ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE

Politici si tratamente contabile privind

leasingul(IAS 17) prevalenta
economicului asupra juridicului

Bucuresti 2007
 Capitolul 1.Stadiul cunoasterii in domeniu.Sinteza din literatura de specialitate

1.1.Aria de definitie si aplicabilitate a temei.Definitii si concepte cheie

Tema lucrrii se refer la politicile si tratamentele contabile privind leasingul(IAS 17)

Prevalenta economicului asupra juridicicului. Aria de aplicabilitate este foarte larg, avnd n vedere
faptul c reglementrile contabile romneti sunt , n linii mari , armonizate cu reglementrile
contabile relevante din Uniunea European (Directiva a IV-a, Directiva a VII-a), armonizate la rndul
lor cu Standardele Internaionale de Contabilitate i de Raportare Financiar (IAS/IFRS).

Cuvantul leasing vine din limba engleza de la substantivul leasing si verbul to lease care
s-ar traduce prin a inchiria.Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o
forma specifica de finantare , a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala , reprezentata astazi
mai bine de verbele to rent sau to hire.
Ca si in cazul chiriei , in prim planul operatiei sta utilizarea obiectelor inchiriate si nu
proprietatea asupra acestora , astfel incat utilizatorul (cel care primeste finantarea in leasing)
dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea locatorului (cel care
ofera finantarea in leasing).
De-a lungul timpului , leasingul a inregistrat perioade de crestere semnificativa ca metoda de
finantare a achizitionarilor de active si chiar ca afacere.Astfel , majoritatea intreprinzatorilor utilizeaza
de mult timp leasingul ca pe un mijloc de finantare a achizitiilor de active.
In prezent , leasingul se bucura de o mare popularitate deoarece ofera in multe situatii o
flexibilitate mare , precum si o serie de avantaje de natura economica , inaintea celor de natura
juridica.

Definitii si concepte cheie

Urmatorii termeni se folosesc in aceasta lucrare cu intelesul specificat in continuare:

Leasingul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului , in schimbul unei plati
sau serii de plati , dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada de timp convenita intre
parti.Celelalte contracte care sunt , in esenta , similare leasingului , cum ar fi contractile
de inchiriere cumparare si asa mai departe , sunt incadrate in categoria leasingului ,
2
avand in vedere aria de cuprindere a standardului IAS 17.
 Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera , in mare masura , toate riscurile
si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului.Titlul de proprietate poate fi transferat ,
in cele din urma , sau nu.Riscurile legate de dreptul de proprietate asupra unui bun includ pierderi
datorate gradului de neutilizare sau uzurii morale , precum si variatiilor in profitul obtinut datorita
schimbarii conditiilor economice.Avantajele legate de detinerea unui activ includ obtinerea de profit
pe parcursul duratei de viata economica si estimarea unui castig din cresterea de valoare sau din
fructificarea valorii reziduale.
Altfel spus , leasingul financiar reprezinta o forma de finantare in care utilizatorul poate
achizitiona dreptul de a utiliza bunul finantat pe majoritatea duratei de viata economica a
bunului.Utilizatorul este responsabil pentru intretinere , reparatii , taxe si asigurare.Plata ratelor in
cadrul contractului permite finantatorului sa recupereze costul achizitiei plus un profit.
Leasingul operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului
financiar.El reprezinta o forma de finantare in care utilizatorul achizitioneaza dreptul de a utiliza bunul
finantat pe o perioada redusa , plata ratelor permitand finantatorului recuperarea partiala a costului de
achizitie.
Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar :
a) daca survine un eveniment contingent a carui producere era putin probabila;
b) cu permisiunea locatorului
c) in cazul in care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul
echivalent ; sau
d) in momentul platirii , de catre locatar , a unei sume suplimentare , astfel incat , la inceputul
contractului de leasing , continuarea lui este certa , intr-o masura rezonabila.

Inceputul contractului de leasing reprezinta cea dintai data dintre data contractului de leasing
sau data angajamentului partilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului. La aceast dat:

a) leasingul este clasificat ca operaional sau financiar;

b) n cazul leasingului financiar, sunt determinate sumele ce vor fi recunoscute la data

nceperii duratei contractului de leasing.

Avansul reprezinta suma platita de utilizator la semnarea contractului de leasing si care acopera
intr-o proportie negociata valoarea achizitiei.

Data nceperii duratei contractului de leasing este data de la care locatarul i poate exercita
dreptul de folosin al bunului. Este data recunoaterii iniiale a contractului de leasing.

3
 Durata contractului de leasing reprezinta perioada de timp irevocabila pentru care locatarul a
contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are optiunea de a
continua utilizarea bunului in regim de leasing , cu sau fara plata suplimentara , optiune a carei
exercitare de catre locatar este certa , intr-o masura rezonabila , la inceputul contractului de leasing.

Platile minime de leasing sunt acele plati de-a lungul duratei contractului de leasing pe care
locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze , excluzand chiria contingenta , costurile
serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia , impreuna cu :
a) in cazul locatarului orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului ; sau
b) in cazul locatorului orice valoare reziduala garantata locatorului fie de catre :
locatar
o parte afiliata locatarului ; sau
o terta parte independenta , capabila din punct de vedere financiar sa satisfaca aceasta garantie.
Totui, dac locatarul are o opiune de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de sczut
fa de valoarea just la data la care operaiunea devine exercitabil, nct, la nceputul contractului de
leasing, exist certitudinea rezonabil ca opiunea va fi exercitat, atunci plile minime de leasing
includ plile minime pltibile pe durata contractului de leasing i plata necesar pentru exercitarea
acestei opiuni de cumprare.
Valoarea just este suma la care poate fi tranzacionat un activ sau decontat o datorie, de bun
voie, ntre pri aflate n cunotin de cauza, n cadrul unei tranzacii n care preul este determinat
obiectiv.In situatia in care locatorul este producator sau dealer , valoarea justa a bunului la inceputul
leasingului va fi , in mod normal , reprezentata de pretul sau de vanzare , mai putin reducerile
comerciale.In situatia in care locatorul nu este producator sau dealer , valoarea justa a proprietatii la
inceputul leasingului va fi , in mod normal , costul sau , numai daca intre momentul achizitiei
proprietatii si inceputul leasingului nu s-a scurs o perioada lunga de timp , caz in care valoarea justa
trebuie determinata prin prisma conditiilor pietei la momentul initierii leasingului.Astfel , valoarea
justa poate fi mai mare sau mai mica decat costul sau.
Durata de via economic este fie:
(a) perioada de-a lungul creia se estimeaz ca un bun este utilizabil economic de ctre unul
sau mai muli utilizatori; fie
(b) numrul unitilor de producie sau al unitilor similare care se estimeaz a se obine prin
utilizarea bunului de ctre unul sau mai muli utilizatori.
Durata de via util este perioada estimat care rmne, de la nceputul duratei contractului de
leasing, fr a fi limitat la acesta, pe parcursul creia se ateapt ca beneficiile economice ncorporate

4
n bun s fie consumate de ctre ntreprindere.
Valoare reziduala reprezinta suma platita de utilizator la terminarea contractului , de obicei , o
data cu ultima rata de leasing , in cazul in care acesta isi exercita optiunea de cumparare a bunului.
Valoarea rezidual garantat este:
(a) n cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o parte afiliat
acestuia (valoarea garaniei constituind valoarea maxim ce devine pltibil, n orice situaie); i
(b) n cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locatar sau de o ter parte
neafiliat locatorului ce este capabil, din punct de vedere financiar, s onoreze obligaiile asumate
prin garanie.
Valoarea rezidual negarantat reprezint acea parte din valoarea rezidual a bunului n regim
de leasing, a crei realizare, de ctre locator, nu este sigur sau este garantat numai de o parte afiliat
locatorului.
Costurile directe iniiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile negocierii contractului de
leasing, cu excepia costurilor aprute n cazul productorilor i dealerilor de leasing.
Investiia brut n leasing este suma plilor minime de leasing aferente unui leasing financiar,
din punctul de vedere al locatorului, i orice valoare rezidual negarantat acumulat n contul
locatorului.
Investiia net n leasing este investiia brut n leasing, actualizat cu rata de dobnd
implicit a contractului de leasing.
Venitul financiar nerealizat reprezint diferena dintre:
(a) investiia brut n leasing
(b) investiia net n leasing.
Rata implicit a dobnzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la nceputul
contractului de leasing, determin ca valoarea actualizat cumulat (a) a plilor minime de leasing i
(b) a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului n regim de leasing i
costurile iniiale directe ale locatorului.
Rata dobnzii marginale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui s o
plteasc pentru un leasing similar sau, dac aceasta nu este determinabil, rata pe care, la nceputul
contractului de leasing, locatarul ar trebui s o suporte pentru a mprumuta, pentru aceeai perioad, i
cu o garanie similar, fondurile necesare pentru achiziionarea bunului.
Chiria contingent este acea parte a plilor de leasing care nu are o valoare determinata, dar
este stabilit n funcie de un factor, altul dect trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din
vnzri, gradul de utilizare, indici de pre, ratele dobnzilor practicate pe pia).

5
 Optiunea de cumparare reprezinta o prevedere in continutul contractului de leasing care se
refera la optiunea locatarului de a achizitiona bunul utilizat in regim de leasing la o valoare suficient
de mica comparativ cu valoarea justa a bunului la data la care optiunea devine executabila.Executarea
optiunii trebuie sa apara ca fiind suficient de sigura la inceputul leasingului.
Costurile de executare a contractului se refera la costurile ocazionate de asigurare , intretinere
si taxele aferente bunului inchiriat care sunt platite de catre locator sau de catre locatar.Daca aceste
costuri trebuie sa fie platite de catre locatar , obligatia locatarului de a achita costurile este exclusa din
platile minime de leasing.
Costurile directe initiale sunt costuri cum ar fi cele care se refera la taxe si comisioane legale
suportate de locator in procesul de negociere si contractare a leasingului.In general , acestea includ
costurile de contractare a leasingului suportate in tranzactii cu o terta parte independenta si care
rezulta direct din contractul de leasing si sunt esentiale pentru a obtine acel contract de leasing si nu ar
fi fost suportate daca nu ar fi aparut acea tranzactie de leasing ; si anumite costuri legate direct de
activitati specifice desfasurate de locator pentru acel leasing , cum ar fi evaluarea situatiei financiare a
potentialului locatar , evaluarea si inregistrarea garantiilor , colateralelor si a altor contracte de
siguranta (diminuare a riscului) , negocierea termenilor leasingului , pregatirea si procesarea
documentelor de leasing , incheierea tranzactiei.
Penalitatea reprezinta orice obligatie care este sau poate fi impusa locatarului de contractul de
leasing sau de factori externi leasingului de a plati in numerar , de a-si asuma o datorie , de a presta
servicii , de a abandona sau transfera un activ sau drepturile asupra unui activ sau , in caz contrar , de
a pierde un avantaj sau de a suferi o pierdere economica.

Finantator/Locator parte in tranzactia de leasing , proprietarul bunului finantat si care pune

la dispozitia unei terte parti , bunul in vederea exploatarii , in schimbul unor plati periodice.

Furnizor parte in tranzactia de leasing , care furnizeaza (vinde) bunul catre finantator.

Reinnoirea sau prelungirea leasingului are in vedere continuarea unui contract de leasing
dincolo de termenul stabilit initial , inclusiv un nou leasing in cadrul caruia locatarul continua sa
foloseasca aceeasi proprietate.

6
 1.2.Referentialul contabil.Standarde si reglementari contabile in domeniu

In ceea ce priveste referentialul contabil , avnd n vedere campul larg de cunotine existent in
domeniul contabilitii , de-a lungul timpului au fost elaborate o serie intreaga de standarde si
reglementari contabile.

Standardul international de contabilitate IAS 17 Contracte de leasing

IAS 17 a fost aprobat in anul 1982 si a intrat in vigoare pentru perioadele incepand cu data de 1
ianuarie 1984.Pana in anul 1997 , IAS 17 , Contabilitatea operatiunilor de leasing , a fost singurul
standard promulgat cu privire la contabilizarea operatiunilor de leasing din cadrul Standardelor
Internationale de Contabilitate.
Obiectivul acestui standard este de a stabili , pentru locatari si locatori , politicile contabile
corespunzatoare si elementele ce trebuie evidentiate cu privire la diverse tipuri de tranzactii de
leasing.Standardul trateaza distinctia dintre contractele de leasing financiar si cele de leasing
operational , recunoasterea si evaluarea activelor rezultate , datoriile si prezentarile de informatii.
Putem afirma faptul ca , in general , aproape orice tip de contract care satisface definitia
inchirierii este acoperit de acest standard.Astfel , atat versiunea initiala , cat si versiunea revizuita
exclude urmatoarele tipuri specializate de contracte de inchiriere :
a) acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea minereurilor , a titeiului , gazelor
naturale si a altor resurse neregenerabile similare
b) contracte de acordare a licentei pentru bunuri ca : filme cinematografice , inregistrari
video, piese de teatru , manuscrise , brevete si drepturi de autor.
Standardul nu se aplica pentru evaluarea :
a) de catre locatari a investitiei imobiliare detinute in baza unui contract de leasing financiar
b) de catre locatori a investitiei imobiliare inchiriate in baza unui contract de leasing
operational
c) de catre locatari a activelor biologice detinute in baza unui contract de leasing financiar
d) de catre locatori a activelor biologice inchiriate in baza unui contract de leasing operational
Prezentul standard se aplica acelor contracte care transfera dreptul de utilizare a bunurilor, chiar
daca , pentru utilizarea sau intretinerea respectivelor bunuri , locatorului i se poate cere efectuarea unor
servicii substantiale.Pe de alta parte , acest standard nu se aplica in cazul contractelor de servicii care
nu implica transferul dreptului de utilizare a bunurilor intre partile contractante.

7
 OMFP 1752/17.11.2005 Reglementari conforme cu directiva a IV-a a Comunitatii Economice
Europene.

Recent, Ministerul Finantelor a emis Ordinul 1752/ 2005, pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene. Acesta a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 1.080 din
30 noiembrie 2005 si a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2006. Pe langa vocatia de a armoniza
reglementarile contabile locale cu acelea europene, actul normativ reprezinta si o provocare pentru
profesionistii din domeniul contabilitatii si auditului.
Aceste reglementari prevad formatul si continutul situatiilor financiare anuale , principiile
contabile si regulile de evaluare , precum si regulile de intocmire , aprobare , auditare si publicare a
situatiilor financiare anuale , acest aspect fiind important pentru societatile mici care vor trebui sa
prezinte o informatie mai detaliata. In plus, conducerea societatii trebuie sa faca o declaratie privind
conformitatea acestor situatii cu directivele europene, iar raportul administratorului va depasi statutul
de formalitate. Ca element de noutate, auditorul extern va emite o opinie si asupra conformitatii
raportului administratorului cu situatiile financiare.
Noile reglementari prevad un plan unic de conturi, un pic mai sarac pentru societatile care
aplicau deja standardele internationale si foarte bogat pentru majoritatea agentilor economici, inclusiv
microintreprinderi.
Noile dispozitii inlocuiesc planurile contabile prevazute in anexele Ordinelor 306/2002 si
94/2001 (pe care le si abroga) cu un singur referential, bazat pe o structura apropiata de directivele
europene. Raman in afara domeniului de aplicare a ordinului fundatiile, asociatiile si alte structuri
similare care aplica in continuare un normativ simplificat.

Cadrul general al IASB si directivele europene Referential si baza de armonizare si

conformitate a situatiilor financiare

Cadrul general cuprinde conceptele si principiile teoretice care alcatuiesc mpreuna sistemul de
referinta pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare pentru utilizatorii externi, adica ceea ce
trebuie sa fie contabilitatea, delimitate ca teorie contabila normativa deci un caz particular al teoriei
contabile generale. Sau , ntr-o alta viziune, Cadrul general are calitatea de referential pentru
elaborarea normelor contabile si instrument de coerenta a normelor, reglementarilor si procedurilor
contabile.
In viziunea IASB, ntreprinderile din ntreaga lume ntocmesc situatii financiare pentru a fi
prezentate utilizatorilor externi, care desi ele par asemanatoare de la o tara la alta, sunt diferite din

8
punct de vedere al continutului datorita unei varietati de factori, cum ar fi: factori sociali, economici,
juridici si culturali. Acesti factori conduc la utilizarea unor definitii diverse ale elementelor situatiilor
financiare si a unor diverse baze de evaluare a acestora. In mod implicit a fost influentata si aria de
aplicabilitate.a.acestora.
Optiunea unui sistem contabil national de a implementa un cadru contabil conceptual ridica
unele probleme cu caracter contradictoriu, de exemplu n cazul tarii noastre exista tendinte
contradictorii ntre conceptele definite de Cadrul general al IASB si cele definite de Directivele
contabile europene. Aceste contradictii care pot sa apara ntre cele doua culturi contabile sunt prezente
si n studiul Federatiei Expertilor Europeni asupra comparatiei ntre prevederile Directivelor europene
si cele ale IAS-urilor, si anume : ,,Companiile si contabilii trebuie sa aplice IAS n contextul national -
fie el reprezentat de legea nationala sau de ntelegerea Directivelor europene n tara respectiva.
Alegerea si proiectarea unui sistem contabil trebuie sa tina seama ca nici un sistem contabil nu
este perfect pentru realitatile economice ale unei tari. El trebuie n permanenta revizuit si adaptat
noilor cerinte care sunt ntr-o continua schimbare, dar n acest proces dinamic trebuie tinut seama si de
faptul ca schimbarile prea dese nu conduc la o stabilitate a regulilor si practicilor contabile, fapt care
are efecte directe asupra obiectivelor unui cadru contabil conceptual.
In cazul Romniei trebuie tinut cont de contextul dat de raportul dintre national-european -
international, n ceea ce priveste construirea unui sistem contabil national capabil sa raspunda
necesitatilor interne si internationale. Conceperea unui sistem contabil national reprezinta un proces
complex, tinndu-se cont de geografia contabila internationala si de interesele particulare ale fiecarei
tari.
Impunandu-si integrarea in concernul tarilor europene , Romania a depus si depune , inca ,
eforturi sustinute in toate domeniile vietii sale social economice pentru gasirea unui limbaj de
comunicare cu acestea.
Si contabilitatea, ca si celelalte domenii, nu putea ramne n afara acestor preocupari, iar
aceasta, prin reprezentantul sau legal, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romnia, s-a straduit si a reusit sa acumuleze informatia necesara elaborarii unei doctrine profesionale
proprii, care a facut-o apta sa se integreze n structurile profesionale europene si internationale.
Sistemul contabil aplicat n Romnia este un sistem dualist, format din contabilitate financiara si
contabilitate de gestiune sau analitica. Este un sistem european de tip continental elaborat sub egida
Ministerului Economiei si Finantelor si armonizat cu directivele europene.
Totodata, Corpul a sustinut activ armonizarea contabilitatii cu directivele economice europene
si standardele internationale de contabilitate. Programul de armonizare contabila din Romnia, n

9
concordanta cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate, demarat oficial n
1999, este n plin proces de implementare.
Ordinul nr. 1752/2005 asigur conformitatea legislaiei romneti cu directivele europene, prin
transpunerea prevederilor :

Directivei a IV-a a Comunitii Economice Europene privind conturile anuale ale

anumitor tipuri de societi comerciale
Directivei a VII-a a Comunitilor Economice Europene privind conturile consolidate
Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE privesc:
- forma si coninutul seturilor de situaii financiare anuale
- principiile contabile i regulile de evaluare (de baza, alternative), precum i
- reguli privind ntocmirea, aprobarea, auditarea i publicarea situaiilor financiare anuale.
Reglementrile contabile conforme cu Directiva a VII-a a CEE se refer la:
- condiiile n care o entitate (societate-mama) are obligaia ntocmirii de situaii financiare anuale
consolidate
- scutiri si exceptri de la consolidare
- forma i coninutul situaiilor financiare anuale consolidate
- proceduri de consolidare, precum i
- reguli privind ntocmirea, aprobarea, auditare si publicarea situaiilor financiare anuale
consolidate.

