Sunteți pe pagina 1din 61

Sintezele sunt la coada acolo unde le locul :))

1. Principalele demersuri cu scop profilactic sau/ i terapeutic la pacientul varstic cu patologie


tip degenerativ articular (artroza), vizand imbuntirea calitii vieii implic:
a) adoptarea unui stilul de via activ, cu includerea unui program zilnic de exerciii fizice
(alergri pe distane scurte, ciclism)
b) obinerea, respectiv meninerea unei greuti corporale normale
c) abordarea dietei de tip metiteranean, cu coninut bogat in legume, fructe, pete oceanic
d) evitarea suprasolicitrii articulaiilor afectate, inclusiv ferirea lor de ocurile/ agresiunile de
ordin fizic/ traumatic
e) scderea pragului de percepie a durerii, prin ameliorarea atat a tonusului fizic, cat i a celui
psihic (activiti de grup, inclusiv psihoterapie)

2. Care dintre urmatoarele enunuri privind osteoporoza sunt adevrate:


a) osteoporoza este o boal scheletal caracterizat prin rezisten osoas compromis,
urmat de creterea riscului producerii de fracturi
b) numrul pacienilor diagnosticai cu osteoporoz se va dubla in urmtorii 20 de ani,
datorit creterii duratei medii de via i imbatranirii populaiei
c) exerciiul fizic are un efect dovetit in prevenirea instalrii osteoporozei
d) factorii genetici nu sunt implicai in etiologia osteoporozei
e) alimentaia echilibrat permite optimizarea densitii minerale osoase

3. Osteoporoza tip II se intalnete:


a) frecvent la femeile postmenopauz
b) apare la varstnici peste 70 de ani
c) rata pierderii de os trabecular este inalt, datorit creterii activitii octeoclastelor,
generand in principal fracturi vertebrale; in schimb osteoformarea este deficitar
d) turn-overul celular este incetinit, pierderea de os fiind atat trabecular, cat i cortical; cea
mai frecvent este fractura de col femural, urmat de cea vertebral
e) se intalnete la adultul tanr

4. In etiologia afeciunilor osteoarticulate degenerative intervin:


a) susceptibilitatea genetic, care genereaz un rspuns biologic particular la agresiunea
mecanic articular
b) senescena, prin alterarea capacitilor de producie, respectiv reparatorii condrocitare
c) factorii de agresiune, indiferent de momentul generator
d) afeciuni hematologice
e) afeciuni inflamatorii

7. In coxartroza varstnicului, simptoamele majore sunt:


a) durerea (iniial) dup solicitri mecanice marcate
b) (ulterior) durerea incepe s insoeasc pacientul in cursul zilei
c) perioadele indolore sunt din ce in ce mai reduse in timpul zilei
d) durerea este un factor perturbator in desfurarea mersului
e) durerea induce mersul protectiv pentru oldul afectat

8. Gonartroza varstnicului se caracterizeaz prin faptul c:


a) in stadiul iniial, durerile apar la ortostatism prelungit
b) in stadiul evoluat, durerile apar repede in ortostatism
c) in stadiul evoluat, se constat creterea in volum a genunchiului
d) in stadiul final, apar dureri i in repaus
e) gonartroza este insoit de stare general febril

9. Obiectivele tratamentului artrozelor persoanelor varstnice sunt:


a) indeprtarea durerii
b) creterea mobilitii articulare
c) impiedicarea progresiei bolii
d) invocarea regulilor de profilaxie secundar
e) pensionarea obligatorie

10. Osteoporoza secundar a varstnicului poate fi:


a) indus de glucocorticoizi
b) indus de hipertiroidism
c) a rezecailor gastrici
d) indus de diabetul zaharat
e) indus de imobilizare

11. Principalele micri care se testeaz in articulaiile sternoclavicular, acromio-clavicular,


scapulo-toracic, la varstnici, sunt:
a) micarea de ridicare a umrului
b) micarea de coborare a umrului
c) proiecia anterioar a umrului
d) proiecia posterioar a umrului
e) bascularea scapulo-axilar i spiral

12. Principalele obiective ale recuperrii la varstnici, in patologia articular a membrului


superior, sunt:
a) mobilitatea
b) calmarea durerii
c) reechilibrarea muscular
d) stabilitatea
e) abilitatea

13. Artrita gleno-humeral apare in urmtoarele afeciuni la varstnici:


a) PR
b) artropatii microcristaline
c) artrita psoriazic
d) hemartroza hemofilic
recurent
e) SA

14. Urmtoarele entiti de tip miotendo- fascial sunt implicate in durerea intrinsec de umr,
de tip periarticular, inclusiv la varstnici:
a) sindrom de tendon al supraspinosului
b) sindrom cora-coclavicular
c) sindrom scapulo-costal
d) bursita subacromiodeltoidian
e) umr in resort

15. Tratamentul balnear in sindromul AND, stadiul II, dup suferine traumatice, poate
include, la varstnic:
a) cure balneo-climatice pe litoral
b) helioterapie
c) talasoterapie
d) cure externe in staiuni cu ape minerale carbogazoase
e) cure cu mofete

16. La varsta de 80 de ani i peste, prevalena AVC, ajunge, in medie, la:


a) 0,8 %
b) 4%
c) 2,5%
d) 0,5%
e) 1%

17. Termenul de Gerontologie a


fost introdus de:
a) Bechterew
b) Pavlov
c) Miciurin
d) Basedow
e) Mecinicov

18. OMS a declarat ca an internaional al varstnicilor:


a) 2000
b) 1982
c) 1999
d) 2003
e) 2004

20. Dimensiunile determinismului biologic al procesului de imbtranire, sunt:


a) cultural
b) ocupaional
c) metabolic
d) genetic
e) politic

21. Motivele pentru care varstnicii se adreseaz medicului cel mai adesea sunt:
a) anxietatea
b) singurtatea
c) impotena
d) diareea
e) durerea

23. Unul dintre instrumentele/ sistemele de evaluare a echilibrului static i dinamic in ezand,
ortostatism i mers, frecvent utilizate in Geronto- Geriatrie, este testul:
a) Romberg
b) Yesavage
c) Marlow
d) Tinetti
e) Norton

25. Una dintre scalele de evaluare a depresiei, frecvent utilizate in Geriatrie, este:
a) Mancini
b) Yesavage
c) Dalmady
d) Henderson
e) Nightingale
27. Una dintre scalele de evaluare/ calcul a riscului de escare, frecvent utilizate in Geriatrie,
este:
a) Norton
b) Aslan
c) Meenan
d) Callahan
e) Laslett

29. La persoanele varstnice malnutriia atinge, printre cazurile asistate la domiciliu, o


frecven de:
a) 84 86%
b) 41 44%
c) 5 8%
d) 26 29%
e) 73 78%

31. Malnutriia, mai ales la btrani, st la baza:


a) degenerrilor neoplazice
b) tulburrilor de comportament
c) scderilor rezistenei la infecii
d) patologiei reumatice
e) scderii forei i masei musculare

33. In cursul/ cadrul procesului de imbtranire biologic survin modificri de tip:


a) anticipativ
b) deteriorativ
c) prospectiv
d) retroactiv
e) adaptativ
34. Principalele cauze/ surse potenial generatoare de alterri/ perturbri la nivelul fluxului
informaional, replicativ, ce trece de la ADN (nuclear i respectiv, mitocondrial) la sinteza
proteic ribozomal, via ARN mesager informaional, sunt:
a) restriciile calorice moderate
b) produii de metabolism celular (predominant speciile reactive de oxigen SRO)
c) toxinele din mediul ambiental
d) radiaiile ionizante sau/ i UV
e) dieta mediteranean

36. Structurile tisulare al cror ritm de imbtranire dicteaz ritmul global de imbtranire al
unui anumit individ, sunt:
a) fanerele
b) dinii
c) muchii
d) nevrax-ul
e) vasele sanguine

38. Rezultatele lezionale tisulare emblematice pentru procesul de imbtranire biologic,


sunt:
a) necroza
b) neurodegenerarea gerodistrofic (senil)
c) apoptoza
d) gastrita
e) ateroscleroza/ arterioloscleroza

40. In afara radicalilor liberi toxici ai oxigenului/ SRO, ali produi care prin acumulare
intratisular, pot potena, prin efecte lezionale intracelulare, procesul de imbtranire biologic
sunt:
a) chinone
b) semichinone
c) flavin-semichinone
d) compui aromatici
e) radicali thiol

41. Stresul oxidativ favorizeaz procesul de ateroscleroz, prin:


a) modulare celular (cu alterarea unor mecanisme transcripionale nucleare: activare pentru
stimulatori de citokine pro-inflamatorii, respectiv scderea expresiei genice a unor
interleukine anti-mediatoare de inflamaie)
b) inflamaie cu auto-intreinere prin mecanisme suprapuse, in cerc vicios
c) fibroz
d) lezare celular ireversibil prin peroxidarea lipidelor membranare
e) alterarea in sens de patogenicitate a unor proprieti biologice ale moleculelor de LDL
colesterol de ctre SRO i unii radicali organici intermediari

43. Principalul mecanism genic al pierderii de for i mas muscular la varstnici, este:
a) lipsa de masaj
b) lipsa expunerii la radiaii UV
c) sexul masculin
d) declinul funciilor intelectuale
e) leziunile ADN-ului mitocondrial

