
intern, ale cror caracteristici tehnice s fie corespunztoare standardelor i normelor
admise n Romnia;
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;
- ciment alb, conform STAS 7055-87;
- agregate naturale, conform STAS 1667-76;
- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;
- ap pentru construcii, conform STAS 790-84;
- oxizi colorani;
- alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramic, import, ale cror caracteristici tehnice s fie
corespunztoare standardelor i normelor admise n Romnia.
Transportul i depozitarea materialelor
Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie s-i organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea
materialelor i produselor nct s elimine posibilitatea degradrii acestora, astfel nct, n
momentul punerii lor n oper, acestea s corespund condiiilor de calitate impuse att prin
caietele de sarcini ct i prin normativele n vigoare.
Alctuirea pardoselilor
Alctuirea structurii pardoselilor de gresie ceramic i porelanat va fi:
- ap din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime;
- mbrcminte din gresie ceramic sau porelanat;
- plinte din gresie ceramic sau porelanat.
Executarea lucrrilor de pardoseli din gresie ceramic
Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment
marca M100T de 30-50 mm grosime, avnd dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor
utiliza cimenturi cu ntrire rapid, ci cimenturi cu ntrire normal.
nainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile de gresie
ceramic se vor ine n ap timp de 2-3 ore.
mbrcmintea din gresie ceramic va fi montat cu adezivi speciali din import.
n cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va
executa conform instruciunilor furnizorilor de adezivi. Atenie ca tipurile de adezivi s
corespund naturii i funciunii ncperilor n care urmeaz a se folosi.
Plcile vor fi montate rost pe rost, urmrindu-se n permanen planeitatea.
Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile dup montarea plcilor, iar n
acest interval pardoseala nu va fi dat n circulaie i va fi udat cel puin o dat la 24 de
ore.

Curarea mbrcminii din plci de gresie ceramic i porelanat se face cu rumegu sau
alte metode, fr ns a utiliza frecri cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafaa finit.
La intersecia pardoselilor din gresie ceramic cu elementele verticale sub plinte se vor
realiza interspaii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a
prelua difereniat, fa de verticale, eventualele tasri i deformri care apar n construcie.)
n cazul ncperilor cu suprafee mai mari se recomand realizarea de rosturi de dilataie la
cca 30,0 mp, n funcie de modularea structurii de rezisten a construciei.
Execuia plintelor
La mbrcminile din gresie ceramic ce se racordeaz vertical cu faiana nu se monteaz
plinte. n cazul cnd se racordeaz vertical cu zugrveli se execut plinte din plci gresie
ceramic sau porelanat fixate tot cu adezivi speciali de import.
Condiii tehnice de calitate
n timpul executrii mbrcminilor se vor respecta condiiile tehnice de calitate prevzute n
STAS 2560/1-75 i STAS 2560 7 2 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-
76.Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remedieri
sau refaceri.
PLACARE CU FAIAN SAU GRESIE CERAMIC

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia placajelor de faian i gresie
ceramic executate pe perei interiori de crmid, b.c.a. sau beton.

2. STANDARDELE I NORMATIVELE DE REFERIN


STAS 233-86 Plci de faian
C6-86 Instruciuni tehnice pentru execuia placajelor de faian sau CESAROM
C223-86 Instruciuni tehnice pentru execuia placajelor de faian sau plci ceramice
aplicate pe perei prin lipire cu adeziv.

3. MOSTRE I TESTRI
nainte de comandarea i livrarea pe antier a materialelor necesare execuiei placajelor de
faian se vor pune la dispoziia beneficiarului i proiectantului, spre aprobare, urmtoarele
mostre:
- placaj faian sau gresie ceramic cel puin 10 mostre, cu desenul i culoarea indicate
n proiect;
- borduri pentru placajul de faian sau gresie 10 mostre, cu desenul i culoarea indicate
n proiect corespunztoare mostrelor de faian sau gresie prezentate.

4. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele care se pun n oper, n special plcile de faian, adezivii, etc, pot fi
import sau producie intern, cu caracteristici tehnice care s fie corespunztoare standardelor
i normelor admise n Romnia.
- faian de producie intern sau import;
- tipuri de adezivi care s nlocuiasc metoda tradiional de montaj faian, dar care s
corespund standardelor admise n Romnia.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT


Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie s-i organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea
materialelor i produselor nct s elimine posibilitatea degradrii acestora, astfel nct, n
momentul punerii lor n oper, acestea s corespund condiiilor de calitate impuse att prin
caietele de sarcini ct i prin normativele n vigoare.

6. EXECUIA LUCRRILOR DE PLACAJE DE FAIAN SAU GRESIE


Aplicarea placajelor de faian sau gresie pe elementele de beton i zidrie se va face la cel
puin o lun dup ncrcarea cu greutatea permanent, inclusiv din acoperirea cldirii.
nainte de nceperea executrii placajelor de faian sau gresie, trebuie s fie terminate
urmtoarele categorii de lucrri:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau cpruelilor la ui;
- tencuirea tavanului i a suprafeelor pereilor care se placheaz;
- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor i
eventualele remedieri ale acestora;
- executarea mascrilor i liurilor din plas de rabi
- montarea diblurilor (n cazul n care se folosete metoda tradiional de montaj cu dibluri
de lemn, nu cu dibluri mpucate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrrilor care necesit spargeri pe faa opus a peretelui care trebuie placat;
- mbrcminile pardoselilor reci.
Pregtirea suprafeei pereilor
- nainte de nceperea lucrrilor de placare, suprafeele pereilor din zidrie, b.c.a. sau
beton se vor pregti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) i P104-82
(executarea pereilor din b.c.a.);
- placajul de faian sau gresie se aplic pe suprafee uscate, fr abateri de la planeitate
(sub 3 mm / m pe vertical i sub 2 mm / m pe orizontal);
- suprafaa pe care se aplic placajul nu trebuie s aib neregulariti, pete de grsime,
rosturile zidriei trebuie curate pe o adncime de 1 cm, iar suprafeele de beton
trebuie aduse n stare rugoas.
Aplicarea plcilor de faian sau gresie:
- se traseaz suprafeele pentru placare, cu atenie deosebit la stabilirea orizontalitii i
verticalitii montajului;
- plcile curate n prealabil de praf se in n ap o or i se scurg pre de 2-3 minute
nainte de aplicarea lor;
- montarea plcilor se face pe orizontal ncepnd de jos n sus;
- rosturile orizontale i verticale trebuie s fie n prelungire (rost pe rost) i n linie dreapt,
avnd limea indicat prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm;
- suprafeele orizontale (glafurile) se vor executa cu pant de cca 2%.
Operaiuni:
- montarea plcilor se face pe tencuiala existent executat la nivel de tinci, cu adezivi
speciali de import, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind
nchise cu chituri speciale de import. Att culoarea plcilor ct i a chitului se va stabili
de ctre proiectant;
- dup 5-6 ore de la montarea plcilor se vor cura rosturile;
- umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;
- etanrile ntre suprafeele placate i recipieni de orice fel se va face cu chituri speciale;
- n cazul execuiei placajelor de faian la interior, la o temperatur mai mic de +5 grade
C, se vor lua msurile speciale prevzute de Normativul pentru executarea lucrrilor pe
timp friguros indicativ C16-79.

7. RECEPIA LUCRRILOR I VERIFICAREA CALITII


Se va controla aspectul general al placajului: corespondena cu proiectul i mostrele
aprobate, uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea i orizontalitatea suprafeelor (sub
dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direciile se admite o singur und cu sgeat
de maximum 1 mm), continuitatea i execuia ngrijit a rosturilor dintre plcile de faian,
rosturi de limi uniforme i rectilinii, att pe vertical ct i pe orizontal, etc.
Se va controla gradul de aderen al plcilor la stratul suport. Liniile de racord ale
placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie s fie rectilinii, fr
onduleuri n plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanate cu chituri speciale.
Nu se admite ca nivelul placajului s fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieit cu mai
mult de grosimea plcii de faian.
n jurul strpungerilor prin suprafaa de placaj, gurile se mascheaz cu rozete metalice,
capace, ntreruptoare, prize, etc, gurile netrebuind s fie vizibile.
Placajul de faian fiind un finisaj cu caracter pretenios, recepia se va face cu exigen
sporit.
PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE ZUGRVELI I VOPSITORII

1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia zugrvelilor i vopsitoriilor,
asemntoare ca materiale i tehnologie de execuie i sunt prezentate fiecare n subcapitole
separate.
Coninutul subcapitolelor:
a) Vopsitorii cu var lavabil

2. MATERIALE
Toate materialele i produsele puse n oper trebuie s fie agrementate de
I.N.C.E.R.C.
Materialele utilizate la executarea zugrvelilor i vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor i normelor admise n Romnia.

3. LIVRAREA, TRANSPORTUL I DEPOZITAREA MATERIALELOR


Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie s-i organizeze n aa fel transportul, depozitarea i manipularea
materialelor i produselor nct s elimine posibilitatea degradrii acestora, astfel ca, n
momentul punerii lor n oper, acestea s corespund condiiilor de calitate impuse att prin
caietele de sarcini ct i prin normativele n vigoare.
Atragem o atenie deosebit la condiiile de securitate mpotriva incendiilor, care trebuie
asigurate spaiilor de depozitare (n special a materialelor uor inflamabile, ca de exemplu
vopselele). Se recomand ca temperatura la locul de depozitare s fie cuprins ntre +7 i +20
grade C.
Standarde de referin:
C3-76 Normativ pentru execuia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii
C139-87 Instruciuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin
vopsire
C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn
i textile utilizate n construcii

4. LUCRRI CARE TREBUIESC TERMINATE NAINTE DE NCEPEREA ZUGRVELILOR


I VOPSITORIILOR
- nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli vor fi terminate lucrrile de tencuire, gletuire,
placaje, pardoseli reci (exclusiv lustruirea), instalaiile electrice, sanitare i de nclzire,
inclusiv remedierile i probele instalaiilor;
- n ncperile cu pardoseli din parchet, mochet sau P.V.C., zugrvelile se vor executa
naintea executrii mbrcminii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat
contra umiditii i murdririi;
- Tmplria de lemn i metalic trebuie s fie montat i revizuit, cu excepia drucarelor,
ildurilor i cremoanelor care se vor fixa dup vopsirea tmplriei;
- Ultimul strat al vopsitoriilor se aplic dup terminarea complet a zugrvelilor i nainte
de finisarea pardoselilor: rachetare parchet, ceruirea p.v.c., lustruire marmur i
mozaic;

5. PREGTIREA SUPRAFEELOR
Suprafee tencuite sau de beton
- n vederea finisrii cu zugrveli de var suprafeele trebuie dricuite ct mai fin, urmele de
dric s fie puin vizibile; toate eventualele reparaii s fie executate cu grij, terminate
i uscate.
- n cazul suprafeelor de beton toi porii rmai de la turnare se vor umple cu mortar de
ciment-var, dup ce bavurile i dungile ieinde au fost ndeprtate, iar petele de decofrol
se vor freca cu piatr de lefuit sau cu peria de srm.

Suprafee gletuite
- suprafeele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie s fie plane i netede, fr
desprinderi i fisuri;
- toate fisurile i neregularitile se chituiesc sau se pcluiesc cu past din aceeai
compoziie cu a gletului;
- dup uscare suprafeele reparate se lefuiesc cu hrtia de lefuit (pereii de sus n jos) i
se cur de praf cu perii sau bidinele curate i uscate.
Suprafee de lemn
- tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate eventualele degradri survenite n urma
transportului sau montajului;
- umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatura
specific;
- accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din
fabricaie vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafee metalice
- suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grsimi de orice fel, vopsea
veche, noroi, etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, pacluri de
oel, hrtie sticlat sau soluii decapante (ex: Feruginol). Petele de grsime se terg cu
solveni adecvai, exclusiv petrol lampant i benzin auto.
- Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor
vopselelor de ulei.

