Sunteți pe pagina 1din 13

MORALA

C1 - Familia crestina. Biserica din casa ta


Familia nu este alcatuita din barbat si femie din fenomene traditionaliste.
Familia are temeiuri biblice. Mantuitorul la nunta din Cana Galileii a ridicat-o la
rang de taina. Unirea barbatului cu femeia este dupa chipul unirii bisericii cu
Hristos .

Traim vremuri in care este atacata morala, buna-cuviinta, bunul-simt,


biserica, familia crestina. Societatea ingaduie astazi anumite vicii (Ex:
homosexualitatea care este un pacat strigator la cer).
Creatia evidentiaza clar ca familia este compusa din barbat si femeie. Un
barbat si o femeie cand se indragostesc ei vad Sehmina Iahve (splendoarea divina).
Taina cununiei incepe inainte de a incepe (incepe de cand s-au cunoscut, se
indragostesc, hotarasc sa fie amandoi un trup). Ea incepe inainte de ajunge in
biserica. In biserica nu constatam dragostea dintre doi tineri. Aceasta taina a iubiii
care inmugureste intre barbat si femeie, infloreste in taina cununiei.
Ortodoxia este religia care ii face pe oameni morali, stapani pe viata sa. Prin
taina cununiei devii stapan pe viata ta.
Ce este familia? Familia este continuarea tainei cununiei (Ce a unit Dumenzeu
omul sa nu desparta). De ce cununia este o taina? La aceasta intrebare ne raspunde
Sf. Ap. Pavel: Taina aceasta mare este dupa chipul asemanarii dintre Hristos si biserica.
Scopul vietii de familie este dragostea.
Hristos se jertfeste pentru biserica sa , iar biserica il urmeaza pe Hristos si ii
respecata poruncile, astfel rezulta o relatie de dragoste, dar si o relatie de sacrificiu.
Dar ce este jertfa? Jertfa este miezul religiei. Crucea este paradigma jertfei. Jertfa
din familie este acea jertfa pe care o realizeaza sotul slujind sotiei si sotia slujind
sotului.
Se poate vorbi si de o ierarhie a familiei. In vechime Sf. Ap. Pavel hirotonea
ca preoti si episcopi pe capii familiei. Acceptia noastra despre familie este una
eclesiologica (ieclesia caticon - biserica din casa ta), astfel in familie se intemeiaza o
mica biserica, biserica din casa. Familia este prelungirea bisericii.
Comunismul a avut la baza dezmatul, nu familia. Ziua de 8 martie a fost
instituita de catre Lenin si insemna ziua femeilor libere sa faca ce vor. La noi
aceasta sarbatoare este sarbatoarea mironositei.
1
Divortul este o maladie a familiei contemporane. Divortul nu exista in
biserica veche si nici in legislatie; Te casatoreai pentru totdeauna.

Familia moderna reprezinta placere, cariera, nu jertfa. Contractul nuptial


secularizeaza total taina cununiei, ea nemaifiind considerata o taina, ci un acord.
Datoriile reciproce ale membrilor familiei.
Datoriile dintre soti se desprind din insusirile casatoriei crestine, care este
lagatura dintre un barbat si o femeie. Sotii stau intreolalta in raport de egalitate, ei
trebuie sa se iubeasca sa se respecte reciproc, iar o a doua datorie a lor este acea de
a-si pastra unul fata de altul credinciosia fagaduita in fata Sf. Altar.
Datoriile parintilor fata de copii: acestia sunt datori sa ii iubeasca, sa ii educe
trupeste si sufleteste; Parintilor le revine datoria de a educa copii in invatatura
religios-morala a bisericii.
Datoriile copiilor fata de parinti sunt rezumate in porunca decalogului:
Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant. A cinsti
parinti inseamna: a-i iubi, a asculta de ei, a nu-i supara, a-i ajuta la nevoie, a se ruga
lui Dumnezeu pentru ajutorarea lor cand sunt in viata iar dupa moarte pentru
odihna sufletului lor.

C2.Economie

Economia iconomia (oico-casa,nomia-rnduiala).

Economia a fost o parte a teologiei morale i filozofiei. Se referea la buna


rnduire a casei. n antichitate era o economie de subzisten (aproape totul era
fabricat n cas).

Trgul a fost prima form de comer. Motorul economiei era ikosul (ichia-
biserica din casa ta, familia).