45. Una dintre principalele proteinenzime ce percep deteriorrile ADN cauzate de stresul
oxidativ i atrag/ coordoneaz (alte) proteine reparatorii ale acestor deteriorri, avand astfel
un important rol geronto-protector/ gero-profilactic, este:
a) ABS
b) AKM
c) ATM
d) ALA
e) ARO

47. Senescena celular normal (necomplicat/ agravat/ potenat prin leziuni


memebranare sau/ i ale ADN), implic reorganizarea/ remodelarea cromatinei nucleare, cu
apariia:
a) SURF
b) SMURD
c) SAHF
d) SAGA
e) SIDA

48. Ceasurile genetice ale morii celulare (genele clock CLK genes) sunt:
a) genele ce controleaz metabolismul intermediar proteic
b) genele ce controleaz metabolismul intermediar lipidic
c) genele ce controleaz metabolismul intermediar glucidic
d) genele ce controleaz metabolismul i lungimea telomerilor
e) genele ce controleaz activarea citokinelor proinflamatorii

49. Enzima care se opune senescenei celulare fiziologice, favorizand meninerea anormal a
potenialului (ciclurilor) de diviziune celular i astfel, favorizand, in dauna degenerrii senile,
pe cea neoplazic, este:
a) telangiectaza
b) teleportaza
c) telastaza
d) telomeraza
e) tumoraza

51. Secvenele repetate de ADN, ce coafeaz cromozomii in scopul proteciei acestora i prin
a cror scurtare progresiv, la fiecare diviziune celular, este controlat, prin programare
genic, reducerea potenialului/ ciclurilor de diviziune i astfel, senescena celular
programat/ controlat genetic tip aging by design), sunt:
a) templierii
b) elastomerii
c) cheloizii
d) telomerii
e) ribozomii
52. In fiecare an trit cu durere (dorso)lombar cronic, intrucat aceasta s-a dovedit a fi un
factor important de stres asupra ariilor cerebrale senzitive i nu numai (prin hiperactivitatea
metabolic generat de percepia algic persistent/ continu productoare de stres
oxidativ), masa de materie cenuie se reduce atrofie cauzat prin mecanisme excitotoxice i
inflamatorii, inclusiv la nivelul ariilor creierului responsabile de procesarea informaiilor i
respectiv de memorie, cu pan la 1,3 cm3, iar ansamblul masei cerebrale, cu pan la 11%, ceea
ce corespunde unui ritm, raportat la imbtranirea normal, echivalent in uniti de timp, cu:
a) 1020 ani
b) 11,5 luni
c) 4870 zile
d) 37 decenii
e) 1418 sptmani

53. Stresul psihologic poate afecta/ augmenta procesul de imbtranire biologic, in principal
prin urmtoarele mecanisme:
a) favorizarea pensionrii
b) stresul oxidativ
c) decuplarea profesional
d) alterri in funcionarea sau/ i distribuia clonelor imunocitare
e) modificarea activitii telomerazei

55. Cercetri recente tind s rstoarne teoria clasic metabolic privind imbtranirea,
teorie conform creia o activitate metabolic celular intens, prin producerea in exces de
SRO, ar accelera procesul biologic de imbtranire; noua teorie numit decuplare pentru
supravieuire, susine c, in anumite condiii, o hiperactivitate metabolic celular ar putea
dimpotriva, s incetineasc procesul de imbtranire, prin virajul profilului metabolic al celulei,
spre:
a) acidoz
b) alcaloz
c) sol
d) gel
e) ciclare protonic mitocondrial
56. Factorii de stil de via sntos, care s-a constatat, prin studii tiinifice, c alturi de
dieta mediteranean, contribuie la reducerea mortalitii la varstnici, sunt:
a) non-fumat
b) activitatea cultural bogat
c) via activ fizic
d) consumul moderat de alcool
e) militantismul social susinut

57. Urmand numai dieta mediteranean, fr asocierea sistematic a celorlali factori de stil
de via sntos, s-a constatat prin cercetri tiinifice, c aceasta duce la scderea riscului de
deces, la btrani (numai) cu:
a) 93%
b) 1,7%
c) 23%
d) 48%
e) 74%

58. Urmate combinat i sistematic, dieta mediteranean, laolalt cu ceilali trei factori de stil
de via sntos, s-a constatat prin cercetri de specialitate i statistice, c impreun duc, in
ansamblu, la o reducere global a riscului de deces la varstnici, cu:
a) 4%
b) 65%
c) 23%
d) 52%
e) 15%

60. Elementele patologice prin a cror identificare i msurare se evideniaz i cuantific


sindromul metabolic, sunt :
a) sperana medie a vieii la natere
b) TA ridicat
c) intolerana la glucoza
d) obezitatea (depunere adipoas predominant la nivel abdominal)
e) titrurile serice ridicate ale colesterolului

61. Plante (fructe, legume, alge) cu coninut ridicat in substane cu proprieti anti-oxidante,
sunt:
a) afine
b) coacaze negre
c) banane
d) spanac
e) spirulina

62. Principalele mecanisme la nivel intim, molecular i subcelular, declanate de restricia


caloric cea mai cunoscut i probat ca eficien, pan in prezent, modalitate de a
combate procesele de imbtranire celular i de prelungire a duratei de via, sunt:
a) stimularea expresionrii i creterea concentraiei, cu peste 50% fa de titrurile obinuite,
la nivel tisular inclusiv a celui adipos alb , a SIRT1
b) reducerea stresului oxidativ
c) activarea sirtuin-diacetilazei
d) reducerea produciei de insulin, de insulinlike factor de cretere (IIS) i respectiv, a
mecanismelor fiziologice de semnalizare a acestor hormoni in procesul de utilizare a glucozei
(in general, in organism i in special in esutul gras)
e) virajul metabolismului esutului adipos alb de la profilul de depozitare spre cel de
utilizare/ eliberare in circulaie (inclusiv de i totodat, facilitat de hormon antiapetit:
leptina, pe care acest esut il secret)

64. Principalele mecanisme de aciune anti-aging ale sirtuinelor sunt:


a) virajul metabolic in esutul adipos alb, de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/
eliberare (inclusiv i facilitat de hormonul anti-apetit: leptina)
b) supresia proteinei Bax (mitocondrio-toxic)
c) blocarea ciclului regresiv al diviziunilor/ reproducerilor celulare succesive (care duce in
final, la moarte natural, prin apoptoz)
d) stimularea proceselor de reparare a ADN
e) activarea programului de supravieuire la nivelul tuturor celulelor (in special a celor din:
creier, ficat, rinichi i esutul gras), program caracterizat prin reducerea sensibilitii celulare la
stres, probabil prin decuplare pentru supravieuire/ stimularea virajului metabolic energetic
spre ciclare protonic mitocondrial

65. In afara celei de stimulare/ inducie a activitii sirtuinice, Resveratrol-ului i s-au mai
identificat, prin studii recente, urmtoarele aciuni, (unele) cu efecte, inclusiv i indirect ,
anti-aging:
a) supresia aciunii proteinei Bax (mitocondrio-toxic), promotoare a sinuciderii/ apoptozei
celulare, induse de stres
b) combaterea fibrozei cardiace/ miocardioscleroza ca rezultat i a entitilor nosologice:
HTA i insuficiena cardiac (ce sunt generate de aceasta, respectiv o produc/ agraveaz, in
cerc vicios)
c) prevenirea formrii de trombi
d) reducerea titrului plasmatic al colesterolului
e) modificarea, in sens protectiv, a absorbiei, de la nivelul tubului digestiv, a particulelor
alimentare nesntoase

66. Cercetri foarte recente au evideniat c un consum moderat de alcool (prin orice fel de
butur) reduce riscul apariiei declinului cognitiv la varstnici; prin ingestie moderat zilnic
de alcool, se inelege o cantitate maxim de:
a) 1 kg
b) 5 g
c) 475 g
d) 15 g
e) 50 g

67. Foarte recent molecule identificate care, in condiii postagresive la nivelul esutului
cerebral, se rspandesc pe suprafeele neuronilor, inducandu-le un profil metabolic hiperactiv
i consecutiv, hipersensibil la hipoxie ce determin astfel, moartea acestora in circa 3 minute
(fa de 34 ore in condiiile absenei/ blocrii acestui tip de molecule), se numesc:
a) RMFB
b) PPRM
c) TRPM
d) GPCR
e) SAHF
69. Structurile/ particulele nanooxidice in principal datorit marcatelor lor proprieti
antioxidante au determinat, in condiii experimentale, creterea duratei de via a
neuronilor cerebrali, minimum de:
a) 34 ori
b) 56 ori
c) 78 ori
d) 910 ori
e) 1112 ori

70. Tehnica ultramodern de terapie la nivel genic, prin care sunt introduse, transmembranar,
secvene sintetice corespondente, corecte, de ADN capabile s repare, in interiorul
nucleelor sau/ i al mitocondriilor, diverse leziuni ale ADN se numete:
a) proliferare
b) protofectare
c) proferare
d) procurare
e) procesare