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS)

Tendinta generala in domeniul contabilitatii se manifesta in special prin eforturile de a asigura

un cadru comun , agreat la nivel international , de intocmire si prezentare a situatiilor financiare , prin
care sa se ofere informatii relevante si credibile actionarilor , potentialilor investitori , creditorilor
financiari , institutiilor guvernamentale si celorlalti utilizatori interesati de informatia contabila.
Progresele realizate in domeniul contabilitatii au fost urmate pe plan international de o noua
viziune asupra sistemului de raportare al acestora.Astfel , s-a conceput un Sistem International de
Raportare , care se bazeaza in principal pe agregarea informatiei contabile obtinute pe baza
Standardelor Internationale de Contabilitate si are drept scop oferirea tuturor informatiilor necesare
managementului afacerii , dar si proceselor investitionale sau de auditare financiara.
Standardele Internationale de Raportare Financiara fac ordine intr-un domeniu in care arbitrarul
local (la nivel de tara) nu asigura un proces corect de evaluare a pozitiei financiare a firmelor , din

10
zone geografice diferite , din cauza absentei unui numitor comun de determinare si prezentare a
informatiei financiar contabile 1 .

1.3. Sinteza din literatura de specialitate (lista titlurilor de carti si articole cu

evidentierea principalelor contributii la rezolvarea temei in domeniu)

In scopul elaborarii lucrarii am procedat la documentarea din diferite carti si alte materiale de
specialitate.Dintre acestea , amintim :

Drept comercial-pentru invatamantul economic Autori : Angheni Smaranda , Volonciu

Magda, Stoica Camelia : Editura Universitara , Bucuresti 2005

Cuprinzand un domeniu de maxima actualitate , lucrarea trateaza aspecte practice privitoare la

materia comerciala , de exemplu , aspecte specifice societatilor comerciale , relatiilor contractuale
etc.Pe de alta parte , subliniem importanta contractelor si a celorlalte acte juridice incheiate de agentii
economici, lucrarea continand capitole referitoare la particularitatile obligatiilor comerciale care
izvorasc in principal din contracte si a celorlalte operatiuni juridice care formeaza o parte a materiei
comerciale.Pe langa contractele traditionale incheiate intre comercianti , cum ar fi : vanzarea-
cumpararea , mandatul comercial , comisionul , consignatia etc. , sunt tratate si unele contracte
moderne reglementate in dreptul romanesc , respectiv contractul de leasing si contractul de franciza.
Desi se aseamana cu contractele de inchiriere , vanzare in rate si cu cele de locatie viagera ,
leasingul , ca natura juridica , este privit ca o modalitate contractuala de finantare la termen.Leasingul
era , pana nu demult , un contract intalnit mai cu seama in legislatia comerciala internationala , fiind
impus insa de noile realitati economice pe plan national , ca un adevarat contract complex , avand
urmatoarele caracteristici:
un contract de vanzare cumparare , prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator;
un contract de mandat , prin care sunt stabilite elementele vanzarii si , in acelasi timp , se
realizeaza operatiunile tehnice , dar si formalitatile administrative necesare;
un contract de locatiune
o promisiune unilaterala de vanzare in favoarea cumparatorului utilizator.

1
Ali Eden , Prefata la Standarde Internationale de Raportare Financiara , 2005

11
 Se poate concluziona astfel ca leasingul este un contract propriu de finantare , fiind o fuziune de
tehnici juridice.Ca urmare , finantatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator.
Trasaturile juridice ale contractului de leasing sunt :
- este un act juridic bilateral
- este un contract sinalagmatic
- este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial
- este un contract cu executare succesiva
- este consensual
Simpla manifestare de vointa a partilor este suficienta pentru realizarea acordului in mod
valabil.Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor
de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate , forma scrisa avand doar valoare probatorie si
legata de opozabilitate.
Un contract de leasing nu poate fi incheiat pe o durata mai mica de un an si reprezinta un titlu
executoriu in conditiile in care utilizatorul nu preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing ( in masura
in care nu a formulat optiunea preluarii bunului sau prelungirii contractului ) si in cazul rezilierii
contractului din vina exclusiva a utilizatorului.
Operatiunile de leasing pot da nastere la numeroase litigii ( refuzul de finantare , livrarea
neconforma a bunului , neplata ratelor de leasing ) .O importanta deosebita in prevenirea unor astfel de
evenimente o reprezinta includerea in contract a unor clauze speciale.

Contabilitate financiara o abordare europeana si internationala Autori : Feleaga(Malciu)

Liliana , Feleaga Niculae : vol I Editura Infomega , Bucuresti 2005

Lucrarea vizeaza analiza reglementarilor apartinand perimetrului standardelor internationale de

contabilitate (IAS) si al standardelor internationale de raportare financiara (IFRS).La acestea se adauga
implicatiile practice ale dispozitiilor directivelor contabile europene.Aceasta lucrare raspunde la
elementele noi lansate de organismul international de normalizare (IASB) si de mecanismele Comisiei
Europene.Contributia cartii la rezolvarea temei lucrarii a constat in determinarea intelegerii
principiului prevalentei economicului asupra juridicului si exemplificarea aplicarii acestuia in
inregistrarea operatiunilor de leasing financiar dar si prezentari ale tratamentelor legate de leasingul
operational.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului mai este cunoscut in literatura de
specialitate si sub denumirea de primordialitatea realitatii economice asupra aparentei juridice

12
 Standardul IAS 1 mentioneaza , in legatura cu acest principiu , ca operatiile si alte evenimente
ale vietii intreprinderii trebuie sa fie inregistrate si prezentate conform naturii lor si realitatii
financiare, fara sa se tina cont , in mod unic , de aparenta lor juridica .
Cazul cel mai evocat pentru exemplificarea folosirii acestui principiu este cel al contractelor de
locatie finantare ( finance lease ).Pozitia economica cere inregistrarea bunului in contabilitatea
locatarului ( in numele dreptului sau de utilizare ).Se probeaza astfel primordialitatea realitatii
economice asupra aparentei juridice.

Tratat de contabilitate financiara vol I Contabilitatea ca joc social Autori : Feleaga

Niculae , Ionascu Ion : Editura Economica , Bucuresti 1998

Nota dominanta a lucrarii este asezarea contabilitatii financiare pe baze conceptuale si anume:
planul contabil general , cadrul contabil conceptual si axiomatizarea contabilitatii prin postulate ,
principii si norme.Dintre acestea , in elaborarea lucrarii a fost studiat in special principiul prevalentei
economicului asupra juridicului , cazul cel mai potrivit pentru exemplificarea aplicarii acestui
principiu fiind cel al contractelor de leasing , care constituie tema prezentei lucrari.
Acest principiu este specific sistemelor contabile nordamericane si anglosaxone ( substance
over form principle ) , el nefiind acceptat ca atare in tarile in care informatia contabila este puternic
influentata de aspectele juridice ( tarile Europei continentale ) decat pentru conturile consolidate.
Traditional , in mediul britanic , este luata in considerare realitatea economica a operatiilor ,
sfidandu-se simpla impodobire juridica.In esenta , acest mod de a vedea operatiile este criteriul
care sta la baza recunoasterii ( constatarii ) activelor si datoriilor :
- esenta unui activ este calitatea sa de a genera un beneficiu viitor
- notiunea de datorie reprezinta mai mult decat cea de obligatie legala
IAS 17 si adeptii conceptiei economice reamintesc ca , in virtutea principiului prevalentei
economicului asupra juridicului , in cazul unui contract de locatie finantare , locatarul beneficiaza de
avantajele economice ce provin din utilizarea bunului , in cea mai mare parte a duratei lui de viata , ca
si cand el ar fi proprietar.Bunul inchiriat trebuie sa figureze , deci , in bilantul locatarului.Acesta
inregistreaza , de asemenea , angajamentele de plata si chiriile corespunzatoare.

Contabilitatea intreprinderii indrumar practic actualizat si completat prin Reglementarile

contabile prevazute de Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de OMFP nr 1752 /
2005 Autori : Possler Ladislau , Lambru Gheorghe , Lambru Bogdan : Editura Fundatiei
Andrei Saguna , Constanta 2006

13
 Aceasta lucrare reprezinta , dupa cum se specifica si in titlu , un indrumar practic actualizat
conform OMFP 1752 / 2005 in care este dezbatut cadrul conceptual contabil dar mai ales exemplificat
prin probleme practice in care sunt aplicate reglementarile contabile aprobate de ordinul mai sus
amintit.Indrumarul a avut o contributie importanta mai ales in realizarea cerintei legate de tratamentele
contabile specifice contractelor de leasing.

Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene,

Standardele Internationale de Contabilitate Autori : Pop Atanasiu : Editura Intelcredo ,
Bucuresti 2002

Lucrarea reprezinta un ghid profesional si un instrument de lucru pentru practicienii si

profesionistii contabili.Se fac trimiteri la legislatia romaneasca in vigoare la data aparitiei , prin
utilizarea ei asigurandu-se practicienilor si / sau profesionistilor conectarea permanenta la legislatie
Lucrarea trateaza printre altele si contabilizarea contractelor de leasing financiar si operational
din perspectiva standardului international de contabilitate IAS 17 Contracte de leasing atat din
punct de vedere teoretic , cat si din punct de vedere practic .

Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 17 LEASING Autori : Raileanu Vasile , Vulpoi
Marcel , Pitulice Cosmina : Editura CECCAR , Bucuresti 2004

Ghidul trateaza in mod amanuntit Standardul international de contabilitate IAS 17 Contracte

de leasing, prin valorificarea informatiilor din literatura de specialitate , obiectivul sau fiind acela de a
ajuta profesionistii contabili si conducerea intreprinderilor sa inteleaga si sa aplice in cunostinta de
cauza standardul.
Prin informatiile prezentate in cuprinsul sau , ghidul a acoperit o mare parte din cerintele
lucrarii, furnizand materialul necesar specific temei studiate.
Existenta unui numar important al alternativelor ce pot fi utilizate de catre partile implicate in
cadrul tranzactiei de leasing a condus la cresterea complexitatii contabile a tranzactiei de
leasing.Inchirierile de bunuri pot fi structurate in asa fel incat sa poata permite manipularea
beneficiilor fiscale legate de bunul care a facut obiectul inchirierii.Astfel , ele pot fi utilizate atat
pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat , cat si pentru a transfera riscul aferent
proprietatii.Trebuie sa remarcam faptul ca in fiecare situatie substanta economica a tranzactiei dicteaza

14
tratamentul contabil.Contabilitatea tranzactiilor de leasing constituie , din acest punct de vedere , cel
mai bun exemplu al principiului care sta la baza profesiei contabile , substance over form(prevalenta
economicului asupra juridicului) , asa cum apare si in continutul Cadrului general privind intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare , elaborat de IASC .
Leasingul financiar este cel care reprezinta , in mod esential , un mijloc alternativ de a finanta
achizitia unui bun sau de a beneficia in mod substantial de avantajele utilizarii bunului respectiv.In
conformitate cu continutul IAS 17 Contracte de leasing , va trebui sa judecam daca leasingul este
financiar sau nu mai degraba in functie de substanta tranzactiei decat dupa forma contractului.

Contabilitatea financiara a intreprinderii - Autori : Ristea Mihai si colectiv Editura

Universitara , Bucuresti 2005

Cuprinzand fundamentele teoretice si metodologice ale contabilitatii financiare din Romania ,

lucrarea aduce in discutie idei , concepte si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii.In
esenta , aceasta carte se ocupa cu studiul principiilor contabilitatii financiare , al metodelor si
tehnicilor de lucru , atat din punct de vedere teoretic , cat si din punct de vedere aplicativ ,
propunandu-si sa ofere modalitatile cele mai eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor
problemelor de contabilitate .
O problema specifica a contabilitatii datoriilor pe termen lung este cea a inscrierii sau nu in
bilant a bunurilor detinute de intreprindere cu titlu de imprumut.Este cazul leasingului ca metoda de
finantare realizata prin transmiterea de catre proprietar ( locator , finantator , capitalist ) a dreptului de
utilizare asupra unui bun unei alte parti denumita utilizator ( locatar , beneficiar ) la solicitarea
acestuia.Leasingul poate fi financiar sau operational , distinctia dintre cele doua metode facandu-se in
functie de masura in care riscurile si avantajele aferente drepturilor de proprietate asupra bunului ce
constituie obiectul contractului de leasing , apartin locatarului sau locatorului.In cazul leasingului
financiar locatorul cedeaza locatarului , in mare masura , toate riscurile si avantajele aferente dreptului
de proprietate asupra bunului , leasingul operational fiind operatiunea de leasing ce nu intra in
categoria leasingului financiar.Este o problema de rationament profesional care se inscrie in principiul
prevalentei economicului asupra juridicului.

Standarde Internationale de Raportare Financiara Ghid practic Autor: Hennie van

Greuning Editura Irecson , 2005

15
 Aceasta lucrare , este o noutate absoluta in literatura de specialitate din tara noastra.Ea nu
trebuie privita pur si simplu ca un ghid , ci ca o sinteza a ceea ce reprezinta corelatia intre
Standardele Internationale de Contabilitate si Standardele Internationale de Raportare
Financiara.Pentru fiecare componenta prezentata in lucrare sunt specificate scopurile standardului ,
tratamentul contabil adecvat, prezentarea , interpretarea si analiza financiara specifica.
Ilustrarea cu exemple semnificative , la nivelul fiecarui capitol , ofera consistenta prezentarilor
teoretice si reprezinta un indrumar sigur al cititorului in acest domeniu complex.
Lucrarea de fata se adreseaza profesionistilor contabili , celor care aplica in prezent
Standardele Internationale de Contabilitate si care vor utiliza in viitorul foarte apropiat Standardele
Internationale de Contabilitate Financiara , cum de altfel prevede legislatia in domeniu2 .
Fiecare capitol sintetizeaza si explica pe scurt cate un IFRS nou sau revizuit , aspectele pe care
le abordeaza standardul , conceptele cheie , tratamentul contabil adecvat si cerintele aferente de
prezentare si descriere.De asemenea , se regasesc aspecte de analiza financiara si interpretare , pentru
o mai buna demonstrare a efectului standardelor de contabilitate asupra deciziilor de afaceri.

1.4.Recunoasterea si evaluarea elementelor, tranzactiilor si

evenimentelor.Principiile si regulile evaluarii

Factorii sociali , economici si juridici au determinat diferente , privind situatiile financiare , de

la o tara la alta.Acesti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite de recunoastere a structurii
din situatiile financiare si la optiunea pentru diferite baze de evaluare.Ei influenteaza si aria de
aplicabilitate si informatiile prezentate in situatiile financiare.
Comitetul IASC este angajat in atenuarea acestor diferente , el cauta sa armonizeze
reglementarile , standardele si procedeele privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare.Realizarea armonizarii impune ca situatiile financiare sa furnizeze informatii utile pentru
adoptarea deciziilor economice.
Recunoasterea structurilor financiare semnifica incorporarea in bilant sau in contul de profit si
pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.Nerecunoasterea acelui element nu
poate fi corectata nici prin prezentarea politicilor contabile folosite , nici prin note sau informatii
suplimentare.
2
Prof.Univ.Dr. Ali Eden Prefata lucrarii

16
 Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiilor financiare trebuie recunoscut ,
in cazul in care:
* este probabila intrarea sau iesirea de beneficii economice in si din intreprindere.
* elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil ; cand nu poate fi realizata
o estimare rezonabila , elementul nu va fi recunoscut in bilant sau in contul de profit si pierdere.
Evaluarea structurilor situatiilor financiare este procesul prin care se determina valorile la care
structurile financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.

1.4.1.Leasing financiar

Recunoasterea initiala

La data nceperii duratei contractului de leasing locatarii trebuie s recunoasc operaiunile de

leasing financiar n bilanurile lor ca active i datorii la o valoare egal cu valoarea just a bunului
n regim de leasing sau cu valoarea actualizat a plilor minime de leasing, dac aceasta din
urm este mai mic. Pentru calcularea valorii actualizate a plilor minime de leasing, se consider ca
factor de actualizare rata implicit a dobnzii din contractul de leasing, dac aceasta se poate
determina; n caz contrar, trebuie utilizat rata dobnzii marginale a locatarului. Orice costuri iniiale
directe ale locatarului sunt recunoscute ca active.
Clasificarea operatiunilor de leasing se face la inceputul contractului de leasing.Un indiciu in
clasificare il reprezinta , mai degraba , fondul economic al tranzactiei , decat forma juridica a
contractului de leasing.Clasificarea se bazeaza pe masura in care riscurile si avantajele aferente titlului
de proprietate asupra unui bun in regim de leasing revin locatorului sau locatarului :
Riscurile includ pierderile potentiale rezultate din gradul scazut de utilizare a bunului , din
uzura morala si din variatii ale venitului datorate modificarilor conditiilor economice.
Avantajele includ estimarea unei activitati profitabile pe durata de viata economica a bunului
si a unor castiguri rezultate din cresterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.

Evaluarea ulterioara

Plile de leasing trebuie mprite n cheltuieli de finanare a leasingului i reducerea

datoriei neachitate. Cheltuielile de finanare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei
contractului de leasing, astfel nct s se obin o rata periodic constant a dobnzii la soldul datoriei

17
rmase n fiecare perioad.
Un leasing financiar d natere unor cheltuieli cu amortizarea aferent bunului precum i unor
cheltuieli financiare, n fiecare perioad contabil. Politica de amortizare pentru bunurile n regim
de leasing trebuie s fie consecvent cu cea aplicat activelor amortizabile deinute n
proprietate, iar amortizarea nregistrat trebuie calculat n baza prevederilor IAS 16 Imobilizri
corporale. Dac nu exist n mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obine dreptul de proprietate
pn la sfritul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat n totalitate pe durata cea mai
scurt dintre durata contractului de leasing i durata de via util a acestuia.

1.4.2 Leasing operaional

In cazul locatarului
Plile de leasing n cazul unui leasing operaional (exclusiv costul unor servicii cum ar fi
asigurarea ) trebuie recunoscute ca o cheltuial n contul de profit i pierdere liniar de-a lungul duratei
contractului de leasing, n cazul n care o alt baz sistematic nu este reprezentativ pentru ritmul
beneficiilor utilizatorului.