6. CONDIII DE EXECUIE
Zugrvelile i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor executa la temperatura aerului, n
mediul ambiant de cel puin +5 grade C n cazul zugrvelilor i cel puin +15 grade C n cazul
vopsitoriilor, regim de temperatur ce se va ine tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 8 ore
pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii dup executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de cea dens i nici la un interval de timp mai mic
de 2 ore de la ncetarea ploii i nici pe timp de ari mare.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele
suport au umiditatea de regim: 3% pentru suprafeele tencuite i 8% pentru cele gletuite. n
condiiile de umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura 15 .... 20 grade C, umiditatea
de regim se obine dup 30 de zile de la tencuire i 15 zile dup gletuire. Umiditatea
suprafeelor suport se msoar cu aparatur sau procedee specifice (ex: aparat Hygromette
sau soluie fenolftalein 1%).
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se finiseaz nu
trebuie s fie mai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensrii vaporilor.

a) Vopsitorii cu varuri lavabile de interior i exterior


n acest subcapitol sunt cuprinse specificaiile tehnice, condiiile i modul de executare a
lucrrilor de vopsitorie cu varuri lavabile, producie intern sau de import, aplicate la interior pe
perei i tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar n exterior pe tencuieli gletuite cu glet
de var sau de ciment.
Standarde i norme de referin pentru materiale, precum i specificaii privind
execuia sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM.
Atenie trebuie acordat:
- procurrii de varuri lavabile specifice pentru exterior i specifice pentru interior;
- pentru asigurarea consistenei i calitii compoziiei de lucru a vopselelor de var lavabil,
se vor respecta ntrutotul instruciunile productorilor;
- vopselele vor fi nsoite de certificatul de calitate precum i de termenul de valabilitate al
lor;
- materialele i soluiile de adaos (pentru spaii cu condiii speciale de natur: umiditate,
exterior, interior, etc) specifice fiecrui productor de var lavabil n parte vor fi introduse
n compoziia de lucru, respectnd cu strictee instruciunile productorului;
Pregtirea suprafeelor de tencuieli n vederea vopsirii cu var plastic:
- curarea petelor i ndeprtarea prafului
- splarea manual cu ap a tencuielilor speciale din praf de piatr prelucrat
- nchiderea fisurilor i a crpturilor
- aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import
- aplicarea manual a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu strictee
a instruciunilor productorului
-
7. CONDIII DE CALITATE I VERIFICAREA LUCRRILOR
Pe parcursul execuiei lucrrilor se verific n mod special de ctre investitor (prin
dirigintele de antier):
- ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport;
- calitatea principalelor materiale introduse n execuie conform standardelor i
normelor interne de fabricaie;
- respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier;
- recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face dup uscarea perfect a
acestora;
- eventualele lucrri care nu respect condiiile prevzute n proiect, caiet de sarcini
sau condiii de calitate vor fi refcute sau remediate.
Verificarea zugrvelilor se va face prin:
- examinarea vizual a suprafeelor, urmrindu-se: corelarea cu proiectul,
aspectul general (ton de culoare uniform, fr pete, fr scurgeri, fr impuriti
nglobate, fr
urme de bidinea, fr corecturi sau retuuri care s distoneze cu tonul general,
etc)
- examinarea aderenei zugrvelilor de stratul suport: o zugrveal de calitate nu
trebuie s se ia pe palm la o frecare uoar.
Verificarea vopsitoriilor se va face prin:
- examinarea vizual a suprafeelor, urmrindu-se: corelarea cu proiectul,
aspectul general (acelai ton de culoare pe ntreaga suprafa, acelai aspect mat sau
lucios pe ntreaga suprafa, fr pete, desprinderi, cute, proeminene, scurgeri,
bici, aglomerri de colorani, fr neregulariti din chituire sau lefuire, etc)
- verificarea tehnologiei de pregtire a suprafeelor manuale de vopsire
(curirea,
lefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, ndeprtndu-se cu grij,
n locuri mai dosite, vopseaua pn la stratul suport;
- se verific, de asemenea vizual, modul de vopsire al: evilor, radiatoarelor, etc
(dac acestea sunt vopsite cu vopseaua adecvat, dac sunt vopsite i pe suprafeele
lor ascunse, etc);
- se verific vizual ca separarea cmpurilor de finisaje (ex: ntre vopsitorii i zugrveli)
s
se fac cu o delimitare clar (fr suprapuneri) i rectilinie (fr ondulaii, cu
excepia locurilor unde acestea sunt prevzute explicit prin detaliile din proiect).

RETELE DE
CANALIZARE

1./ Reeaua exterioar de canalizare menajer aferent se va racorda la o reea


existent n zon.
2./ Reelele de canalizare existente n zon sunt n funciune i lucreaz n
sistem divizor.
3./ Conductele din tuburi reelelor de canalizare menajer se vor executa din
tuburi PVC-KG, PIPE-LIFE cu mbinare cu muf i inele de cauciuc avnd
diametrul Dn 160 mm.
4./ Cminul de vizitare de pe reeaua de canalizare se va executa monolit sau
din tuburi prefabricate.
5./ Trasarea reelelor de canalizare se va face conform planurilor proiectului.
6./ Materialele necesare executrii reelelor de canalizare se vor procura de
ctre executant.
7./ Materialele necesare reelei de canalizare se va procura de ctre executant.
8./ Tuburile trebuie s fie bine executate, cu grosime uniform, cu seciuni
concentrice, netede, fr crpturi, defecte, imperfeciuni, adugiri de material.
9./ Verificarea la presiune pe creast a tubului i la eanteitate se va face
conform prevederilor STAS.
10./ Transportul tuburilor, aparatelor i orice cheltuieli care ar necesita
verificri, cad n sarcina executantului.
11./ Tuburile mbinate fr a fi verificate se vor scoate din lucrare pentru
verificare, pe cheltuiala executantului.
12./ Acelai procedeu se va folosi i la tuburile din care se confecioneaz
cminele.
13./ Mufele trebuiesc executate din timpul fabricaiei, executarea
fcndu-se prin piese speciale.
14./ Colectorul trebuie executat conform prescripiilor i datelor din planuri.
15./ Punctele de acordare i acelea unde vor veni tuburile de racord se vor
fixa pe teren conform planurilor de proiect.
16./ Se interzice nceperea spturilor anturilor nainte de a se aproviziona
cantitatea de tuburi necesar, lucrrile de sptur i aezarea tuburilor se vor
executa din aval spre amonte pentru a se da posibilitatea apelor meteorice s se
evacueze prin canalul deja executat.
17./ Acolo unde terenul nu este sntos sau fundul transeei este neuniform se
va pune sub tuburi un strat de nisip cel putin 15 m grosime.
18./ Aezarea tuburilor se va face dup ce sptura va fi terminat pe o
ntindere ntre dou cmine.
19./ Conductele i tuburile se vor monta n transee numai dup verificarea
cotei spturilor.
20./ Nu se admite n nici un caz aezarea tuburilor n linie curb.
21./ Schimbarea de direcie i a pantelor canalizrilor se face numai n
dreptul unui cmin de vizitare.
22./ Golurile necesare pieselor de racordare din instalatia interioar se vor
etana la trecerile prin pereii cminelor cu mortar de ciment.
23./ Ramele capacelor se vor fixa astfel ca orice deplasare s fie imposibil.
Rosturile dintre zidrie i rame se vor umple cu ciment sau asfalt, dup cererea
dirigintelui lucrrilor.
24./ Cminele se vor executa n conformitate cu prescripiile STAS 2448.
Se va acorda o deosebit atenie la executarea rigolei la fundul cminelor.
25./ Umplerea antului se va face numai dup ce s-au etanat tuburile pe o
poriune mai lung de canal i dup ce a fost controlat i luat n primire de
dirigintele lucrrii. Elementele ascunse se vor consemna ntr-un proces verbal
semnat de beneficiar i constructor.
26./ Dup executarea reelelor de canalizare se va reface pavajul la cotele
iniiale.

reele exterioare de ap rece

Materiale
- Reele exterioare de alimentare cu ap se vor executa din teava de
polietilena neagr de nalt densitate PEHD avnd Pn 10 bar.
- Pentru mbinri se vor folosi racorduri i piese speciale din PEHD.
- Se vor folosi numai materiale care corespund din punct de vedere
calitativ cu normele DIN, CEN, ISO, UNI i care au agrementul tehnic MLPAT
precum i avizul Ministerului Sntii.
- Pentru solveni degresai, adezivi, granituri, scule i dispozitive de
montaj i ntreinere se vor lua n considerare indicaiile productorului de tuburi i
racorduri.

Manipulare, transport i depozitare


- Pentru manevrare i ancorare este admis numai folosirea chingilor
din nylon sau polipropilen.
- Se interzice folosirea lanurilor sau a crligelor metalice n contact
cu materialul.
- La ncrcarea, descrcarea i alte diverse manipulri n depozite i
pe antieri, tuburile din PEHD nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor
depozita sau arunca alte materiale.
- Tuburile din PEHD se livreaz i se transport orizontal, n pachete
ambalate pentru Dn mai mare de 110 mm iar pentru Dn mai mic sau egal cu 110
mm n colaci sau pe tamburi.
- Tuburile din PEHD trebuie s fie ridicate i nu trte sau rostogolite
pe pmnt sau pe obiecte dure.
- Tuburile cu Dn mai mare de 110 mm se vor pune n stive cu nlimea
maxim de 1,5 m.
- Colacii vor fi stocai de preferin culcai. n acest caz suprapunerea
colacilor nu va depi nlimea de 1 m.
Trasarea lucrrilor
Pentru trasarea lucrrilor n teren, se vor folosi elementele din proiect i
reperele de pe teren.
Pentru transpunere pe teren, se utilizeaz frecvent trei metode de trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri);
- cu utilizarea nivelei (cu luneta);
- cu laser (pentru antierele importante);
Alegerea metodei de trasare este n funcie de dotarea executantului.

mbinarea conductelor
mbinarea tuburilor i racordurile PEHD se face uzual prin sudur sau
flanse.
Sudura se poate executa n dou moduri:
- cap la cap cu disc (oglind) cu rezisten, deci o sudur prin
fuziunea capetelor;
- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile
(mansoane, coliere de priz).
La mbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului cu flanse (gat) se va
avea n vedere corelarea flanselor metalice adiionale cu cele ale robineilor dup
standardele ISO, n funcie de presiune.

Proba de etaneitate a conductelor


Proba hidraulic de etaneitate este realizat de antreprenor pe msura
avansrii lucrrilor.
Proba se realizeaz, pe ct posibil, naintea umplerii complete a transeei,
pentru a putea examina efectiv tronsonul de conduct supus probei i n special,
toate mbinrile care vor trebui s rmn descoperite.
Inainte de prob, conducta se opturez n aval cu o plac de capt
prevzut cu un orificiu cu robinet plasat n partea de jos pentru racordare la
pomp i umplere.
Extremitatea nalt a tronsonului este opturat cu o plac plin echipat
cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului.
Pentru a putea evita orice deplasare a conductei, sub efectul presiunii, se
va avea grij s se pozeze clrei , adic s se efectueze acoperirea tuburilor pe
partea lor median.
Conducta se umple progresiv cu ap, asigurndu-se o evacuare corect a
aerului.
Umplerea conductei trebuie s se realizeze ncet, prin punctele joase ale
reelei, fr s se depeasc un debit de 0,1 l/s pentru Dn mai mic de 90, 0,5 l/s
pentru Dn ntre 90 i 160 i 2 l/s pentru Dn mai mare de 200 mm.
n prima faz se va efectua o punere sub presiune preliminar de
1,5 bari presiunea de serviciu, cu ajustarea presiunii la fiecare or, de 30 sau
4 ori la rnd fr decompresiune.
Proba oficial se efectueaz dup stabilizarea presiunii, adic la
1,5 ori presiunea de serviciu a reelei msurat n punctul de jos.
Presiunea de prob se aplic pe durata a 30 de minute, fr ca
diminuarea presiunii s fie mai mare de 0,2 bari msurat cu un manometru de
precizie.
Dup prob, antreprenorul trebuie s remedieze, dac este necesar, pe
cheltuiala sa, orice defeciune de etaneitate.
Reparaiile odat efectuate, se procedeaz la o nou prob, aa cum a
fost descris mai sus.

Lucrri de terasamente
Executia spturilor pentru anurile de pozare a conductelor sunt lucrri
obinuite de terasamente care se pot executa manual sau mecanizat.
Acoperirea conductelor este o operaie foarte delicat pentru stabilitatea
tubului.
Acoperirea pn la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare
se deosebete de umplutur care are loc dincolo de aceast zon.
Atunci cnd debleurile nu prezint o capacitate corespunztoare de
compactare i conducta o necesit, trebuie s se utilizeze materiale friabile de
adaos (nisip, pietri).
Materialul de umplutur trebuie s fie curat de pietre i blocuri
(granule de cel mult 20 mm) i materiale solidificate.
n zona tubului, pn la 0,30 m deasupra generatoarei superioare,
materialele de umplutur trebuie s fie puse n straturi succesive de maxim
0,15 m grosime. Aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament
uor. Compactarea nu trebuie s fie excesiv pentru a nu periclita stabilitatea
tubului, n special la tuburile deformate.
Trebuie s se compacteze n jurul tubului att ct este necesar pentru
asigurarea stabilitii conductei i nu att ct este posibil.
Dup realizarea acoperirii conductei (pn la 0,30 m deasupra
generatoarei superioare) se execut umplutura sanului.
Umplutura este realizat prin straturi succesive a cror grosime este
determinat n funcie de echipamentul de compactare (niciodat mai mare de 0,30
m). Cat timp dureaz aceast operaie, tuburile nu trebuie s sufere nici o
deteriorare. Din acest motiv, nu se admite folosirea de echipamente de compactare
medii sau grele dect pornind de la o nlime de acoperire de 1 m.
Dup executarea umpluturilor se va proceda la refacerea pavajelor sau
spaiilor verzi la starea initial.
INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE
INSTALATII SANITARE

Dupa darea in functiune, instalatiile trebuie verificate pentru asigurarea


unei bune functionari.
n acest scop, personalul de ntretinere trebuie sa previna, sa identifice si
sa repare defectiunile ce se datoresc uzurii sau unei exploatari necorespunzatoare
prin lucrari de ntretinere si reparatii.
Lucrarile de ntretinere impun instalatiilor al regimului de functiune
precum si protectia instalatie contra nghetului, iar lucrarile de reparatii, prevenirea
deteriorarilor si remedierea defectelor.
Personalul de ntretinere va consuma ntr-un registru de exploatare si
ntretinere a instalatiei specificand datele reviziilor si are obligatia revizuirii la
perioade scurte a acelor elemente care se defecteaza mai frecvent si care pot
produce dereglari n functionarea instalatiei.