71. O nou dovad relevant a stranselor i amplelor inter-relaii morfo-funcionale imuno-


neuroendocrine, pare a se afla in domeniul biologiei imbtranirii: una dintre genele
considerate a fi major implicate in longevitate (denumit, de aceea Metuselah), codific
sinteza de proteine ce activeaz/ profileaz un tip de receptori foarte rspandii pe
suprafeele membranelor celulare denumii GPCR; acest fapt pare s determine, consecutiv,
reducerea produciei de SRO de ctre celulele respective; situsurile GPCR sunt ins (totodat)
morfoprofilate/ preformate (tip cheie in broasc), pentru a rspunde specific la semnalizrile
chimice ale unor molecule ce funcioneaz i sunt cunoscute ca aparinand (predominant)
sistemului imun; astfel, se consider c genele ce controleaz respectivele molecule imuno-
competente sunt implicate, totodat, i in imbtranire/ longevitate; respectivele molecule
(predominant) imune, se numesc:
a) leptine
b) liganzi
c) briganzi
d) leoparzi
e) lungoni

73. Un medicament recent produs, care s-a dovedit c poate crete semnificativ titrul
plasmatic de HDLcolesterol, se numete (ca Denumire Comun Internaional DCI):
a) Sahib
b) Pib
c) Abu(Grahib)
d) Torcetrapib
e) Sanepid

74. Torcetrapib-ul crete titrul plasmatic al HDLcolesterolului, inhiband:


a) enzima de conversie a angiotensinei
b) enzima Endo-G
c) glutation-peroxidaza
d) enzima LDH
e) protein-enzima de transfer colesteril-ester

75. La doze optime i in asociere cu statine (medicamente ce scad titrul plasmatic al


LDLcolesterolului), Torcetrapib-ul s-a dovedit c ii poteneaz (reciproc) efectul, putand
astfel crete nivelul seric de HDLcolesterol, cu:
a) peste 100%
b) peste 2%
c) peste 300%
d) peste 41%
e) peste 17%

77. Care dintre urmtoarele medicamente sau categorii de medicamente s-a dovedit recent
c, administrate cronic/ zilnic, determin, pe termen lung, o scdere semnificativ a riscului de
apariie a bolii Parkinson?:
a) aspirina
b) acetaminofen
c) (alte) AINS
d) ibuprofen
e) antibiotice beta-lactaminice

78. In mod natural, resveratrolul se gsete, in cantiti mai mari, in:


a) struguri
b) vin rou
c) alune
d) afine
e) unele conifere

79. Duratele maxime de via uman, avansate de diveri cercettori ca posibile conform
exclusiv, programului genetic sunt:
a) 5 000 ani
b) 90 ani
c) 120 ani
d) 300 ani
e) 400 ani

81. Molecula mic, ce s-a descoperit recent c poate contribui decisiv la resetarea geno-
biologic a unor celule in primul rand a celor musculare , transformandu-le in celule
primordiale (stem/ su), se numete:
a) relansina
b) renina
c) rifampicina
d) rezerpina
e) ranitidina
f)nici una

83. Principalele enzime specifice, fa de care, in senescen, se constat scderea sensibilitii


de reacie a macromoleculelor de colagen, sunt:
a) catalaza
b) elastaza
c) caspaza
d) colagenaza
e) acetilaza

85. Modificri de senescen in metabolismul hidro-electrolitic sunt:


a) condensarea/ deshidratarea macro-moleculelor proteice
b) scderea ionizrii coloidale
c) scderea coninutului de ap din esuturi i in ansamblu, de la nivelul intregului organism
d) diminuarea capacitii funcionale, de pomp ionic, a principalelor sisteme transportoare
e) diminuarea, in ansamblu, la nivelul cvasitotalitii esuturilor, a numrului de sarcini
electrice

87. Principalele cauze ale creterii masei grase la varstnici sunt:


a) deficien/ insuficien relativ a proceselor oxidative (NADP-H2 i -glicerofosfat, cu efecte
hipocatabolice globale)
b) anomalii ale (lipo)transportului plasmatic
c) deficit de hormoni sexuali
d) deficiena de lipoproteinlipaz
e) anomalii ale (lipo)hidrolizei plasmatice

88. Care dintre cele de mai jos reprezint factori majori de risc ce apar, in procesul de
imbtranire, semnificativ statistic asociai atat cu apariia patologiei cardio-vasculare, cat i cu
a celei cognitive (sindroame dementive)?:
a) fumat
b) diabet
c) menopauza
d) hipercolesterolemie
e) HTA

90. Parametrii biologici ai cror titruri serice, de regul, sufer modificri in cadrul procesului
de imbtranire biologic sunt:
a) VSH
b) creatininemia
c) glicemia
d) fosfataza alcalin
e) raportul cantitativ albumine/ globuline

91. Incercuii afirmaiile corecte, raportat la biologia senescenei:


a) dezorganizarea, in ansamblu, a structurilor tisulare ale organismului
b) creterea depozitelor adipoase/ a masei grase in ansamblu i scderea masei musculare
(a masei slabe)
c) unitile celulare active metabolic scad numeric cu aproape 1/3, asociat cu hipertrofii
celulare individuale, compensatorii
d) reducerea, in ansamblu sau/ i decuplarea funcional, in proporii semnificative, ale masei
protoplasmatice active metabolic
e) scderea global a coninutului tisular de ap i a celui de fibre elastinice intercelulare, cu
reducerea consecutiv a elasticitii esuturilor

93. Modificri ce caracterizeaz imunosenescena sunt:


a) scderea capacitii/ eficienei globale de rspuns la provocri antigenice noi
b) creterea global, policlonal, a produciei de imunoglobuline
c) reducerea funciei supresoare limfocitare
d) creterea cantitii de produse antigenice endogene care, coroborat cu o cretere a sintezei
crescute de (auto)anticorpi este propensiv pentru fenomenele de autoimunitate
e) creterea/ proliferarea expansiunilor clonale nefuncionale ale celulelor T (TCE: cu pan
la 80%, in cadrul totalului populaiei celulare TCD8)

94. Coordonatorul ceasului biologic la mamifere prin faptul c, prin secreia sa hormonal,
cu ciclicitate circadian (ritmat de lumina diurn), reprezint principalul programator
neuroendocrin (i astfel, implicit), efector i integrator al informaiilor (i) din genele clock,
legate de ritmul i amploarea fenomenelor de moarte celular programat este glanda:
a) tiroid
b) suprarenal
c) hipofiz
d) parotid
e) paratiroid
95. La ora actual pacemakerii- cheie pentru ciclicitatea menstrual feminin i implicit
pentru menopauz, sunt considerai:
a) glandele suprarenale
b) creierul
c) uterul
d) tiroida
e) ovarele

97. Principalul organ integrator/ coordonator i efector (indirect) la nivel sistemic, al


semnalizrilor moleculare aferente dimensiunii genetice a procesului de imbtranire
provenite de la nivelul genelor clock , este:
a) timusul
b) sistemul limbic
c) ganglionul stelat
d) glanda pineal
e) uterul

98. Parametri biologici cu valori relativ constant modificate la varstnici, sunt:


a) VSH
b) sideremia
c) glicemia
d) albuminemia
e) creatininemia

99. Care dintre urmtoarele modificri antropomorfice sunt adevrate in raport cu


imbtranirea?:
a) lrgirea nasului
b) alungirea pavilioanelor auriculare
c) rarefacia pilozitii corporale
d) exacerbarea curburilor fiziologice, predominant cervicodorsale, ale coloanei vertebrale
e) calviia
101. S-a constatat statistic faptul c un individ din grupa de varst 6574 ani are, in medie:
a) intre 4 i 5 boli
b) nici o boal
c) intre 1 i 2 boli
d) intre 2 i 3 boli
e) intre 5 i 6 boli

104. Diferene principale, ca efecte terapeutice, intre Gerovital H3 i Aslavital, vizeaz:


a) susinerea neuro-biologic general in sindromul de stres
b) efectele anticoagulante
c) efectele antireumatice: analgezice, vasodilatatorii locale, imuno- modulatorii
d) efectele antioxidante
e) efectele asupra tulburrilor de dinamic sexual

107. Principalele subdomenii de asisten medico-sanitar, ce reprezint interfee intre RMFB


i G-G, sunt:
a) Balneo-Climatologia
b) Recuperarea geriatric
c) Geroprofilaxia balneofiziatric
d) Ingrijirile recuperatorii la varstnici (Nursing de reabilitare)
e) Ingrijirile paleative la btrani

108. Conform clasificrii stadiilor varstelor vieii umane, introduse de Laslett, varsta a doua
este cuprins intre:
a) 16/1859/64 ani
b) 8 18 ani
c) 50 55 ani
d) 80 100 ani
e) 25 30 ani
110. Conform clasificrii stadiilor varstelor vieii umane, introduse de Laslett, varsta a treia
este cuprins intre:
a) 1 15 ani
b) 60/65 75/80 ani
c) 15 45 ani
d) 100 101 ani
e) 25 35 ani

112. Conform clasificrii stadiilor varstelor vieii umane, introduse de Laslett, varsta a patra
este cuprins intre:
a) 6 16 ani
b) 55 60 ani
c) 64 74 ani
d) 20 30 ani
e) 75/80 ani i peste

113. Principalele domenii/ direcii ale evalurii complete a unui varstnic sunt:
a) evaluarea urologic/ imunologic
b) evaluarea politic
c) evaluarea bio(psiho)clinico- funcional
d) evaluarea social (a funciei sociale)
e) evaluarea medical general i geriatric