Pe parcursul timpului au nceput s se dezvolte trgurile i meteugurile.


Economia a devenit o tiin propriu-zis abia n secolul XVIII cnd Adam Smith,
a scris primul tratat de economie din lume: ,,Bunstarea naiunilor,,. El a scris
acest tratat cnd trgurile iau un avnt foarte mare (cererea crescuse foarte mult).
Strile (breslele) cer drepturi, cer s se fac un plafon de taxe,un soi de
drepturi i obligaii (constituia din ziua de astzi).

2
Anglia pn la primul rzboi mondial a fost prima super putere a lumii.
Logica marelui stat britanic nu era neaprat de a controla mari teritorii, ci teritorii
mici dar importante: strmtoarea Gibraltar, canalul Suez, Hong-Kong, etc.
Economia ncepe s prind cheag abia n secolul XVIII, cnd apar primele
motoare cu aburi folosite mai ales n mine, apoi rzboaiele mecanizate (n aceast
perioad i face apariia primului tratat de economie).

Economia social de pia (Germania, rile Scandinave)


Ideea de predestinare vine dintr-o reactualizare a ideii de alegere (popor ales).
Protestanii consider c ei sunt noii predestinai, noul popor ales, o practic
vetero-testamentar.

Marx pornete de la ideea de capital. ncearc s reduc problemele


capitalismului, gndind un sistem planificat fr discrepane sociale (unii prea
bogai, alii prea sraci). Astfel s-a creat un sistem mai drept al societii, o egalitate
social.

Problema marxismului este c nu creaz competiie, astfel dispare


competitivitatea, iar calitatea produselor rmne sczut. Competiia creaz
contextul necesar de a crea calitatea produselor. Sistemul economic capitalism s-a
confruntat cu un sistem economic comunist (rzboiul rece).n sistemul comunist
erau toi egali n srcie, pe cnd n sistemul capiatalist cu toate c erau sraci i
bogai, dar cei sraci erau mai bogai dect comunitii.

De-alungul timpului au fost mai multe tipuri de capitalism:

- Capitalism slbatic- de tip incipient;


- Capitalism clasic-schiat n sec. XVI de ctre Adam Smith n primul tratat de
economie.

Teoria clasic liberal a funcionat i oamenii au crezut ca ntr-o religie, pn la


marea criz din 1933. Hitler a reui s rezolve aceast problem.

John Mayrand Keynes spune c pentru a iei din criz statul trebuie s intervin
n economie i s vin cu proiecte publice de mare anvergur
(autostrzi,hidrocentrale etc), astfel statul devine proprietar i se creaz mii de
locuri de munc (toate serviciile se pun n micare).

3
n Germania, Hitler, a pus n aplicare acest lucru. A fcut zecii de mii de Km. de
autostrzi n 12 ani. A reuit s reduc rata omajului la 0%. S-a dezvoltat industria
auto foarte mult, astfel nct fiecare cetean german i permitea un Vw Beattle.

n economia social de pia (grija fa de oameni) se investete n confortul


oamenilor. S-au fcut sindicatele, astfel au luat natere i grevele. Dar s-a ajuns la
concluzia c pentru o fabric o zi de grev nseamn o pierdere mai mare dect
dac se face o cretere de salariu.

Marele concern de oel Thussel-Kruppt a gndit n zona Ruhr o extindere


foarte mare de 30-40 milioane de locuitori (cea mai mare aglomeraie de oameni)
,unde au construit locuine, spitale, etc.

n Norvegia resursele de petrol au fost naionalizate, s-a fcut o rezerv


naional pentru fiecare cetean, astfel fiecare cetean este milionar n euro si i d
o stare de stabilitate (conform studiilor n acea zon sunt cei mai fericii oameni).

Din punct de vedere etico-economic, pastoral i moral noi nu trebuie s ne


substituim factorilor economici.

Dac noi nu cunoatem aceste lucruri, nu cunoatem grijile oamenilor.

Trim ntr-o economie a competiiei. Nu trebuie s avem idoli. Nu suntem nici


comuniti, nici capitaliti, noi suntem cretini ortodoci. Noi nu trebuie s cdem
n pcate precum cel al lcomiei i al avariiei.
Economia este dependent de factorul politic. Pentru a ncuraja ajutorarea
semenilor, statul ofer beneficii societilor prin diminuarea taxelor. Un om de
afaceri cretin ortodox face acte de binefacere, crend locuri de munc i ajutnd pe
angajaii lui s triasc.