In cazul locatorului
Un bun inchiriat in baza unui contract de leasing operational este clasificat conform naturii
sale.El este contabilizat dupa cum urmeaza:
Amortizarea este recunoscuta in conformitate cu IAS 16 si IAS 38.
Venitul din leasing este recunoscut liniar de-a lungul perioadei contractului de leasing , cu
exceptia cazului in care o alta baza sistematica este mai reprezentativa.
Costurile directe initiale sunt fie recunoscute imediat , fie alocate de-a lungul perioadei
contractului de leasing pe masura ce sunt incasate veniturile din chirii.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

In literatura de specialitate este cunoscut si sub numele de primordialitatea realitatii economice

asupra aparentei juridice sau prioritatea realitatii in fata formei.
Standardul IAS 1 mentioneaza , in legatura cu acest principiu , ca operatiile si alte evenimente
ale vietii intreprinderii trebuie sa fie inregistrate si prezentate conform naturii lor si realitatii
financiare, fara sa se tina cont , in mod unic , de aparenta lor juridica.
Cazul cel mai potrivit pentru exemplificarea folosirii acestui principiu este cel al contractelor de

18
locatie-finantare.Un bun detinut in baza unui contract de leasing financiar si obligatia corespondenta
sunt recunoscute in conformitate cu principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
Acest principiu se refera la faptul ca prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si
contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii
raportate , si nu numai de forma juridica a acestora.
Standardul international IAS 17 reaminteste ca in virtutea principiului prevalentei economicului
asupra juridicului , in cazul unui contract de leasing financiar , locatarul beneficiaza de avantajele
economice ce provin din utilizarea bunului , in cea mai mare parte a duratei lui de viata , ca si cand el
ar fi proprietar.Bunul inchiriat trebuie sa figureze , deci , in bilantul locatarului.Acesta inregistreaza ,
de asemenea , angajamentele de plata si chiriile corespunzatoare 3 .
Totodata , trebuie sa remarcam ca necontabilizarea contractelor de locatie-finantare , in bilantul
locatarului , ar conduce la deformarea indicatorilor financiari , prin subevaluarea resurselor
economice(active , in viziunea cadrului conceptual international) si a angajamentelor financiare 4 .
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplica la intocmirea situatiilor
financiare individuale si a situatiilor financiare consolidate de catre entitatile care la data bilantului
depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii , denumite criterii de marime :
total active : 3.650.000 euro
cifra de afaceri neta : 7.300.000 euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50 ,
iar entitatile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime amintite ,
aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului numai la intocmirea situatiilor financiare
consolidate.Tratamentul contabil este urmatorul :

Contabilizarea de catre locatari :

La inceputul contractului de leasing , activul (recunoscut ca imobilizare corporala) si datoria
corespondenta pentru viitoarele plati de leasing sunt recunoscute la aceleasi valori.
Costurile directe initiale aferente activitatilor de leasing sunt capitalizate in valoarea activului.
Platile de leasing constau in cheltuiala de finantare si reducerea datoriei neachitate.Cheltuiala
de finantare trebuie alocata astfel incat sa se obtina o rata periodica constanta a dobanzii la
soldul ramas al datoriei in fiecare perioada.
Amortizarea si deprecierea activului in regim de leasing sunt recunoscute in conformitate cu
IAS 16 si IAS 36.
3
Feleaga N. , Ionascu I. , 1998 , vol. 1
4
Feleaga N. , Ionascu I. , 1998 , vol. 1

19
 Contabilizarea de catre locatori :
Un bun detinut in baza unui contract de leasing financiar este prezentat ca o creanta.El este
contabilizat dupa cum urmeaza :
Creanta este inregistrata la o valoare egala cu investitia neta.
Recunoasterea venitului financiar se bazeaza pe un model care reflecta o rata periodica
constanta a rentabilitatii investitiei nete.
Costurile directe initiale sunt deduse din valoarea creantelor ( cu exceptia locatorilor
producatori sau dealeri).

1.5.Tratamentele si practicile contabile specifice

Leasingul presupune , in esenta , doua contracte : unul de vanzare-cumparare , stabilit intre

producator si vanzator si societatea de leasing care crediteaza operatiunea de leasing in calitate de
cumparator si un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un utilizator(beneficiar).
Conform legii , contractul de leasing contine: partile contractului de leasing , precizarea bunului
care face obiectul contractului de leasing , valoarea totala a contractului de leasing , valoarea ratelor de
leasing si termenul de plata a acestora , perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului , clauza
privind obligatia asigurarii bunului.
Pentru contabilitate prezinta importanta urmatoarele elemente:
* valoarea de intrare = costul de achizitie al bunului;
* valoarea totala = valoarea totala a ratelor de leasing plus valoarea reziduala;
* valoarea reziduala = valoarea care la expirarea contractului de leasing face transferul dreptului de
proprietate;
* rata de leasing.

1.5.1.Contabilitatea primara . Sistemul de conturi si contabilitatea

primara

1.5.1.1.Contabilitatea operatiunilor privind leasingul financiar

Leasingul financiar consta din operatiunile care indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele

20
elemente:
riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul
contractului de leasing;
partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului
dreptul de proprietate asupra bunului;
utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului , iar pretul de cumparare va reprezenta cel
mult 30% din valoarea de intrare (valoarea de piata) pe care o are la data la care optiunea
poate fi exprimata;
perioada de folosire a bunului in sistemul de leasing acopera cel putin 75% din durata de
utilizare a bunului , chiar daca initial , dreptul de proprietate nu este transferat.

D i s t i n c t i a i n t r e l e a s i n g u l fi n a n c i a r s i l e a s i n g u l o p e r a t i o n a l

CONTRACTUL DE LEASING

d
Riscurile si beneficiile aferente drepturilor
a
de proprietate trec asupra utilizatorului din
momentul incheierii contractului de leasing

n
u

d Partile au prevazut expres ca la expirarea

a contractului de leasing se transfera
utilizatorului dreptul de proprietate asupra
bunului

n
u

d Utilizatorul poate opta pentru cumpararea

a bunului iar pretul de cumparare reprezinta
cel mult 30% din valoarea de piata pe
care o are bunul la data la care optiunea
de cumparare poate fi exprimata

n
u

d Perioada de folosire a bunului in regim de

a leasing acopera cel putin 75 % din durata
normala de utilizare a acestuia , chiar
daca, in final , dreptul de proprietate nu
este transferat

n
u

LEASING FINANCIAR LEASING OPERATIONAL

21
Astfel ca , leasingul financiar se caracterizeaza prin :

1.Rata de leasing este egala cu valoarea de intrare plus dobanda de leasing.

2.Prevalenta economicului asupra juridicului , adica desi din punct de vedere juridic bunul nu
apartine utilizatorului , la predarea bunului el este scos din evidenta locatorului si preluat in conturile
bilantiere ale utilizatorului (locatarului) , care urmeaza sa calculeze si sa inregistreze amortizarea
acestuia.
3.Transferul dreptului de proprietate se efectueaza la valoarea reziduala convenita de parti.Acest
transfer are loc in cazul in care in contract s-a prevazut expres , iar valoarea totala a operatiunii de
leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea reziduala.Daca insa in contractul de leasing
nu s-a prevazut in mod expres transferul dreptului de proprietate , valoarea totala este data de suma
ratelor de leasing.

In intelesul codului fiscal, contractul de leasing financiar are urmatoarea semnificatie:

* contract de leasing financiar - orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre
urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt
transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face
obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului , iar valoarea
reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de
functionare maxima si durata contractului de leasing , raportata la durata normala de functionare
maxima, exprimata in procente;
d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face
obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru
care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu
valoarea de intrare a bunului;

22
 Conform articolului 25 din Codul fiscal , in cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din
punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta
calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in
cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind
deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational
locatarul deduce chiria (rata de leasing).

1.5.1.1.1.La locator (finantator)

Operatiunea de predare a bunurilor de natura imobilizarilor achizitionate se contabilizeaza folosind

urmatoarele conturi :

212 Constructii
213 Instalatii tehnice , mijloace de transport , animale si plantatii
214 Mobilier , aparatura birotica , echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte
active corporale
2673 Imprumuturi acordate pe termen lung
2674 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung
472 Venituri inregistrate in avans
8038 Alte valori in afara bilantului , analitic Bunuri predate in leasing financiar , in care se
inregistreaza valoarea totala a ratelor de leasing
8051 Dobanzi de platit (aferente contractelor de leasing)
8052 Dobanzi de incasat (aferente contractelor de leasing)

Ratele de leasing se factureaza lunar sau la termenele din contract si sunt supuse TVA.In
factura se consemneaza distinct cele doua componente ale ratei de leasing pentru :
- a se evidentia veniturile in contul 706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si
chirii pe componentele ratei de leasing
- impozitarea veniturilor realizate in Romania de persoanele juridice nerezidente.In
Romania sunt impozabile veniturile realizate din dobanda de leasing.Daca prin
contractul incheiat nu se identifica dobanda , atunci se impoziteaza toata rata de leasing.

Locatorul , pe masura facturarii ratelor de leasing , contabilizeaza cheltuielile proprii de

exploatare (cont 6588 Alte cheltuieli de exploatare) egale cu cota parte din valoarea de intrare a

23
bunurilor predate in regim de leasing.De asemenea , cu valoarea fiecarei rate de leasing se crediteaza
contul in afara bilantului 8038 Alte valori in afara bilantului (Bunuri predate in leasing
financiar).Astfel ca , dupa fiecare operatiune de creditare , soldul debitor al contului 8038 reprezinta
valoarea ratelor ramase de incasat.
In contabilitatea locatorului trebuie inregistrata si operatiunea de vanzare la valoarea reziduala a
bunului stabilita intre parti , la expirarea perioadei de leasing , daca se transfera dreptul de proprietate ,
utilizand conturile adecvate unei vanzari.

Exemplu:

S.C. Motor Leasing SA , in calitate de Locator/Finantator si S.C. Calipso Investments , in

calitate de utilizator , au convenit incheierea urmatorului contract de leasing financiar :
Obiectul contractului : autoturism Ford Focus
Durata contractului : 60 luni
Valoarea de intrare a bunului 48.000.000 LEI
Moneda de plata a ratelor ( redeventelor de leasing ) : LEU
Valoarea unei rate anuale : 15.360.000 LEI , fara TVA
Valoarea reziduala : 4.000.000 LEI
TVA 19 % , Rata anuala a dobanzii 20 %

Calculul ratelor de leasing

Valoarea de intrare a Cota parte anuala Dobanda anuala Rata de
Exercitiul mijlocului fix la inceputul din valoarea de (col. 2 * 20%) Leasing
financiar exercitiului intrare( Vi/5) (Total col.3+col.4)
1 2 3 4 5
1 48 000 000 9 600 000 9 600 000 15 360 000
2 38 400 000 9 600 000 7 680 000 15 360 000
3 28 800 000 9 600 000 5 760 000 15 360 000
4 19 200 000 9 600 000 3 840 000 15 360 000
5 9 600 000 9 600 000 1 920 000 15 360 000
48 000 000 28 800 000 76 800 000

Rata de leasing = (48 000 000 + 28 800 000) / 5 = 15 360 000 , din care :

- cota parte din valoarea de intrare = 9 600 000

- dobanda (7 680 000 4 800 000) = 5 760 000

24
 15 360 000
1.Procurarea instalatiei de la un furnizor intern ( care urmeaza sa fie predata in regim de leasing ) si
plata datoriei:

% = 404 57 120 000

2133 Furnizori de imobilizari 48 000 000
Mijl. de transport
4426 9 120 000
TVA deductibila si

404 = 5121 57 120 000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

2.Predarea catre locatar (utilizator)a bunului la valoarea inscrisa in contract 38 400 lei (cost achizitie =
24 000 lei si dobanda 14 400 lei) , respectiv evidentierea creantei , inclusiv a dobanzii de incasat:

2673 = 2133 48 000 000

Imprumuturi acordate pe Mijloace de transport
termen lung

2674 = 472 28 800 000

Dobanda aferenta imprumuturilor Venituri inregistrate in
acordate pe termen lung avans

Concomitent se reflecta valoarea totala a ratelor de leasing de incasat in conturi in afara bilantului ,
distinct valoarea bunului si cea a dobanzii.

D 8038 Bunuri predate in leasing financiar = 24 000 000 lei

D 8052 Dobanzi de incasat(aferente contractului de leasing) = 14 400 000 lei

3.Facturarea ratelor de leasing aferente exercitiului N+1

- redeventa 4 800 000
- dobanda 2 880 000
Total 7 680 000
TVA 19% 1 459 200
Total factura 9
411 = % 18 278 400
139 200
Clienti 706/xx 9 600 000
Venituri din redevente reprezentand
valoarea de intrare a bunului
2674 5 760 000
Dobanda aferenta imprum. acordate
25
pe termen lung
4427 2 918 400
TVA colectata
4.Concomitent cu facturarea ratelor de leasing se inregistreaza urmatoarele operatiuni:
- venituri curente realizate din dobanda de leasing

472 = 766 5 760 000

Venituri inregistrate in avans Venituri din dobanzi

- cota parte anuala (lunara) din valoarea de intrare a bunului ca o cheltuiala de exploatare si diminuarea
creantei inregistrate in debitul contului 2673.

6583 = 2673 9 600 000

Alte cheltuieli de exploatare Imprumuturi acordate pe termen lung

- diminuarea valorii totale a ratelor de leasing

C 8038 Bunuri predate in leasing financiar = 9 600 000 lei

C 8052 Dobanda de incasat pentru leasing = 5 760 000 lei

Inregistrarile 3 si 4 se repeta in exercitiile 2,3,4,5.

5.Transferul dreptului de proprietate catre utilizator/locatar , la valoarea reziduala convenita intre parti,
pe baza contractului de vanzare cumparare si a facturii emise.
- valoarea reziduala 4 000 000
- TVA 19% 760 000
Total factura 4 760 000

461 = % 4 760 000

Debitori diversi 7583 4 000 000
Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital
4427 760 000
TVA colectata

26
 si

5121 = 461 4 760 000

Conturi la banci in lei Debitori diversi

1.5.1.1.2. La locatar (utilizator)

In contabilitatea locatarului se evidentiaza :

- bunurile primite in regim de leasing financiar cu ajutorul conturilor:

212 Mijloace fixe
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
471 Cheltuieli inregistrate in avans
1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea totala a ratelor de leasing este valoarea bunului operat in contul in afara bilantului
8036 Redevente, locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate
- pentru dobanzile calculate pentru contractul de leasing
8051 Dobanzi de platit(pentru contracte de leasing)
- amortizarea bunurilor primite in regim de leasing
- operatiile aferente facturilor primite pentru ratele de leasing

1.Primirea instalatiei si evidentierea datoriei , inclusiv a dobanzilor aferente:

2133 = 167 48 000 000

Mijloace de transport Alte imprumuturi si
datorii asimilate

471 = 1687 28 800 000

Cheltuieli inregistrate Dobanzi aferente altor
in avans imprumuturi si datorii asimilate

2.Reflectarea ratelor de leasing valoarea totala de plata pentru bunul evaluat in leasing in contul in
afara bilantului 8036 , iar dobanzile distinct.

D 8036 Redevente , locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate = 48 000 000 lei
D 8051 Dobanzi de plata (pentru contracte de leasing) = 28 800 000 lei

3.Calculul si inregistrarea amortizarii potrivit metodei liniare = 9 600 000 (48 000 000 * 20%)

6811 = 2813 9 600 000

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor ,
amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport,
4.Prim animalelor , plantatiilor irea

27
facturii emise de finantator/locator reprezentand cotele de leasing aferente exercitiului

% = 404 18 278 400

167 9 600 000
Alte imprumuturi si datorii asimilate
1687 5 760 000
Dobanzi aferente altor imprumuturi
si datorii asimilate
4426 2 918 400
TVA deductibila

Concomitent se inregistreaza cheltuielile curente privind dobanda de leasing:

666 = 471 5 760 000

Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli inregistrate in avans

Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing:

C 8036 Redevente , locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate = 9 600 000 lei
C 8051 Dobanzi de platit(la contracte de leasing) = 5 760 000 lei

Operatiile 3 si 4 se repeta in exercitiile urmatoare (pana la expirarea contractului)

5.Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala:

% = 404 4 760 000

167 4 000 000
Alte imprumuturi si datorii
asimilate
4426 760 000
TVA deductibila

si

404 = 5121 4 760 000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

28
 1.5.1.2.Contabilitatea operatiunilor privind leasingul operational

Orice operatiune care nu indeplineste conditiile leasingului financiar se incadreaza in categoria

leasingului operational.
In intelesul codului fiscal, contractul de leasing operational are urmatoarea semnificatie:
* contract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care
transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate , mai putin riscul de valorificare a
bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la lit. b)-e);
riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este
exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la
momentul expirarii contractului;
Leasingul operational prezinta urmatoarele caracteristici :
- rata de leasing operational este formata din:
* amortizarea valorii de intrare a bunului , corespunzatoare perioadei de utilizare , calculata
potrivit legii
* beneficiul stabilit de partile contractante
- bunurile predate locatarului/utilizatorului raman evidentiate pe toata durata de leasing in
contabilitatea locatorului/finantatorului.Acesta calculeaza si inregistreaza amortizarea bunurilor
respective.
- transferul dreptului de proprietate , daca utilizatorul isi exprima optiunea pentru cumpararea bunului ,
se face la valoarea reziduala stabilita intre parti in conformitate cu prevederile contractului de leasing.
Astfel ca , valoarea totala a operatiunii de leasing operational este data de :
* suma ratelor de leasing plus valoarea reziduala , daca bunul este cumparat la expirarea perioadei de
leasing
* suma ratelor de leasing , daca la expirarea perioadei de leasing utilizatorul intrerupe relatiile
contractuale.
Contabilizarea operatiilor de leasing operational prezinta unele particularitati privind conturile
utilizate de metodologie.

1.5.1.2.1. La locator(finantator)

* Bunurile de natura imobilizarilor si care urmeaza a fi predate in regim de leasing raman

inregistrate pe toata perioada de leasing in conturile de imobilizari corporale.
* Amortizarea calculata de locator se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare.

29
 * Ratele de leasing facturate se evidentiaza ca venituri din exploatare in contul
706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si chirii , deschis pe doua conturi analitice :
amortizarea si marja la profit
* Vanzarea bunului la valoarea reziduala prin contul
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital , daca utilizatorul opteaza pentru
transferarea dreptului de proprietate si scoaterea din patrimoniu.

Exemplu:
S.C. Finans Leasing SA , in calitate de Locator/Finantator si S.C. GEF Properties , in calitate
de utilizator , au convenit incheierea urmatorului contract de leasing financiar :
Obiectul contractului : echipament tehnologic
Durata contractului : 48 luni
Durata normala de functionare : 5 ani
Valoarea de intrare a bunului 12.000.000 LEI
Moneda de plata a ratelor ( redeventelor de leasing ) : LEU
Valoarea unei rate anuale : 3.600.000 LEI , fara TVA
Valoarea reziduala : 2.000.000 LEI
TVA 19 %

Operatiunile contabile:
1.Procurarea activului de la un furnizor intern (care urmeaza sa fie predat in leasing) si plata datoriei:

% = 404 14 280 000

2131 Furnizori de imobilizari 12 000
000
Echipamente tehnologice si
4426 2 280 000
404 = 5121 14 280
000
Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

2.Inregistrarea amortizarii potrivit metodei liniare (12 000 000 / 5) = 2 400 000 lei

6811 = 2813 2 400 000

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor ,
amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport,
3.Intocm animalelor , plantatiilor irea si
remiterea

30
facturii privind rata de leasing de incasat

411 = % 4 284 000

Clienti 706 3 600 000
Venituri din redevente , locatii
de gestiune si chirii
4427 684 000
TVA colectata

Operatiile 2 si 3 se repeta pe toata durata contractului de leasing.