114. Care dintre urmtoarele trsturi sunt acceptate in prezent, ca fiind caracteristice pentru
procesul de imbtranire biologic:
a) variabilitatea
b) diferenialitatea
c) determinismul biologic
d) determinismul psiho-social
e) ansamblul modificrilor programate i de uzur, survenite in dinamic, pe parcursul
intregului ciclu ontogenetic
115. Care dintre urmtoarele procese intime de la nivel celular i subcelular, sunt considerate
a sta la baza imbtranirii biologice?:
a) alterarea fluxului genoinformaional: ADN nuclear ARN mesager ribozomi, cu creterea
progresiv a ratei de erori in replicare sau/ i transcripie i cu acumulri consecutive de
defecte la nivelul proteinelor sintetizate citoplasmatic
b) scderea eficienei sistemelor (predominant) enzimatice responsabile de repararea
leziunilor ADN sau/ i proteice
c) stresul oxidativ
d) stresul caloric (alimentar)
e) inflamaia cronic

116. In compoziia Gerovitalului H3 intr:


a) procain hidrocloric
b) acid paraaminobenzoic
c) resveratrol
d) potasiu
e) fosfor

117. In compoziia Aslavital-ului drajeuri, intr:


a) vitamina B6
b) procain hidrocloric
c) resveratrol
d) mezoinozitol
e) potasiu

118. Stresul oxidativ intervine in procesele de arteroscleroz i imbtranire biologic,


participand la:
a) modificarea factorilor de transcripie, cu alterarea global a expresiei genice
b) inflamaia cronic patogen, prin stimularea indirect a producerii de citokine inflamogene
c) fibroza
d) lezarea celular ireversibil
e) alterarea complex a mecanismelor rspunsului imun
119. Activitile cele mai eficiente pentru meninerea/ reperformarea capacitii de munc, cu
prevenirea/ intarzierea/ limitarea declinului acesteia, odat cu imbtranirea, sunt:
a) practicarea zilnic de exerciii fizice dinamice, repetitive, adecvate ca nivel de solicitare
fizic
b) practicarea unor forme de terapie ocupaional adecvate ca nivel de solicitare fizic
(grdinrit, pictur, modelaj, jucat golf)
c) educaia profesional continu
d) ocuparea (meninerea) in funcii de conducere
e) cure balneo-climatice profilactice active, cu secvene procedural-metodologice de tip
revigorare/ intreinere/ antiaging i antistres

124. Muchii stabilizatori activi (dinamici) ai capului humeral in cavitatea glenoid, inclusiv la
varstnici, sunt:
a) bicepsul brahial
b) supraspinosul
c) subscapularul
d) infraspinosul
e) micul rotund

125. Artroza categorie de afectri locomotorii, in mod specific mai frecvent la varstnici
are urmtoarele caracteristici:
a) este una dintre cele mai importante probleme de sntate public
b) predomin la brbai
c) este cea mai frecvent suferin cronic musculoscheletal la indivizii in varst de peste 50
de ani
d) se caracterizeaz prin degenerescena focal a cartilajului articular
e) are caracter multifactorial

126. Crizele majore ale btraneii sunt:


a) criza retragerii din activitatea profesional
b) criza determinat de imbtranirea geriatric
c) criza determinant de plecarea copiilor
d) crizele comiiale
e) crizele de isterie

127. Incercuii afirmaiile corecte (conform unor statistici europene):


a) persoanele cu varsta sub 55 de ani petrec, in medie, 5 zile pe an in spital
b) persoanele cu varsta peste 65 de ani petrec, in medie, 2 zile pe an in spital
c) persoanele cu varsta peste 85 de ani petrec, in medie, 12 zile pe an in spital
d) btranii au boli cronice ocup 2 paturi din 5 in unitile spitaliceti obinuite
e) btranii ocup 1 din 2 locuri in unitile de asisten social

128. Creterea debitului circulator sistemic, maxim posibil la un individ varstnic cretere cu
caracter adaptativ, la efortul fizic sau la solicitri extreme ale funciei de termoreglare, in
expuneri generale ale corpului in mediu cald este:
a) de 23 ori
b) de 100 ori
c) de 0,44 ori
d) de 7 ori
e) de 6 ori

129. Termenul de Gerontologie a fost introdus in anul:


a) 1783
b) 2001
c) 1993
d) 1903
e) 1848

130. Care dintre urmtoarele aspecte sunt acceptate in prezent ca fiind caracteristice
procesului de imbtranire biologic?:
a) modificrile deteriorative
b) modificrile adaptative
c) limitrile graduale ale funciilor i performanelor majore de integrare i de (auto)control
d) scderea treptat a capacitii globale de adaptare i de rspuns a organismului la stres
e) declinul morfo-funcional general, lent evolutiv, fr decompensri/ insuficiene de organ
sau sistem

131. ATM este:


a) un program de aciune gerontologic
b) un biotrofic/ gerontoprotector
c) o gen, plus produsul su de expresie: o protein ce sesizeaz leziunile ADN cauzate de
stresul oxidativ i orienteaz aciunea unor (alte) proteine reparatorii ctre leziunile respective
d) o scal de evaluare geriatric
e) un dispozitiv de explorare paraclinic a compoziiei corporale (body composition)

132. Din perspectiva datelor actuale in biologia imbtranirii, ca baze moleculare ale aciunilor
subtile protective celulare in stres i respectiv reparatorii enzimatice, cu efecte de de tip anti-
aging inclusiv in interferena cu mecanismele intime declanate de restricia de aport
caloric , fiind astfel adevrai reglatori ai procesului de imbtranire celular, sunt considerate:
a) hidantoidele
b) scopolaminele
c) sirtuinele
d) amfetaminele
e) ciclinele

133. In compoziia Aslavital-ului fiole intr:


a) resveratrol
b) acid glutamic
c) procain hidrocloric
d) acid para-aminosalicilic
e) potasiu

134. Practic, toate moleculele corpului uman sunt reinnoite odat la:
a) 10 sptmani
b) 7 ani
c) 2 trimestre
d) 180 de zile
e) 9 luni

135. Caracteristici ale imbtranirii la nivel celular i tisular sunt:


a) esutul conjunctiv, la nivelul tuturor structurilor ce il conin, sporete cantitativ i ii reduce
elasticitatea
b) crete, la nivelul cvasitotalitii celulelor gradul de neregularitate ca distribuie de
dezorganizare structural i respectiv, de variabilitate ca mrime
c) se reduce cu circa 1/3 masa protoplasmatic/ numrul de uniti celulare active metabolic
d) crete, ca fenomen de hipertrofie compensatorie, mrimea multora dintre celule
e) scade coninutul in ap

137. LDL-colesterolul acioneaz asupra structurilor imunocompetente prin:


a) stimularea sintezei de molecule de adeziune celular
b) inhibarea activitii fagocitelor mononucleare
c) stimularea procesului de cooperare celular (helper), in elaborarea rspunsului imun
d) creterea sintezei de imunoglobuline
e) alterarea produciei de interferon i a activitii limfocitelor NK

138. Capacitatea maxim respiratorie la varsta de 80 de ani fa de cea de 30 de ani, este de


aproximativ:
a) jumtate
b) trei sferturi
c) un sfert
d) nemodificat
e) dubl

139. Persoanele de varsta a treia, cu imbtranire uzual se caracterizeaz, din punct de


vedere clinic, prin polipatologie cronic, avand in medie peste:
a) o boal
b) dou boli
c) trei boli
d) patru boli
e) cinci boli

141. In timpul exerciiilor fizice rezistive solicitante, s-au constatat aspect ce furnizeaz cel
puin o parte a argumentaiei obiective pentru care kinetoterapia impune pruden i atent
monitorizare i modulare parametrial la varstnici creteri semnificative ale titrurilor
plasmatice, de:
a) telomeraz
b) STH
c) noradrenalin
d) reversin
e) adrenalin

142. Durata actual medie, considerat convenabil pentru o cur gero-profilactic activ, de
revigorare, intinerire, antistres, inclusiv de refacere a forei de munc, este:
a) 21 zile
b) 30 zile
c) 6 zile
d) 10-14 zile
e) 18-20 zile

143. Populaia int, maxim beneficiar de cure geroprofilactice active, de revigorare,


intinerire, antistres, inclusiv de refacere a forei de munc, este cuprins in intervalul de varst:
a) 4575 ani
b) 1649 ani
c) 8085 ani
d) 2141 ani
e) 3035 ani
144. Un indicator al strii de echilibru/ dezechilibru neurovegetativ, util pentru aprecierea
influenei asupra unui potenial curant, a factorilor meteoclimatici/ climatoterapeutici, este
indicele:
a) Dow-Jones
b) tineri/ brani
c) Ott
d) Stibor
e) vegetativ

145. Care din caracteristicile de mai jos sunt conexe varstei a patra?:
a) autonomie individual deplin
b) autonomie individual pierdut
c) nevoi speciale de ingrijiri/ asisten medical sau/ i social
d) varsta de peste 75 de ani
e) varsta de 60-75 de ani

146. Tinerii btrani au varste cuprinse intre:


a) 4050 ani
b) 5060 ani
c) 6075 ani
d) 7095 ani
e) 3040 ani

147. Ponderea procentual actual in Romania a populaiei varstnice (de 60 de ani i peste)
este de aproximativ:
a) 19%
b) 11%
c) 38,5%
d) 13,6%
e) 8%
148. Care dintre urmtorii indicatori demografico-epidemiologici sunt totodat, indicatori
sintetici ai strii de sntate a unei anumite populaii?:
a) durata medie de via
b) sperana medie a vieii la natere
c) durata medie de via sntoas
d) durata medie de via cu incapacitate
e) mortalitatea general