Viaa economic cu viaa politic, morala, sportiv, cultural conlucreaz.


Principalul partener al statului pentru latura filantropic este Biserica.

C3. Omul i natura


n domeniul eticii, ecologia ocup un loc important. Omul prin poluare a
reuit s schimbe echilibrul natural al pmntului. Prin poluare se poate distruge nu
doar planeta, ci chiar 7 planete n jur.

4
Icos=cas-ecologie=nvtura despre cas, bun aezare, oamenii cu
gospodria bine pus la punct. Comunitii, ateitii erau cei mai imorali, iar cei
serioi erau tocmai cei credincioi care simeau c au o datorie fa de Dumnezeu,
de semeni, de gospodrie.
O catastrof ecologic sunt mormanele de gunoaie, care infesteaz pnza
freatic; se descompun n 50-100 de ani, ns particulele rmn i provoac cancer.
n perioada anilor 80-90 a aprut n Romnia plasticul. Plasticul nu se descompune,
iar butura din sticlele de plastic are un procent de plastic n ea. Plasticul trebuie
reciclat pentru a fi inut sub control.

O alt catastrof ecologic sunt defrierile, iar pentru a se repara aceast


greeal va dura sute de ani pentru ca natura sa se regenereze.
Dupa invatatura crestina raportul moral al omului fata de natura se cuprinde in
cuvintele lui Dumnezeu de la creatie: Stapaniti pamantul (Fc.1,28). Omul a fost asezat
inca de la creatie in mijlocul naturii ca stapan al ei. Dar puterea omului asupra
naturii nu este absoluta pentru ca nu omul ci Dumnezeu este creatorul ei; ea este
limitata de caracterul relativ independent al lucrurilor din natura si indeosebi al
animalelor, omul trebuie sa isi exercite stapanirea asupra naturii potivit cu vointa lui
Dumnezeu care isi extinde pronia sa asupra intregii creatii.
Exploatarea naturii trebuie sa se faca cu respectarea legilor puse de Dumnezeu
adica a legilor fizice cat si a celor morale. In ultima vreme netinandu-se seama de
acestea, industriliarizarea masiva a produs un dezechilibru in sistemul ecologic al
naturii prin poluarea aerului, apei, solului, subsolului, dezechilibru care ataca fauna
si flora si face impropriu mediu natural pentru viata oamenilor.
Raportul omului cu animalele este deosebit de cel cu restul naturii neinsufletite
si rationale. Desigur ca nici fata de acestea nu avem datorii in sens absolut dar nici
nu trebuie sa le privim numai ca mijloace pentru folosul arbitrar al nostru. Omul
are dreptul sa se foloseasca de animale pentru usurarea muncii sale si chiar sa le
ucida pentru evitarea pagubelor facute de ele fie pentru hrana si imbracamintea sa.
Tehnica in lumina moralei crestine

Civilizatia moderna este dominata de tehnica. Tehnica ocupa un loc de frunte in


viata societatii si a omului de azi. Din punct de vedere etimologic tehnica inseamna
arta manuala, aptitudine, meserie, metoda. In sens general tehnica este totalitatea
procedeelor unei arte sau meserii, felul de a lucra pentru a ajunge la realizarea unui

5
scop. In sens restrains tehnica inseamna mijloacele mecanice prin care omul
actioneaza asupra naturii si o exploateaza stapanindu-i fortele.

Tehnica a inlocuit munca omului prin munca masinii. Tehnica mareste


productia dar si inmulteste felul produselor inmultind si nevoile si poftele omului.
Tehnica folosita in mod imoral produce in epoca moderna somajul si a dat
posibilitatea sa se iveasca una dintre cele mai crunte exploatari a omului de catre
om.

Crestinismul recunoaste toate usurarile ce le a adus tehnica vietii omenesti si


intregul proces ce l-a declansat. Dar crestinismul considera tehnica drept mijloc, nu
scop al vieti. Tehnica nu este idealul omenirii ci numai instrument al idealului.