4.La expirarea contractului se transfera dreptul de proprietate la valoarea reziduala convenita intre
parti:
a) pentru valoarea reziduala:

461 = % 2 380 000

Debitori diversi 7583 2 000 000
Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital
4427 380 000
TVA colectata
b) pentru valoarea
contabila:

% = 2131 12 000 000

Echipamente tehnologice
2813 9 600 000
Amortizarea instal.,mijl. de transport
animalelor si plantatiilor
6583 2 400 000
Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital

1.5.1.2.2. La locatar(utilizator)

* Inregistrarea imobilizarilor corporale intr-un cont in afara bilantului

8036 Redevente , locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate
* Ratele de leasing facturate de locator se contabilizeaza la cheltuieli de exploatare in contul
612 Cheltuieli cu redeventele , locatiile de gestiune si chiriile
* Transferarea dreptului de proprietate , daca utilizatorul opteaza , la expirarea perioadei de
leasing.
Pe baza datelor prezentate la locator , locatarul/utilizatorul inregistreaza :

31
1.Primirea in gestiune a bunului in regim de leasing operational (valoarea ratelor de leasing)

D 8036 Redevente , locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate=14 400 000 lei (3 600 000
* 4 ani)

2.Inregistrarea facturii primite de la locator , reprezentand ratele de leasing de platit:

% = 401 4 284 000

612 3 600 000
Cheltuieli cu redeventele , locatiile
de gestiune si chiriile
4426 684 000
TVA deductibila

3.Concomitent se diminueaza valoarea totala a ratelor de leasing cu sumele facturate , respectiv

achitate utilizatorilor

C 8036 Redevente , locatii de gestiune , chirii si alte datorii asimilate = 3 600 000 lei

Operatiile 2 si 3 se repeta pe toata durata contractului.

4.Transferarea dreptului de proprietate daca utilizatorul si-a exprimat o asemenea optiune , la valoarea
reziduala:

% = 404 2 380 000

2131 2 000 000
Echipamente tehnologice
4426 380 000
TVA deductibila

5.Concomitent se poate inregistra diferenta pana la nivelul valorii contabile (de intrare) a mijlocului
fix , reprezentand amortizarea calculata de locator , facturata utilizatorului : 2 400 000 lei.

2131 = 2813 2 400 000

Echipamente tehnologice Amortizarea instal.,mijl.de
transport,animalelor,plantatiilor
NOTE :

32
A. In varianta procurarii de imobilizari corporale de la o societate de leasing straina , utilizatorul
retine din obligatia constituita pentru ratele de leasing , impozitul pe venit (profit sau dobanda) si il
varsa la bugetul de stat.

404 = 446
Furnizori de imobilizari Alte impozite , taxe si varsaminte asimilate

si

446 = 5121
Alte impozite , taxe si Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate

B. In situatia in care , la expirarea perioadei de leasing utilizatorul opteaza pentru cumpararea

imobilizarii corporale de la societatea de leasing straina , el va achita si taxele vamale datorate
bugetului de stat , calculate in functie de valoarea reziduala , dar nu mai putin de 20% din valoarea de
intrare a imobilizarii.

2131 = 446
Echipamente tehnologice Alte impozite , taxe si varsaminte asimilate

446 = 5121
Alte impozite , taxe si Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate

1.5.2.Contabilitatea de raportare.Situatiile financiare specifice

temei.Prezentarea informatiilor

1.5.2.1 Leasing financiar

In situatiile financiare ale locatarului

La inceputul contractului de leasing financiar , bunul primit de locatar , care este o imobilizare
corporala sau necorporala , trebuie sa se inregistreze in activul bilantului sau .Totodata , operatia de
locatie este tratata ca o operatie de finantare.Este ca si cand locatarul ar primi un imprumut de la
locator.Ca urmare , in pasivul bilantier , se va inregistra o datorie pe termen mediu sau lung.Este vorba
despre obligatia de a efectua platile viitoare , in numele locatiei.Imobilizarea si datoria se inregistreaza
la cea mai mica valoare dintre valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minimale5.

5
Liliana Feleaga(Malciu) , Niculae Feleaga , 2005

33
 Platile in numele locatiei trebuie sa fie repartizate in doua componente : cheltuiala financiara si
amortizarea soldului datoriei.Cheltuiala financiara trebuie sa fie repartizata asupra diferitelor perioade
acoperite de contractul de locatie , astfel incat sa se obtina o rata periodica a dobanzii de natura
constanta , in numele fiecarei perioade , aplicabila soldului datoriei referitoare la contractul de locatie-
finantare6.
Politica de amortizare a activelor primite in locatie trebuie sa fie coerenta cu cea aplicabila
activelor amortizabile , pe care le poseda locatarul , iar cheltuiala privind amortizarile trebuie sa fie
calculata pe baza prevederilor standardelor IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 38 Imobilizari
necorporale.Daca nu exista o certitudine rationala ca locatarul sa devina proprietarul activului , la
sfarsitul contractului de locatie , activul trebuie sa fie integral amortizat pe cea mai scurta durata dintre
durata de locatie si durata sa de utilitate.
Tranzactiile si alte evenimente trebuie inregistrate si reflectate in concordanta cu fondul lor si
cu realitatea financiara si nu numai cu forma juridica.In cazul operatiunilor de leasing financiar fondul
si realitatea financiara rezida in aceea ca locatarul dobandeste beneficiile economice din utilizarea
bunului pe cea mai mare parte din durata de viata economica , in schimbul unei obligatii de a plati
pentru acest drept o suma aproximativ egala cu valoarea justa a bunului si cheltuielile de finantare
aferente.Daca asemenea tranzactii de leasing nu sunt reflectate in bilantul locatarului , resursele
economice si nivelul obligatiilor unei intreprinderi sunt subevaluate , denaturandu-se astfel indicatorii
financiari.la inceputul contractului de leasing , activul si datoria pentru platile viitoare de leasing se
inregistreaza in bilant la valori egale 7.

In situatiile financiare ale locatorului

In cazul locatorilor , acestia trebuie s recunoasc n bilan bunurile deinute n regim de leasing
financiar drept creane, la o valoare egal cu investiia net n leasing.
Achizitiile de bunuri imobile si mobile , in cazul leasingului financiar , sunt tratate ca investitii ,
fiind supuse amortizarii in conformitate cu actele normative in vigoare.
Intr-un contract de locatie-finantare , locatorul transfera cvasitotalitatea riscurilor si avantajelor
inerente proprietatii legale.In consecinta , el contabilizeaza incasarile in numele locatiei(redeventele) ,
repartizate in doua componente : partea de recuperare a creantelor(principalul) si veniturile financiare ,
pentru remunerarea investitiei si serviciilor sale8.
Recunoaterea venitului financiar trebuie s se bazeze pe un model care reflect o rat
6
Liliana Feleaga(Malciu) , Niculae Feleaga , 2005
7
Raileanu V. , Vulpoi M. , Pitulice C. , 2004
8
Liliana Feleaga(Malciu) , Niculae Feleaga , 2005

34
periodic constant a rentabilitii aferent investiiei totale nete a locatorului corespunztoare
leasingului financiar 9.
Costurile iniiale directe majoreaz valoarea creanei.
Locatorii care sunt producatori sau comercianti trebuie sa recunoasca profitul sau pierderea din
vanzare in rezultatul perioadei , in conformitate cu politica urmata in mod normal de intreprindere in
cazul vanzarilor directe.Costurile directe initiale trebuie recunoscute ca o cheltuiala in contul de profit
si pierdere la inceputul contractului de leasing.

1.5.2.2 Leasing operaional

In situatiile financiare ale locatarului

Platile , in numele contractului de leasing operational (din care este dedus costul serviciilor de
tipul asigurarilor si intretinerii) , trebuie sa fie contabilizate la cheltuieli , in contul de profit si
pierdere, pe o baza lineara , in cursul intregii durate a contractului de locatie , exceptand situatia in
care o alta baza sistematica este mai adecvata esalonarii in timp a avantajelor pe care le va obtine
utilizatorul , chiar daca platile nu sunt efectuate pe aceasta baza.

In situatiile financiare ale locatorului

Locatorul trebuie s prezinte bunurile deinute n regim de leasing operaional n bilan, n
conformitate cu natura acestora 10.
Venitul rezultat din leasingul operaional trebuie recunoscut ca venit pe o baz liniar, pe durata
contractului de leasing, cu excepia cazului n care o alt baz sistematic nu este considerat mai
reprezentativ pentru ritmul n care se diminueaz beneficiile generate de utilizarea bunului 11.Platile
incasate de locator vor fi inregistrate ca venituri din chirii in perioada in care plata este incasata sau
devine scadenta 12.
Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obinerea venitului din leasing, sunt
recunoscute drept cheltuieli.
Costurile directe iniiale suportate special pentru obinerea venitului dintr-un leasing operaional
fie se amn i se aloc la venituri pe durata contractului de leasing proporional cu venitul nregistrat
din chirie, fie se recunosc n contul de profit i pierdere ca o cheltuial n perioada n care se
efectueaz.

9
Standardul International de Contabilitate IAS 17
10
Standardul International de Contabilitate IAS 17
11
Standardul International de Contabilitate IAS 17
12
Raileanu V , Vulpoi M , Pitulice C. , 2004

35
 Amortizarea bunurilor n regim de leasing trebuie s se fac pe o baz consecvent cu politica
normal de amortizare a locatorului pentru bunuri similare, iar cheltuielile cu amortizarea trebuie
13
calculate n baza IAS 16 i IAS 38 .
n cazul entitilor al cror obiect principal de activitate l constituie activitatea de leasing, n
cifra de afaceri net se include i dobnda cuvenit acestor contracte, aferent perioadei de raportare.
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face
innd seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma
juridic a acestora.
Entitile care au evideniate n contul de creane imobilizate creanele aferente contractelor de
leasing financiar, precum i alte creane imobilizate cu scadena mai mare de un an, vor prezenta n
bilan, la imobilizri financiare, numai partea cu scadena mai mare de 12 luni, diferena urmnd a fi
reflectat la creane.

In Notele la situatiile financiare se prezinta ratele achitate n cadrul unui contract de leasing.
In cazul unui leasing financiar, locatorul va prezenta urmtoarele informaii:
- o descriere general a contractelor semnificative de leasing;
- dobnda de ncasat aferent perioadelor viitoare.
In cazul unui leasing financiar, locatarul va evidenia urmtoarele:
- o descriere general a contractelor importante de leasing, incluznd, dar fr a se limita la,
urmtoarele:
-existenta i condiiile opiunilor de rennoire sau cumprare;
-restriciile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la datorii suplimentare i alte
operaiuni de leasing.
- dobnda de pltit aferent perioadelor viitoare
Situatiile financiare anuale ale societatilor de leasing vor fi elaborate in conformitate cu
prevederile reglementarilor contabile aplicabile si vor fi auditate de persoane fizice sau juridice ,
persoane active , membre ale Camerei Auditorilor Financiari din Romania , potrivit reglementarilor
contabile in vigoare 14.

1.6.Interpretari si analize financiare

13
Standardul International de Contabilitate IAS 17
14
Legea leasingului 287 / 2006

36
 Interpretarile si analizele financiare s-au realizat avand la baza situatiile financiare ale societatii
comerciale Policolor SA.

Prezentarea societatii
Cu o experienta de 40 de ani pe piata lacurilor si vopselelor din Romania , Policolor este in prezent cel mai mare
producator roman de profil . Intre anii 1965 si 1990 Intreprinderea de Lacuri si Vopsele Bucuresti , asa cum a fost numita initial , a
fost unul dintre cei mai importanti furnizori ai industriilor nationale de autovehicule, mobila si electronica.
Incepand din 1990, anul in care Intreprinderea de Lacuri si Vopsele se transforma in societate
pe actiuni sub denumirea de Policolor S.A., compania isi diversifica treptat portofoliul de produse si se
orienteaza atat catre segmentul industrial cat si catre cel al consumatorilor casnici. Marcile Policolor se
impun in diferite segmente de piata, datorita calitatii si in special datorita unor strategii complexe de
marketing.
Anii 1999 - 2001 reprezinta perioada in care are loc o schimbare vizibila in modalitatea de
abordare a clientilor. Practic, Policolor isi schimba treptat modul de relationare cu clientii si partenerii,
isi reorganizeaza sistemul de distributie, lanseaza produse noi pentru piete noi, investeste in marketing,
in modernizarea activitatii de depozitare si protectia mediului.
Sc Policolor SA este leader-ul regional in zona Sud-Est europeana in domeniul vopselelor si
lacurilor , orientat spre piata si bazat pe tehnologie. Produce materiale intermediare si produse finite
din categoria lacurilor si vopselelor, bazandu-se pe retete proprii sau in licenta si pe o experienta
acumulata in peste 37 de ani de experienta. Piata este atat cea a bunurilor de larg consum cat si cea
industriala. Portofoliul de servicii include sustinerea Partenerilor si asistenta tehnica pentru toti clientii
companiei.
Societatea isi mentine competitivitatea prin eficienta si flexibilitatea productiei pe care o
adapteaza cerintelor pietei si prin introducerea de produse noi.Controlul si reducerea costurilor
reprezinta o preocupare continua.Proiectarea atenta a fluxurilor de numerar si a investitiilor necesare
optimizeaza activitatea de finantare.Coordonarea activitatilor de aprovizionare, dezvoltarea de produse
noi, marketingul si vanzarile sunt alte mijloace de crestere a eficientei.
Pentru anul in curs Policolor si-a propus o crestere a cotei de piata in conditiile in care strategia
de marketing se concentreaza pe lansarea de produse noi, modernizarea sistemului de distributie si
sprijinirea.exporturilor.
Compania Policolor a fost privatizata in 1997 si are un capital social de peste 71 de miliarde lei.
Prezentare sintetica a actionarilor semnificativi si ponderea acestora in structura
actionariatului:

37
 Numarul total al actiunilor emise de S.C. Policolor S.A., la data de 31.12.2006 este de 71.257.475.
Numarul total al actionarilor este de 7.201
Structura actionariatului (actionarii cu un procent mai mare de 5% din totalul actiunilor emise sunt
prezentati separat):
Nr. total al acestor actiuni este de 59.301.613, reprezentand 83.22% din numarul total de actiuni emise.
Altii: Restul actionarilor (7.198), persoane fizice si juridice, din tara si strainatate, detin un numar de
11.955.862 actiuni, reprezentand o pondere de 16.78% din totalul actiunilor emise

Interpretari si analize financiare

Analiza ratelor de rentabilitate

Rate de rentabilitate
Nr. Indicator Formula de 2005 2006 I 2006-2005
crt calcul 2006/2005

1 Rata rentabilitatii comerciale (%) Pnet/CA 13,133 6,066 46,192 -7,066

2 Rata rentabilitatii resurselor Rexpl./Ch.expl 14,093 6,796 48,218 -7,298

consumate (%) .
3 Rata rentabilitatii economice (%) Pbrut/At 19,360 11,341 58,580 -8,019
4 Rata rentabilitatii financiare (%) Pnet/Kpr 24,529 12,855 52,409 -11,674

Rentabilitatea comerciala
Societatea analizata prezinta in evolutia rentabilitatii comerciale o descrestere de aproximativ
55%, adica se reduce de la 13,133 in anul 2005 la nivelul de 6,066 % in 2006.
Aceasta situatie este apreciata nefavorabil, afectand capacitatea de autofinantare,
remunerarea actionarilor si determinand reducerea cointeresarii personalului, ceea ce poate afecta
productivitatea muncii, cu efecte negative asupra profitului.
Mediul concurential isi face simtita actiunea, de aceea, compartimentul de luare a deciziilor
trebuie sa-si supuna atentia contracararii efectelor firmelor cu care se confrunta in mediul economic
firma analizata, desfasurarea de actiuni care sa-i stabilizeze pozitia in cadrul pietei.
Rentabilitatea resurselor consumate
In anul 2005 societatea inregistreaza o rata a rentabilitatii resurselor consumate de
14,093%.Aceasta semnifica faptul ca managementul s-a preocupat de identificarea rezervelor de
reducere relativa a costurilor, ceea ce a dus la cresterea eficientei activitatii de productie.

38
 In anul 2006 rata rentabilitatii resurselor consumate ajunge doar pana la valoarea de
6,796%, situatie apreciata ca fiind nefavorabila , fiind justificata prin eforturile intreprinderii de
adaptare la exigentele pietei. Acest lucru impune analiza structurala a cheltuielilor si compararea
dinamicii fiecarei categorii de cheltuiala cu dinamica veniturilor specifice, in scopul identificarii
vulnerabilitatilor.
Rentabilitatea economica
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate , rata rentabilitatii economice , pune in
evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi , respectiv a capitalului investit
pentru obtinerea acestor performante.
Nivelul rentabilitatii economice trebuie sa permita remunerarea actionarilor si creditorilor , in
concordanta cu riscul asumat investind in intreprindere sau acordandu-i imprumuturi.
La societatea analizata rata a inregistrat in anul 2005 o valoare de 19,36 % , aceasta situatie
reflectand faptul ca intreprinderea a facut investitii, ceea ce presupune existenta resurselor de
finantare si antrenarea unui anumit risc dar si degajarea unui profit care sa justifice asumarea
acestuia.
In anul 2006 rata rentabilitatii economice a fost de 11,341% , ceea ce arata ca politica de
investitii din aceasta perioada nu s-a realizat in aceleasi conditii de eficienta economica ca in anul
anterior.
Rentabilitatea financiara
Acest indicator reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de investitori si de
management. In analiza acestei rate de eficienta globala, desprindem ideea crearii de valoare
suplimentara pentru actionari. In prima parte a perioadei studiate, s-a obtinut o rata a rentabilitatii
financiare de 24.529 % , acest lucru datorandu-se eficientei activitatii de exploatare si
comercializare, utilizarii activelor intreprinderii si politicii financiare) , situatie contrara
inregistrandu-se in anul urmator, cand are loc o diminuare a rezultatului net al exercitiului si implicit a
ratei rentabilitatii potentialului financiar cu aproape 50 procente.
Situatia este satisfacatoare in ansamblul ei din punct de vedere al mediei de suplimentare a
valorii create destinata actionarilor din valoarea capitalului propriu firmei.
Masuri: identificarea variabilelor care sa asigure avantajul concurential si stabilirea unor
actiuni prioritare indicate de aceste variabile.

