Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
transculturala
nchinarea a fost o caracteristica primordiala a Bisericii din Antiohia. Serviciile acestei biserici nu se desfasurau ntr-
atmosfera de nmormntare, ci ntr-una de sarbatoare. Acest fapt a fost constatat de trimisul Bisericii din Ierusalim: C
Barnaba a ajuns n Antiohia, a evidentiat ca prima impresie caldura spirituala:
Cnd a ajuns el, si a vazut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat si i-a ndemnat pe toti sa ramna cu inima hotarta alip
Domnul Fapte 11:23
ntr-o biserica misionara, atmosfera este plina de viata , de bucurie si har. Membrii Bisericii din Antiohia erau plini d
entuziasm.Acesta nu era creat artificial, ci exprima o traire si-o experienta reala, ce avea ca baza nchinarea. Membrii
biserici erau uniti n post si rugaciune , timp n care stnd mpreuna n prezenta lui Dumnezeu , Duhul Sfnt vorbea fie
Pe cnd slujeau Domnului si posteau , Duhul Sfnt a zis: Puneti-mi deoparte pe Barnaba si pe Saul pentru lucrare
i-am chemat . Atunci , dupa ce au postit si s-au rugat, si-au pus minile peste ei , si i-au lasat sa plece . Fapte 13:2-
Urmarind aceasta experienta traita de membrii Bisericii din Antiohia, putem spune ca nainte ca o biserica sa se anga
misiune, aceasta trebuie sa fie antrenata n nchinare.
Atitudinea membrilor bisericii din Antiohia nu era una de suspiciune si separare, ci mai degraba de apropiere si accep
Asfel i gasim deschisi pentru Evanghelie, deschisi pentru musafiri(vizita lui Barnaba) , deschisi pentru cei cazuti (Sa
deschisi pentru revelatia lui Dumnezeu (proorocia lui Agab) si deschisi pentru nevoile altora (colecta pentru Ierusalim
11:19-30.
Aceasta deschidere a membrilor Bisericii din Antiohia n-a condus la haos, sau anarhie, ci la o nalta stare de partasie.
faptului ca erau asa de diferiti , starea de partasie este ntlnita ntre membrii bisericii , ntre slujitori si misionari . (Fa
Privind tipul de relatii care se realizeaza ntre membri si atitudinea dominanta a unei biserici , o putem asemana cu : u
scoala, un spital,o mnastire sau o familie. n fiecare dintre aceste institutii mentionate , exista un anume tip de relatii
Biserica din Antiohia , putem spune ca tipul relatiilor era cel de familie .
Pentru Biserica din Antiohia , misiunea nu era un program al pastorului sau al comitetului, ci o convingere personala
membru, o viziune pe care au primit-o fiecare n parte , prin descoperirea Duhului Sfnt.( Fapte 13:2-3) Privind viziu
mai multe biserici se aseamana astazi cu Biserica din Ierusalim. Pentru a fi angajati n evanghelizarea lumii este nsa
dobndim aceiasi perspectiva cu privire la misiune , ca Biserica din Antiohia.
n Biserica din Antiohia nu-au fost unii care sa slujeasca iar altii , care sa fie slujiti . Ci slujirea era o responsabilitate
purtau si o mplineau mpreuna. Desi au fost multe lucruri ce puteau sa-i diferentieze si sa-i mparta, de exempu : Bar
evreu, Simon era un om de culoare (negru), Luciu era un emigrant venit dintr-o alta localitate ( Cirena) Manaen facea
societatea nalta ( a fost crescut mpreuna cu crmuitorul Irod), iar Saul fostul marele prigonitor al crestinilor, ei au de
toate diferentele sociale si rasiale si au format mpreuna o echipa.
Acest fapt ne arata ca o caracteristica distincta a unei Bisericii Misionare, este slujirea n echipa.
Dedicarea pentru vestirea evangheliei este dovedita de constiinciozitatea cu care misionarii si-au mplinit slujirea. Ac
fost simpli turisti.Ci strabatnd ntreaga insula Cipru, au vestit Cuvntul lui Dumnezeu folosind orice oportunitate. ( F
:4-12 ) .Ei au predicat n sinagogile iudeilor si n orice loc unde au fost acceptati. Au vestit evanghelia naintea oame
rnd sau a celor naltati n dregatorii. (Fapte 13:7, 14) n slujirea lor n-au acceptat nici un compromis si nici nu au sch
evanghelia dupa situatiile pe care le-au ntlnit. Ci au condamnat pacatul cu fermitate dar au aratat mila si ngaduinta
pacatos.
Cnd li s-a nchis usa pentru Evanghelie ntr-o cetate au mers n alta.(Fapte 13:13-14:28 ) Astfel cnd li s-a nchis usa
au continuat vestirea Evangheliei n Perga, Pamfilia si Antiohia din Pisidia. Chiar si atunci cnd au fost acuzati pe ned
respinsi sau mproscati cu pietre nu s-au oprit , ci si-au continuat slujirea n alte localitati : Listra si Derbe . Cti misio
dovedesc astazi aceiasi dedicare fiind gata sa poarte mesajul evangheliei pregatiti sa plateasca acelasi pret ?
n slujirea misionarilor alaturi de prezenta si lucrazea Duhului Sfnt este evidenta si interventia directa a lui Dumneze
ascultat rugaciunea lui Pavel si a lovit cu orbire pe vrajitorul Elima (Fapte 13:11) si a ntarit picioarele unui olog din
Listra (Fapte 14:8-10)
n urma acestor lucrari misionarii nu si-au atribuit nici un merit, ci ei au folosit aceste ocazii ca oportunitati pentu ves
Evangheliei . Cnd oamenii din Liconia voiau sa-i cinsteasca aducndu-le jertfe ca unor zei , misionarii le-au spus ras
Oamenilor , de ce faceti lucrul acesta ? Si noi suntem oameni de aceeasi fire ca voi ; noi va aducem o veste buna ,
ntoarceti de la aceste lucruri deserte la Dumnezeul cel viu, care a facut cerul, pamntul si marea , si tot ce este n el
Fapte 14:15 )
Experenta misionarilor trimisi de biserica din Antiohia ne arata ca desi responsabilitatea misiunii a fost ncredintata
oamenilor, aceasta nu poate fi mplinita dect prin ajutorul lui Dumnezeu
Au rnduit prezbiteri n fiecare Biserica, si dupa ce s-au rugat si au postit , i-au ncredintat n mna Domnului , n c
crezusera. Fapte 14:23
Atunci cnd au aparut probleme doctrinare sau de relatii, observam ca Biserica din Antiohia, ca o biserica mama, este
preocupata de rezolvarea acestora. Bisericile nou formate n-au fost abandonate si nici n-au fost lasate sa se descurce
fata iudaizatorilor. Petru rezolvarea acestei situatii Biserica din Antiohia a hotart ca Pavel si Barnaba nsotiti de un g
ei sa mearga la Ierusalim unde sa gaseasca raspunsul pentru aceasta situatie (Fapte 15:2-3 )Cei din Antiohia n-au lasa
provocarea luptelor teologice sa fie purtata de bisericile nou nfiintate, ci dupa ce Consiliul de la Ierusalim a luat o ho
acest sens , au mers sa le duca un raspuns clar. (Fapte 15:24-35). Urmarind exempul lor ntelegem ca o biserica misio
trebuie sa fie preocupata nu numai de formarea unei noi Biserici , ci si de cresterea , maturizarea si multiplicarea aces