C4 DATORIILE SPECIALE FATA DE APROAPE

A)Datoriile fata de bunurile sufletesti ale aproapelui


Porunca iubiri fata de Dumnezeu si de aproapele impune crestinului datoria de
a se ingriji de diferite trebuinte ale aproapelui cea mai insemnata fiind grija de
mantuire a aproapelui. Datoriile se cuprind in cele 7 fapte ale milei sufletesti din
Marturisirea Ortodoxa:

A-l abate pe cel pacatos de la pacat si a-l indemna la vietuire mai buna.
A invata pe cel nestiutor si neinvatat invataturile sfintei noastre biserici.
A da sfat bun celui ce are trebuinta de el.
A se ruga lui Dumnezeu pentru aproapele.
A mangaia pe cei intristati din pricina bolilor si a pacatelor sau a nenoricirilor
de tot felul.
A suferi cu rabdare asupririle.
A ierta greselile pe care alti le-au facut noua.
Datoria fata de bunurile sufletesti ale aproapelui impune respectarea libertatii
constiintei lui, adica a parerilor, conviingerilor, credintei religioase, etc., dupa
principiul moralei firesti: Cate voiti sa va faca voa oameni asemenea si voi faceti lor (Matei
7,12).
1. Onoarea aproapelui
Datoria afirmativa cere sa recunoastem fara invidie numele bun onoarea,
vrednicia si meritele aproapelui, sa i le manifestam fara reticiente, sa contribuim la

6
pretuirea lor adevarata si din partea altora, iar la nevoie sa le aparam fata de orice
atac nedrept. Impotriva datoriei afirmative fata de onoarea aproapelui se pacatuieste
prin laude nemeritate, lingusire, servilism fapte care injosesc si pe unul si pe celalalt
si sunt pagubitoare pentru relatiile sociale.

Datoria negativa fata de onoarea aproapelui cere ca aceasta sa nu-i fie stirbita cu
nimic. Impotriva acestei datorii se poate pacatui prin acte interne si externe.

La actele interne se numara: dubiul, suspiciunea si judecata indrazneata. Dubiul


in sine e un pacat usor si poate fi mai mult o slabiciune morala greu de inlaturat
sau o simpla cercare morala. Suspiciunea in sine nu e un pacat fiindca nu
desfinteaza pur si simplu aprecierea buna a aproapelui, dar poate devenii un pacat
greu cand izvoraste din rautate, invidie sau ura. Judecata nesocotita e pacat greu mai
ales cand se pun din rautate pe seama aproapelui anumite greseli morale grele.

La actele externe mentionam:

Insulta se cuprinde in afirmarea neonorabila fata de aproapele in cuvinte prin


care se neaga aproapelui demnitatea sa de om sau I se atribuie scaderi
morale.
Calomnia este un pacat greu impotriva adevarului si dreptatii fiindca
aproapele are dreptul ca onoare sa nu ii fie atinsa nejustificat; poarta
caracterul unei ucideri morale, fiind si un pacat impotriva iubirii de aproape .
Defaimarea e un pacat impotriva dreptati si iubirii fata de aproapele.

2. Increderea

Increderea inseamana cinstirea persoanei careia i se acorda si in principal


trebuie acordata tuturor. Increderea trebuie sa fie reciproca lipsita de reciprocitate
ea nu isi poate indeplini integral functiunea ei sociala. Increderea se sprijina pe
anumite virtuti si datorii morale.

3. Iubirea de adevar
Iubirea de adevar s-au veracitate este inrudita cu notiunea adevarului. Prin
adevar intelegem armonie intre gand sau convingere si realitate. Iar vercitatea este
virtutea cuprinsa in nazuinta noastra statornica de a exprima exact prin cuvant, gest
si gand convingerea noastra interioara (armonia intre cea ce gandim si simtim si cea
ce spunem). Sfanta Scriptura staruie foarte mult asupra iubirii si afirmarii
adevarului. Mantuitorul a spus despre sine: Eu sunt calea, adevarul si viata (Ioan

7
14,6). Sfintii Apostoli stau in slujba adevarului: Caci impotriva adevarului nu avem nicio
putere; Avem pentru adevar(2 Cor. 13,8). Intreaga invatatura a sf. parinti e strabatuta
de duhul adevarului crestin.
Veracitatea impune daotria pozitiva de a spune adevarul si datoria de a nu
minti. Veracitatea este ingradita de asemenea de datoria pastrarii secretului adica de
datoria de a nu da in vileag anumite lucruri stiute. Moralistii vorbesc de 4 feluri de
secrete:

Secretul natural opreste darea in vileag a unor lucruri asupra carora


semenul are un drept natural sa fie pastrat secretul.
Secretul fagaduit infiintat prin promisiunea facuta de a nu da in vileag
lucruri pe care le-am cunoscut fie din intamplare fie prin comunicare din
partea celui vizat.
Secretul incredintat- secretul profesional adica secretul cerut de catre cineva
inainte de comunicarea anumitor lucruri.
Secretul sacramental legat de Sfanta Taina a marturisii.