Exploatare si ntretinerea retelelor de distributie a apei se efectueaza de


mecanici de ntretinere care executa reparatiile curente, ct si reviziile periodice ale
instalatiilor.
Interventiile curente ale personalului de exploatare ca scop:
-verificarea etanseitatii instalatiei, oprirea pierderilor de apa prin conducte sau
armaturi (periodic la 2 sptmni);
-verificarea functionarii normale a armaturilor; schimbarea garniturilor
sau chiar a armaturilor uzate;
-schimbarea obiectelor sanitare defecte;
-desfundarea sau deblocarea conductelor obturate partial sau total;
-verificarea retelelor de apa din subsoluri n zonele cu posibile pierderi de
apa, prin neesanteneitati la locurile de mbinare, prin rupere sau crapaturi
longitudinale, prin gauri produse de coroziune;
Lucrarile executate de personalul de exploatare tehnice si ntretinere,
tehnica a retelelor de canalizare sunt:
verificarea aspectului general al instalatiei;
depistarea unei anomalii n functionarea retelei de canalizarea
(refulari periodice, reducerea debitului evacuat, emanatii de mirosuri provenite din
reteaua de canalizare);
integritatea dispozitivelor de sustinere a conductelor;
controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zapada pe receptorii de
terasa sau pe capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice;
existenta caciulilor de protectie la coloanele de ventilare;
spalarea si curatarea racordurilor pentru eliminarea depozitelor de
namol, a dopurilor depuse n timpul functionarii;
verificarea functionarii normale a sifoanelor se va face sptmnal;
Reteaua de canalizarea interioara montata aparent, mascata n nisa se
verifica periodic n timpul exploatarii pentru a constata din timp defectiunile
tuburilor de scurgere.
Conductele se controleaza prin urmarirea eventualelor pete de umezeala
mascate de pereti sau de masti.
n scopul mentinerii n conditiile optime de funtionare, ntretinere si
supravaghere a instalatilor din subsol se acorda o atentie deosebite:
- verificarii si mentinerii jgheburilor de golire;
- eliminarea n cel mai scurt a eventualelor pierderi.

-instalaii sanitare-

Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea instalatiilor sanitare


interioare i racordurilor exterioare aferente la obiectivul sus menionat.

1./ PREVEDERI GENERALE


n conformitate cu HGR 766/97 privind conducerea i asigurarea
calitii n construcii, obiectivul se ncadreaz dup cum urmeaz:
- categoria de importan a construciei C.
- modelul nr. 2 privind sistemul de conducere i asigurare.
La executarea instalatiilor se vor respecta prevederile din standardele i
normativele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului
caiet.
Antreprenorul va asigura efectuarea tuturor lucrrilor i probelor
rezultate din aplicarea caietului i este obligat in evidena zilnic a condiiilor
de execuie a lucrrilor.

2./ Materiale folosite:


Conductele vor fi din polietilena (PP-R), iar conductele aferente
scurgerilor menajere vor fi din polipropilen ignifugat.
Obiectele sanitare vor fi din porelan sanitar, font sau tabl inox, iar
armturile utilizate sunt din alam nichelat cromat (bateriile) i robineii de
trecere cu ventil cu sfer care vor funciona la presiunea de 6 at.
Conductele se vor izola cu:
-bee de postav sau izolaie tubulara din spum de polietilen
(polietilen expandat) legturile;
-tuburi din spum de polietilen sau cochilii din vat mineral
caserate cu folie de aluminiu coloanele i distribuia din subsol.

3./ LUCRRI PREGTITOARE


Antreprenorul va examina cu atenie proiectul de execuie n corelare cu
planurile de arhitectur, rezisten i cu situaia de la faa locului, n faza i stadiul
de execuie respectiv.
n cazul ivirii unor neconcordane ntre proiect i situaia de pe teren,
antreprenorul mpreun cu dirigintele de antier, va anuna proiectul cu 5 zile
naintea organizrii unei ntlniri n vederea soluionrii problemelor ivite.
Materialele folosite vor fi verificate conform certificatelor de calitate elaborate de
furnizor.
4./ EXECUIA LUCRRILOR
n prima faz se vor prelucra materialele prin tiere iar n faza a doua se
va face montarea n cldire n scopul obinerii lucrrilor finite.
Montarea instalaiilor va ncepe cu conductele din subsol (distribuia),
coloane i legturi la obiecte sanitare care se vor monta provizoriu.
Asamblarea conductelor se va face prin sudare polifuzionar, apoi prin
sudare cu ajutorul electroformelor sau prin sudare cap la cap.
n timpul sudurii apare o mbinare omogen de nalt calitate.
Pentru realizarea mbinrii este necesar s se respecte procedeul exact i
s se utilizeze aparatele corespunzatoare.
Pentru mbinrile cu filet este necesar s se utilizeze fitinguri cu filet
tierea fileturilor la elemente din material plastic este interzis.
Fileturile se etanseaz cu band din teflon sau cu chituri speciale de
etansare.
mbinarea tuburilor din polipropilen ignifugat pentru scurgerea apelor
uzate menajere se va face cu muf pe tub.
Etanseitatea se obine cu ajutorul unei garnituri din elastomer.
La trecerea conductelor prin planee se vor monta stuturi de trecere, iar
izolaia i rabitarea lor se va face dup efectuarea probelor.
Dup terminarea probelor i verificrilor, instalatorul va monta obiectele
sanitare, bateriile i accesoriile.

5./ PROBE I CONTROLUL EXECUIEI


Pe parcursul execuiei i pe parcursul lucrrilor se va respecta Legea
10/95 i HGR 766/97.
Instalaiile de ap rece -cald vor fi ncercate la etaneitate, presiunea de
6 atm minimum, rezistena la cald, etc. i dac asigura debitul i presiunea
necesar, conform prevederilor din STAS 1478/90.
Instalaia de canalizare va fi ncercat la etaneitate i funcionare prin
punerea n funciune a obiectelor sanitare i prin verificarea pantelor de scurgere.
Controlul execuiei instalaiilor se va face prin controlul certificatelor de
calitate i a proceselor verbale elaborate pe parcursul execuiei.

6./ IZOLAREA
Conductele de ap montate n slituri practicate n zidrie se vor izola cu
bete de postav sau izolaie din spum de polietilen (polietilen expandat),
coloanele i distribuia din subsol se vor izola cu vat mineral de 30 mm i
cochilii din vat mineral caserate cu folie de aluminiu.
Dispozitivele de susinere se vor grundui i vopsi cu vopsea de ulei.
7/ MSURI DE NTREINERE N TIMP
Se va verifica periodic conductele purttoare de ap, armturile, etc. i
se va interveni imediat ce se constat defeciuni. Inclusiv cminele exterioare de
racord ap -canalizare.

8/ RECEPIA LUCRRILOR PE FAZE


Se va recepiona dac lucrrile s-au executat conform proiectului i
atesta condiiile din prezentul caiet de sarcini.
Recepia pe faze se va face la urmtoarele lucrri, care se va consemna
ntr-un proces verbal:
-proba de etaneitate a conductelor de ap;
-proba de etaneitate a conductelor de scurgere;
-montarea conductelor n canale nevizitabile;
-ncercarea la presiune a armturilor i conductelor;
-verificarea obiectelor sanitare;

9/ CONCLUZII
La executarea i ntreinerea lucrrilor de instalaii se vor respecta
urmtoarele:
-Normativ I.9/94, P7/2000, Legea 10/95; P100/04 i normele
departamentale de protecia muncii.
1./ Alimentarea cu ap rece: Se va realiza de la reeaua stradal,
printr-un racord 0 32 x 1,9 mm PEHD, pozat n canal de protecie pn la cminul
exterior.
2./ Canalizarea menajer:
Evacuarea apelor uzate menajere se va face la o fos (bazin vidanjabil
ecologic), printr-un racord 0 110/160 PVC KG, pozat n canal de protecie pn la
cminul exterior CM.
3./ Canalizarea pluvial Evacuarea apelor pluviale se va face prin
jgheaburi si burlane la trotuar si de aici prin sistematizarea pe vertical la rigola
strzii.
4./ Necesarul de ap cald - se va asigura de la o surs local
2 boilere electrice. Boilerele vor fi echipate cu organe de nchidere i robinei de
trecere cu sfer, clapet de reinere, ventil de siguran. Pentru umplerea instalaiei
de nclzire s-a prevzut un racord, clapet de reinere, filtru, dispozitiv antikalcar.
Pentru cenuar s-a prevzut un racord robinet dublu serviciu.
5./ Dotarea cu instalatii sanitare
Dotarea cu instalaii sanitare const n urmtoarele:
La parter: S-au prevzut lavoare alimentate cu ap rece si cald n sala
consultaii, sala tratamente, sterilizare;
S-au prevzut grupuri sanitare:
- pentru public echipat cu (WC, pisoar + lavoar);
- pentru persoane cu dizabiliti (WC + lavoar);
- pentru personal echipat cu (WC + lavoar);
n camere pentru depozitare deeuri medicale s-a prevzut o surs de ap
Rds .
n Centrala Termic
S-a prevzut racordul 0 1 OL Zn pentru cazanul cu combustibil
(lemne) i racordul pentru umplerea instalaiei de nclzire (robinet de trecere cu
sfer, clapet de reinere, filtru, dispozitiv antikalcar, robinet dublu serviciu).

Necesarul de ap cald pentru dispensar se asigur de la un boiler


C = 40 l, pozat n Centrala Termic.
La mansard: n spaiul pentru cazare medici s-a prevzut:
- O buctrie echipat cu un spltor inox i grup sanitar
(WC + lavoar + cad baie) Boiler C = 80 l electric pentru preparat ap cald.
6./ Materiale folosite se vor folosi urmtoarele materiale:
- eav PP-R - pentru alimentarea cu ap rece si cald;
- tuburi i piese de legtur din polipropilen ignifugat pentru
canalizarea menajer.
Obiectele sanitare sunt din porelan sanitar (WC + lavoare + pisoar),
acrylat - cada de baie.
Obiectele sanitare sunt echipate cu organe de nchidere, robinei de
trecere cu sfer, robinei, baterii monocomand.
7/ Izolaii
Conductele vor fi izolate cu:
- bete legturile la obiecte sanitare;
- cochilii din vat mineral 20 mm, caserate cu folie de
aluminiu coloanele;
- cochilii din vat mineral 30 mm, caserate cu folie de
aluminiu distribuie;
8/ Msuri N.P.C.I.
n conformitate cu Normativ P118 2/2013 - art.4.1. construcia este
exceptat de la prevederea de hidrani de incendiu interiori.
9/ Debitul de calcul - stabilit conform STAS 1478/90;
qc = 0,51 l/s (E = 7,62)
10/ Presiunea necesar
Hnec = Hg + Hp + Hu (mcA)
Hnec = 7,5 + 2 + 3 = 12,5 mcA
11/ Msuri de protecia muncii
Executarea lucrrilor de instalaii sanitare se va face de personal
calificat, avnd instructajul de protecia muncii efectuat la zi i posednd
echipamentul individual de lucru (EIL) i de protecie (EIP).
La proiectarea i executarea lucrrilor de instalaii se vor respecta
urmtoarele acte normative:
- Legea 319/2006 Legea privind securitatea i sntatea n
munc;
- HG 300/2006 Hotrre privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru antiere temporare i mobile.
- Ordin 9-H/1993 MLPAT Regulament privind protecia muncii
i Igiena muncii n construcii;
- N.G.P.M./1996 Norme generale de protecia muncii
elaborate de M.M.P.S. i M.S.;
- N.R.P.M./1993 Norme republicane de protecia muncii;
- Normativ I.9/94; I.9-1/96;

Instalatii incalzire interioara


Dispensarul medical de la adresa mai sus mentionata va avea regim de inaltime P+M.
Pentru incalzirea spatiilor conform cererii beneficiarului se va echipa imobilul cu o centrala
termica proprie. In imobilul, centrala termica se va monta la parter in camera centralei termice.
Conform datelor rezultate din dimensionare tinand cont de prevederile STAS 1907/97,
C.107-1/05, C.107-3/05 si Ordinul nr. 2513/22-11-2010, necesarul de energie termica este :
Q incalzire = 21 600 kcal/h
Calculul necesarului de caldura s-a facut pentru o temperatura interioara de +20C la
camerele de locuit de la mansarda, grupuri sanitare parter, hol parter,+18C la holuri, bucatarie,
+15 C la baie, sala tratamente, cabinet medical, vestiar, +15 C la centrala termica, +10 C la
depozite deseuri sanitare, iar temperatura exterioara de calcul pentru localitatea Garvan, judetul
Tulcea, s-a luat -15 C. Localitatea Garvan este situata in zona climatica II si zona eoliana II.
Pentru acoperirea pierderilor de caldura se vor monta radiatoare din aluminiu cu inaltimea
de 600 mm si latimea de 96 mm, suprafata de incalzire pe element de 0,568 mp.
Montarea corpurilor de incalzire se va face in special sub golul ferestrelor, pentru a creea
perdeaua de aer cald necesara.
Reteaua de distributie se va executa la pardoseala parterului in sapa de egalizare in tub de
protectie flexibil, din care vor pleca pe verticala coloane pentru racordarea corpurilor de incalzire.
La fiecare corp de incalzire s-au prevazut organe de inchidere si reglaj, care vor fi
termostatate.
Aerisirea instalatiei se va face local, la fiecare radiator in parte prin montarea robinetilor de
aerisire de si prin montarea aerisitoarelor automate de coloana la capetele coloanelor de la
mansarda. Golirea instalatiei se va face centralizat in centrala termica
Intreaga instalatie de incalzire centrala interioara se va executa cu teava din polipropilena
cu insertie Pn 20. Eventualele preluari de dilatari pe verticala sau pe orizontala se vor rezolva in
functie de tipul de conducta de polipropilena achizitionat.