39
Analiza pozitiei financiare a societatii

Rate de structura
Nr.c Formula de I
rt Indicator calcul 2005 2006 2006/2005 2006-2005
Structura mijloacelor economice
Ponderea activelor imobilizate
(gradul de investire in capital) (%) (AI/AT)*100 29,061 31,804 109,439 2,743
Ponderea imobilizarilor corporale (%) (IC/AT)*100 27,509 30,545 111,034 3,035
Ponderea imobiliz necorporale(%) (In/AT)*100 0,006 0,008 1,347 0,002
1 Ponderea imobilizarilor financiare (%) (IF/AT)*100 1,546 1,252 80,960 -0,294
Ponderea activelor circulante (%) (AC/AT)*100 70,939 68,196 96,133 -2,743
Ponderea stocurilor (%) (S/AT)*100 31,155 39,535 126,899 8,380
Ponderea creantelor (%) (Cr/AT)*100 17,786 25,011 140,624 7,225
2 Ponderea disponibilului (%) (D/AT)*100 21,998 3,650 16,590 -18,349
Structura surselor financiare
1 Rata stabilitatii financiare K.perm./PT 49,415 49,612 100,399 0,002
Rata autonomiei financiare
* globala K.pr./PT 48,424 48,845 100,869 0,004
2 * la termen K.pr./K.perm. 97,996 98,455 100,468 0,005
Gradul indatorarii
* global DatT/PT 51,576 51,155 99,184 -0,004
3 * la termen DTL/K.perm. 2,004 1,545 77,102 -0,005

Concluzii:

ntreprinderea aparine sferei productive, respectiv unui sector care necesit o dotare tehnic
semnificativ, fapt reflectat de ponderea activelor imobilizate n total activ n ambele perioade
analizate. Rata activelor imobilizate corporale este foarte apropiat de cea a totalului activelor

40
imobilizate, ceea ce demonstreaz preponderena acestui element n totalul imobilizrilor. Valoarea
redus a ratei imobilizrilor necorporale (brevete, licene, mrci i branduri nregistrate, know-how,
cheltuieli de dezvoltare, fond comercial, programe de calculator, etc.) este un punct negativ, relevand o
scadere a capacitatii de a investi in exteriorul intreprinderii , tiind c acestea sunt dovada creativitii,
cercetrii tiinifice i progresului tehnic i tehnologic, n SUA ntreprinderile avnd o rat de peste
50% la acest indicator (indiferent de domeniul de activitate), unele chiar 82% (General Electric), 94%
(Microsoft) sau 96% (The Coca Cola Company) din activul lor net (valoarea de pia).
Valoarea redus a ratei imobilizrilor financiare semnific o activitate restrns de investiii
financiare.
Activele circulante dein o pondere ridicata n cei doi ani analizati situatie realizata n special
pe seama creanelor, al cror indice de cretere a fost de 140,624% de la un an la altul. Aceast situaie
poate fi determinat de creterea volumului de activitate, de acordarea unor termene de plat mai
confortabile pentru clieni, dar i de apariia unor creane incerte. Se recomand astfel completarea
acestei analize cu informaii referitoare la volumul de activitate i la structura creanelor dup natura
lor, gradul de certitudine al realizrii lor precum la termenul de realizare.De asemenea se constata si o
crestere a ponderii stocurilor , situatie apreciata ca fiind favorabila , societatea apartinand sectorului
productiv.
In anul 2005 ponderea disponibilului inregistreaza o valoare de 21,998 % , acest lucru
semnificand o capacitate de plata buna a intreprinderii, constituind premiza solvabilitatii acesteia. In
timp insa, aceasta situatie conduce la imobilizarea resurselor financiare, generand pierderi de castig
pentru intreprindere.In 2006 aceasta rata se diminueaza, ajungand la nivelul de 3,65 %, semnificand o
puternica politica de investire a firmei.
Din punctul de vedere al ratelor de structur a pasivului, ntreprinderea prezint o stabilitate
financiar ridicat, ce ramane aproximativ constanta n timp, de la un an la altul ( 49,612 % in anul
2006 fata de 49,415 % in anul 2005). De asemenea, firma dispune de autonomie financiar, ponderea
capitalului propriu n capitalul permanent fiind de 97,996 % in 2005 , crescand n anul urmtor pn la
98,455 % , acest lucru fiind sustinut si de reducerea anuala a gradului de indatorare.

Analiza vitezelor de rotatie

Viteze de rotatie
Formula de
Nr.crt. Indicator calcul 2005 2006 I 2006/2005 2006-2005

41
 Viteza de rotatie a activelor
1 circulante (zile) (Ac/CA)*T 178,13 160,03 89,84 -18,10
Viteza de rotatie a
2 stocurilor (zile) (S/CA)*T 87,08 81,48 93,57 -5,60
Viteza de rotatie a
3 creantelor (zile) (Cr/CA)*T 53,66 48,70 90,74 -4,97

Viteza de rotatie a activelor circulante

La SC Policolor SA s-a inregistrat o viteza de rotatie a activelor circulante in 2006 de 160,03
zile, in scadere cu 18,10 zile fata de 2005, cand s-a inregistrat un nivel al acetui indicator de 178,13
zile. Aceasta evolutie este una favorabila pentru intreprindere.
Din analiza vitezelor de rotatie a componentelor activelor circulante, s-au constatat
urmatoarele:
- o accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor prin reducerea duratei de refacere de la
87,08 zile in 2005, la 81,48 zile in 2006, managementul luand masuri privind obiectivele strategice ale
intreprinderii si anume cresterea cifrei de afaceri prin cresterea pozitiei pe piata, adica cresterea
livrarilor catre clienti, si implicit a vanzarilor;
- o accelerare a vitezei de rotatie a creantelor adica o reducere a perioadei in care banii
stau imobilizati la terti , de la 53,66 zile in 2005 la 48,7 zile in 2006, diminuandu-se cu 4,97 zile,
situatie ce evidentiaza recuperarea mai rapida a sumelor de la clienti pentru utilizarea lor ulterioara in
onorarea obligatiilor devenite exigibile. Accelerarea vitezei de rotatie a creantelor indica o situatie
favorabila pentru intreprindere, insa aceasta nu ar trebui sa scada sub media ramurii din care face parte
SC Policolor SA, deoarece ar insemna termene foarte mici de plata pentru partenerii comerciali,
situatie ce poate afecta cifra de afaceri in conditiile in care competitorii acorda clientilor termene mai
bune de achitare.
Durata medie de plata a datoriilor
Se observa o reducere a duratei medii de plata a datoriilor ( o accelerare a vitezei de rotatie ) ,
aceasta situatie datorandu-se faptului ca intreprinderea dispune de fonduri suficiente pentru achitarea
obligatiilor catre terti dar , in acelasi timp , acest lucru poate avea la baza si schimbarea politicii
partenerilor de afaceri in ceea ce priveste colectarea datoriilor si anume acordarea unor termene mici
pentru plata a acestora de catre societate.
Analiza patrimoniului net
Patrimoniul net sau activul net (contabil) ANC reprezint valoarea averii ntreprinderii
calculat prin metode contabile.Creterea valorii ntreprinderii (a patrimoniului ei net) i implicit a

42
valorii fiecrei aciuni, a profitului net i a profitului net distribuit acionarilor sub form de dividend
este obiectivul principal al acionarilor dar intereseaz n egal msur i pe creditori.
Principalii indicatori de analiz ai patrimoniului net sunt:
1. Fondul de rulment (FR) reprezint partea din capitalul permanent utilizat pentru finanarea
activelor circulante, impus de diferenele dintre sumele de ncasat i sumele de pltit precum
i de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante n lichiditi i
durata medie n care datoriile pe termen scurt devin exigibile.
2. Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezint diferena dintre nevoile temporare i sursele
temporare, respectiv suma necesar finanrii decalajelor care se produc n timp ntre fluxurile
reale i fluxurile de trezorerie determinate n special de activitatea de exploatare.
3. Trezoreria net (TN) exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment,
reflectnd situaia financiar a firmei att pe termen mediu i lung, ct i pe termen scurt.

FR-NFR-TN sub aspect patrimonial

Formula de
Nr.crt. Indicator calcul 2005 2006 I 2006/2005 2006-2005

1 FR A circ-Dat crt 33.458.626 38.503.018 115,077 5.044.392

(St+Cr)-(D t sc-
2 NFR Cred t sc) 14.265.241 35.217.067 246,873 20.951.826

3 TN FR-NFR 19.193.385 3.285.951 17,120 -5.907.434

Durata medie
de incasare a
creantelor
4 (zile) (Cl/CA)*T 47,534 43,767 92,075 -3,767
Durata medie
de plata a
datoriilor
5 (zile) (Fz/CA)*T 46,566 38,498 82,674 -8,068
In perioada analizata , SC POLICOLOR SA inregistreaza valori pozitive si in crestere ale
fondului de rulment ca urmare a faptului ca ritmul de majorare a activelor circulante este superior
ritmului de crestere a datoriilor pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment semnific n esen activele circulante de natura stocurilor i a
creanelor nefinanate pe seama obligaiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaiile pe termen
scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, etc. pn n momentul plii lor,
reprezint o surs atras (nepurttoare de dobnd) de finanare a activelor circulante.

43
 La aceasta societate , se inregistreaza o nevoie suplimentara de finantare in crestere de la an la
an , care inregistreaza valori semnificative ale creantelor si pentru care obligatiile sunt mai reduse si cu
termene de plata mai rapide.
Trezoreria neta inregistreaza valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a efectuat
analiza , ceea ce semnific un excedent monetar al exerciiilor financiare dupa finantarea activitatii
curente , situaia de fata indicand o rentabilitate economic ridicat si posibilitatea plasrii rentabile a
disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei firmei pe pia .
Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

Rate de lichiditate si solvabilitate

Indicator Formula de calcul 2005 2006 I 2006/2005 2006-2005
Lichiditatea
curenta (%) Active curente/Datorii curente 1,023 0,897 87,683 -0,126
Lichiditatea (Active curente-Stocuri)/Datorii
intermediara (%) curente 0,547 0,377 68,921 -0,170
Lichiditatea la (Disponibil+Investitii fin. pe
vedere (%) T.S.)/Datorii curente 0,317 0,048 15,142 -0,269
Rata solvabilitatii
generale (%) Activ total/Datorii totale 1,415 1,296 91,590 -0,119
Rata solvabilitatii Capital propriu/(Capital
patrimoniale (%) propriu+Credite bancare) 0,878 0,936 106,606 0,058
Lichiditatea curenta
In analiza lichiditatii curente a intreprinderii se urmareste de fapt a se aprecia masura in care
societatea este abila a-si onora obligatiile curente asumate. Rezultatul fiecaruia dintre cele doua
exercitii financiare analizate dezvaluie un nivel bun al acestei rate, este evident faptul ca intreprinderea
are capacitatea de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt. Capacitatea acesteia cunoaste o
scadere de circa 13 procente, astfel ca, in ansamblu, situatia poate fi un semnal de alarma pentru
managementul firmei, care trebuie sa gaseasca cauzele diminuarii capacitatii de achitare a obligatiilor
pe termen scurt, pentru ca aceasta sa nu devina un factor al decadentei in spatiul concurential in care
exista intreprinderea.
Lichiditatea intermediara
In aceasta privinta, societatea analizata a inregistrat in cei doi ani un nivel mai mic de 0,5, ceea
ce evidentaza problema de onorare a platilor scadente.
Lichiditatea la vedere
Analizand lichiditatea la vedere a societatii Policolor in perioada 2005-2006, se apreciaza cat
din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente in intreprindere. Avand in vedere acest
aspect, se poate aprecia o situatie critica in intreprindere, in sensul ca aceasta nu dispune de suficient
disponibil pentru a-si achita obligatiile curente.

44
 In ansamblu, managerul trebuie sa-si puna problema incapacitatii medii anuale de asumare a
obligatiilor pe tremen scurt, si in acest sens trebuie luate masuri de investire pe tremen scurt sau
identificarea acelor variabile care sa mentina aceasta capacitate la un nivel intre 1% si 2%, cel putin.
Solvabilitatea generala si solvabilitatea patrimoniala
Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea generala, reflecta
capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor, punand la dispozitie tot activul. Valorile acestui
indicator de-a lungul perioadei indica faptul ca firma analizata este solvabila.
Din punctul acesta de vedere, intreprinderea poate face fata datoriilor, ea inregistrand valori ale
acestui indicator peste 1 in perioadele analizate , lucru sustinut mai ales si de rata solvabilitatii
patrimoniale, care de asemenea se situeaza la valori de peste 0,5 in cei doi ani , de aici aprecierea ca
societatea noastra nu este riscanta pentru finantatori, in ceea ce priveste bonitatea ei.
Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste rezultate si
stabilirea masurilor de mentinere la acest nivel a intreprinderii.

Capitolul 2.Contributii personale.Proiect de perfectionare si aprofundare

2.1.Leasing versus credit bancar

Ambele posibiliti au la baz aceeai idee, cea de finanare. Deosebirea este c aceste forme
de finanare difer din punct de vedere juridic i economic.
n cazul creditului bancar , cumprtorul bunului devine automat proprietar dup semnarea
contractului de vnzare-cumprare. n cazul leasingului, proprietar rmne societatea, chiar dac
cumprtorul utilizeaz deja bunul.

45
 Dar i n cadrul leasingului exist anumite diferenieri, date de formele de leasing practicate:
operaional sau financiar. n cazul leasingului financiar,bunul este nregistrat n patrimoniul
utilizatorului care are dreptul de a calcula amortizarea, iar cota de amortizare i dobnzile sunt
deductibile fiscal (n jur de 45%). De aceea i leasingul financiar este mai aproape de linia de credit
dect de operaiunea de leasing propriu-zis , singura diferen dintre cele dou forme de finanare
fiind dat de aspectul juridic, de cine este proprietarul bunului.
n cazul leasingului operaional, avem de-a face cu o nchiriere propriu-zis, bunul este nscris
n patrimoniul finanatorului, iar utilizatorul nu nregistreaz nimic n contabilitate. n cazul
leasingului operaional, deductibilitatea fiscal este de 100%. Se observ astfel c n cazul celor
dou tipuri de leasing existente, cel operaional este net avantajos fa de cel financiar. Dar pe piaa
romneasc cota leasingului operaional este sub 10%.
O alt anomalie a pieei este dat de faptul c, teoretic, leasingul, chiar i cel financiar, ar fi
trebuit s fie mai ieftin dect creditul bancar, acest lucru nu se ntmpl. Fenomenul se explic prin
faptul c avem de-a face cu o pia n formare. Societile de leasing se constituie ca entit i
independente. n condiiile actuale ns, o parte din societile de leasing care s-au constituit
independent, din motive financiare au apelat la creditele bancare i astfel a aprut un cost suplimentar
la preurile iniiale. Pe de alt parte , n piaa romneasc foarte multe din societile de leasing sunt
parte integrant a unui grup financiar i au fost constituite, de cele mei multe ori,ca subsidiare ale
bncilor. Partea proast este ns faptul c finanarea nu a fost asigurat printr-o majorare de capital
a societilor la care bncile sunt acionari 100%, ci tot prin deschiderea de linii de credit.
Cu toate acestea, cele dou forme de finanare existente la noi au, n ambele cazuri, anumite
avantaje. De exemplu, dac se dorete un bun din afara Uniunii Europene este mult mai recomandabil
leasingul deoarece taxele vamale se pltesc numai la 20 la sut din valoarea bunului, iar taxele vamale
se pltesc in etape o dat cu rata. n cazul creditului bancar, aceste valori se pltesc integral la
achiziionarea bunului, ceea ce conduce la un efort financiar mai mare.
Pe termen scurt, costurile creditului sunt mai mici dect cele ale leasingului, ns un alt set de
avantaje care pledeaz pentru leasing se refer la faptul c o companie de leasing este mult mai
flexibil i mai operativ n privina finanrii, spre deosebire de o banc, unde regulile sunt mult
mai rigide i mai multe. Pe de alt parte, datorit parteneriatelor ncheiate de bnci cu societile de
asigurri, cu productorii sau distribuitorii direci, toate aceste costuri pot fi mai mici i se pot ncheia
toate n acelai loc, economisindu-se astfel timp, nivelul avansului poate fi discutat cu societatea, n
unele cazuri ajungndu-se chiar la avans zero, iar valoarea rezidual poate fi diminuat.

46
 Un alt aspect este legat de specificul societilor de leasing, deoarece exist i societi
independente unde costurile totale pot fi mai mici dect cele de la subsidiarele bncilor sau dect un
credit bancar.

Principalele diferene dintre credit i leasing

Ambele optiuni presupun achizitia bunului in rate lunare. In cazul creditului clientul este
proprietar, iar in cazul leasingului, societatea de leasing.

Posibilitatile de finantare sunt: resurse proprii, credit de nevoi personale , credit auto sau leasing
financiar.

Avand in vedere faptul ca "resursele proprii" nu necesita explicatii suplimentare, trecem direct
la celelalte trei variante si la intrebarea : care este diferenta dintre credit si leasing? Ambele optiuni
presupun achizitia bunului mult dorit in rate lunare , iar rata lunara (conform normelor BNR ) nu
trebuie sa depaseasca 30% din venitul net al familiei.Si totusi, care este diferenta?

In cazul creditului auto :

- proprietarul bunului este clientul (utilizatorul), inca de la inceputul perioadei de creditare;

- imprumutul se achita prin rate lunare (cuprind cota-parte din valoarea de cumparare a bunului

- TVA inclus, rata dobanzii si comisioanele aferente creditului);

- bunul se asigura obligatoriu FULL CASCO, costurile de asigurare sunt suportate de catre client
sau oferite gratuit de catre banca ;

- creditul este garantat cu autoturismul achizitionat si polita de asigurare FULL CASCO

cesionata in favoarea bancii;

- riscul uzurii morale a bunului si/sau degradarea in timp sunt suportate de catre beneficiar;

- taxa de timbru si timbrul judiciar aferente contractului de vanzare-cumparare sunt calculate la

valoarea de cumparare a bunului;

- rambursarea anticipata se poate face dupa minimum 6 luni de la semnarea contractului de

credit;

47
 - comisionul initial se aplica la valoarea creditului acordat de banca, deci mai putin avansul (nu
la valoarea masinii, indiferent de avans, ca la leasing);

- avans minim 0%, maxim oricat;

- perioada de creditare poate ajunge pana la 10 ani;

- conditiile de creditare nu sunt supuse negocierii, alternativa fiind alegerea celui mai avantajos
dintre produsele disponibile in cadrul bancii respective;

- documente necesare: copie act de identitate, factura utilitati, adeverinta salariu tip, documente
care atesta alte angajamente de plata (daca este cazul), factura proforma de la dealer.

In cazul creditului de nevoi personale:

* nu se solicita avans;
* nu se solicita garantii sau giranti;
* durata de aprobare a creditului: maximum 2 zile;
* este singura varianta in care solicitantul primeste direct banii in contul lui (nu se transfera in
contul dealerului auto);
* banca nu solicita a fi mentionat scopul creditului sau dovezi ale utilizarii acestuia;
* se pot imprumuta pana la 20.000 EUR pe 10 ani, prin credit de nevoi personale fara garantii.
In cazul leasingului:

proprietarul bunului este compania de leasing, care transfera dreptul de folosinta utilizatorului,
bunul fiind disponibil acestuia din urma in sistem de inchiriere; la sfarsitul perioadei de
leasing, finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului (variante:
cumpararea bunului, prelungirea contractului de leasing fara a schimba natura acestuia sau
incetarea raporturilor contractuale);

presupune plata lunara periodica, denumita rata de leasing (cuprinde cota-parte din valoarea de
intrare a bunului - pret masina fara TVA, rata dobanzii de leasing, plus TVA aplicata lunar la
principal);

societatea de leasing va asigura bunul alegand asiguratorul, costurile de asigurare fiind

suportate de catre utilizator (daca prin contract nu se prevede altfel); incheierea politelor
CASCO si RCA sunt obligatorii;

48
 garantarea leasingului se face prin gajarea bunului vizat si emiterea biletelor la ordin;

posibilitatea reducerii ratelor lunare prin optiunea de a plati valoarea reziduala ( 20% din
valoarea masinii ) la terminarea contractului;

riscul uzurii morale este suportat de catre societatea de leasing;

comisionul initial se aplica la valoarea totala a masinii, deci se plateste comision si la avans;

perioada maxima de finantare este de 5 ani, iar avansul este obligatoriu: minimum 5% si
maximum 50%;

in cazul incheierii unui contract de vanzare-cumparare la sfarsitul perioadei de leasing (ca

urmare a optiunii utilizatorului de a achizitiona bunul), cheltuielile pentru taxa de timbru si
timbrul judiciar se calculeaza la valoarea reziduala;

rambursarea anticipata se poate face dupa minimum 12 luni de la semnarea contractului de

leasing (art. 7, Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 modificata);

leasingul permite negocierea contractelor la nivelul conditiilor contractuale (deci este posibila
si obtinerea unor avantaje suplimentare);

documente necesare: formular tip de prezentare, copie dupa actul de identitate si pasaport sau
permis de conducere , copie carte de munca, adeverinta salariu tip.

Dupa ce s-a luat o hotarare in privinta modalitatii de finantare, vine urmatoarea etapa in
luarea deciziei finale: gasirea celei mai avantajoase oferte de creditare sau de leasing de pe piata
financiara.

Credit vs leasing pentru un autoturism

Oricare dintre cele dou opiuni ar alege clientul , trebuie s dispuna de un avans din suma
total de minimum 5-25%, n funcie de politica companiei auto la care a apelat, iar plata se va face n
rate lunare. Cum e mai avantajos?