4. Credinciosia
Este virtutea care cere tinerea cuvantului dat, implinirea fagaduintei facute, fie
in mod expres, fie tacit, ca si implinirea celor la care suntem obligati. Este inrudita
cu iubirea de adevar si este o virtute individuala si contribuie la innobilarea
personalitatii umane. Are si caracter social caci increderea reciproca este necesara
pentru dezvoltatrea normala a relatiilor sociale.
In Sfanta Scriptura credinciosia este mult pretuita: Bine sluga buna si credincioasa,
peste putine ai fost credincios ,peste multe te voi pune (Matei 25, 21). Datoria credinciosiei
rasare din fagaduita facuta de a implini ceva. Calcarea fagaduintei este pacat masurat
dupa insemnatatea obiectului in cauza si obliga la restituirea eventualei pagube daca
prin ea s-a intemeiat un raport de drept.
Opusele credinciosiei sunt: Neinplinirea cuvantului dat, calcarea juramantului,
tradarea, delapidare, mituirea, perfidia, dezertarea.

5. Minciuna
Inseamna pervertirea intenitonata a adevarului, afirmarea cu vointa si cu stiinta
a neadevaului prin cuvant, prin diferite gesturi sau chiar prin tacere. Dupa
diversitatea scopului urmarit minciuna este de mai multe feluri:

8
Distractiva sau din gluma servind spre inveselire.
De interes urmarind un avantaj pentru cel ce o spune sau pentru
altii.
De nevoie care urmareste inlaturarea unei pagube pentru persoana
proprie sau pentru altii.
De rautate care urmareste intentia directa de a provoca paguba altora.
Sunt si minciuni care pornesc din limbuitie din dorinta de a se afirma mereu ,
lingusirea si chiar ipocrizia (Sarutarea lui Iuda - Matei 26, 48-50). Morala crestina
condamna minciuna in toate formele ei si o considera pacat fieste nu de aceasi
greutate in formele ei de manifestare, ci potrivit criterilor moralitatii. Ea distruge
increderea, baza pe care se sprijina societatea omeneasca si deci are urmari foarte
pagubitoare pentru relatieiile dintre oameni. Mincinosii nu vor fi in imparatia lui
Dumnezeu. Minciuna duce la pierderea fericirii vesnice. Sfantul Apostol Pavel in
Epistola Coloseni 3,9: Nu va mintiti unul pe altul.

B. Datoriile fata de viata fizica a aproapelui


1. Omuciderea

Inseamna nimicirea vietii aproapelui cu intentii si pe nedrept, indiferent in care


stare de dezvoltare s-ar afla ea si indiferent de mijloacele de intrebuinatre (omorul
intentionat sau direct). Exsista si omuciderea neintentionata sau directa atunci cand
lipseste intentia de a distruge viata aproapelui si nici nu se intrebuinteaza mijloace
care prin natura lor provoaca moartea.
Omor inseamna si distrugerea unei vieti in starea de enervare a cuiva, inseamna
si istovirea aproapleui prin munca insemana si lasarea aproapelui sa moara de
foame. Omor este considerat si avortul.
Omorul este pacat oprit direct prin porunca Decalogului si anume cel mai greu
pacat fata de viata fizica a aproapelui.
Este considerat pacat strigator la cer deoarece distruge fiinta in care Dumenzeu
si-a pus chipul Sau.
Omorul este pacat impotriva lui Dumnezeu, impotriva firii omului si impotriva
societatii.

2. Duelul

9
Este o lupta intre 2 persoane, cu fixarea locului timpului si armelor, pentru a
repara o ofensare sau inchipuire, deci e determinat de sentimentul razbunarii si
condamnat de morala crestina. Indiferent daca duce la nimicire, mutilare sau numai
la primejduirea vietii, duelul nu poate fi aprobat.