149. Conceptualizarea evoluiei, dea lungul timpurilor, a indicatorului sintetic major al strii
de sntate al unei populaii: durata medie de via sntoas, este exprimat grafic sugestiv,
prin:
a) multiplicitatea carierelor succesive
b) rectangularizarea curbei de supravieuire
c) despecializarea varstnicilor
d) retragerea flexibil din activitatea profesional
e) profesionalizarea ca i carier a unor activiti, iniial benevole/ neprofesionale

150. Resveratrolul este un:


a) imunomodulator natural
b) dispozitiv de termoterapie
c) stimulator sirtuinic
d) dispozitiv de electrodiagnostic
e) compus chimic ce se gsete in vinul rou

151. Nodulii Heberden sunt formaiuni artrozice cel mai frecvent intalnite la varstnici ce
apar la nivelul:
a) articulatiilor interfalangiene distale
b) articulatiilor interfalangiene proximale
c) articulatiilor metacarpofalangiene
d) articulatiilor carpometacarpiene
e) articulatiilor intercarpiene
152. Artroza, inclusiv la varstnici, are ca factori de risc determinani:
a) stresul mecanic
b) boli metabolice
c) boli psihice
d) boli digestive
e) boli endocrine

153. Localizrile cele mai frecvente ale artrozelor primitive, inclusiv la varstnici, sunt:
a) genunchii
b) articulaiile tibiotarsiene
c) articulaiile interfalangiene distale
d) articulaiile radiocubitocarpiene
e) articulaiile coloanei vertebrale

154. Care dintre urmtoarele sunt considerate, mai frecvent in literatur, sindroame geriatrice
majore/ principale?:
a) sindromul cardio-vascular
b) sindromul cerebro-vascular
c) sindromul anxios-depresiv
d) sindromul locomotor
e) sindroamele/ strile grabatare

156. Ce factori considerai a fi implicai in patogenia artrozelor?:


a) predispoziia genetic
b) boli metabolice (diabet, gut)
c) boli endocrine (hipotiroidism, hiperparatiroidism)
d) stresul mecanic/ suprasolicitare articular
e) senescena, inclusiv la nivelul structurilor articulare

157. Teoria pierderilor se refer, in G-G, la:


a) pierderea de rol i statut in familie
b) pierderea relaiilor profesionale
c) pierderea relaiilor sociale
d) pierderea memoriei
e) pierderea de funcii senzoriale

158. Principalele modificri de senescen la nivelul tubului digestiv sunt:


a) subierea mucoasei bucale
b) retractarea gingiilor i masticaie dificil
c) uscciunea la nivelul cavitii bucale i limbii
d) atrofia mucoasei colonice
e) incontinena ano-rectal

159. Semne de anemie, inclusiv la varstnici, sunt:


a) paloarea
b) tahipneea
c) bradicardia
d) ameeala
e) cefaleea

160. Artai care dintre iniialele de mai jos desemneaz un test de evaluare a funciilor
cognitive, folosit in Geriatrie:
a) HDS
b) MMS
c) CREST
d) FIM
e) SARS

164. In artrozele activate, inclusiv la varstnici, examenul fizic, de regul, poate decela:
a) articulaii nedureroase
b) articulaii uor tumefiate
c) temperatura local uor crescut
d) limitarea mobilitii articulare
e) deformri articulare variabile
165. Radiologic, in artroze, inclusiv la varstnici, se poate constata:
a) ingustarea spaiului articular
b) scleroza sucondral
c) chiste osoase subcondral
d) osteofitoza
e) deformarea contururilor extremitilor osoase

166. Obiective principale ale tratamentului recuperator complex la pacienii varstnici cu PR, cu
disfuncii cronice, sunt:
a) controlul inflamaiei
b) reducerea durerilor i redorilor articulare
c) meninerea sau/ i ameliorarea forei i troficitii musculare din vecinatatea articulaiilor
afectate
d) adaptarea funcional i
psihologic a bolnavului la disfunciile irecuperabile
e) meninerea sau/ i restabilirea in limitele posibile a unor poziii i mobiliti articulare
funcionale

167. Care sunt stadiile evolutive de tip clinico-funcional, ale PR la varstnici, in care acetia, de
regul, (mai) pot desfura IADL?:
a) stadiul I
b) stadiul II
c) stadiul III
d) stadiul IV
e) stadiul prodromal

168. Care dintre domeniile medicale sau/ i afeciuni de mai jos, beneficiind de diferite
secvene metodologice ale specialitii de RMFB, au indicaii profilactice la varstnici:
a) traumatismele
b) gerontologia
c) prezena de factori de risc pentru boala varicoas
d) sindroame hipokinetice
e) boli a frigore
169. Care dintre urmtoarele iniiale se refer la un test de evaluare a depresiei la varstnici?:
a) HDL
b) TPRM
c) BBB
d) GDS
e) ABS

170. In timpul inspeciei articulaiilor coxo-femurale la varstnici:


a) se solicit bolnavului s fac caiva pai
b) se consemneaz eventualele redori, contracturi/ retracturi, sau/ i atitudini vicioase
c) se consemneaz eventualele tulburri de static vertebral
d) se consemneaz eventualele tulburri de static sau/ i funcionale la nivelul genunchilor
e) se consemneaz eventualele tulburri de static sau/ i funcionale la nivelul picioarelor

171. Stabilitatea oldului, la varstnic, este asigurat de:


a) coaptaia capetelor articulare
b) direcia axei colului femural
c) ligamentul iliofemural
d) muchii pelvi-trohanterieni
e) factori endocrini

172. Mini Nutritional Assessment (MINA):


a) poate fi aplicat numai persoanelor varstnice instituionalizate
b) presupune efectuarea, in prealabil, de msurtori antropometrice
c) presupune anchet dietetic
d) cel mai fidel indice antropometric este circumferina moletului
e) la varstnici se obin, in general, valori diminuate

173. oldul varstnicului se caracterizeaz prin urmtoarele:


a) este, ca tip de articulaie, o enartroz
b) micarile oldului cu genunchiul flectat sunt mai ample decat cele cu genunchiul extins
c) diferenele dintre micrile active i cele pasive sunt mai mari la old decat la alte articulaii
d) oldul are, comparativ cu genunchiul, o mobilitate mai mare
e) oldul nu posed o stabilitate deosebit

174. Care dintre afirmaiile de mai jos, referitoare la depresia varstnicului, corespund(e)
realitii?:
a) este o patologie frecvent intalnit la btrani
b) este semnificativ mai rar intalnit la pacienii spitalizai, fa de btranii ce triesc in cadru
familial
c) una dintre scalele utilizate pentru evaluarea acestui tip de patologie este Geriatric
Depression Scale (GDS)
d) GDS cuprinde un chestionar cu 30 de intrebri
e) un scor GDS de peste 22 de puncte semnific depresie sever

175. In metodologia de testare a riscurilor de instalare a escarelor inclusiv i mai ales la


varstnici, se evalueaz:
a) starea general a bolnavului
b) starea funciilor psihice/ cognitive
c) capacitatea de mobilitate/ mobilizare
d) starea de nutriie
e) continena/ incontinena urinar

176. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt corecte, in legatur cu persoanele varstnice?:
a) in cadrul ciclului de mers, faza de sprijin pe planta afectat este prelungit antalgic
b) inclinarea postural, accentuat de mers, este cauzat in pricipal de balansul altern al prii
superioare a trunchiului
c) mersul legnat se datoreaz in principal redorilor (sau/ i mai rare anchilozelor) la
nivelul articulaiilor coxofemurale
d) oldurile sunt structurate pentru sprijin in ortostatism i mers (articulaii portante)
e) mersul pseudobulbar este cu pai mruni

177. Actualul Institut Naional de Gerontologie i Geriatrie (INGG) Ana Aslan primul
institut de profil din lume a fost infiinat in anul:
a) 1931
b) 1952
c) 1974
d) 1909
e) 1903

179. La ora actual, in multe dintre rile Europei Occidentale, formula cea mai agreat de
abordare/ rezolvare integrat socio-psihologico-sanitar a problematicii complexe legate de
creterea, in ritm alert, a ponderii populaiei varstnice (inclusiv a celei a marilor btrani
oldest olds), o constituie:
a) concesionarea ctre medicii de familie a cabinetelor de consultaii
b) suplimentarea numrului de pacieni per medic
c) aciunea gerontologic in teritoriu
d) creterea numrului de imunizri la nivelul populaiei active profesional
e) creterea numrului spitalelor de urgen

180. Termenul de Geriatrie a fost introdus de:


a) Wirchov
b) Sager
c) Ringer
d) Nascher
e) Aslan

181. Termenul de Geriatrie a fost introdus in anul:


a) 1689
b) 1909
c) 1787
d) 1804
e) 2003

182. In ara noastr, Grila Naional de Evaluare a Nevoilor Persoanelor Varstnice, a fost
adoptat, prin Hotarare de Guvern, in anul:
a) 1934
b) 1987
c) 1998
d) 2000
e) 2005