Statisticile arat c cei mai muli romni au ales s i achiziioneze autoturisme n leasing.
Avansul mic perceput de firmele de leasing i recuperarea TVA dup achitarea mainii sunt
principalele motive care i-au determinat pe cumprtori s aleag leasingul. Dup eliminarea accizelor

49
i taxelor vamale pentru mainile fabricate n spaiul Uniunii Europene, ntre un contract de leasing i
un credit auto nu mai sunt diferene semnificative. Totui, fiecare opiune are avantaje i dezavantaje.

Studiul ofertelor actuale ale bancilor si societatilor de leasing din Romania si compararea
pentru un credit/leasing de 8.000 EUR pentru 5 ani .

Rezulta urmatoarele date comparative cu Top 5 oferte, pentru fiecare dintre variante:

1) Credit de nevoi personale fara garantii:

- HVB Tiriac DAE=11,23%,
- Alpha Bank (Alpha 4All) DAE=12,68%,
- ABN Amro DAE=12,78%,
- Finansbank (InstantFinans) DAE=13,49%,
- Piraeus Bank DAE=13,64%.

Asigurarea de viata este obligatorie, insa Alpha Bank, Piraeus Bank si HVB Tiriac o ofera
gratuit

2) Credit auto:
- Alpha Auto de la Alpha Bank DAE=8,85%,
- Emporiki Bank DAE=9,20%,
- Volksbank DAE=9,54%,
- Leumi Bank DAE= 9,77%,
- HVB Bank DAE=10,62%

3) Leasing auto:

- BCR Leasing DAE=8,19%,

- Motoractive Leasing DAE=8,95%,
- HVB Leasing DAE=9,02%,
- Raiffeisen Leasing DAE=9,23%,
- Romstal Leasing DAE=9,28%

50
 Pe langa diferentele calitative intre cele trei tipuri de creditare, evidentiate anterior, din datele
comparative putem scoate in evidenta urmatoarele diferente cantitative, legate de pretul creditarii:
- dobanda anuala pentru creditele de nevoi personale nenominalizate este in medie mai mare cu 1,3%
fata de creditele auto si cu 1,4% mai mare decat rata dobanzii pentru leasingul auto;
- rata lunara (anuitatea) pentru creditele de nevoi personale fara garantii este in medie mai mare cu 1%
decat rata lunara aferenta creditelor auto si in medie cu 1,2% mai mare decat rata lunara pentru
leasingul auto, ceea ce duce implicit la majorarea sumei totale de plata la sfarsitul perioadei de
creditare cu aproximativ 1,05% in cazul creditelor de nevoi personale fata de creditele si leasingul
auto;
- DAE este cel mai bun pentru leasing auto. Creditele de nevoi personale au un DAE cu 3,8% mai
mare decat la leasing auto si cu 3% mai mare decat la credit auto. Aceasta datorita faptului ca bancile
isi acopera riscul de creditare prin introducerea de comisioane lunare si anuale, care ridica costul
creditarii. Pentru banci, creditele de nevoi personale sunt mai riscante, deoarece nu se solicita garantii,
giranti, avans, ca la creditul auto sau leasing.

2.2.Leasingul ntre economic si juridic

Contabilizarea operatiunilor de leasing ridica mai multe probleme complexe ce deriva n parte
din paleta de structuri alternative care le stau partilor la dispozitie. De exemplu, n multe cazuri,
leasingul poate fi configurat n asa fel nct sa permita manipularea beneficiilor fiscale, folosind alte
trasaturi cum ar fi termenii si ratele dobnzii, ajustati pentru a atinge efectul economic scontat din
angajament. De asemenea, leasingul poate fi folosit pentru a transfera proprietatea activului n leasing
si pot fi de asemenea folosite pentru a transfera unele sau toate riscurile proprietatii. n orice caz,
obiectivul contabil este ca fondul economic al tranzactiei sa dicteze tratamentului contabil.
Contabilitatea tranzactiilor de leasing este unul dintre cele mai bune exemple de aplicare a
principiului prevalentei fondului asupra formei, asa cum este el detaliat n Cadrul IASC pentru
elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Daca tranzactia transfera efectiv dreptul de proprietate
locatarului, atunci fondul tranzactiei este acela al unei vnzari si ar trebui recunoscut ca atare chiar
daca tranzactia ia forma unui leasing.
Pozitia economica cere nregistrarea bunului n contabilitatea locatarului. Se probeaza astfel
esenta principiului conform caruia n contabilizarea si prezentarea tranzactiilor si altor evenimente ale
vietii ntreprinderii sa se tina cont si de realitatea financiara si nu numai de aparenta lor juridica. O

51
atare rezolvare este specifica lumii anglo-saxone si cstiga tot mai mult teren n Europa continentala.
De altfel, acesta este si punctul de vedere al IAS 17, Contracte de leasing.
Pozitia juridica este diferita de cea economica. Activul este gajul comun al creditorilor
ntreprinderii: cum locatarul nu este proprietarul unor astfel de bunuri, ele nu pot figura n activul
acestuia.
Norma IAS 17 si sustinatorii pozitiei economice reamintesc ca, n virtutea acceptarii si actiunii
prevalentei economicului asupra juridicului, n cazul unui contract de locatie finantare , locatarul
beneficiaza de avantaje economice care provin din utilizarea bunului n cea mai mare parte a duratei
lui de viata economica ca si cnd el ar fi proprietar. Bunul nchiriat trebuie deci sa figureze, n bilantul
locatarului. Acesta nregistreaza de asemenea si redevente si angajamente de plata corespunzatoare.
Totodata trebuie sa remarcam ca necontabilizarea contractelor de leasing n bilantul locatarului,
ar conduce la deformarea indicatorilor financiari, prin subevaluarea resurselor economice si a
angajamentelor financiare.

Avantajele i impactul economic al leasingului

Din punctul de vedere al locatorului, este esenial faptul c contractul de leasing i protejeaz
dreptul de proprietate i deci poate aciona direct asupra bunului n cazul n care utilizatorul nu se
achit de obligaiile contractuale. De asemenea, obiectul finanrii fiind legat direct de contract i fiind
personalizat, exist posibilitatea urmririi afacerii i este mult mai uor de luat o decizie n caz de
insolvabilitate temporar a utilizatorului.

Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regsesc la utilizator. Acesta
poate s plteasc dreptul de folosin i, n cele din urm, s achiziioneze un bun investiional pe
msur ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate i scadenate nct s permit plata ratelor i chiar
obinerea unui profit fr a supune utilizatorul la sarcini mpovrtoare. De exemplu, pentru activiti
sezoniere cum ar fi industria zahrului ratele pot fi orientate spre sfritul perioadei de producie,
cnd veniturile nregistrate din vnzarea produselor vor permite achitarea obligaiilor de plat. n
aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriv, pentru activiti
unde ncasrile sunt ritmice i se ntind pe tot parcursul anului cum ar fi panificaia, industria laptelui
ratele pot fi lunare.

Concluzii

52
 Credem c cel puin n ceea ce privete leasingul experiena economiilor dezvoltate poate fi
un exemplu de urmat. Nu ntmpltor, boom-ul economic din Statele Unite, i mai trziu din Europa
de Vest s-a datorat n mare msur ncurajrii leasingului. Stimulentele, mai ales de natur fiscal,
acordate firmelor de leasing au determinat efervescena fenomenului, astzi vorbindu-se de o
adevrat industrie a leasingului. Trebuie bine neles faptul c de facilitile de orice natur acordate
leasingului vor beneficia n cele din urm utilizatorii. Din nefericire, n Romnia nu se poate vorbi de
un cadru legal i fiscal stimulativ n tratamentul leasingului , schimbarea acestei stri de fapt putand fi
una din cile redresrii economice.

2.3.Riscul n operatiunile de leasing

n cazul leasingului, datorit faptului c societatea de leasing acioneaz ca un intermediar ntre

productor i utilizator, iar contractul de leasing se desfoar pe o perioad mare de timp, exist
totdeauna riscul nerealizrii operaiunii conform contractului.

In aceste condiii, este vital pentru societatea de leasing s realizeze o evaluare permanent a
riscului i s recurg la o serie de msuri pentru a-1 controla.

n continuare sunt prezentate principalele metode prin care o societate de leasing , ca

proprietar al bunurilor, se protejeaz mpotriva riscului, pe durata contractului de leasing.

1) Analiza bonitii clientului este o prim msur premergtoare ncheierii contractului de leasing
prin care se selecteaz numai acei clieni care prin situaia lor economico-fnanciar prezint capacitate
de plat.

2) Asigurarea bunurilor contractate. (de tip CASCO)

3) Asigurarea de risc de neplat se realizeaz pentru situaiile n care utilizatorul nu-i mai
respect obligaiile fnanciare conform contractului. In acest sens, societatea de leasing ncheie un
contract de asigurare cu o societate de asigurare. In cazul n care utilizatorul i nceteaz plile fa
de societatea de leasing, societatea de asigurri se oblig s achite contravaloarea plilor neonorate de
utilizator i s efectueze toate demersurile pentru recuperarea bunului de la acesta.

4) Biletele la ordin reprezint o modalitate de plat prin care banca pltitorului este datoare s pun la
dispoziia societii de leasing fonduri bneti cu o anumit valoare. Deci, n cazul n care utilizatorul
refuz plata, societatea de leasing, extrage din contul acestuia contravaloarea plii prin intermediul
acestor bilete la ordin.

53
5) Ridicarea autovehiculului. Exist situaii n care formele de asigurare menionate anterior nu se
pot pune n aplicare. Astfel n situaia n care utilizatorul nu a pltit prima de asigurare, n cazul
asigurrii de risc de neplat, societatea de asigurare refuz despgubirea. De asemenea, biletele la
ordin nu se pot folosi cnd utilizatorul nu are nimic n cont. In aceast situaie societatea de leasing
poate recurge la ridicarea autovehiculului (n calitate de proprietar al acestuia). Aceasta se poate
realiza fie la sediul firmei utilizatorului, fie la service (utilizatorul realizeaz reparaiile sau inspeciile
tehnice la service-urile agreate de societatea de leasing), fie cnd utilizatorul dorete s prseasc ara
(n acest caz trebuie s se prezinte la societatea de leasing pentru extinderea asigurrii CASCO i n
afara granielor).

6) Calea justiiei. La aceast metod se ajunge n ultima instan, n condiiile n care celelalte msuri
nu pot fi aplicate.

In ceea ce privete asigurarea bunurilor contractate (n cazul de fa asigurare de tip CASCO),

aceasta se realizeaz pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul acestora,
pe perioada n care se af1 n proprietatea societii de leasing (perioada de valabilitate a contractului
de leasing).

Asigurarea este definit prin polia de asigurare i condiii pentru asigurarea autovehiculelor
de tip CASCO, precum i prin convenii ori contracte bilaterale ncheiate ntre pri.

Referitor la condiii pentru asigurarea ciutovehiculelor de tip CASCO pentru daune, acestea
trebuie s cuprind printre altele referiri la:

1 .Obiectul asigurrii. n schimbul plii primelor de asigurare, societatea de asigurri se oblig s

plteasc asiguratului sau eventualilor beneficiari cuantumul daunelor ntmplate, n cazul n care sunt
ndeplinite condiiile de asigurare.

2.Riscul asigurat reprezint un eveniment viitor, posibil dar incert care poate determina pierderi sau
daune materiale bunurilor unei persoane. Riscul asigurat ntr-un contract de asigurare reprezint
fenomenul (evenimentul) sau un grup de fenomene care, odat produse, 1 oblig pe asigurator s
plteasc asiguratului (sau beneficiarului asigurrii) despgubirea.

Riscurilc acoperite n cadrul contractului de asigurare anexat sunt: incendiu sau explozie,
coliziuni, furt, calamitate natural, vandalism.

3.Prima de asigurare este un element foarte important al unui contract de asigurare i reprezint
suma de bani pe care o primete asiguratorul de la asigurat, n schimbul prelurii n asigurare a riscului

54
la care acesta este expus. Exist o relaie direct ntre riscul preluat n asigurare i mrimea primei de
asigurare, deoarece aceasta exprim, de fapt, valoarea riscului, care este determinat pe baz de date
statistice i pe baza inspeciei de risc.

Prima de asigurare se stabilete aplicndu-se cota de prim la suma asigurat i se pltete

anticipat , integral sau n rate. Cota de prim este difereniat n funcie de felul bunului asigurat, de
frecvena i de intensitatea riscului asigurat.

4.Perioada asigurat reprezint perioada pentru care asiguratorul este obligat s acopere daunele n
baza poliei. In general, asigurarea de bunuri se ncheie pe o perioad de un an , dar la cererea
asiguratului, se poate ncheia i pe perioade mai scurte.

5.Suma asigurat reprezint partea din valoarea expus la risc pentru care asiguratorul i asum
rspunderea n cazul producerii riscului asigurat. Suma asigurat reprezint limita maxim a
rspunderii asiguratorului i constituie unul dintre elementele care stau la baza calculului primei de
asigurare.

In cazul asigurrii de bunuri, suma asigurat poate fi egal sau mai mic dect valoarea
bunurilor respective. Suma asigurat nu poate s depeasc valoarea de asigurare (adic valoarea
real a bunului n momentul ncheierii contractului de asigurare) deoarece asigurarea este astfel
conceput nct s nu permit, sub nici o form, acordarea unei despgubiri mai mari dect pierderile
efectiv suportate de asigurai.

Pentru stabilirea sumei asigurate, n cazul asigurrilor de bunuri, se procedeaz la evaluarea de

asigurare. Evaluarea de asigurare reprezint operaiunea prin care se stabilete valoarea bunurilor n
vederea cuprinderii lor n asigurare. Pentru ca un anumit bun s fie cuprins n asigurare, este necesar s
se cunoasc ct mai precis valoarea acestuia, deoarece indemnizaia de despgubire pltit de
asigurator n caz de producere a evenimentului asigurat se stabilete n funcie de valoarea bunurilor
asigurate.

Indemnizaia de despgubire pltit de asigurator este stabilit pe baza raportului:

Suma asigurat x Valoarea pagubei

Valoarea actual
6.Cuantumul datoriei reprezint suma de bani pe care societatea de asigurri o datoreaz asiguratului
ca o compensare a pagubei suferite n urma producerii riscului asigurat. In asigurarea de bunuri,

55
asiguratorul se oblig ca la producerea riscului asigurat s plteasc, asiguratului sau beneficiarului
desemnat, o despgubire.

Principiul despgubirii, n contractele de asigurare, presupune compensarea financiar exact a

pierderii suferite de asigurat, compensare care l readuce pe asigurat la situaia fnanciar pe care
acesta o avea naintea producerii evenimentului asigurat.

7.Franiza - reprezint partea din valoarea fiecrei daune care este suportat de persoana asigurat. In
general franciza are urmtoarele funcii:

ncurajeaz msurile de control al riscului: anumii asigurai nu sunt dispui s-i cheltuiasc timpul,
efortul sau bani pentru a preveni pagubele care, dac se vor produce, vor fi pltite de societatea de
asigurri. In cazul n care, n polia de asigurare se prevede o franciz, asiguratul va fi ncurajat s fac
tot posibilul pentru prevenirea riscului, deoarece este contient c n cazul producerii evenimentului
asigurat, va trebui s suporte o parte din daune.

Reduce eheltuielile efectuate de asigurator n legtur cu despgubirea: de cele mai multe ori, n
cazul despgubirilor de mic valoare, cheltuielile administrative ale asiguratului efectuate n vederea
soluionrii cazului de despgubire pot fi mai mari dect suma pltit efectiv asiguratului ca
despgubire; existena unei fransize, implic reducerea numrului de cereri de despgubire, cu care se
confrunt societatea de asigurri deoarece sunt eliminate cererile de despgubire pentru pagubele de
mic valoare.

Reduce nivelul primei de asigurare pe care asiguratul trebuie s o plteasc: deoarece fransiza
reduce cheltuielile efectuate de asigurator.In legtur cu despgubirea, aceasta determin, de
asemenea, reducerea valorii primelor pltite de asigurat

Franciza poate fi deductibil i atins. In cazul francizei atinse, asiguratorul acoper n

ntregime paguba pn la nivelul sumei asigurate dac aceasta este mai mare dect franciza.
Franciza deductibil se scade n toate cauzele din valoarea daunei, indiferent de volumul acesteia din
urm.

8.Ob1igatii ale asiguratu1ui n caz de daun n baza contractului de asigurare, asiguratul trebuie s
ndeplineasc o serie de obligaii specificate n condiiile de asigurare, a cror nendeplinire poate duce
la rezilierea contractului sau la refuzul asiguratorului de a plti despgubirile. Exist obligaii
corespunztoare perioadei anterioare producerii unei daune i obligaii referitoare la procedura ce
trebuie urmat de asigurat la producerea unei daune.

56
9.Excluderi. Exist situaii n care asiguratorul nu acord despgubiri pentru pagubele produse
bunurilor asigurate. Aceste situaii sunt prevzute n contractul de asigurare ca excluderi.

Dei de multe ori termenul de ,,excludere este rezervat clauzelor poliei , identificate n mod
clar drept excluderi, termenul poate desemna orice clauz a poliei a crei funcie este de elimina
acoperirea pentru anumite expuneri la daun. Prima funcie a unei excluderi este aceea de a clarifca
acoperirea acordat de asigurator i nu de a retrage acoperirea pentru asigurat. De asemenea,
excluderile elimin posibilitatea acoperirii unor riscuri considerate neasigurabile de ctre asigurator.

10.Subrogarea. Dup ce a pltit asiguratului sau beneficiarului despgubirea cuvenit, asiguratorul

poate recupera, uneori, aceast despgubire, total sau parial. Subrogarea este de o importan
deosebit, deoarece exist situaii n care asiguratorul este obligat s despgubeasc asiguratul pentru o
pagub pentru care o ter parte poart ntr-o mare msur responsabilitatea.

Cnd un bun al asiguratului suport o pagub, asiguratul poate avea sau nu dreptul la
despgubire din partea unei tere pri. Dac exist dreptul la despgubire, acesta se bazeaz, de obicei,
pe neglijena celeilalte pri. Prin urmare, aciunea subrogrii ce decurge dintr-o cerere de despgubire
n asigurarea de bunuri este de obicei bazat pe neglijen.

11.Suspendarea, anumite clauze din contractul de asigurare stipuleaz faptul c, n anumite

circumstane, acoperirea poate fi suspendat sau chiar anulat. In general, este vorba despre situaiile
n care asiguratorul constat apariia unor schimbri n raport cu condiiile iniiale de asigurare.
Suspendarea i ofer asiguratului posibilitatea remedierii situaiei riscante aprute. Dac pe perioada
suspendrii se produce un eveniment asigurat, asiguratorul nu este obligat s acorde despgubiri. In
schimb, exist obligaia asiguratului de a-i achita ratele de prim la datele scadente, pe perioada
suspendrii. Perioada asigurat se poate prelungi cu durata suspendrii, dac asiguratorul prevede
astfel n condiiile de asigurare.

12.ncetarea contractului de asigurare. Un contract de asigurare poate s nceteze s mai produc

efecte juridice prin mai multe metode. Astfel, o poli de asigurare poate:

s expire (la ncheierea perioadei de asigurare)

s nu mai fie rennoit (societatea de asigurare nu mai accept preluarea n asigurare a riscului pentru
o nou perioad asigurat)

s fie reziliat (ntreruperea acoperirii prin asigurare la cererea unei pri)

Deci, asigurarea joac un rol important n protejarea bunurilor de care dispune.