C. Datoriile fata de bunurile materiale ale aproapelui si ale obstii


Iubirea fata de aproapele si indeosebi virtutea dreptatii cer respectarea bunurilor
materiale ale aproapelui. Pagubirea bunurilor materiale ale aproapelui poate sa fie
formala cand e savarsita cu stiinta si vointa si materiala cand lipsesc stiinta si vointa;
apoi direct cand e intentionata si indirect cand e prevazuta ca urmare unei alte
actiuni.
Instrainarea nedreapta bunurilor altora in toate formele ei este un pacat fiindca
lezeaza dreptatea care pretinde sa se respecte cea ce este al altuia. Greutatea
pacatului se judeca dupa valoarea bunurilor instrainate in general si in special dupa
valoarea lor pentru cel pagubit inclusiv dupa urmarile ce decurg. Insusirea
nedreapta a bunurilor aproapelui are diferite forme:

Furtul-insusirea nedreapta a bunurilor cuiva fara voia si fara stirea


proprietarului.
Pradaciunea sau jaful insusirea nedrepata de bunuri straine cu forta si pe
fata (cu stirea), dar fara voia propritarului .
Inselaciunea insusirea bunurilor cuiva prin viclesug , inducere prin eroare
sau minciuna.
Specula- vanzarea celor trebuitoare traiului sau mai multe preturi.
Mita- primirea unei plati pentru fapte pe care cineva este indatorat de
serviciul sau sa le faca s-au de a le face altfel de cum cere legea.
Neintoarcerea lucrurilor luate cu imprumut .
Neimplinirea datoriei cerute de serviciul pe care il are cineva, adica plinirea
unei plati fara a munci.
Trairea din cersatorie-cand cel care o practica ar putea sa isi castige hrana
prin munca .
Oprirea sau micsorarea plati cuvenite muncitorilor.
Camata explotarea a aproapelui pentru realizarea unui castig neingaduit
sau insusirea nedreapta a bunului strain in relatiile de schimb si imprumut
banesc. Camata insemana o dobanda exagerata prin care se speculeaza
nevoia aproapelui.

10
C.5 RELATIILE DINTRE BISERICA SI STAT

Crestini din biserica primara au fost persecutati. De la Sf. Arhidiacon Stefan


(Chiar de la nasterea Mantuitorului ) pana in 313 (edictul de la Milan), s-a lucrat
intens la persecutarea biericii.
Modelul simfoniei bizantine (armoniei bizantine) era acvila bicefala care
reprezenta puterea statala si biserica, care lucrau impreuna in armonie. Patriarhul il
hirotesea pe imparat iar imparatul sprijinea biserica.
In rasarit biserica si-a asumat un rol:

Pastorirea sufletului
National
Forta motrice a culturi
Pastorirea patrimoniului national si cultural national
Principal actor pe piata asistentei sociale (chiar si in ziua de astazi)
Actor pe piata sanatatii (bolnitele manastiresti)

Relatia dintre stat si biserica apuseana - papa era desupra statului si deasupra
bisericii, astfel papa era un actor politic. Toata lumea era subordonata papei. Papa
devine un anti-model pentru ca era responsabil de tot. Astfel apare reactia anti-
biserica. Papa si-a luat titulatura de Pontifex maximus (marele constructor de
poduri).
Din cauza implicarii in politica, biserica apuseana a pierdut foarte multi
credinciosi. Astfel au aparut reactii anti-morale in occident ca si reactie la morala
impusa cu forta de catre catolici. Astfel a aparut si francmasoneria.
Din cauza abuzurilor foarte grave ale catolicilor a aparut ca si reactie
protestantismul. Luther a incercat sa reformeze nu sa schimbe tot si sa cada in
cealalta extrema.

Rolul moral si social al statului

Misiunea statului se cuprinde in apararea comunitatii fata de dusmanii din afara,


in pastrarea autoritatii si prestigiului sau fata de cei din afara, iar in interior in
ingrijirea de liniste, ordine, de pace, bunastare si progres. Principalul conducator
este dreptatea pe care trebuie sa o apere si sa o infaptuiasca statul dupa cele trei
aspecte ale ei: comutativa, legala si distributiva. Statul trebuie sa se ingrijeasca de

11
moralitatea si bunele moravuri care trebuiesc aparate si cultivate, de o viata familiala
sanatoasa, de o buna educatie a copiilor, de a acorda si a apara libertatea de
constiinta, libertatea religioasa, in cadrul legal.