Instalatie de ventilatie la depozite deseuri sanitare


Camerele de depozitare deseuri sanitare vor fi ventilate mecanic prin montarea a cate unui
ventilator axial de perete avand debitul de 100 mc/h, P = 2,8 mmCA cu Dn 100 si clapet antiretur
si timer.
Comanda ventilatorului va fi automatizata pornind cand se aprinde lumina in camera de
depozitare iar timpul de functionare fiind limitat la maxim 15 minute.
Instalatii climatizare
La dormitor, cabinet medical si sala tratamente se va monta cate un aparat de climatizare
cu inverter. Aparatele de climatizare vor fi de perete cu inverter de curent continuu capacitate
nomionala :
- unitate interioara : racire 9 000 Btu/h(2,60 kw), incalzire 10 200 Btu/h(3,00 kw), curent
continuu, intervale de temperaturi exterioare racire (-10)-(+46) gr.C, incalzire (-15)
(+20) gr.C, agent de racire R410A, nivel de zgomot 40 dB.
- unitatea exterioara : ventilator, nivel de zgomot 48 dB, greutate
31 kg, cablu de alimentare, cablu de legatura.
La living se va monta un aparat de climatizare cu inverter, capacitate nominala :
- unitate interioara : racire 12 000 Btu/h(3,50 kw), incalzire 13 000 Btu/h(3,80 kw),
curent continuu, intervale de temperaturi exterioare racire (-10)-(+46) gr.C, incalzire (-
15) (+20) gr.C, agent de racire R410A, nivel de zgomot 41 dB.
- unitatea exterioara : ventilator, nivel de zgomot 49 dB, greutate
33 kg, cablu de alimentare, cablu de legatura.

Normative si probleme de calitate


Executarea tuturor lucrarilor de instalatii se va face cu personal specializat si autorizat
pentru astfel de lucrari.
In timpul executiei se vor respecta prevederile Normativelor , I13/02, I5/10.
Conform HG 766/97 privind asigurarea calitatii in constructii se fac urmatoarele precizari
- obiectivul se incadreaza in categoria de importanta a constructiilor NORMALA, C iar
modelul de asigurare a calitatii va fi nr.2, ce va fi cuprins in manualul de asigurare a calitatii
elaborat de executantul lucrarilor.
Pentru toate lucrarile ascunse, se vor incheia intre beneficiar si executant procese verbale
cu specificarea tipului de lucrari si a masurilor luate in timpul executiei.
Conform prevederilor I.S.C.- D.R.C. Sud-Est, pentru faza determinanta, efectuarea
probelor de presiune la toate tipurile de instalatii, executantul va chema proiectantul si delegatul
I.S.C.-D.R.C. Sud-Est.
Beneficiarul are obligatia de a verifica proiectul la un verificator autorizat MDLPL la
cerinta It.
Executarea tuturor lucrarilor cuprinse in prezenta documentatiei, va incepe numai dupa ce
beneficiarul a obtinut toate avizele ce sunt cerute de Legea 10/95.

Norme de protectia mediului


HG 918/2002 Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru
aprobarea listei proiectelor supuse acestei proceduri
HG 856/2002 Evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurilor
ORDONANTA 78/2000 Regimul deseurilor
STAS 100009 Reglementari privind poluarea fonica

Norme de protectia muncii


In executie si exploatare se vor respecta :
- Norme republicane de protectia muncii 1985 Cap II B.2 IV , V , XVI
- Norme departamentale de protectia muncii MICM editia 1982 partea B cap.8 si cap.12
- Norme de tehnica securitatii muncii
- Norme generale de paza contra incendiilor

Centrala termica
Imobilul cu regim de inaltime P+M, va avea caracter permanent si se va dota cu instalatie
de incalzire centrala.
Necesarul de energie termica pentru incalzire este :
Q inc.proiectat = 21600 Kcal/h
Pentru acoperirea necesarului termic se va monta la interiorul cladirii, un circuit de
incalzire.
Agentul termic este apa calda cu temperatura de 80/60 gr.C, pentru incalzire. Din reteaua
de distributie vor pleaca pe verticala coloane pentru racordarea corpurilor de incalzire. Sursa de
caldura va fi centrala termica proprie amplasata la parter,in camera centralei termice, echipata cu
un cazan din otel, cu Q = 27 kw, functionare cu combustibil solid (lemne), gazeificare.
Circulatia agentului termic se va face cu ajutorul unor pompe de linie.

Asigurarea cazanului
Conform art.9.29, 9.30 pentru dilatarea apei din instalatie s-a montat un vas de expansiune
inchis cu membrana, capacitate 150 l, dimensionat conform STAS 7132.Vasul de expansiune este
racordat la reteaua de alimentare cu apa, in vederea completarii cu apa a instalatiei.Pe conductele
de siguranta pentru racordarea cazanului cu vasul de expansiune nu se vor monta organe de
inchidere sau strangulare.
Alimentarea cu apa a cazanului se va realiza printr-un bransament de la reteaua de
alimentare cu apa, prin intermediul unui filtru de apa sau dispozitiv magnetic anticalcar .
In centrala termica legaturile intre aparate se vor executa cu teava din polipropilena cu
insertie de Al Pn 20.
Cazanul montat respecta conditiile impuse de I 13/2002 art. 9 17 privind noxele rezultate in urma
arderii combustibilului solid(lemne): pulberi 100 mg/mcN, monoxid de carbon 250 mg/mcN,
oxizi de sulf 2000 mg/mcN, oxizi de azot 500 mg/mcN.
Cosul de fum ceramic, prefabricat cu Dn 220mm este prevazut cu elemente de vizitare
(clapeta antiexplozie) si element de scurgere condens.Racordul intre cazan si cosul de fum se va
realiza cu tubulatura din otel inox cu Dn 200 mm.
Centrala termica este amplasata intr-o incapere special amenajata care corespunde
prevederilor Normativului I.13/02 pentru gradul III de rezistenta la foc. Centrala termica are
peretii de zidarie si planseul din beton cu rezistenta la foc de o ora si 30 de minute la pereti si 1
ora la planseu. Tamplaria la ferestre este tamplarie metalica. Usa centralei termice este cu
tamplarie metalica rezistenta la foc, cu deschidere spre exterior. Incaperea centralei termice va fi
prevazuta cu un orificiu de ventilare al aerului proaspat, cu o deschidere de 25 x 20 cm,executat
in fereastra exterioara, in permanenta deschis. Golul pentru aerul de ardere va fi realizat la partea
inferioara a usii exterioare si va ave dimensiunile de 25 x 20 cm. Conform Normativului I.13/02
cap.10 art 10.21 centrala termica se incadreaza in categoria D pericol de incendiu.