57
2.4.Clauzele abuzive din contractele de leasing
Legislatia leasingului in Romania este reprezentata de prevederile OG nr. 51/1997, ordonanta
care, dupa ce a suferit mai multe modificari, a fost republicata, pentru ca apoi sa fie din nou modificata
si completata. Referiri la contractul de leasing exista si in alte acte normative ce privesc, in general,
tratamentul fiscal, contabil si vamal al operatiunilor de leasing.Chiar daca, in general, modificarile
suferite de OG nr. 51/1997 au fost pozitive, ele nu au rezolvat nici pe departe toate problemele pe care
le ridica operatiunile de leasing, legislatia romana a leasingului putand fi caracterizata cel putin ca
fiind lacunara si perfectibila.Ea permite si chiar incurajeaza uneori, prin dispozitiile sale, o serie de
abuzuri ale societatilor de leasing romane (finantatorilor) in detrimentul clientilor (utilizatorilor).
In Romania, nu se pune problema unei alegeri reale a consumatorului, bazata pe avantajele
conferite de clauzele contractuale, intre diversele societati de leasing.
Aparent, clauzele contractuale continute de ofertele societatilor de leasing de pe piata
romaneasca sunt diferite, in realitate insa, la o citire atenta, diferentele sunt exclusiv de formulare,
efectele finale ale acestora fiind identice.Cine doreste sa contracteze un leasing financiar pentru un
autoturism, de exemplu, si analizeaza in acest scop ofertele mai multor societati romane de leasing nu
face decat sa constate similaritatea conditiilor oferite de acestea si faptul ca devine nerelevant cu care
dintre ele ajunge sa incheie contractul de leasing.

Conditiile oferite apar la fel de impovaratoare si, pe alocuri, chiar abuzive. Calculul
redeventelor si al celorlalte taxe conduce la cifre sensibil egale. In general, criteriul de alegere il
reprezinta societatea de leasing cu care colaboreaza in mod obisnuit dealerul sau furnizorul bunului.
Clientul este instiintat de la bun inceput ca oferta societatii de leasing nu este negociabila, astfel
incat totul se reduce la o decizie unica - isi asuma sau nu clientul riscul? Pentru ca exista riscuri, nu
putine, si nici minore!Ne punem atunci intrebarea daca nu cumva diferentele de formulare(exprimare)
din contractele de leasing folosite de finantatorii romani sunt doar o incercare de a ascunde fixarea
concertata a conditiilor comerciale oferite care, in cele din urma, a condus la o diminuare accentuata a
concurentei pe piata leasingului din Romania si la o transformare a contractului de leasing intr-un
contract de adeziune.Apreciem ca sunt destule elemente care sa justifice autosesizarea Consiliului
Concurentei, in calitate de unica autoritate competenta in domeniu, pentru deschiderea unei
investigatii referitoare la posibila incalcare de catre societatile de leasing din Romania a prevederilor
Legii concurentei nr. 21/ 1996.O astfel de investigatie ar releva multe aspecte foarte interesante si
nelegale in activitatea societatilor de leasing si ar putea conduce la crearea unei piete cu adevarat

58
concurentiale in domeniul leasingului, in interesul consumatorilor si chiar al participantilor la aceasta.

Valoarea finantata inferioara costului de achizitie

Spre deosebire de credit, esenta leasingului este asigurarea finantarii integrale a unei investitii, asadar
a intregului cost de achizitie al bunului obiect al contractului.
Toate societatile de leasing din Romania pretind clientilor lor plata unei sume cu titlu de avans,
si aceasta anterior achizitionarii bunului ce face obiectul leasingului . In aceste conditii , valoarea
finantata devine inferioara costului de achizitie al bunului, reducandu-se cu avansul platit de client, cu
care acesta practic se autofinanteaza.
OG nr. 51/1997 nu prevede nimic referitor la valoarea finantata, momentul achizitiei bunului de
catre finantator sau la perceperea unui avans in cazul operatiunilor de leasing.
Ea se limiteaza sa reglementeze plata unor rate de leasing periodice si modalitatea de calcul al
acestora (cota-parte din valoarea de intrare a bunului).
Avand in vedere ca leasingul se deosebeste de credit tocmai prin faptul ca e menit sa asigure
finantarea persoanelor care nu dispun de fonduri proprii sau atrase (credite) pentru achizitionarea
bunului, consideram ca se impune reglementarea clara a acestui aspect in legislatia leasingului, astfel
incat consumatorii sa poata contracta un leasing si fara plata unui avans sau cu plata unui avans foarte
mic in raport cu valoarea contractului.

Impunerea garantiilor suplimentare

Ceea ce este caracteristic contractelor de leasing, in opozitie cu contractele bancare , este si
faptul ca principala garantie a finantatorului este insusi dreptul de proprietate asupra bunului ce
constituie obiect al contractului de leasing , nefiind nevoie de garantii suplimentare . Mai mult ,
contractul de leasing poate constitui titlu executoriu.
Totusi, majoritatea societatilor de leasing pretind garantii suplimentare, fie sub forma girantilor,
fie sub forma de bilete la ordin in alb sau garantii bancare. Aceasta reduce mult din flexibilitatea
caracteristica a contractului de leasing , care in mod normal il face preferabil contractelor de credit.
Problema nu poate fi rezolvata decat printr-o interventie legislativa care sa limiteze garantiile
solicitate de finantatori la incheierea contractelor de leasing.

Obligarea la penalitati nedatorate

Toate societatile de leasing impun, prin conditiile generale de acordare a leasingului, stingerea
mai intai a penalitatilor de intarziere, a dobanzilor, a altor cheltuieli decurgand din derularea

59
contractului si abia la sfarsit a ratelor de leasing.
Nu ar fi nicio problema daca societatile de leasing ar emite facturi pentru acestea, in absenta lor
clientul neavand posibilitatea, conform legii contabile, sa le stinga prin plati cu destinatie precisa.
Problema se ridica in special in ceea ce priveste penalitatile de intarziere, pe care societatile de leasing
le calculeaza automat prin utilizarea unui program informatic.
Deoarece nu se emit facturi de penalitati, clientul nu are decat posibilitatea sa achite rata de
leasing. Prin stingerea mai intai a penalitatilor restante si abia apoi a ratei de leasing, clientul ramane
in permanenta cu restante la plata si, implicit, obligat la plata de penalitati pe care, practic, nu le
datoreaza.
In acest mod, prin intermediul unei practici abuzive si pe fondul unui gol legislativ in domeniu,
societatile de leasing obtin venituri importante care, in opinia noastra, nu sunt legale.

2.5.Cum este tratat leasingul la nivelul Uniunii Europene

In Uniunea Europeana, standardul de baza care este aplicat la inregistrarea in contabilitate

a operatiunilor de leasing este IAS 17, revizuit in 1997 si intitulat, simplu "Leasing". Acest
standard, aplicabil incepand cu situatiile financiare aferente anului 1999, are ca obiectiv
reglementarea politicilor contabile si a informatiilor care pot fi furnizate in legatura cu contractele
de leasing financiar si operational, atat de catre locator, cat si de catre locatari.
Standarde internationale:

Standardele internationale de raportare financiara cuprind:

Cadrul pentru pregatirea si prezentarea situatiilor financiare, sectiune in care sunt stabilite principiile
de baza ale IFRS (International Financial Reporting Standards);
IAS (International Accounting Standards) standardele elaborate inainte de 2001;
IFRS (International Financial Reporting Standards) standardele elaborate dupa 2001;
SIC (Standing Interpretations Committee) interpretari ale standardelor de contabilitate,
reprezentand un ghid pentru aspectele neclare ale IAS;
IFRIC (International Financial Reporting Interpretations Committee) interpretari mai noi, elaborate
dupa 2002.

60
Legislatia nationala:

Toate aceste aspecte sunt reglementate in legislatia nationala prin O.M.F.P. nr. 1121/2006,
publicat in M.Of. nr. 602 din 12.07.2006. Ordinul cuprinde prevederi referitoare la aplicarea IFRS,
avand in vedere prevederile art. 4 din O.M.F.P. nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane
juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare
Financiara.
Implementarea IFRS in Romania a fost demarata in anul 2006, institutiile de credit fiind
obligate ca, pentru anul fiscal 2006, sa intocmeasca, suplimentar, un set de situatii financiare conforme
cu IFRS. Aceste situatii au un rol informativ, atat pentru propria conducere a institutiei, cat si pentru
diversi utilizatori, dintre care sunt excluse institutiile statului.
Important :
Prezentarea unor astfel de situatii, conforme cu IFRS, impune retratarea situatiilor financiare
anuale intocmite conform O.M.F.P. nr. 1752/2005!
La nivelul Uniunii Europene, operatiunile de leasing sunt tratate de IAS 17, 24, 36, 38 si SIC 15, 27.

Obiectivul contabil al leasingului:

Trebuie sa recunoastem complexitatea contabilizarii operatiunilor de leasing, complexitate

datorata in principal paletei largi de structuri alternative! Obiectivul contabil al leasingului este
reprezentat de fondul economic al tranzactiei, care impune tratamentul contabil, prin aplicarea
principiului prevalentei fondului asupra formei (Ex.: daca tranzactia transfera efectiv dreptul de
proprietate locatarului, atunci fondul tranzactiei este acela al unei vanzari si trebuie recunoscut ca atare
chiar daca tranzactia ia forma unui leasing!).
In legislatia nationala, aceste aspecte sunt abordate partial prin O.M.F.P. nr. 2001 din 22
noiembrie 2006, privind modificarea si completarea punctului 3 din O.M.F.P. nr. 1.752/2005.
In Uniunea Europeana, standardul de baza care este aplicat la inregistrarea in contabilitate a
operatiunilor de leasing este IAS 17, revizuit in 1997 si intitulat "Contracte de leasing". Acest
standard, aplicabil incepand cu situatiile financiare aferente anului 1999, are ca obiectiv reglementarea
politicilor contabile si a informatiilor care pot fi furnizate in legatura cu contractele de leasing
financiar si operational, atat de catre locator, cat si de catre locatari.

Cum aplicam IAS 17?

61
Aplicam acest standard pentru contabilizarea tuturor contractelor de leasing, cu exceptia:
- contractelor de leasing privind explorarea sau exploatarea minereurilor, a titeiului, a gazelor naturale
si a altor resurse neregenerabile similare;
- contractelor de acordare a licentei pentru bunuri precum: filme cinematografice, inregistrari video,
piese de teatru, manuscrise, brevete si drepturi de autor.
Pentru evaluare, nu aplicam acest standard, IAS 17, daca avem calitatea de:
- locatari ai investitiei imobiliare detinute in temeiul unui contract de leasing financiar (in acest caz, se
aplica IAS 40, Investitii imobiliare);
- locatori ai investitiei imobiliare inchiriate in temeiul unui contract de leasing operational (in acest
caz, se aplica IAS 40, Investitii imobiliare);
- locatari ai activelor biologice detinute in temeiul unui contract de leasing financiar (in acest caz, se
aplica IAS 41, Agricultura);
- locatori ai activelor biologice inchiriate in temeiul unui contract de leasing operational (in acest caz,
se aplica IAS 41, Agricultura).
IAS 17 se aplica acordurilor prin care se transfera dreptul de utilizare al unor active, chiar daca
acestea impun locatorului furnizarea de servicii semnificative pentru utilizarea sau intretinerea
activelor in cauza. Pe de alta parte, prezentul standard nu se aplica acordurilor care constituie contracte
de servicii ce nu implica transferul dreptului de utilizare a bunurilor intre partile contractante.

Urmatoarele interpretari SIC se refera la IAS 17:

- SIC-15, Leasing operational stimulente,
- SIC-27, Evaluarea fondului economic al tranzactiilor care implica forma legala a unui contract de
leasing.
SIC-15, numit "Leasing operational stimulente" Explicatia data de Comitetul Permanent
pentru Interpretari
Referinta: IAS 17, Contracte de leasing (revizuit 1997).
Printre particularitatile contractului de leasing operational, se numara stimulentele alocate de
locatar locatarului pentru incheierea contractului.
Stimulentele pot lua urmatoarele forme materiale:
- o plata in numerar catre locatar;
- rambursarea sau asumarea de catre locator a unor costuri ale locatarului (costuri de reamplasare,
modernizari ale bunului care face obiectul contractului de leasing si costurile aferente unui angajament
anterior al locatarului privind un alt contract de leasing);
- prevederea unei perioade de gratie;

62
- rate reduse pentru primele luni ale contractului de leasing.
Pentru aceasta particularitate, trebuie stabilit modul de contabilizare a stimulentelor, atat in
contabilitatea locatarului, cat si in cea a locatorului.
Stimulentele acordate sunt considerate ca parte integranta din contraprestatia neta convenita
locatarului pentru utilizarea activului care face obiectul contractului (costul total al contractului de
leasing), indiferent de natura stimulentului, de forma sau de graficul de plati.
In aces caz, locatorul va considera costul total al stimulentelor ca o diminuare a veniturilor din
inchiriere, pe toata durata contractului de leasing, prin metoda liniara, cu exceptia cazului in care o alta
metoda sistematica este mai reprezentativa pentru modul in care se diminueaza beneficiile generate de
activul care face obiectul contractului.
Costurile suportate de locatar, inclusiv costurile aferente unui contract de leasing anterior (de
exemplu, costurile de reziliere a contractului, costurile de reamplasare sau costuri aferente
modernizarii bunului care face obiectul contractului) trebuie contabilizatede catre locatar in
conformitate cu standardele internationale de contabilitate aplicabile costurilor in cauza, inclusiv
costurilor rambursate sub forma unui stimulent.
Aceasta interpretare s-a adoptat in iunie 1998 si a intrat in vigoare pentru contractele de leasing
intrate in vigoare aplicabile incepand cu data de la 1 ianuarie 1999 sau de la o data ulterioara.

SIC-27, numit "Evaluarea fondului economic al tranzactiilor care implica forma legala a unui
contract de leasing" Explicatia Comitetului Permanent pentru Interpretari
Referinte: IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare (revizuit 1997), IAS 17, Contracte de leasing
(revizuit 1997), IAS 18, Venituri din activitati curente (revizuit 1993).
Prin interpretarea SIC-27, se identifica indicatori care pot demonstra ca un angajament ar putea
sa nu implice un leasing conform IAS 17.
O serie de tranzactii legate intre ele, care, in fond, nu transfera controlul asupra activului si care
pastreaza dreptul de a primi beneficii de proprietate la cel care efectueaza transferul, nu reprezinta
elementele constitutive ale unui contract de leasing si nu vor fi inregistrate ca atare. In aceasta
categorie nu intra nici tranzactiile stabilite pentru obiective speciale.
SIC-27 analizeaza angajamentele dintre o intreprindere si un investitor, care implica o forma
legala a contractului de leasing. Totodata, SIC-27 stabileste ca, in toate cazurile, contabilizarea unor
astfel de angajamente reflecta fondul relatiei.
Pentru a se determina fondul, trebuie sa fie evaluate toate aspectele angajamentului, o atentie
speciala urmand a fi acordata aspectelor care au efect economic.

63
 Punctul 11 din IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare (revizuit 1997), prevede ca situatiile
financiare nu vor fi prezentate ca fiind conforme cu standardele internationale de contabilitate decat in
cazul in care respecta toate cerintele din fiecare standard aplicabil si din fiecare interpretare aplicabila,
emisa de Comitetul permanent pentru interpretari. Interpretarile SIC nu sunt destinate a fi aplicate unor
elemente nesemnificative.
O intreprindere poate incheia o tranzactie sau o serie de tranzactii structurate (un acord) cu una
sau mai multe parti care nu sunt afiliate (un investitor), tranzactii care implica forma legala a unui
contract de leasing. De exemplu, o intreprindere ii poate inchiria active in leasing unui investitor si
poate, de asemenea, sa incheie cu acelasi investitor, pentru aceleasi active, un contract de leaseback
sau, ca alternativa, poate vinde legal activele, dupa care sa incheie un contract de leaseback pentru
aceleasi active. Forma, obiectul si conditiile fiecarui acord pot varia semnificativ!

In cazul in care un acord cu un investitor este o forma legala a unui contract de leasing, trebuie
urmarite urmatoarele aspecte:
- daca tranzactiile sunt legate intre ele si contabilizate ca o singura tranzactie;
- daca acordul satisface definitia unui contract de leasing in conformitate cu IAS 17;
- daca un cont separat de investitii si obligatiile de plata a ratelor de leasing care ar putea exista
reprezinta pentru intreprindere active si pasive;
- cum contabilizeaza intreprinderea obligatiile rezultate din acord;
- cum contabilizeaza intreprinderea un comision pe care l-ar putea primi de la un investitor.
O serie de tranzactii care implica forma legala a unui contract de leasing sunt legate intre ele si
vor fi contabilizate ca o singura tranzactie, in cazul in care efectul economic general nu poate fi inteles
fara a se face referire la intreaga serie de tranzactii. Acesta este, de exemplu, cazul tranzactiilor in
serie, care sunt strans corelate, negociate ca o singura tranzactie si au loc in acelasi timp sau intr-o
succesiune continua.
Rolul contabilitatii este tocmai acela de a reflecta fondul economic al acordului. In acest sens,
vor fi analizate toate aspectele si implicatiile unui acord, punandu-se accentul pe aspectele si
implicatiile care au un efect economic.
IAS 17 se aplica in cazul in care fondul economic al unui acord include transferul dreptului de a
utiliza un activ pentru o perioada de timp prestabilita.

Situatiile prin care se poate demonstra individual ca este posibil ca un acord sa nu implice, in
fond, un contract de leasing, in conformitate cu IAS 17, pot fi atunci cand:

64
- o intreprindere preia toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului
care face obiectul acordului si beneficiaza, in mare masura, de aceleasi drepturi de utilizare a activului
ca inainte de incheierea acordului;
- motivul principal pentru care s-a incheiat acordul este obtinerea unui anumit avantaj fiscal, iar nu
transferul dreptului de utilizare a unui activ;
- este inclusa o optiune pentru termenii care fac exercitarea acesteia aproape sigura (de exemplu, o
optiune de cumparare care poate fi exercitata la un pret semnificativ mai de mare decat valoarea justa
estimata pentru momentul in care optiunea devine exercitabila).
Toate aspectele unui acord care nu implica, in fond, un contract de leasing in conformitate cu
IAS 17 vor fi luate in considerare in determinarea prezentarii informatiilor adecvate necesare pentru a
intelege acordul si tratamentul contabil adoptat.

O intreprindere trebuie sa prezinte urmatoarele informatii in fiecare perioada in care exista un

acord:
- descrierea acordului, care sa includa: activul de baza si orice restrictii de utilizare a acestuia, durata si
alte clauze semnificative ale acordului, tranzactiile intre care exista o legatura, inclusiv orice optiuni;
- tratamentul contabil aplicat oricarui comision primit, suma recunoscuta ca venit in cursul perioadei si
postul din contul de profit si pierdere in care este inclusa.

Anexe :

1.6.1. Efectul pe care il are asupra situatiilor financiare contabilizarea unei operatiuni de
leasing ca leasing operational si nu ca leasing financiar , in situatiile financiare ale locatarului , poate
fi sintetizat in felul urmator:

*In contabilitatea leasingului operational platile de leasing sunt evidentiate in contul de profit si
pierdere drept cheltuiala cu chiria.

65
*Bilantul este afectat numai indirect atunci cand cheltuiala cu chiria ajunge in rezultatul reportat prin
venitul net.
*Cheltuiala cu chiria este raportata ca iesire de numerar din exploatare (ca parte a venitului net al
entitatii) in situatia fluxurilor de numerar.
*Cheltuiala totala raportata de-a lungul duratei contractului de leasing pentru un leasing financiar
trebuie , in mod normal , sa fie aceeasi cu cheltuiala totala raportata de-a lungul duratei contractului de
leasing pentru un leasing operational.Totusi , costurile sunt mai ridicate in primii ani in baza metodei
leasingului financiar , care determina un trend crescator al rezultatelor de-a lungul duratei contractului
de leasing.
*Metoda leasingului financiar evidentiaza in bilant atat activul , cat si valoarea neta a datoriei , in
timp ce in baza metodei leasingului operational nu sunt raportate nici un fel de astfel de elemente de
activ sau datorie.