183. In cadrul evalurii gradate a nivelelor de funcionalitate: independent/ dependent


inclusiv la varstnici mai ales in cadrul scalelor americane, se consider c nivelul de
asisten total inseamn:
a) subiectul poate face singur, corect, in timp corespunztor i in proporie de 100%, toate
activitile/ eforturile impuse de ansamblul vieii cotidiene
b) subiectul poate face singur pan la 75% din activitile/ eforturile impuse de viaa cotidian
c) subiectul poate face singur pan la 25% din activitile/ eforturile impuse de traiul zilnic
d) subiectul poate face singur pan la 50% din activitile/ eforturile impuse de traiul zilnic
e) subiectul poate face singur peste 75% (in unele cazuri sau/ i situaii, chiar pan aproape
de 100%) din activitile/ eforturile impuse de ansamblul vieii cotidiene, dar necesit
dispozitive ajuttoare sau/ i durata de efectuare (cel puin) a unora dintre activiti depete
timpul rezonabil sau/ i exist considerente de siguran

184. Moartea celular programat endogenic, silenioas intrucat de regul, nu produce


semnalizri de la suprafaa membranar spre restul organismului , se numete:
a) angiomatoza
b) necroza
c) acrocianoza
d) apoptoza
e) aftoza

185. TRPM este:


a) o tehnic de kinetoterapie
b) o molecul de semnalizare de la nivel cerebral, ce induce creterea intra-neuronal marcat
a activitii metabolice oxidative, intens productoare de SRO
c) un marker al procesului de intinerire neuronal
d) un agent chimic endogen ce favorizeaz indirect apoptoza neuronilor cerebrali in condiiile
unor diverse situaii de distres/ agresiune
e) o protein ce induce indirect creterea marcat a nevoilor metabolice de oxigen i astfel, a
sensibilitii deosebit de mari (cunoscute) a neuronilor cerebrali la hipoxie

186. In organism, in fiecare zi, la nivelul fiecrei celule se produc, in medie, leziuni ale ADN in
numr de:
a) 10.000
b) 800.000
c) 1.000.000.000
d) 10.000.000
e) 350

187. Numrul mediu de molecule de radicali liberi/ SRO, ce se produc zilnic la nivelul
organismului, este de:
a) 900
b) 4.000.000.000
c) 7.000
d) 100.000
e) 100.000.000

189. Principalele complicaii ale HTA, frecvente la varsta a treia, sunt:


a) encefalopatia hipertensiv
b) retinopatia hipertensiv
c) accidentul vascular cerebral
d) nefropatia hipertensiv
e) cardiopatia hipertensiv

190. Simptomatologia accidentului ischemic tranzitor, form a AVC ischemic, const in:
a) durata mai mare de 24 ore
b) hipotensiune arterial
c) ameeli
d) stare comatoas
e) pierdere tranzitorie de contien
191. Principalele manevre de ingrijire a pacienilor varstnici cu bronhopneumonie sunt:
a) posturarea pacienilor
b) hidratarea
c) schimbarea poziiei la 4 ore
d) aspirarea traheobronic
e) tapotarea toracic

192. Principalele simptome ale anginei pectorale la varsta a treia sunt:


a) durere retrosternal
b) dispnee
c) paloare
d) scdere a tensiunii arteriale
e) senzaie de urinare

193. Investigaiile care confirm diagnosticul de cardiopatie ischemic, la un varstnic, sunt:


a) electrocardiograma
b) coronarografia
c) tomografia toracic
d) radiografia toracic
e) ecografia coronarian

194. Formele clinice atipice ale infarctului miocardic la varstnici sunt:


a) forma digestiv
b) forma osteo-articular
c) forma fr durere
d) sindromul coronaro-cerebral
e) agravarea tulburrilor trofice
din arterite
195. Semnele insuficienei cardiace stangi la varstnic sunt:
a) dispneea
b) jugulare turgescente
c) tusea nocturn
d) confuzia
e) edeme

196. Principalele semne clinice in arteriopatia cronic obstructiv la varstnici sunt:


a) durere la mers
b) durere la repaos
c) parestezii la nivelul membrelor inferioare
d) ameeli
e) edeme gambiere

197. Principalele complicaii in AVC la varstnici sunt:


a) bronhopneumoniile
b) tromboflebitele
c) escarele de decubit
d) coma
e) infectiile urinare

198. Semnele clinice in traheobronita acut la varstnic sunt:


a) febr
b) durere toracic
c) junghi intercostal
d) sput hemoptoic
e) tuse productiv

199. Principalele complicaii ale bronhopneumoniei la varsta a treia sunt:


a) insuficiena cardiac
b) abcesul pulmonar
c) sindromul de deshidratare
d) pleurezia
e) tahiaritmiile

200. Principalii factori favorizani ai infeciilor urinare acute la varstnici sunt:


a) imobilizarea la pat
b) sondarea vezical
c) accidentul vascular cerebral
d) diabetul zaharat
e) adenomul de prostat

201. Semnele clinice in infeciile urinare acute la varstnici sunt:


a) febr
b) durere lombar
c) hematurie
d) disurie
e) nicturie

202. Tipurile de incontinen urinar (IU) la varstnic sunt:


a) IU de stres
b) IU tranzitorie
c) IU post AVC
d) IU permanent
e) IU diabetic

203. Semnele reteniei urinare la varstnici sunt:


a) durere abdominal
b) incontinen urinar
c) febr
d) confuzie
e) anurie
204. Hipoglicemia este prezent, la varstnici, in comele:
a) cetoacidozic
b) insulinic
c) hiperosmolar
d) lactacidozic
e) neurologic

205. Principalele semne clinice in anemie la varsta a treia sunt:


a) fatigabilitate
b) paliditate tegumentar
c) dureri digestive
d) ameeli
e) lipotimii

206. Complicaiile diabetului zaharat la varstnici sunt:


a) retinopatia
b) vezica neurogen
c) pneumonia
d) nefropatia
e) polineuropatia

207. Tratamentul cardiopatiei ischemice cronice se face cu:


a) vasodilatatoare coronariene
b) antiagregante
c) hipolipemiante
d) antidiabetice
e) anticoagulante

208. Clasele de medicamente antihipertensive, posibil utilizabile i la varstnici, sunt:


a) inhibitori de enzim de conversie
b) blocani ai canalelor de calciu
c) beta-blocante
d) sartani
e) diuretice

Sinteze and shit

5. Cea mai frecvent artropatie microcristalin la subiecii varstnici este:

Condrocalcinoza

6. Menionai trei dintre principiile managementului reabilitrii la pacientul varstnic:

(dup Braddom, cu precizri,


i unele completri)
Stabilirea nivelului funcional (evaluare/ diagnostic clinicofuncional);
Stabilirea resurselor (atat cele biologice ale pacientului varstnic, cat i cele suportive ale
aparintorilor si eventual i cele ale comunitii in care respectivii triesc);
S fie deterninat/ precizat gradul de semnificaie al scopurilor i motivaiei, pentru pacientul
varstnic, respectiv i pentru aparintorii acestuia;
S fie determinate/ precizate ateptrile familiei in legatur atat cu durata i adesea,
dificultatea cat i cu rezultatele unui astfel de proces recuperator (inclusiv consecinele
psihosociale ale evoluiei unei sau mai multor afeciuni cronice cu potenial invalidant, ce
necesit recuperare sau/ i ingrijiri recuperatorii, de multe ori complexe i de durat i nu de
puine ori cu rezultate incerte, mai ales in condiiile in care, pe lang polipatologia
caracteristic btranilor inaintarea in varst, in sine, reprezint deopotriv un factor obiectiv
de limitare a rezultatelor pe termen lung, ale procesului de recuperare, dar i o motivaie, tot
obiectiv, mai ales in condiiile opiunii ferme a societilor contemporane civilizate, pentru
susinerea calitii vieii i solidaritate uman, la orice varst pentru continuarea susinut a
acestui proces);
Concret, trebuie explicat, cu rbdare i tact, faptul c este posibil ca anumite funcii s nu mai
poata fi redobandite i c vindecarea, stricto senso, nu reprezint neaparat regula la btrani,
mai ales la varstele inaintate;
S se ineleag, totodat, in acest sens, c progresele in procesul de recuperare/ ameliorrile
nu apar, in general, spectaculos, ci ca imbuntiri gradate;
S fie recunoscute afectrile multiple ce interacioneaz la acelai pacient varstnic;
S fie contientizate i fcute cunoscute familiei, reaciile fiziologice alterate, inclusiv s se
diferenieze corect i in permanen, intre depresie, delir i demen (ca element esenial in
monitorizarea gradului de cooperan al pacientului varstnic, necesar pentru a putea adapta
prompt programul terapeutico-recuperator la nivelul de complian al acestuia i nu in
ultimul rand pentru a stabili corect, din punct de vedere al managementului
medicorecuperator
in funcie de rezultatele monitorizrii menionate in ce manier i form/ structur
organizatoric (medical, medico-social/ ingrijiri la domiciliu), este adecvat s fie continuat
procesul recuperator (proces, de foarte multe ori, intricat);
S se accentueze, in sensul unei optime i continui plieri a sarcinilor/ exerciiilor recuperatorii
pe capacitile funcional-cognitive real
existente, pe simplificarea programului;
S se evite, pe cat posibil, imobilizarea;
S se minimizeze, pe cat posibil, rolul medicaiei;
S se incurajeze i s se stimuleze socializarea.