INSTALATII INTERIOARE INCALZIRE CENTRALA


1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea instalatiilor interioare de
incalzire centrala la obiectivele proiectate.
Tehologia executarii instalatiilor de incalzire comporta in principal urmatoarele faze de operatiune :
a. Lucrari premergatoare
1. Receptia, sortarea si transportul tevilor din polipropilena cu insertie de Al Pn 20, corpurilor de
incalzire si a celorlalte materiale legate de executie.
La executarea lucrarilor se vor folosi materiale ce corespund tehnic si calitativ prevederilor
proiectului.
2. Trasarea si masurarea lungimilor partiale a conductelor din polipropilena cu insertie de AL Pn 20.
Trasarea conductelor se face marcand axul cu linie continua pe pereti ; in acelasi timp se traseaza
si locul ramificatiilor, dispozitivilor de fixare, incrucisarilor de conducte, etc.
Coloanele verticale se traseaza folosind firul de plumb, astfel incat sa asigure o verticalitate
perfecta.
Trasarea conductelor se face pe peretii executati la rosu, inainte de a fi finisati.
3. Taierea tevilor la dimensiuni necesare
4. Imbinarea tevilor
5. Indoirea tevilor, executarea curbelor de etaj si a curbelor de ocolire.
b. Montarea conductelor si armaturilor
1. Asamblarea conductelor se va face prin lipire.
2. Executarea si montarea dispozitivelor de sustinere a conductelor.
3. Amplasarea conductelor se va face conform planurilor de executie.
La amplasarea conductelor de distributie la pardoseala parterului, este necesar sa se respecte
cotele de montaj indicate la generatoarele inferioare ale conductelor.
La amplasarea coloanelor de incalzire se va pastra paralelismul intre axele coloanelor si intre
acestea si elementele de constructie, trecerea coloanelor prin plansee se va face numai prin golurile lasate
special si numai dupa montarea mansoanelor de protectie.
Legaturile dintre coloana si corpurile de incalzire se realizeaza astfel : la conducta de ducere panta
va fi ascendenta catre coloana, iar la conducta de intoarcere panta va fi descendenta catre coloana.
Pentru a se permite evacuarea corespunzatoare a aerului catre robinetii de dezaerisire, conductele
orizontale pentru dezaerisire se monteaza cu o panta de minim 3% ascendenta, catre robinetii de
dezaerisire.
4. Montarea conductelor de inchidere si armaturilor de golire
Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis.
c. Montarea corpurilor de incalzire
1. Formarea radiatoarelor la numarul de elementi necesari
2. Probarea corpurilor de incalzire formate
Aceasta proba se efectueaza dupa aproximativ 48 de ore de la niplare, timp in care materialul de
etansare s-a uscat asigurand etanseitate. Presiunea de la proba se va stabili functie de presiunea la care va
lucra radiatorul si va varia de la 4 bar la maxim 6 bar.
Corpurile de incalzire care au rezistat bine la presiune se vor monta la parter si etajele inferioare
fiind supuse la o presiune statica mai mare.
3. Montarea pe pozitie a radiatoarelor
La pozitionarea radiatoarelor se va tine seama de distantele de montaj necesare conform
Normativului I.13/02.
Distantele intre partea inferioara a radiatorului si pardoseala finita este de 10-15 cm egala cu
distanta intre partea superioara a radiatorului si glaful ferestrei.
Distanta intre radiator si peretele finit din spatele acestuia este de 5 cm.
Fixarea radiatoarelor pe pozitie se va face prin console si sustinatoare.
La montaj se va tine seama ca axul longitudinal al radiatorului sa fie paralel cu fetele peretilor.
d. Punerea in functiune a instalatiilor de incalzire
1. Spalarea instalatiei cu apa
Aceasta se va executa o data sau de mai multe ori, functie de cantitatea de murdarie existenta in
instalatie. Spalarea se considera terminata daca, dupa o recirculare a apei de cel putin din separatorul de
namol nu se acumuleaza impuritati.
2. Umplerea instalatiei cu apa
3. Probarea instalatiei de incalzire
Proba la rece
Proba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor
instalatiei de incalzire si consta in umplerea cu apa a instalatiei si incercarea la presiune.
Umplerea instalatiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apa care indeplineste conditiile de
calitate ca agent termic.
Proba la rece este obligatorie pentru intreaga instalatie se face avand racordate toate
echipamentele din centrala termica, retelele de conducte si aparatele consumatoare de caldura (corpuri
incalzire, suprafete radiante, agregate de incalzire cu aer cald etc.)
In cazul cand se folosesc corpuri de incalzire a caror rezistenta nominala corespunde unei presiuni
maxime mai reduse decat a restului instalatiei, proba la presiune la rece a instalatiei se face fara corpurile
de incalzire respective, acestea fiind inlocuite fie cu corpuri de incalzire de inventar (rezistente la
presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legaturilor de ducere-intoarcere.
Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolari termice etc.),
de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau in santuri in pereti si plansee, de mascarea si inglobarea
lor in elementele de constructii, precum si de executarea finisajelor de contructii.
Proba se executa in perioada de timp in care temperatura exterioara este mai mare de +5C.
In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de
inchidere si reglaj, inchiderea conductelor de legatura la vasul de expansiune inchis, reglarea armaturilor
de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba,
verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la pompa de presiune.
Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila.
Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa
potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la
canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai
observa impuritati (namol, nisip etc.) Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie
al instalatiei, astfel :
- o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5
bar, la instalatii montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale ;
- dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce
au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite ;
- presiunea prevazuta in caietul de sarcini, pentru partile din instalatii
care se inglobeaza in elemente de constructie (serptentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli,
realizate numai cu tevi trase) ;
- la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru partile
de instalatii care sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba rece poate fi inceputa imediat dupa punerea eu sub
presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.
La imbinarile lipite controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin examinarea cu
ochiul liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea in instalatie sub presiune
si se face cu manometru inregistrator sau cu un manometru indicator cu clasa de precizie 1,6 prin citiri la
intervale de 10 minute. Durata probei 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca, pe toata durata probei, manometrul
nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la
imbinari si presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza
la remedierea acestora si se repeta proba.
Rezultatele probei se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie, in cazul in care nu este
prevazuta executarea succesiva a probei la cald.
Proba la cald
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor
instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald
cuprinde, in mod obligatoriu, verificarea randamentului de functionare al cazanelor, care va trebui sa
corespunda datelor indicate in cartea tehnica a fiecarui cazan.
Proba la cald se executa la toate instalatiile de incalzire indiferent de agentul termic utilizat, pe
intreaga instalatie sau pe parti de instalatie care pot functiona separat.
Proba la cald se efectueaza inaintea finisarii (vopsirii, izolarii), mascarii sau inchiderii elementelor
instalatiilor in canale nevizitabile sau in santuri, in pereti sau in plansee, cu exceptia elementelor inglobate
in elementele de constructii (serpentine sau conducte in pereti, plafoane saup pardoseli), dar numai dupa
inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.
Pentru efectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaza, de preferinta, cu agentul
termic de la sursa definitiva ; in cazul in care aceasta nu a fost pusa in functiune, alimentarea se poate face
de la o sursa provizorie.
Sursa de caldura va asigura debitul , presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor
proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescriptiilor tehnice
specifice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de alimentare ( de ex : apa
dedurizata, apa trata cu inhibitori, in cazul instalatiilor cu radiatoare din otel etc).
Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de incalzire se pozitioneaza la treptele de reglaj
primar(prereglare) prevazute in proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controleaza debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalatiei la reteaua exterioara,
cu ajutorul dispozitivelor prevazute in acest scop in proiect(contoare de caldura, debitmetre, diafragme
etc.), efectuandu-se reglajul corespunzator.
Proba la cald comporta doua faze.
In faza I-a, dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la 50 gr.C si se
mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de 5C. Daca instalatia este cu circulatie prin
pompe, acestea se vor pune in functiune.
Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire, constatand cu
mana sau cu un termometru de contact gradul de incalzire (temperatura) la partea superioara si la partea
inferioara a corpului de incalzire. Nu se admit diferente mai mari de 5C intre corpurile de incalzire.
Acelasi control se efectueaza si la conducte (in special la coloane). Lipsa de uniformitate a
incalzirii se corecteaza prin robinetele de reglaj.
La instalatiile cu pompe de circulatie se controleaza, cu ajutorul a doua manometre montate, unul
pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei, daca aceasta dezvolta presiunea necesara.
La instalatiile cu vase de expansiune inchise se verifica, de asemenea, ca presiunile date de pompe
sa nu depaseasca presiunile admisibile pentru functionare.
In faza a II-a, se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele a 5C) si
dupa 2 ore de functionare, se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari, la corpuri de incalzire si
armaturi.
Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevazut in proiect, daca ele sunt preluate in
bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.
Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei.
In timpul functionarii se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele
si cum se comporta armaturile.
La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia spre a se controla etanseitatea.
Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se reia
proba, procedandu-se la o noua incalzire(faza I si faza II), facandu-se un control identic cu cel descris mai
sus.
Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si
functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare.
Dupa efectuarea probei, instalatia se goleste daca pana la intrarea in functionare exista
pericolul de inghet.
Rezultatele probei se consemneaza intr-un proces verbal.
Proba de eficacitate
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in
incaperi gradul de incalzire prevazut corect in proiect.
Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.
Pentru ca verificarea sa fie concludenta, se va alege o perioada rece, in care remperaturile
exterioare sa fie sub 0C si valoare lor medie zilnica sa nu varieaze cu mai mult de 3C fata de
temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri ncalzire se incalzeste
cladirea cu cel putin trei zile inaintea probei, iar in ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se
regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2C.
Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie
inchise.
Proba de eficacitate dureaza 12 ore, cu masuratori din ora in ora.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si
intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul
incaperii, la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala, in cazul incaperilor cu deschidere mai mare de 10 m,
citirile se vor face pe zone cvasipatrate, cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0,75 m.
In incaperile de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere, la o
distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala ; in cadrul
probei se urmareste stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi pe durata probei.
Daca cladirea este expusa insoririi nu se iau in consideratie citirile de temperaturi efectuate intre
orele 11 si 16.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare, si anume :
- pentru temperaturi exterioare 1/5 C
- pentru temperaturi interioare 1/5 C
- pentru temperaturile agentului termic 1/2 C
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire, iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite
de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana etc.).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi :
- la parter : incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite, in mod obligatoriu; de
asemenea, alte camere dupa apreciere;
Rezultatele probei de eficacitate se considera satisfacatoare, daca temperaturile aerului interior
corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0,5C pana la +1C in cladirile civile si de la -1C pana
la +2C in incaperile de productie.
In cazul in care, mai mult de 10% din rezultatele masuratorilor de temperatura nu se incadreaza in
aceste limite, proba se considera necorespunzatoare si va trebui sa fie reluata, dupa efectuarea
remedierilor.
Rezultatele probei de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala se consemneaza intr-un proces
verbal.
Probele instalatiilor de incalzire centrala (proba de eficacitate, proba la cald si proba la rece) se fac
in prezenta reprezentatilor executantului (responsabil tehnic cu urmarirea executiei lucrarilor),
beneficiarul (dirigintele de santier) si proiectantului.
Data si ora inceperii probelor sunt anuntate in prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la
organele teritoriale ale Inspectiei de Stat in Constructii.
e. Receptia instalatiei de incalzire
Receptia preliminara
Dupa efectuarea tuturor verificarilor si probelor, rezultatele acestora se consemneaza in procesul
verbal de receptie preliminara.
In procesul verbal se mai consemneaza si alte concluzii ale comisiei de receptie, referitoare la :
- incheierea integrala a unor lucrari conform proiectului si prevederilor
prescriptiilor tehnice, deficientele constatate si termenele de remediere ale acestora
- masuri pentru asigurarea unei functionari normale in exploatare pe tot
parcursul anului in garantie.
Receptia definitiva
La receptia definitiva se va urmari :
- modul in care s-a comportat instalatia in exploatare pe parcursul perioadei
de garantie
- daca executantul a realizat refacerile, remedierile, si completarile stabilite la
receptia preliminara
- depistarea unor alte deficiente nesemnalate la timp de catre beneficiar

INSTALATII TERMICE IN CENTRALA TERMICA


1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea instalatiilor termice din
centrala termica ce alimenteaza cu energie termica obiectivul proiectat.
Tehnologia executarii instalatiilor termice din centrale termice comporta in principial urmatoarele faze
si operatiuni:
a. Receptia, sortarea si transportul tevilor si utilajelor ce trebuie montate in
centrala termica. La executarea lucrarilor se vor folosi numai materiale ce corespund tehnic si calitativ
prevederilor proiectului.

b. Montarea utilajelor
- Instalarea cazanelor se va face in conformitate cu prescriptiile I.S.C.I.R., C 31 si a datelor
transmise de furnizor.
- Asigurarea instalatiilor (cu apa calda pana la 115 gr.C) se va realize conf. PT A1/2010, STAS
7132/86.
- Montarea utilajelor din centrala termica se va face confor detaliilor tip de intalastii IPCT.
- Volumul I grupa I.2-montare aggregate, aparate si accesorii;
- Volumul I grupa I.4-recipienti.

c. Montarea conductelor si armaturilor


Executarea lucrarilor se va face conform catalogului de detalii, elemente si subansambluri tip
instalatii I.P.C.T.-volumul I-grupa I.1-Conducte si accesorii.
Traseele conductelor de legatura la utilaje vor fi alese astfel incat sa nu impiedice demontarea
armaturilor si diferitelor parti ale aparatelor.
Toate conductele se vor monta apparent.
Armaturile de inchidere prevazute pentru separarea aparatelor sau a unor portiuni din aparate vor
fi montate in locuri accesibile, iar cele care se manevreaza mai des vor fi amplasate astfel incat sa se
ajunga la ele, fara intermediul unei scari.

d. Proba instalatiilor termice din centrala termica


Instalatiile termice din centrala termica se vor supune urmatoarelor probe :
- proba la rece
- proba la cald
- proba la eficacitate
Inainte de proba la rece se face spalarea instalatiei cu apa.
Aceste probe se vor face odata cu probele la instalatiile interioare de incalzire centrala, conf.
articolului 20 din Normativul I.13/2002

e. Termoizolatii si vopsitorii
In vederea realizarii unor pierderi minime de caldura in centrala termica, conductele se vor izola
cu cochilii din vata minerala de 30 mm grosime, caserate cu folie de aluminiu.
Inainte de aplicarea termoizolatiei, conductele vor fi curatate si grunduite cu miniu de plumb.
Toate conductele si utilajele neizolate si dispozitivele de aerisire vor fi vopsite cu vopsea de ulei.

3. Punerea in functiune a instalatiilor din centrala termica


Dupa ce s-au efectuat operatiile de spalare si umplere, punerea in functiune comporta urmatoarele
operatiuni:
- fixarea limitelor de pornire si oprire a pompelor, temperature maxima
pentru incalzire de 95 gr.C, si pentru apa calda menajera 60 gr. C
- daca se constata pierderi de apa in intalatie, se completeaza cu apa
dedurizata;
- se pornesc pompele de circulatie
In timpul functionarii se va urmari realizarea parametrilor agentilor termici
secundari.
Instalatii ventilatie -
climatizare

1. Executarea lucrarilor de instalatii de ventilare - climatizare


La executarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale si aparate care corespund tehnic
si calitativ, prevederilor proiectului si standardelor de stat.
Toate aparatele ( ventilatoare, unitati de climatizare interioare si exterioare) vor fi
insotite de certificatul de calitate al intreprinderii furnizoare.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele, se vor supune unui control,
pentru a se constata daca nu au suferit degradari in timpul depozitarii sau manipularii.
Dupa confectionarea canalelor si a pieselor speciale, inainte de montarea pe pozitie, se va
verifica calitatea tronsoanelor si a pieselor speciale, a imbinarilor si a rigidizarilor, tinandu-se
seama de urmatoarele :
- dimensiunile canalelor se vor incadra in tolerantele prscrise in Normativul I5-2010.
- nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer ;
- falturile vor fi bine etansate, uniform presate si fara curbari sau ondulari ;
- suruburile flanselor vor fi starnse, fara jocuri ;
- garniturile de etansare nu vor depasi suprafetele interioare ale canalelor ;
- ramele de rigidizare vor fi fixate strans pe canale, fara joc intre profile si
peretii canalelor ;
Lucrarile de montare a instalatiilor de ventilare, se vor coordona cu lucrarile de realizare a
constructiei, si in special cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri).
Introducerea in centralele de ventilatie a utilajelor care se monteaza pe postamente,
fundatii, console, se va face numai dupa executarea acestora si dupa intarirea betonului.

La ventilatoare si unitati de climatizare- inainte de inceperea montarii, se vor efectua


urmatoarele verificari :
- corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si datele
proiectului ;
- controlul exterior general al starii agregatului, pentru a se identifica eventualele deteriorari
produse in timpul transportului si manipularilor ;
- existenta vaselinei de ungere la paliere si lagare ;
- starea izolatiei motoarelor electrice ;

- existenta dispozitivelor pentru intinderea curelelor, a dispozitivelor


de protectie si a instalatiei de legare la pamant ;
- Agregatul ventilator-motor, se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a cotelor de
amplasament indicate in proiect, inainte de fixarea definitiva pe pozitie reglandu-se
orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului electric ;

Canalele de aer se vor monta in linie dreapta, fara sageti sau devieri. Cele
montate vertical, nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2-3 mm pe 1 m de inaltime.
Sustinerea canalelor de aer, se va face cu elemente de sustinere tipizate.