*In baza contabilitatii leasingului financiar , plata totala de leasing este impartita in componenta de
dobanda si rambursarea principalului ; se distinge , de asemenea , si o componenta de amortizare
atunci cand principalul (portiunea de capital ) este amortizata in conformitate cu IAS 16.In temeiul
metodei operationale , plata reprezinta pur si simplu o cheltuiala cu chiria.
*In temeiul metodei operationale , platile de leasing sunt raportate ca iesiri de numerar din
exploatare (dobanda mai poate fi clasificata si ca flux de numerar din activitatea de finantare) , in
timp ce , in temeiul metodei leasingului financiar , iesirea de numerar este alocata , in mod normal ,
intre activitatea de exploatare si cea de finantare.
*Fractiunea de dobanda din plata de leasing (redeventa) aferenta unui leasing financiar este raportata,
in mod normal , drept iesire de numerar din exploatare , in timp ce rambursarea obligatiei aferente
leasingului este tratata drept iesire de numerar din activitatea de finantare.Totusi , efectul net
asupra numerarului total este acelasi pentru ambele metode.
*Acea fractiune a obligatiei aferente leasingului care este platita sau eliminata in termen de 1 an sau
in cursul unui ciclu de exploatare , daca acesta se intinde pe o perioada mai lunga de 1 an , este
clasificata drept datorie curenta.Restul se clasifica drept datorie pe termen lung.

66
 1.6.2.De ce inchiriaza societatile bunuri in regim de leasing si in ce conditii vor prefera ele un
leasing operational sau unul financiar?Exista cateva raspunsuri posibile la aceasta intrebare , dar ele
trebuie avute in vedere in contextual unei situatii specifice.

*Societatile cu rate marginale de impozitare scazute sau cu o capacitate impozabila scazuta gasesc , in
general , leasingul ca fiind avantajos , deoarece ele nu sunt nevoite sau nu pot sa obtina avantaje
fiscale (amortizare) care sa insoteasca titlul de proprietate asupra activelor.In acest caz , oricare dintre
cele doua tipuri de leasing este adecvat.Companiile care au rate de impozitare ridicate prefera
contractele de leasing financiar , deoarece cheltuielile sunt , in mod normal , mai ridicate in primii ani.
*Contractele de leasing operational sunt avantajoase cand compensatiile conducerii depind de
rentabilitatea activelor sau a capitalului investit.
*Un leasing operational este avantajos atunci cand o entitate doreste sa isi tina datoriile in afara
bilantului .Aceasta situatie poate fi utila daca societatile au acorduri oficiale care le solicita niveluri
scazute ale gradului de indatorare sau niveluri ridicate ale indicatorilor de acoperire a dobanzii.
*Contractele de leasing financiar sunt favorizate daca o entitate vrea sa prezinte un nivel ridicat al
fluxurilor de numerar din exploatare.
*Contractele de leasing financiar sunt avantajoase atunci cand exista un avantaj comparativ din
revanzarea bunului in cauza.

Tabel 1.6.1. Efectul contractelor de leasing operational si financiar asupra situatiilor financiare si
indicatorilor financiari cheie

Element Leasing Leasing financiar

sau indicator operational
Nici un efect deoarece nu Un activ inchiriat in regim de leasing (un echipament) si o obligatie
Bilant sunt create active sau aferenta sunt create in momentul in care este inregistrat leasingul.De-a
datorii in baza metodei lungul perioadei de leasing , ambele componente sunt trecute pe
operationale. cheltuieli , dar , de regula , activul este diminuat ca valoare mai rapid ,
creandu-se o datorie neta de-a lungul perioadei de leasing.
Redeventa este Se genereaza atat o cheltuiala cu dobanda , cat si o cheltuiala cu
inregistrata drept amortizarea.In primii ani ai perioadei de leasing , acestea se combina

67
 cheltuiala.Aceste pentru a produce o cheltuiala mai mare , care este raportata in baza
Cont de profit redevente sunt adesea metodei operationale.Totusi ,de-a lungul perioadei de leasing ,
si pierdere constante de-a lungul cheltuiala cu dobanda scade , determinand o tendinta descrescatoare a
perioadei de leasing. cheltuielii totale.Acest lucru genereaza o tendinta pozitiva la nivelul
rezultatelor.In ultimii ani , rezultatele sunt mai mari in baza metodei
leasingului financiar decat in baza metodei operationale.De-a lungul
intregii perioade a contractului de leasing , cheltuielile totale aferente
leasingului sunt aceleasi in baza ambelor metode.
Intreaga iesire de numerar Iesirea de numerar generata de platile de leasing este alocata partial
Situatia platita in contractul de unei iesiri de numerar din exploatare sau din finantare (cheltuiala cu
fluxurilor de leasing este inregistrata dobanda) si partial unei iesiri de numerar din finantare (rambursarea
drept iesire de numerar componentei de capital din obligatia aferenta leasingului).Amortizarea
numerar
din exploatare activului in regim de leasing nu reprezinta o cheltuiala in numerar si ,
prin urmare , nu este un element de natura fluxurilor de numerar.
Mai mare in primii ani, Mai mica in primii ani , deoarece cheltuiala totala raportata in baza
deoarece cheltuiala cu metodei leasingului financiar este , in mod normal , mai mare decat
Marja chiria este , in mod plata de leasing(redeventa).Totusi , marja profitului va avea o tendinta
profitului normal , mai mica decat ascendenta in timp , astfel incat in ultimii ani va depasi marja
cheltuiala totala raportata profitului aferenta metodei operationale.
in baza metodei
leasingului financiar.
Viteza de Mai mare , deoarece nu Mai mica datorita activului in regim de leasing care este creat in baza
rotatie a exista active inchiriate in metodei leasingului financiar.Indicatorul creste in timp , pe masura ce
activelor regim de leasing , activul este amortizat.
inregistrate in baza
metodei operationale.
Rata lichiditatii Mai mare , deoarece , in Mai mica , deoarece fractiunea curenta din obligatia aferenta
curente baza metodei operationale leasingului creata in baza metodei leasingului financiar este o datorie
, in bilant nu este curenta.Rata lichiditatii curente scade in continuare in timp pe
adaugata nici un fel de masura ce fractiunea curenta a obligatiei aferente leasingului creste.
datorie pe termen scurt.
Grad de Mai mic , deoarece Mai mare deoarece metoda leasingului financiar creaza o datorie
indatorare metoda operationala nu aferenta leasingului(care este mai mare decat activul in regim de
duce la crearea de datorii. leasing in primii ani).Totusi , gradul de indatorare scade in timp ,
deoarece scade si obligatia aferenta leasingului.
Rentabilitatea Mai mare in primii ani, Mai mica in primii ani , deoarece rezultatele sunt mai scazute si
activelor deoarece profiturile sunt activele sunt mai mari.Totusi ,indicatorul de rentabilitate a activelor
mai ridicate si activele creste in timp deoarece trendul rezultatelor este unul pozitiv , iar
mai scazute. activele inregistreaza un declin pe masura ce sunt amortizate.
Rentabilitatea Mai mare in primii ani , Mai mica in primii ani , deoarece rezultatele sunt mai scazute.Totusi ,
capitalurilor deoarece rezultatele sunt rentabilitatea capitalurilor proprii creste in timp , datorita unei
proprii mai mari tendinte pozitive a rezultatelor.

Acoperirea Mai mare , deoarece in Mai mica , deoarece cheltuiala cu dobanda este creata de metoda
dobanzii baza metodei operationale leasingului financiar.Totusi , indicatorul de acoperire a dobanzii creste
nu apare nici un fel de in timp datorita declinului in timp al cheltuielii cu dobanda.
cheltuiala cu dobanda.
Tabel 1.6.2. Efectele metodelor de leasing folosite de locatori asupra situatiilor financiare si
indicatorilor

Leasing financiar cu Leasing cu finantare

Element sau indicator Leasing operational optiune de vanzare directa

Cea mai scazuta , deoarece Cea mai ridicata , in Medie , deoarece exista o
Dimensiunea nu apare nici un fel de principal datorita vanzarii apreciere a investitiei , dar
apreciere a activului in regim de nu are loc o vanzare a
activelor investitiei.Valorile scazute leasing.Valoarea ridicata a activului inchiriat in regim
ale activelor tind sa creasca activelor tinde sa micsoreze de leasing.

68
 indicatorii referitori la
viteza de rotatie a activelor.
Cea mai scazuta , deoarece
nu apare nici un fel de
apreciere a activelor.Nivelul
Dimensiunea scazut al capitalului
capitalului actionarilor tinde sa creasca
actionarilor rentabilitatea capitalului si
gradul de indatorare.
Nici un efect asupra
Dimensiunea veniturilor la momentul la
venitului in anul in care este demarat leasingul.
care este demarat
leasingul(anul 0)
Medie , pe baza conditiilor
aferente leasingului si
metodei de
Dimensiunea amortizare.Venitul are
venitului de-a lungul tendinta sa fie constant in
perioadei de timp , daca incasarile
leasing(anii 1-3) aferente leasingului sunt
fixe si se utilizeaza
amortizarea liniara.
Nici un efect , deoarece nu
Flux de numerar din apare nici un flux de
exploatare la numerar in momentul in
care este demarat leasingul.
momentul la care este
demarat leasingul.
viteza de rotatie a activelor.
Cea mai ridicata , in
principal datorita castigului
realizat de pe urma vanzarii
activului inchiriat in regim
de leasing.Nivelul ridicat al
capitalului actionarilor tinde
sa micsoreze rentabilitatea
capitalului si gradul de
indatorare.
Cea mai ridicata , datorita
castigului realizat de pe
urma vanzarii activului
inchiriat in regim de
leasing.Veniturile ridicate
au tendinta sa creasca
marjele profitului si
rentabilitatea capitalului si a
activelor.
Cea mai scazuta , datorita
unei rate a dobanzii relative
scazute.Venitul din dobanda
are tendinta descrescatoare
in timp.Nivelurile scazute
ale veniturilor au tendinta
sa micsoreze marjele
profiturilor si rentabilitatea
activelor si a capitalurilor.
Cea mai ridicata , datorita
castigului realizat de pe
urma vanzarii activului
inchiriat in regim de
leasing.
Medie , deoarece aprecierea
investitiei se adauga la
capitalurile proprii , dar nu
are loc o vanzare a activului
inchiriat in regim de
leasing.
Nici un efect asupra
veniturilor la momentul la
care este demarat leasingul.
Cea mai ridicata , datorita
rentabilitatii efective
ridicate a
leasingului.Venitul din
dobanda are tendinta
descrescatoare in
timp.Nivelurile ridicate ale
veniturilor au tendinta sa
majoreze marjele
profiturilor si rentabilitatea
activelor si a capitalurilor.
Nici un efect , deoarece nu
apare nici un flux de
numerar in momentul in
care se semneaza contractul
de leasing.

Flux de numerar din Cea mai ridicata , datorita Cea mai scazuta , deoarece Medie , deoarece venitul
exploatare de-a conditiilor aferente venitul din dobanda este din dobanda este ridicat
leasingului si metodei de scazut. datorita rentabilitatii
lungul perioadei de efective ridicate a
amortizare.
leasing(anii 1-3) leasingului.

Situatiile financiare ale societatii Policolor SA la data de 31.12.2006 se prezinta astfel :

Bilant la data de 31,12,2006

Denumirea elementului 2005 2006
ACTIVE IMOBILIZATE x
Imobilizari necorporale X

69
Concesiuni,brevete,licente,marci,drepturi si valori similare si alte
imobilizari necorporale 5.168 7.185
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 5.168 7.185
Imobilizari corporale X
Terenuri si constructii 11.292.779 11.056.766
Instalatii tehnice si masini 11.813.665 15.418.734
Avansuri si imobilizari in curs 895.656 1.027.531
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 24.002.100 27.503.031
Imobilizari financiare X
Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului 8.921 8.921
Creante asupra societatilor din cadrul grupului 1.321.313 1.091.642
Alte creante 18.621 26.409
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 1.348.855 1.126.972
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 25.356.123 28.637.188
ACTIVE CIRCULANTE X X
Stocuri X X
Materii prime si materiale consumabile 13.994.760 14.044.750
Productia in curs de executie 1.254.139 699.491
Produse finite si marfuri 11.934.073 20.854.170
TOTAL STOCURI 27.182.972 35.598.411
Creante X X
Creante comerciale 13.545.497 20.176.442
Alte creante 1.708.961 2.089.506
TOTAL CREANTE 15.254.458 22.265.948
Investitii financiare pe termen scurt X X
Alte investitii financiare pe termen scurt 150 150
TOTAL INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 150 150
Casa si conturi la banci 19.193.385 3.285.951
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 61.630.965 61.150.460
CHELTUIELI IN AVANS 263.566 254.236
DATORII PE TERMEN SCURT(cu scadenta de pana la un an) X X
Sume datorate institutiilor de credit 8.068.983 4.499.887
Avansuri incasate in contul comenzilor 54.909 32.871
Datorii comerciale 14.882.249 14.780.189
Alte datorii,incluziv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile
3.699.958 2.056.879
sociale
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 26.706.099 21.369.826
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 35.193.366 40.034.870
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 60.488.343 68.449.874
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE
X X
DE UN AN
Alte datorii , inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile
sociale 1.184.220 1.041.490
TOTAL DAT CE TB PL INTR-O PERIOADA > 1 AN 1.184.220 1.041.490
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1.404.944 1.055.282
VENITURI INREGISTRATE IN AVANS
Subventii pentru investitii 61.146 222.184
TOTAL VENITURI IN AVANS 61.146 222.184
CAPITAL SI REZERVE X
Capital subscris varsat 7.125.748 7.125.748

70
Prime de capital 5.486.616 5.486.616
Rezerve din reevaluare ( sold creditor ) 14.205.491 13.749.553
Rezerve legale 1.425.150 1.425.150
Rezerve reprezentand surplusul realizat di rezerve din reevaluare 14.850.271 15.306.209
Alte rezerve 20.374 20.374
Actiuni proprii 4.934 4.934
Rezultatul reportat ( sold creditor ) 29.477.534 23.244.386
Rezultatul exercitiului ( sold creditor ) 14.202.050 8.529.927
Repartizarea profitului 14.202.050 8.529.927
TOTAL CAPITALURI PROPRII 57.899.179 66.353.102

Contul de profit si pierdere la data de 31,12,2006

Denumirea indicatorilor 01,01,2006 31,12,2006
140.814.38
Cifra de afaceri neta 108.142.983 8
116.632.22
Productia vanduta 98.249.632 9
Venituri din vanzarea marfurilor 9.893.351 24.182.159
Variatia stocurilor ( sold creditor) 1.284.345 7.854.960
Productia imobilizata 582 8.468
Alte venituri din exploatare 23.076.195 788.226
149.466.04
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 132.504.105 2
a.Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 53.206.130 67.319.792
Alte cheltuieli materiale
9.468.525 11.054.204
b.Alte cheltuieli din afara ( cu energia si apa ) 1.182.288 1.025.692
c.Cheltuieli privind marfurile 7.961.692 19.076.816
Cheltuieli cu personalul 12.168.787 16.484.700
a.Salarii 9.102.491 12.640.054
b.Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 3.066.296 3.844.646
A.Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale 3.786.956 3.462.130
a.Cheltuieli 3.786.956 3.462.130
b.Venituri 0 0
B.Ajustarea valorii activelor circulante 3.224 -120.115
a.Cheltuieli 3.224 -120.115
b.Venituri 0 0
Alte cheltuieli de exploatare 28.295.635 21.592.571
a.Cheltuieli privind prestatiile externe 15.030.605 19.491.148
b.Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varasaminte asimilate 2.172.878 1.243.577
c.Cheltuieli cu despagubiri , donatii si activele cedate 11.092.152 857.846
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 63.204 59.500
a.Cheltuieli 227.087 966.899
b.Venituri 163.883 907.399

71
 139.955.29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 116.136.441 0
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE X X
Profit 16.367.664 9.510.752
Pierdere 0 0
9.Venituri din dobanzi 85.407 152.594
10.Alte venituri financiare 2.988.550 1.820.699
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 3.073.957 1.973.293
11.Cheltuieli privind dobanzile 1.132.042 215.700
12.Alte cheltuieli financiare 1.417.444 1.056.372
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2.549.486 1.272.072
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA X X
Profit 524.471 701.221
Pierdere
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA X X
Profit 16.892.135 10.211.973
Pierdere
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA X X
Profit 0 0
Pierdere 0 0
151.439.33
VENITURI TOTALE 135.578.062 5
141.227.36
CHELTUIELI TOTALE 118.685.927 2
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA X X
Profit 16.892.135 10.211.973
Pierdere
Impozitul pe profit 2.690.085 1.682.046
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) EXERCITIULUI FINANCIAR 14.202.050 8.529.927

Bibliografie:

Angheni Smaranda , Volonciu Magda , Stoica Camelia : Drept comercial-pentru invatamantul

economic Editura Universitara , Bucuresti 2005

Clocotici Dorin , Gheorghiu Gheorghe : Operatiunile de leasing Editura LuminaLex , Bucuresti

2000
Cristea Silvia , Stoica Camelia Florentina : Drept comercial

Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

Codul fiscal

Feleaga(Malciu) Liliana , Feleaga Niculae : Contabilitate financiara o abordare europeana si

internationala vol I Editura Infomega , Bucuresti 2005

72
Feleaga Niculae , Ionascu Ion : Tratat de contabilitate financiara vol I Contabilitatea ca joc
social Editura Economica , Bucuresti 1998

Girbina Maria Madalina , Bunea Stefan : Sinteze , studii de caz si teste grila privinbd aplicarea
IAS(revizuite) IFRS vol II Editura CECCAR , Bucuresti 2006

Hennie van Greuning : Standarde Internationale de Raportare Financiara Ghid practic Editura
Irecson , 2005

Legea leasingului 287 / 2006

MFP Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene ,

aprobate prin OMFP 1752 / 2005 Editura Irecson

OMFP 1752 / 2005

Possler Ladislau , Lambru Gheorghe , Lambru Bogdan : Contabilitatea intreprinderii indrumar

practic actualizat si completat prin Reglementarile contabile
prevazutede Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de OMFP nr 1752 /
2005 Editura Fundatiei Andrei Saguna , Constanta 2006

Pop Atanasiu : Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene ,

Standardele Internationale de Contabilitate Editura Intelcredo , Bucuresti 2002

Raileanu Vasile , Vulpoi Marcel , Pitulice Cosmina : Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 17
LEASING Editura CECCAR , Bucuresti 2004

Ristea Mihai si colectiv : Contabilitatea financiara a intreprinderii Editura Universitara , Bucuresti

2005

Stoian Ana : Contabilitate si gestiune fiscala

Standardul International de Contabilitate nr 17 (IAS 17) - LEASING

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) , incluzand Standardele Internationale de

Contabilitate (IAS) si interpretarile lor Editura CECCAR , 2006

Valceanu Gheorghe , Robu Vasile , Georgescu Nicolae Analiza economico financiara Editura
Economica , 2005

Valceanu Gheorghe , Georgescu Nicolae , Robu Vasile , Serban Elena Claudia - Revista
Contabilitate si Informatica de Gestiune nr 9 / 2004 Analiza economico financiara
Editura ASE

73