Datoriile cetatenilor fata de stat


Dupa conceptia crestina implinirea datoriilor fata de colectivitate, a datoriilor
cetatenesti, implica practicarea virtutii cetatenesti, adica o atitudine generala a
individului fata de colectivitate (stat). Aceasta este exprimata si de Sfantul Ap. Pavel
prin cuvintele: purtati-va sarcinile unii altora Gal. 6,2

Patriotismul
Este atasarea, dragostea si devotamentul fata de patrie. Patriotismul cuprinde
toate datoriile individului fata de colectivitate, caci toata activitatea lui trebuie sa
porneasca din iubirea calda, sincera si jertfelnica fata de patrie. Morala crestina
considera patriotismul ca o datorie izvorata din iubirea fata de aproapele. Fata de
patrie ne corespund diferite obligatii: iubire , devotament, supunere si respectarea
stapanirii. Patriotism inseamna munca rodnica pentru inflorirea culturala, tehnica,
economica a patriei; participarea activa la viata politica; lupta darza ssi continua
impotriva a tot ce este daunator colectivitatii.

Pacea si razboiul
Pacea se bazeaza pe iubire si dreptate, unde nu e dreptate si iubire acolo nu e
nici pace. Bisericile, clericii si credinciosii ortodocsi, catolici si protestanti participa
activ la lupta pentru pace. Pacea se bazeaza pe invatatura crestina din Sfanta
Scriptura si Sfanta Traditie, propovaduita de Sfintii apostoli si marturisita de
Biserica peste veacuri. In V.T. cuvantul pace (salom) are un inteles foarte
cuprinzator: pe de o parte integritate, sanatate, plinatate, lucru ispravit, iar pe de alta
parte, liniste, salvare, mantuire, prosperitate, fericire. Se arata pacea dintre om si
Dumnezeu in Paradis, care se rasfrange in pacea launtrica si pacea cu toate cele
inconjuratoare. Dupa caderea in pacat se accentueaza supunerea fata de voia lui
Dumnezeu. In N.T. pacea este un element constitutiv al Evangheliei lui Hristos.
Iisus Hristos este pacea noastra pentru ca prin jertfa Lui pe cruce ne-a impacat cu
Dumnezeu. Pacea lui Iisus este un dar al Cerului. Cel ce are aceasta pace este
obligat sa o pazeasca si sa o dezvolte prin lupta impotriva pacatului si prin pasirea
pe calea virtutii.

Conceptia crestina despre razboi

12
Razboiul este lupta armata dintre popare state sau grupari de state pentru a sili
cu forta pe uni sa accepte pretentiile care pe cale pasnica nu sunt sau nu pot sa le fie
impuse. Dupa invatatura crestina cauzele razboaielor se reduc in ultima instanta la
raul moral si se grupeaza in jurul impulsului patimas dupa puterea politica si
economica, dupa natura izbucnirii lor ele se grupeaza: razboaie drepte (de aparare
de eliberare) si razboai nedrepte (de cotropire de cucerire ). Esenta
crestinismului este doar iubierea caci Dumnezeu este iubire; In porunca iubirii,
Mantuitorul sintetizeaza toata invatatura sa morala. Dupa invatatura Mantuitorului
realtiile dintre oameni trebuie sa se caracterizeze prin pace si iubire. Noul
Testament nu cuprinde elemente doctrinare in favoarea razboiului. Porunca
Decalogului - Sa nu ucizi, porunca iubiri fata de aproapele ca si testamentul pacii
lasat de Mantuitorul ofera crestinului suficiente argument morale pentru
condamnarea razboiului.

Lupta pentru pace datorie crestina


Solia crestinismului este solia paci element constructiv al invataturii
Mantuitorului si obiectiv al misiunii sale in lume. Biserica Ortodoxa este prin
definitie Biserica pacii. Ea este credincioasa de intemeietorul ei , ea propovaduieste
pacea ,implinind si o dorinta fireasca a omului. Pacea trebuie sa infloreasca din
iubirea fata de aproapele si sa fie construita pe egalitate, libertate, fratietate si
dreptate sociala.

13