2. Darea in exploatare a instalatiilor de ventilatie, va cuprinde


operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine :
a. Operatii de pregatire ce se vor executa conform Normativului I5-2010.
b. Verificarea instalatiilor de ventilare- conform Normativului I5-2010, in trei trepte :
- pornirea in sarcina redusa ;
- pornirea in sarcina normala ;
- functionarea de proba.
c. Reglarea instalatiilor de ventilare, care se face :
- cu ajutorul dispozitivelor de reglare montate in ramificatii si la gurile de
ventilare, pentru obtinerea debitelor de aer indicate in proiect la toate gurile de aspiratii
sau refulare.
- cu ajutorul dispozitivelor de reglare montate la ventilator pentru a se obtine
debitul total al instalatiei, indicat in proiect.
- cu ajutorul organelor de reglare, pentru a se obtine
alimentarea echipamentului cu energie
electrica, agentul termic la parametrii inscrisi in proiect.
d. Probarea echipamentului si tolerantele admise, vor fi conform Normativului I5-
2010. e. Verificarea eficacitatii globale a instalatiei conform Normativului I5-2010

PERSONALUL DE EXPLOATARE

Exploatarea instalatiilor termice se face cu personal calificat si specializat corespunzator de


societati abilitate de M.L.P.T.L. si I.S.C.I.R. INSPECT I.T.
Beneficiarul poate asigura exploatarea instalatiilor cu personal propriu sau cu personal din cadrul
unor firme specializate.
Centrala termica fiind echipata cu cazan cu puterea nominala de 27 kw, personalul folosit la
exploatare sa fie instruiti de societati autorizate de I.S.C.I.R. INSPECT I.T.
Supravegherea cazanului se face nepermanent de o persoana instruita de un agent economic
autorizat I.S.C.I.R. INSPECT I.T., care monteaza si pune in functiune cazanul conform prescriptiilor
tehnice PT A1/2010, in functie de programul de livrare al energiei termice, pentru incalzire stabilit de
beneficiar.
Instruirea personalul privind exploatarea si intretinerea echipamentelor (cazane, arzatoare) se
face cu participarea firmelor furnizoare de echipamente, care vor certifica insusirea cunostintelor de catre
personalul instruit.
Periodic se vor verifica cunostintele personalului de exploatare si intretinere privind :
- alcatuirea instalatiilor;
- instructiunile de exploatare si intretinerea instalatiilor;
- norme de prevenirea si stingerea incendiilor;
- norme de protectia muncii;
- drepturile si obligatiile personalului la locul de munca.
Instructajul tehnic al personalului de exploatare si intretinere se face prin:
- cursuri de pregatire corespunzatoare specializarii;
- instructaj practice la instalatiile exploatate;
- executarea unor exercitii specifice privind punerea intretinerea, repararea si inlaturarea unor
incidente;
- cunoasterea sculelor necesare interventiilor;
- familiarizarea cu aparatura de siguranta, masura si control.
In cazul avariilor beneficiarii centralelor termice vor anunta in mod obligatoriu, telefonic si prin
fax, in cel mult 8 ore I.S.C.I.R. INSPECT I.T.
In prescriptiile tehnice PTA1/2010 sunt stabilite toate obligatiile beneficiarilor in cazul unor
avarii.
CAP. IV. VERIFICARI, INCERCARI, PROBE SI RECEPTIA IN VEDEREA PUNERII IN
FUNCTIUNE A INTALATIILOR DE INCALZIRE
Verificarile, incercarile si probele se executa conform Normativului pentru proiectare si
executarea instalatii de incalzire centrala I.13/02.
Inaintea efectuarii probelor se verifica :
Concordanta instalatiilor si a echipamentelor cu proiectul de executie.
Verificarea materialelor si a echipamentelor se face pe baza certificatelor de calitate si a
agrementelor tehnice puse la dispozitie de furnizori.
Probele la care se supun instalatiile sunt :
- proba la rece;
- proba la cald;
- proba de eficacitate;
- proba de functionare a echipamentelor.
Verificarile se efectueaza asupra utilajelor din centrala termica si a sistemelor de reglare automata,
de tratare a apei, automatizari.
Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la cald (conform
Normativ I.13/02).
Receptia se va face conform Legii privind calitatea in constructii (Legea nr.10/1995) si
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente (HG nr. 273/1994).
Etapele de realizare a receptiei sunt :
- receptia la terminarea lucrarilor
- receptia finala (dupa perioada de garantie);
- praba la rece, la cald si verificarea tehnica periodica a cazanelor se face conform PTA1/2010.
CAP. V. EXPLOATAREA CENTRALELOR TERMICE
Prevederile din prezentul capitol se refera la centrale termice folosite pentru alimentarea cu
caldurea a instalatiilor de incalzire centrala si de preparare centralizata a apei calde de consum.
Exploatarea centralelor termice mici (de capacitate de pana la 0,3 MW) se realizeaza conform
Ghidului de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici (GP 051).
Cazanele se exploateaza si se verifica dupa prescriptiile tehnice I.S.C.I.R. PTA1/2010.
a) Punerea in functiune a centralei termice
Punerea in functiune a centralei termice se face dupa efectuarea verificarilor si probelor la lucrarile
receptionate.
La punerea in functiune se respecta precizarile din cartile tehnice ale utilajelor (cazane,
arzatoare).
Punerea in functiune se efectueaza dupa verificarea existentei tuturor elementelor de siguranta,
precum si reglarea acestora (presiunea de declansare a supapelor si setarile termostatelor).
Se verifica sistemul de alimentare cu combustibil.
Punerea in functiune cuprinde urmatoarele operatiuni :
a1 umplerea instalatiei;
a2 pornirea instalatiei;
a3 reglarea instalatiei.
a1. Umplerea instalatiei
Umplerea instalatiei se face cu apa tratata, la parametrii impusi de producatorul cazanului.
Inainte de umplere de deschid toate vanele din circuitele interioare de incalzire precum si
robinetele de dezaerisire si se inched robinetele de golire.
Pentru umplere se foloseste direct presiunea apei tratate. Racordarea se face in conducta retur a
instalatiei de incalzire prin intermediul unui record permanent prevazut cu o armature de retinere, pentru a
impiedica patrunderea apei din instalatia de incalzire in instalatia din care se face alimentarea.
Robinetele de dezaerisire se inchid la aparitia apei.
Racordul de umplere se va decuple de la instalatia de apa dupa umplerea instalatiei de incalzire.
Se va urmari ca in instalatie sa se realizeze :
- presiunea minima de 1,5 bari (care va fi marcata pe manometre);
- se regleaza supapele de siguranta pentru declansare la presiunea maxima de 3,0 bari (care va fi
marcata de manometre).
Atentiune : in cazul unei avarii (spargere conducte) umplerea instalatiei nu se va face brusc cu apa
rece care sa ajunga in cazanul incins.
a2. Pornirea instalatiei
Pornirea instalatiei se face dupa verificarea umplerii, verificarea instalatiei de ardere si efectuarea
operatiilor pregatitoare prevazute in cartile tehnice ale cazanelor si arzatoarelor.
a3. Reglarea instalatiei
Reglarea la punerea in functiune se face in scopul realizarii parametrilor proiectati ai instalatiilor
in functiune de sistemul de automatizare.
In cazul sistemelor de incalzire neautomatizate (cazanele si arzatoarele functioneaza totusi
automatizat) se stabileste manual de catre personalul de exploatare, temperature apei ce iese din cazan.
Dupa o zi de functionare se procedeaza la reglarea temperaturii stabilite anterior.
a4. Oprirea instalatiei
Pentru oprirea manuala a instalatiei se executa :
- stingerea focurilor prin oprirea alimentarii cu combustibil;
- oprirea pompelor de circulatie temporizat dupa oprirea focurilor sau cand agentul termic are o
temperature de 25-30 gr.C;
- verificarea etanseitatii robinetelor de inchidere a alimentarii cu combustibil;
- scoaterea de sub tensiune a instalatiilor de forta.
b) Regimul de exploatare curenta a centralei termice
Exploatarea curenta se asigura prin buna functionare a centralei termice atat pe ansamblul acesteia
cat si pentru fiecare din elementele componente ale centralei.
Exploatarea curenta impune:
b1. Verificarea starii instalatiilor
Se face permanent urmarindu-se :
- realizarea sigurantei : armature de siguranta, elemente de miscare (motoare, pompe), protectia
contra electrocutarii;
- etanseitatea echipamentelor, armaturilor si conductelor;
- inlaturarea pierderilor de agent termic;
- nivelul zgomotelor produse de echipamentele in miscare;
- compararea indicatiilor aparatelor de masura cu aparate etalonate;
- starea izolatiei termice a echipamentelor si conductelor;
- inscrierea parametrilor.
b2. Supravegherea si urmarirea functionarii
In centrala termica, cu prioritate, se urmareste functionarea elementelor care realizeaza siguranta
instalatiei astfel :
- la cazane : pozitia armaturilor de sigurant, de inchidere, de reglare, de golire, de aerisire precum si
a aparatelor de masura si control;
- la instalatia de incalzire cu apa se urmareste functionarea statiei de tratare a apei conform cartii
tehnice, indicatiile aparatelor de masura si control;
- la instalatia de automatizare, de siguranta si functionare se urmareste incadrarea
parametrilor agentului termic in limitele de siguranta, setarea corecta a termostatelor, functionarea
instalatiei de semnalizare si avertizare;
- asigurarea circulatiei apei in instalatie prin dezaerisirea in punctele cele mai de
sus ale conductelor si utilajelor, golirea conductelor si utilajelor in punctele cele mai de jos, manevrarea
usoara a organelor de inchidere, reglare, golire si aerisire;
- mentinerea in bune conditii a izolatiei termice si a protectiei mecanice aferente
acesteia si a starii instalatiei ;
- functionarea instalatiilor electrice (iluminat, forta, automatizare).
b3. Corectarea regimului de functionare
Reglarea furnizarii se face in scopul stabilirii corelarii acesteia cu necesarul de caldura, folosind
mijloace automate sau manuale. Se are in vedere variatia caldurii furnizate de cazane (prin actionare
asupra arzatorului sau prin pornirea-oprirea mecanica a cazanelor in cascada), variatia temperaturii
agentilor termici la cazane, in circuitele centralei si pe ramurile de plecare la consummator.
b4. Controlul calitatii agentului termic
Caracteristicile de calitate ale apei utilizate ca agent termic trebuie sa se inscrie in limitele indicate
de producatorii de echipamente (cazane).
Pe parcursul exploatarii instalatiilor se verifica periodic compozitia chimica a apei, luandu-se
masuri pentru incadrarea acesteia in parametrii normali.
b5. Intretinerea instalatiilor din centrala termica
Intretinerea instalatiilor din centrala termica se face cu scopul asigurarii functionarii in vederea
realizarii parametrilor din proiect astfel :
- utilajele se intretin conform cartilor tehnice;
- la armaturi : asigurarea etanseitatilor, inlocuire de garnituri
- la organele de retinere si siguranta : curatirea scaunelor, schimbare garnituri, reetalonare;
- la separatoare de namol, curatire filtru;
- la conducte si izolatii: inlaturare neetanseitatii, spalare conducte colmatate, fixare
suporti, completari de izolatii.
Pentru identificarea circuitelor si utilajelor se prevede etichetarea acestora, precum si indicatoare
cu pozitia inchis sau deschis pentru vane.
CAP. VI. REVIZII
Revizia este operatia de verificare si restabilire a starii initiale a instalatiei in vederea functionarii
in conditii normale si sigure. Aceasta se face obligatoriu vara. Se au in vedere rezultatele constatarilor
personalului de exploatare in perioada de functionare din timpul iernii, mentionate in registru de control,
precum si a unei probe hidraulice care se face la sfarsitul perioadei de incalzire.
Operatiile de revizie constau in verificarea starii fizice a :
- utilajelor;
- conductelor si armaturilor;
- a izolatiei termice si a protectiei acesteia.
Instalatia de automatizare si siguranta se intretine, verifica si revizuieste de catre o unitate
specializata, conform prevederilor producator.
Rezultatele verificarilor facute la revizie se consemneaza intr`un process verbal, care sta la baza
reparatiei instalatiei.
CAP. VII. REPARATII
Reparatia este operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la
parametrii prevazuti in proiect. Dupa amploarea si cauzele care conduc la necesitatea efectuarii reparatiei
se disting :
a) reparatii curente se fac:
- pe baza constatarilor facute la revizii;
- preventive pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare disfunctiuni
in urmatorul sezon de incalzire;
- accidentale, in urma unor defectiuni, deteriorari, avarii.
b) reparatii capitale (care pot fi insotite si de lucrari de modernizare)
Perioada si data reparatiei se stabilesc in functiune de constatarile facute cu ocazia verificarile si
reviziilor facute in decursul exploatarii sau prin expertiza tehnica. Se are in vedere:
- gradul de uzura al elementelor instalatiei si influenta in exploatare;
- frecventa aparitiei defectiunilor si starea remedierilor facute;
- gradul de corodare.
In cadrul reparatiilor capitale se pot face inlocuiri de utilaje in functie de durata normala de
serviciu precizata de furnizorii de echipamente.
Reparatiile capitale se planifica a fi effectuate in vara.
CAP. VIII. DEFECTIUNI, INCIDENTE, AVARII
In vederea prevenirii producerii accidentelor la centralele termice se iau urmatoarele masuri :
- elaborarea si afisarea schemelor operative de interventie pentru incidente si avarii;
- executarea instructajelor si exercitiilor de prevenire a incidentelor;
- reglarea si mentinerea in perfecta stare de functionare a ventilelor de siguranta si a
aparatelor de masura si control;
- pastrarea documentelor de certificare a calitatii echipamentelor, cartilor tehnice ale
utilajelor, procese verbale de autorizare si functionare, mentinerea intacta a placii de timbru pe utilajele
respective;
- efectuarea probelor la echipamente, conducte si armature la presiunea necesara la rece si la cald.
CAP. IX. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
A. Dotari P.S.I.
A.1. Centralele termice cu combustibil lichid sau gazos se prevad in sala cazanelor cu:
- un stingator de incendiu cu spuma chimica de minim 6 kg
- un stingator de incendiu cu pulbere si CO2 de minum 6 kg
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace
si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatoriu in timp executiei in toate etapele de
exploatare a instalatiilor de incalzire centrala, inclusiv in timpul operatiilor de revizii, reparatii, inlocuiri si
dezafectari.
Personalul de exploatare va fi instruit corespunzator in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
si a respectarii masurilor de prevenire si stingere a incendiilor conform cerintelor dispozitiilor generale in
vigoare aprobate cu OMI nr. 1080/2000 si OMI nr. 1023/2000.
In timpul reviziilor, reparatiilor, inlocuirilor, dezafectarii instalatiilor, raspunderile privind
prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste operatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta.
Personalul care exploateaza instalatiile va fi instruit atat inaintea darii in exploatare a
instalatiilor, cat si periodic, in timpul exploatarii instalatiilor, verificandu-se insusirea
cunostintelor.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis/sudura lipire cu flacara sau arcuri
electrice, topire de materiale hidroizolante, etc. se va face un instructaj special cu personalul care
realizeaza aceste operatii.
In vederea evitarii riscului producerii exploziilor si incendiilor, generatoarele de acetilena
folosite la sudura se amplaseaza in spatii ventilate situate la minim 10 m de sursele de caldura sau
cabluri si minim 5 m fata de butelia de oxygen.
In centralele termice cu gaze se interzice controlul etanseitatilor la gaze cu
flacara. Incaperile centralelor termice vor avea planuri de evacuare in caz
de incendiu.
Nu se executa concomitant sudura electrica si taiere cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile in care se realizeaza suduri se imprejmuiesc cu panouri rezistente la foc
evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor personae decat cele
care efectueaza lucrarile.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispositive
sau unelte care pot produce scantei.
Zonele unde sunt amplasate rezervoarele de depozitare combustibil lichid vor fi marcate cu
indicatoare de avertizare pentru produse inflamabile vezi STAS 297/2-80 indicator de avertizare
figura
14.
Centralele termice vor avea afisate in zonele accesibile planul de evacuare in caz de
incendiu si telefonul pompierilor.
CAP. X. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA
MUNCII
Cerintele privind protectia, siguranta si igiena muncii se respecta in toate etapele privind
executarea si exploatarea centralelor termice (inclusive revizii, reparatii, inlocuiri,
dezafectari).
Conducatorii unitatilor ce realizeaza executia sau exploatarea centralelor termice au
obligatia sa asigure :
- luareade masuri oragnizatorice de creare a conditiilor de securitatea muncii;
- realizarea instructajului de protectia muncii al personalului la intervale de minim 30 zile;
- controlul aplicarii si respectarii normelor si masurilor de protectia muncii;
- verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectia muncii;
- instaltiile cu pericol de accidentare se prevad cu dispositive de protectie necesare.
Operatiile de exploatare se efectueaza numai de personalul calificat instruit in acest scop.
Instructajul va contine si masurile ce se impun pentru manevrele necesare in vederea
evitarii unor
accidente.
Instalatiile vor fi echipate cu dispozitivele de protectie necesare in vederea evitarii
accidentelor, dublate de dispozitivele de avertizare corespunzatoare.
Masurile de protectia muncii indicate in prezentul ghid nu sunt limitative, ele vor fi
completate de cei care executa si de beneficiarii centralelor termice cu instructiuni specifice.
Acestea vor fi afisate in fiecare centrala termica.
Centrala termica va fi dotata cu trusa sanitara, material pentru protectia muncii si trusa
unelte.
INSTALATII ELECTRICE

1. GENERALITATI
Puterea electrica instalata pentru obiectivul proiectat va fi Pi= 22 kw ,ks = 0,8.

2. NORMATIVE SI STANDARDE
Normativ I 7-2011 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pna la 1.000 V, incluznd prescriptiile tehnice departamentale si STAS-urile indicate n
anexa la normativul I 7-2011.
Norme republicane specifice de protectia muncii cap. VIII, Tehnica securitatii muncii privind
instalatiile si echipamentele electrice.

3. CONDITII TEHNICE
Tensiunea de alimentare de la reteaua de energie 3x400/230 V +/- 5%, 50 Hz.
Iluminat si prize: 230 V, 50 Hz.
Forta: 3x400/230 V, 50 Hz.
Temperatura de functionare 0 - 35 grd.C
Umiditate: 65% +/- 15%.
Executia lucrarilor electrice se va face conform planurilor din proiect.

4. MATERIALE UTILIZATE
Conductori tip Fy si cabluri CYY, CYABY pentru tensiunea U0/U = 450/750 V;
ntreruptoare automate, contactoare, aparataj marunt si de tablou fabricate n Romnia. n cazul
utilizarii de materiale si echipamente din import, acestea vor fi
agrementate n conformitate cu Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse,
procedee si echipamente noi n constructii, aprobat prin HG nr.766 / 1997.
Este obligatorie realizarea si mentinerea pe toata durata de existenta a constructiei si a
instalatiilor aferente a urmatoarelor cerinte de calitate:

a) rezistenta mecanica si stabilitate;


b) securitate la incendiu;
c) igiena, sanatate si mediu;
d) siguranta in exploatare;
e) protectie impotriva zgomotului;
f) economie de energie si izolare termica.
Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale
omologate.
Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda
datele sale tehnice.
Alegerea materialelor (conducte,cabluri,tuburi,etc.) a aparatelor, a echipamentelor
si utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale
produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativului I
7/2011.
Aparatele electrice individuale, care se instaleaza in teren, conform proiectului
(intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat etc.) vor fi insotite in cazul celor de forta de certificate
de calitate si dupa caz de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti
in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie.
Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incat ele sa nu stanjeneasca
circulatia pe coridoare, pasarele, accese.
Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii lor in
exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor
corozivi.
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor de iluminat
cu lampi fluorescente, vor avea un curent nominal de min. 10 A.
Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe
care il servesc.
Materialele circuitelor electrice (conductoare, izolatoare, cleme, tuburi de protectie
etc.) se vor alege in functie de destinatia incaperilor.

5. TRASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE


Trasarea instalatiilor electrice interioare consta in insemnarea cu creta a drumului
circuitelor de alimentare de la tabloul de distributie la consumatori.
Traseele coloanelor vor fi numai in linie derapta orizontale sau verticale, paralele
cu liniile arhitectonice principale ale incaperilor.
Prima operatie ce se va realiza va fi fixarea locurilor de amplasare a dozelor aparatelor.
La trasarea instalatiei se va tine cont ca in incaperile de locuit si similare, traseele tuburilor
orizontale pozate in pereti sa fi distantate la circa 0,3 m de plafon.

6. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE


Tuburile pentru conductoare incastrate in pereti trebuie montate integral pentru fiecare circuit
inaintea tragerii conductoarelor si trebuie s fie orizontale, verticale, sau paralele cu muchiile
pereilor.
Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in
accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura etc). Se interzice executarea
legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, golurilor din
elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie.
Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie trebuie acoperite cu un
strat de tencuiala de min 1 cm.
Imbinarea tuburilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se
face cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub. Acestea trebuie sa asigure cel putin
rezistenta mecanica, izolarea electrica, etansarea, rezistenta la coroziune, la caldura etc., ca si
tuburile respective.

7. INSTRUCTIUNI TEHNICE SPECIFICE PRIVIND EXECUTIA


- Corpurile de iluminat amplasate la grupurile sanitare , n exterior sau pozate la o
naltime mai mica de 2,5 m de la pardoseala, se vor lega la conductorul de protectie (PE).
- Executantul instalatiilor electrice se va corela din timp cu executantul de structuri si cu
executantii celorlalte instalatii, nainte de amplasarea tablourilor, evitndu-se
suprapunerile.
- Pozarea instalatiilor electrice pe suporti combustibili se va face cu respectarea
instructiunilor din prezentul caiet de sarcini si din Normativul I 7/2011.

8. VERIFICARI
Verificarea lucrarilor aferente instalatiei electrice se va face in doua etape:
1. Verificarea preliminara, care se va face in timpul executiei lucrarilor , inainte de punerea in
functiune a instalatiei.
In cadrul acestei verificari se urmareste calitatea materialelor puse in opera precum si modul de
realizare a executie lucrarilor
2. Verificarea definitiva cuprinde :
a-verificari prin examinare vizuala;
b-verificari prin incercari.
a-Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice
corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei (daca este cazul).
b-Verificarile prin incercari presupun :
-Verificarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale
principale si suplimentare se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4-24V in c.c. sau c.a. si un
curent de minim 0.2A
-Verificarea rezistentei de izolatie a conductoarelor se masoara intre conductoarele
active luate doua cate doua, intre fiecare conductor activ si pamant.Rezistenta de
izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare de 500V, si un curent de 1mA.
Valorile rezistentei de izolatie trebuie sa fie > 1 Mohm.
Masuratorile se fac cu instalatia deconectata de la sursa de alimentare.
-Verificarea separarii circuitelor-se realizeaza prin masurarea rezistentei de izolatie (sa fie >
1Mohm).
Verificarea rezistentei pardoselilor-se va realiza in cel putin 3 locuri, unele dintre
ele fiind la cca 1m de elementul conductor accesibil in incapere.
Masurarea se face cu 2 electrozi sub forma de disc cu diametrul de 250mm,
avand greutatea de 40kg fiecare, amplasati la distanta de 0.8 m .Intre electrozi se
aseaza o panza bine udata cu diametrul de minim 270 mm.Se masoara rezistenta intre cei doi
electrozi.

Masurarea rezistentei se efectueaza in c.c. la tensiunea de 500V.Rezistenta de izolatie masurata intre


electrozi trebuie sa fie de cel putin 50Kw, pentru tensiunea normala de 500V, in orice punct de
masurare.
Verificarea la protectia prin intrerupere automata a alimentarii-se face verificanduse functionarea
dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte,, continuitatea electrica a legaturilor de
protectie, valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.
Incercari functionale pentru echipamente neasamblate
La verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor trebuie sa se respecte si prevederile din
Normativ privind verificarea lucrarilor pentru constructii si instalatiilor aferente ,indicativ
C56/2002.
In vederea punerii sub tensiune,la terminarea lucrarilor se efectueaza controlul executiei
instalatiilor electrice.Acest control se finalizeaza printr-un certificat, care constituie componenta
dosarului instalatiei de utilizare ,care se depune la operatorul de retea.

9. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face pe tot parcursul lucrarii, urmarindu-se modul cum este respectat
proiectul, calitatea materialelor puse in lucru, respectarea normelor si
normativelor in vigoare.
Receptia finala se face la terminarea tuturor lucrarilor de constructrii-montaj a
obiectivului, dupa ce s-au realizat toate verificarile aferente instalatiilor electrice.

- Instalatii electrice curenti slabi-

Se va realiza o instalatie interioara de distributie a semnalului Tv compusa din: distribuitoare ,


cablu coaxial si prize Tv , sursa fiind o antena parabolica , o instalatie de telefonie si de internet.
Prizele TV ,de telefonie si voce-date RJ 45 sunt amplasate in fiecare incapere: sala
tratament,consultatie, la mansarda in cele doua camere. Cablul coaxial se va proteja in tub PVC pentru
montaj ingropat .
Receptia semnalului Tv se va face prin racordare la antena parabolica.
Se va folosi un sistem antiincendiu compus din centrala de detectie incendiu care primeste
informatii de la detectoare (senzori de fum), proceseaza informatia si declanseaza un dispozitiv auditiv,
montata in sala consultatii.
Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure:
detectarea incendiilor att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor,
ct, mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar putea
evolua nestnjenit, fr a fi observat n timp util;
anunarea incendiului la punctul de supraveghere permanent, automat i/sau prin
declanatoare manuale de alarm i telefoane de interior, precum i, dup caz, la unitatea de pompieri
(serviciu de pompieri);
alarmarea operativ a personalului de serviciu, care trebuie s organizeze i s asigure prima
intervenie i evacuarea utilizatorilor n conformitate cu planurile de aciune stabilite;
avertizarea ocupanilor (utilizatorilor) din cldire asupra pericolului de incendiu i
transmiterea de instruciuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
Centrala convenional de incendiu este cu microprocesor, consum in stand-by 60mA.
De asemenea se va folosi un sistem complet antiefractie compus din centrala de alarma, 2
detectori de miscare, contact magnetic, acumulatori, sirena de exterior cu protectie antivandal si
semnalizare opto-acustica, transformator si carcasa.
Executarea lucrarilor se va face de personal calificat si autorizat comform reglementarilor in
vigoare. Pentru orice problema care se poate ivi pe parcursul executiei va fi consultat proiectantul de
specialitate .
Vor fi respectate normele legale de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor
Receptia si punerea in functiune a instalatiilor se va face la cererea beneficiarului, numai dupa
receptia cu reprezentantul furnizorului de energie electrica.
Proiectul este intocmit si executarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativele:
I7 11 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
cu tensiune pana la 1000V c.a.
Lege 10/95 Privind calitatea in constructii
P 188 Norme tehnice de proiectare si de ralizare a constructiilor
privind protectia impotriva focului
C56/02 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii
I18/1 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de curenti slabi

Se va respecta prevederile normativului P119/90 Norme de protectia muncii pentru


activitati in instalatiile electrice si normativului PE 009/93 Norma de prevenire, stingere
si dotare impotriva incendiilor pentru producerea,transportul si distributia energiei electrice si
termice .

INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

Generaliti
n lucrarea de fa se trateaz instalaiile electrice interioare
aferente unui dispensar P+M, beneficiar comuna sat Garvan comuna Jijila.
Alimentarea cu energie electric a cldirii se va face din reeaua exterioar prin
intermediul unei firide de branament noi. Puterea instalata aferenta cladirii care
face obiectul acestui proiect este de 22 Kw, iar puterea absobita este de 15,4
Kw.

Lucrri proiectate

Reeaua de alimentare cu energie electric este de tip TN-S, n care


funciile de neutru i protecie sunt ndeplinite de dou conductoare diferite. S-
au prevzut urmtoarele lucrri de instalaii electrice:
-iluminat general in toate incaperile;
-instalatii de prize ;
-instalatie de paratrasnet.
-instalaii pentru protecia mpotriva ocurilor electrice

Alimentarea cu energie electric


Alimentarea cu energie electric se face de la reteaua de furnizare aenergiei
electrice prin intermediul unei firide de branament .Msura consumului de
energie se va face cu contor de energie electric .D i n f i r i d a d e b r a n s a m e n t
s e v a a l i me n t a t a b l o u l g e n e r a l T G, l o c a l i z a t l a parterul cladirii in
windfang. Din tabloul TG se vor alimenta tablourile electrice secundare, de la
care se vor alimenta mai departe toate receptoarele din cladire.Tabloul se va
monta aparent pe perete, la h = 1.6 m.Seciunile conductoarelor de faz sau de nul
s-au dimensionat astfel incat sa fien indeplinita conditia de stabilitate termica in
regim permanent sau intermitent i s fie asigurat respectarea condiiilor de
protecie la supracureni aconductoarelor i a condiiilor de protecie la
electrocutare

NP 061-2002- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de


iluminat din cladiri
Instalaia electric de iluminat
La proiectare iluminatului in incaperile dispensarului,s-au aplicat prevederile
normativului NP 061- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
de iluminat din cladiri
S-au prevazut urmatoarele valori minime pentru iluminat :
-In spatiile din cabinete medicale 500 Lx
-In spatiile de circulatie si holuri 100Lx.

Instalatia de iluminat general in interiorul cladirii se va realiza cu corpuri de


iluminat dotate cu lampi fluorescente, care sa asigure totodata un iluminat
corespunzator precum si un consum redus de energie. Circuitele de iluminat se
vor executa din conductor 3FYx1,5mm pozat n tuburi PVC. Corpurile de
iluminat se vor monta pe tavan, perei i grinzi.

Aparatajul electric ( ntreruptoare, comutatoare ) se va monta aparent pe stlpi


sau perei la nlimea de 1.5 m de la pardoseal.Cldirea este dotat cu sistem
de iluminat de siguran pentru evacuare de tipul 3, realizat cu aparate de
iluminat echipate cu tuburi de 5 w si autonomie 0,5 h.

Conform art. III.4.1.2, NP 015-1997, in ncperile pentru, instalaiile i


corpurile de iluminat trebuie sa fie amplasate n aa fel nct s asigure
funcionarea corespunztoare a urmtoarelor sisteme de iluminat normal:
a) iluminat general ;
b) iluminat local la pat, pentru lectur ;
c) iluminat local la pat, pentru examinarea i ngrijirea bolnavilor ;
d) iluminat pentru supraveghere n timpul nopii. ;
e) iluminat veghe .
S-a stailit asigurarea unui iluminat general cu corpuri amplasate pe tavan .
Proiectantul a mai prevazut (optional) si corpuri de iluminat de veghe
deasupra paturilor .
Sursele de lumina vor avea culori calde, cu temperatura de culori situata ntre
3000+5000 K si indicele de redare a culorilor 80-90 conform art. III 4.1.2, NP
015-1997.
Iluminatul general trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute n tabelul E l
din NP015 :
1.in incaperi cu pat pentru bolnavi: iluminat 100lx, iluminat pentru lectura
200lx, iluminat pentru consultatii 300 lx, iluminat de veghe (orientare) 2 lx,
culoarea luminii alba, masuri pentru evitarea orbirii pacientilor.
Iluminatul general indeplineste conditiile prevazute in tabelul E1 din normativul NP 015-97 .
Instalaia electric pentru alimentarea prizelor de uz general
Circuitele pentru alimentarea prizelor se vor executa cu conductoare tip
3FYx2,5mmp pentru prizele monofazate pozate n tuburi PVC. Prizele vor fi
montate la nlimea de 0.3 m fata de pardosela in toate incaperile. Toate prizele
vor fi cu contact de protecie si IP 44.
Instalatie de semnalizare sonora:
- Langa paturi, se prevad elemente de comanda si semnalizare pe o placa ce
cuprinde butonul de anulare, lampa de linistire si inreruptorul cumpana pentru
aprindere.
Msuri de protecie mpotriva ocurilor electrice
Pentru asigurarea electrosecuritii se utilizeaz, dispozitive de protecie
diferenial. Ca trepte de valori pentru curentul diferenial de funcionare s-au
folosit :
-300mA pentru branament
-30 mA pentru restul circuitelor

Pentru protecia mpotriva ocurilor electrice se va folosi o schem de tipTN-S,


cu conductor de protecie prin legare la neutru separat pe ntreaga instalaie de
distribuie de la tabloul general pn la receptoare. La priza de pmnt
proiectat, executata din electrozi din ZnOL i platband ZnOL de 40x4mm , se
va lega tabloul general (platband OLZn 25x4 mm) si conductorul deprotecie.
Se vor lega la conductorul de protecie toate receptoarele. nainte de punerea n
funciune a instalaiei se va verifica impedana de dispersiea instalaiei de legare
la pmnt (priza de pmnt) care trebuie s fie mai mic de 1 fiind comuna si
pentru instatia IPT. In cazul in care valoarea masurataeste mai mare de 1 se
vor mai adauga ulterior electrozi pana la obtinerea valorii specificate. Bara de
egalizare a potentialelor se va monta langa T.G.
Instalatia de paratrasnet
Conform breviarului de calcul , rezulta ca este necesara
instalarea unei IPTcu nivel de protectie Normal (IV). Se va alege o instalatie de
tip PDA, montata pe acoperisul cladirii cu o inaltime a catargului de 2 m, astfel
se va asigura Raza de protectie la nivelul solului de 50,0 m. Instalatia decaptare
va fi legata la priza de pamant prin intermediul platbande din OL Zn 25x3, care
va fi instalata astfel nct distanta spre pamnt sa fie cea mai scurta posibila.
Meniuni finale
La executarea lucrrilor de instalaii electrice se respect cu
strictee proiectul tehnic i detaliile de execuie, precum i toate STAS-urile i
normativele referitoare la instalaii electrice cu tensiunea pn la 1000 V,
menionate
nanexa Normativului I7/11, standardul SR 6156 privind limite admisibile de
zgomot, Legea 319/2006 privind siguranta si sanatatea in munca, PE 116 -
normativ de ncercri i msurri la echipamente i instalaii electrice.
In timpul executiei, daca vor fi descoperite neconcordante intre prevederile
proiectului si situatia reala, toate neclaritatile vor fi solutionate numai in
prezenta proiectantului.
Accesul la tablourile i echipamentele electrice pentru verificri sau nlocuirea
elementelor defecte, va fi permis numai persoanelor autorizate, instruite cu
normele specifice de protecia muncii, numai dup scoaterea de sub tensiune i
verificarea lipsei de tensiune.

Masuri de protecia muncii


n acest caz principala msur de protecie mpotriva socurilor electrice este
legarea la nulul de protectie (PE) i apoi la prizele de pmnt a tuturor
elementelor conductoare care nu fac parte din circuitul de lucru, dar pot ajunge
accidental sub tensiune. Se vor lega obligatoriu la pmnt : bornele PE ale
prizelor, carcasele tablourilor, carcasele metalice ale corpurilor de iluminat cu
clasa de izolaie I, carcasele metalice ale tuturor utilajelor etc. Alt masur de
protecie mpotriva ocurilor electrice va fi prevederea proteciilor difereniale,
conform NP-I7-11.Proteciile difereniale prevazute vor asigura i sigurana la
foc a instalaiei, conf. NP-I7-02, cap. 4. art. 4.3.5. Toate tablourile electrice vor
fi dotate cu echipamente de protecie conf. legislatiei in vigoare.
Intregul echipament i toate materialele prevzute pentru instalaiile electrice au
fost alese corespunztor condiiilor de mediu i structurii cldirii
In tablourile electrice au fost prevzute sigurane calibrate i etichetarea
circuitelor
Au fost prevzute verificri ale ntregului echipament electric din tablourile
electrice precum i a rezistenei de dispersie a prizei de pmnt.S-au olosit
echipamente in carcase inchise. S-a utilizat protectia diferentiale ( Id=30mA )
pentru circuitul de alimentare.
Msurile de protecie a muncii prezentate nu sunt limitative, n execuie i
exploatare putnd fi luate i alte msuri corespunztore.
Se vor respecta toate prevederile Legii nr. 90 Norme Generale de Protecie a
Muncii referitoare la instalaiile electrice. Reparaiile i reviziile instalaiilor
electrice precum i eventualele completri ale instalaiilor electrice cu alte

instalaii necesare (utiliznd rezervele de la tablourile electrice), se vor face de


PERSONAL CALIFICAT instruit corespunztor, dotat cu scule i echipamente
adecvate, NUMAI N LIPSA TENSIUNII.
Protectia mpotriva riscului de electrocutare:
a. alimentarea cu energie electrica a diferitelor echipamente si aparate medicale se
va face cu respectarea conditiilor de montaj indicate de furnizor (eventual cu
adaptarea acestora pentru a se conforma reglementarilor n vigoare, daca
normele romnesti sunt mai severe).
b. tablourile electrice cu aparatele de comutare, siguranta si control, vor fi astfel
amplasate si asigurate nct sa nu permita accesul la ele dect pentru personalul
instruit n utilizarea lor.
c. pentru fiecare echipament si utilaj care poate prezenta riscuri la manevrare gresita
se vor afisa instructiuni de utilizare.
d. cablajele care leaga componente ale aparaturii medicale, aflate la distanta
ntre ele, se vor amplasa n canale,plinte sau ghene de cable protejate cu capace si
masti evitnduse desfasurarea lor libera pe pardoseala sau pe pereti , pna la h
= 2,20.

Masuri P.S.I.
Documentaia respect prevederile legale referitoare la proiectarea i realizarea
construciilor privind protecia la aciunea focului P 118.
Toate coloanele i circuitele electrice se vor eticheta i marca conform STAS.
SoIuiiIe adoptate asigur evitarea supranclzirilor periculoase a elementelor de
instalaii prin Iimitarea sarcinii, alegerea seciunii cilor de curent, reglajul
proteciei.
Electricienii de exploatare i operatorii vor fi instruii asupra msurilor de prevenire
i combatere a incendiilor, n condiiile concrete ale locului de munc. Se vor
respecta toate prevederile legale n vigoare astfel nct sa se previn apariia i
propagarea incendiilor . Se vor marca toate tablourile electrice conform STAS
297/2, iar circuitele elctrice conf. NP-I7-11. Se vor lua msuri de dotare cu
mijloace de stingere conf. legislaiei in vigoare.

Consideraii finale
Se vor respecta prevederile legale privind verificarea calitii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente.
Pentru priza de pmnt si paratrasnet se va prezenta BULETIN DE
MSURTORI care s ateste realizarea valorii de 1 ohm
PROGRAM

NR DENUMIRE LUNA
ACTIVITATE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 Lucrari exterioare
2 Racord apa pehd
3 Camin vane
4 Camin racord
5 Fosa vidanjabila
6 Inst. El exterioare
7 Montaj contor apa
8 Rez infrastructura
9 Suprastructura
10 Canal protectie
11 Inst. Sanitare int
12 Inst. Int incalzire
13 Centrala termica
14 Inst electrice int
15 Priza de pamant si
paratraznet
16 Inst curenti slabi
17 Arhitectura
18 Montaj utilaje CT
19 Instalatii
climatizare
20 Inst ventilatii

Durata de executie propusa este de 18 luni, conform termenului cerut in fisa de date pusa la dispozitie de
achizitor.

Ofertant,
........................
(semnatura autorizata)