19. Numii patru dintre cei 15 I (formula mnemotehnic bazat pe iniialele termenilor
specifici in limba engleza) probleme speciale/ obiective specifice, in Geriatrie:

Immobility;
Instability;
Incontinence;
Intellectual impairment;
Impairment of vision or/ and
hearing;
Insomnia;
Impotence;
Impecunity;
Isolation - Depresion;
Irritable colon;
Indigestion;
Inanition-malnutrition;
Immune deficiency;
Infection;
Iatrogenesis

22. Numii trei exemple de activiti socio-personale mai complexe tip Instrumental
Activities of Daily Living (IADL), reprezentand totodat parametri utilizai in evalurile IADL:

gtitul; curenia;
splatul rufelor;
folosirea transportului in comun;
folosirea telefonului;
folosirea aparatelor casnice;
folosirea computerului/ a Internet-ului;
inerea evidenei cheltuielilor/ bugetului personal;
ofatul

24. Numii trei categorii de medicamente cu care un pacient varstnic poate urma tratament i
despre care, in mod prioritar, trebuie intrebat in cadrul anamnezei geriatrice:

tonicardiace (digoxin);
antianginoase (nitrai);
diuretice;
anticoagulante (sintrom, trombostop);
antiagregante plachetare (aspirin, clopidogrel);
antidiabetice (orale, insulin);
corticoizi

26. Numii trei parametri biologici serici care, de regul, nu se modific cu imbtranirea:

hemoglobina;
hematocritul;
numrul de leucocite;
numrul de trombocite;
calciul seric;
fosforul seric

28. Numii trei parametri biologici care, de regul, sufer modificri la varstnici:

-valorile glicemiei cresc uor;


-tolerana la glucoz scade;
-VSH crete uor;
-creatinina crete uor;
-fosfataza alcalin crete uor;
-sedimentul/ examenul urinei (piurii i bacteriurii asimptomatice);
-modificri ale funciilor miocardului sau/ i ale esutului cardionector obiectivabile ECG:
aplatizarea segmentului ST, aritmii supra- sau ventriculare, blocuri

30. Numii dou dintre particularitile principale in prescrierea/ administrarea


medicamentelor la varstnici

doze mai mici


orar de administrare cat mai simplu
indicaii clare

32. Numii trei categorii de medicamente ce dau mai frecvent reacii medicamentoase
adverse, la varstnici:

analgezice;
antiacide;
antiaritmice;
antihipertensive;
diuretice;
anticoagulante;
antiagregante;
corticoizi;
antibiotice

35. Numii trei componente ale evalurii complete/ complexe a unui pacient geriatric:

-control fizic complet (anamnez, examen clinic, investigaii paraclinice);


-examinarea strii mentale (memorie, capaciti cognitivrelaionale, stare afectiv,
dependen de alcool sau/ i de droguri);
-evaluare clinico-funcional (capacitatea de a indeplini activitile zilnice: de autoservire, la
domiciliu ADL sau/ i activiti instrumentale zilnice, acas sau chiar i in afara locuinei);
-stabilirea diagnosticelor: biomedical inclusiv (eventual) al polipatologiei i respectiv, al
ritmului de imbtranire i clinico-funcional;
-anamnez social (starea civil eventual situaia profesional, posibile reele de sprijin
inclusiv instante de sprijin emoional sau/ i fizic precum i unitile de asisten primar i
secundar, accesibile;
-aprecierea condiiilor (de locuit inclusiv, dac exist electrificare , de curenie, de
siguran, de invecinare, posibiliti de transport);
-aprecierea medicaiei i complianei;
-inventariere la caz, a nevoilor speciale (ingrijiri/ nursing, fizioterapie, diverse servicii sociale);
-situaie/ list cu sinteza problemelor identificate

37. Cele mai importante I-uri din Geriatrie deoarece au potenialul invalidant/ dizabilitant
cel mai marcat , interferand cel mai amplu cu cele trei dimensiuni/ nivele ICF, (nivelul
organismului Body, nivelul individului Activity, nivelul societii Participation), sunt:

Intellectual impairement;
Immobility;
Instability;
Incontinence

39. Numii trei dintre scopurile urmrite, respectiv efectele scontate, prin care se
argumenteaz utilizarea testelor/ scalelor/ grilelor de evaluare in Geronto-Geriatrie inclusiv
in nursing-ul sau/ i recuperarea geriatrice: precizie/ acuratee diagnostic;
facilitarea monitorizrii eficiente a evoluiei bolnavului/ marelui btran;
rigoare in evaluarea rezultatelor terapeutice (inclusiv in scop de cercetare tiinific);
fundamentarea profesionist a aprecierilor de ordin prognostic;
obiectivitate in stabilirea indicaiei de institutionalizare a unui pacient varstnic i a
momentului acesteia;
declanarea/ susinerea argumentat a asigurrii de sprijin de tip medico-social pentru un caz
dat de suferina bio-psihosocial, la un anume btran

42. Numii trei enzime sau/ i neurotransmitori cu implicare in mod special in apoptoza
neuronal (i indirect, in msura in care aceasta vireaz spre un ritm i o amploare mult
accelerate i exacerbate, prin/ cu formarea astfel, a unor cantiti crescute de molecule
insolubile/ precipitante de beta-amiloid) i in neurodegenerarea senescent/ senil, (inclusiv,
partial, in cea specific tip Alzheimer):

presenilinaze;
proteazomi;
caspaze, calpaine;
PARP poli-(ADP-ribozopolimeraza);
factorul inductor de apoptoza(AIF);
endonucleaza G (Endo G);
glutamatul;
sintetaza oxi-nitric neuronal (nNOS)

44. Numii trei specii reactive (radicali liberi/ toxici) de oxigen (SRO):

peroxinitritul;
radicalul anio superoxid;
peroxidul de hidrogen;
radicalii hidroxil

46. Numii dou sisteme enzimatice protectoare antioxidante:

Superoxid-dismutaza;
catalaza;
glutation-peroxidaza;
spirulina;
sirtuinele

50. Numii patru modificri principale, caracteristice imbtranirii, la nivelul pielii:

scderea elasticitii;
creterea plasticitii;
scderea in volum i uscarea epidermului;
apariia ridurilor;
aplatizarea corpilor papilari;
formarea de xantoame;
incetinirea proceselor de vindecare a rnilor;
cderea prului;
albirea i subierea firelor de pr;
incetinirea creterii unghiilor

54. Numii trei elemente ale dietei mediteraneene cu efect antiaging, de prelungire a
speranei de via:

aport crescut de vegetale (legume, fructe i cereale);


aport moderat spre crescut de pete;
aport sczut de grsimi saturate;
aport crescut de grsimi nesaturate (in particular de ulei de msline);
aport sczut de produse lactate i de carne;
aport modest de alcool mai ales ca vin

59. Numii dou modificri funcionale sau/ i morfologice de imbtranire, la nivelul tubului
digestiv:
constipaie;
diverticuloz;
absorbie deficitar a principiilor nutritive i mineralelor;
scdere a produciei de enzime digestive;
incontinen anal

63. Dai dou exemple de efecte cvasi-similare ale Gerovital-ului H3 i Aslavital-ului:

(efectele):
antidepresiv;
antiparkinsonian;
anticoagulant/ antitrombotic;
anti-dislipidemic/pro-HDL
colesterol/ antiaterogen;
procognitiv;
antiaritmice cardiace

68. Numii cinci nevoi fundamentale ale fiinei umane dup V. Henderson:

a respira;
a manca i a bea;
a elimina;
a se mica, a avea o bun
postur;
a dormi, a se odihni;
a se imbrca i dezbraca;
a-i menine temperatura in limite normale;
a fi curat i a avea tegumente intacte;
a evita pericolele (i a-i menine integritatea fizic i psihic);
a comunica;
a tri conform propriilor convingeri spirituale;
a avea o preocupare, a se realiza;
a se recrea;
a inva
72. Numii patru modificri morfologice sau/ i funcionale, legate de imbtranire, la nivelul
sistemului nervos:

- reducerea (predominant prin procese de apoptoz) a numrului de neuroni;


- proliferarea compensatorie a nevrogliei;
- modificarea plasticitii sinaptice;
- degradarea neurofibrelor;
- procese microfocale de demielinizare;
- degenerescene granulovacuolare, cu acumulri zonale de lipofuscin, plci senile, corpi Levi
i Hirano;
- alterarea permeabilitii barierei hemato-nevraxiale i dezadaptri ale autoreglajului
circulaiei cerebrale;
- scderea vitezei de transmitere nervoas inclusiv a unor feed-back-uri senzitiv/
proprioceptive-senzorio-motorii

76. Numii patru modificri morfologice sau/ i funcionale de imbtranire, la nivelul


aparatului circulator:

- creterea (compensatorie) a dimensiunilor unui mare numr de miocii cardiaci


predominant din ventriculul stang / hipertrofie, de diverse grade, a musculaturii cordului;
- scderea volumului-btaie;
- descreterea duratei sistolei i a vitezei fluxului sanguin;
- scderea elasticitii miocardului i a endocardului valvular, cu fibroz/ proliferarea fibrelor
de colagen;
- creterea rigiditii pereilor vasculari predominant arteriali , prin modificri de atero- i
arterioloscleroz (cu modificri ale raportului dintre fibrele de elastin i colagen i acumulri/
depozite de calciu, sodiu i de substane grase, la nivel parietal);
- creterea rezistenei
periferice i respectiv, moderat, a TA
80. Numii patru modificri morfologice sau/ i funcionale de imbtranire la nivelul
aparatului respirator:

scad:
volumul activ al parenchimului pulmonar (i implicit, suprafaa de hematoz);
elasticitatea prin fibroz a acestuia;
compliana pulmonar;
extensibilitatea, de cauz costo-articular a toracelui;
fora muchilor inspiratori (incepand chiar de la varsta 25 de ani);
amplitudinea micrilor respiratorii;
umiditatea (coninutul in ap al) mucusului bronic;
capacitatea vital;
capacitatea maxim respiratorie;
ventilaia pulmonar;
presiunea parial a O2 in sangele arterial;
extracia O2 din sangele
arterial
cresc:
volumul rezidual;
frecvena respiraiilor
tahipnee

82. Dai trei exemple de esuturi/ structuri anatomice braditrofice:

cartilaj;
disc;
menisc;
tendon;
endoteliu arterial;
cristalin;
cornee

84. Dai trei exemple de biomarkeri ai senescenei:


senescence associated heterochromatin foci (SAHF);
P16INK4a;
ARF;
telomere dysfunction-induced foci (TIFs);
scderea semnificativ a masei protoplasmatic active;
regresia (in medie cu aproape 30%) a numrului de uniti
celulare active metabolic;
creterea polieptidemiei;
gerontoxonul;
suflurile sistolice (de aterom inclusiv la nivelul arterelor renale)

86. Numii dou tipuri de ioni a cror concentraie intracelular, de regul, crete odat cu
imbtranirea:

Na+
Ca2+
Cl

89. Numii dou tipuri de ioni a cror concentraie intracelular, de regul, scade odat cu
imbtranirea:

K+
Mg2+
fosfat (PO42-)

92. Dai patru exemple de ingrijiri recuperatorii (demersuri de nursing de reabilitare):

Inspecia tegumentelor i a lenjeriei/ aternutului pacientului (pentru prevenirea condiiilor de


apariie/ apariiei de leziuni trofice);
intoarceri in pat (din dou in dou ore, dac bolnavul nu are saltea anti-escar) i rostogoliri
in posturi reflex-inhibitorii cu rol inclusiv antispasticitate;

degravitri segmentare (pentru prevenia edemelor de declivitate);


posturri anticipative (profilactice, in faza de flacciditate)/ corective (inclusiv ortezri cu efect
totodat, spasmolitic) in faza de spasticitate; manevre de drenaj bronic (posturri propensive
specifice, tapotamente, manevre presoare/ reflexe);
asistarea evacurii urinei (montare de cateter fix sau training vezical/ sondaj intermitent);
mobilizri pasive ale membrelor paralizate (cu efect de pompaj circulator exogen);
alimentarea pe sonda nazogastric (i in acest sens, instruirea aparintorilor) a pacientului cu
tulburri de deglutiie, inclusiv in caz de necesitate, aspirarea alimentelor ptrunse accidental
in zona laringo-traheal;
verticalizarea progresiv a bolnavului in pat/ posturarea in ezut alungit i apoi progresiv, in
ezut scurtat, inclusiv la marginea patului, cu asistarea meninerii/ reeducrii echilibrului
postural al trunchiului (predominant prin dezechilibrri cotrolate);
asistarea/ promovarea (re)efecturii unor activiti gestuale,mai intai de autoservire, cu
membrele i hemicorpul indemne (ulterior, in cazul unei evoluii recuperatorii indelungate sau
nesatisfactoare: s scrie cu mana neafectat);
invarea i asistarea pacientului in efectuarea transferurilor in i din fotoliul rulant;
invarea pacientului s-i trucheze anumite micri (in principiu, ireversibil) pierdute;
autorecunoatere kinestezic

96. Numii trei structuri din componena complexului pineal:

epifiza;
nucleii suprachiasmatici;
retinele;
ariile hipotalamice preoptice;
ganglionii nervoi
supracervicali;
iriii;
coroidele;
ovarele;
unii nervi periferici

100. Numii trei modificri morfologice sau/ i funcionale, de imbtranire, la nivelul


aparatului renourinar :
reducerea (intre 25 i 85 de ani), a: numrului de nefroni funcionali (cu 30-40%);
masei parenchimelor renale predominant la nivel cortical i implicit, a greutii acestora;
fluxului plasmatic renal prin modificri degenerative, de angioscleroz, la nivelul arterelor
renale;
ratei de filtrare glomerular;
capacitii de concentrare urinar (inclusiv prin scderea capacitilor funcionale la nivel
tubular: retro-resorbie i excreie);
capacitii de acidifiere a urinii i a celei de adaptare/ adecvare/ integrare a echilibrului
acidobazic
prin ratele de eliminare/ conservare de electrolii: Na, K, Ca, Mg;
bacteriurii sau/ i piurii (inclusiv dezvoltarea de infecii asimptomatice sau uneori,
simptomatice , la nivelul tractului urinar);
creterea in volum/ adenomatoza prostatei, cu dezvoltarea de uropatii obstructive
secundare

102. Numii dou modificri morfologice sau/ i funcionale, de imbtranire, la nivel sanguin:

scad:
volumul plasmatic total (predominant prin reducerea coninutului in ap, atat la nivel extra-
cat i intra-celular);
capacitile funcionale leucocitare (in principal prin scderea, la nivelul acestora, a
coninutului de calciu intracelular i a sintezei de fosfo-inozitol i diacil-glicerol);
capacitatea de extracie a O2 din sangele arterial;
presiunea parial a O2 in sangele arterial

crete:
activitatea sistemului coagulrii status trombofilicus cu dezechilibrarea consecutiv a
echilibrului fluido-coagulant

103. Dai patru exemple de geropatii sau/ i de boli i statusuri frecvente (comune, numai) la
varstnici:

purpura senil;
keratoza senil;
hipertensiunea geriatric;
arterita gigantocelular;
osteoporoza tardiv (senil, tip II)/ osteomalacia;
geroemfizemul senil;
depresia tardiv;
sindroamele dementive(vasculare, degenerative senile, pe fond lezional organic, tip
Alzheimer);
leucemia limfatic cronic;
cataracta senil;
polimialgia reumatic;
(poli osteo)artroza;
ulcerele trofice (de decubit/ escare);
boala (osteodistrofia) Paget;
mielomul multiplu;
carcinomul prostatic;
AVC (stroke);
maladia Parkinson;
hipotermia accidental;
incontinena urinar tardiv;
infecii (recurente/ cronice) reno-urinare;
angiodisplazia colonic

105. Dai trei exemple de gerodistrofii:

gerontoxonul;
pruritul tardiv;
prezbiopia;
prezbiacuzia;
gero-fonastenia

106. Componena optim a echipei de asisten recuperatorie geronto-geriatric in spital,


este:

medic specialist de G-G; (sau/ i) medic specialist de RMFB;


kinetoterapeut/ fiziokinetoterapeut;
asistent (nurs) de ingrijiri generale (inclusiv recuperatorii/ nursing de reabilitare);
asistent de balneo-fizioterapie i recuperare medical
psiholog;
psihiatru;
asistent social;
preot

109. Numii doi dintre factorii din partea pacientului ce pot afecta relaia asistent de ingrijiri
pacient varstnic:

stare psihic tensionat;


anxietate (datorat cel mai frecvent fricii de moarte);
lipsa unor progrese evidente/ spectaculoase in imbuntirea strii de sntate;
anumite stereotipuri mentale (spre exemplu: misoginism sau/ i pudibondism sau invers,
obsesii sexuale, uneori cu elemente de hruire, sau diverse manii exacerbate prin
imbtranirea cerebral ce pot genera, alturi de exacerbarea, in acelai context,
hiperxigene/ pretenii exagerate fa de personalul de ingrijire i consecutiv, o cvasi-
permanet stare de nemulumire/ neincredere/ suspiciune);
obstacole obiective in comunicare (tulburri senzoriale, stri confuzive)

111. Numii doi dintre factorii care afecteaz relaia asistent de ingrijiri (nurs) pacient
varstnic (din partea asistentei):

stereotipuri de mentalitate (ca expresie fie a unei lipse de vocaie pentru activitatea la patul
bolnavului varstnic, fie a unei insuficiene de educaie de specialitate): desconsiderarea
vulnerabilitilor i sensibilitilor pacientului btran sau/ i a nevoilor acestuia, pe motiv c
tratarea/ ingrjirea sa este neimportant, intrucat tot va muri;
atitudini de superioritate in raport cu performanele cognitive/ senzoriale/ fizice reduse ale
btranului;
lipsa experienei ontologice personale (nu a avut inc varsta celui pe care il ingrijete) sau/
i diferena mare de varst (adesea nursele sunt tinere sau chiar foarte tinere)
120. Enumerai dou elemente caracteristice pentru aspectul morfo- patologic al vasculitei
din arterita temporal la varstnici:

interesarea arterelor mici i medii;


prezena de celule gigante, multinucleate;
inflamaie granulomatoas

121. Sindroamele cderilor la varstnici pot avea mai multe cauze; enumerai dou dintre ele:

cderi accidentale/ impiedicri;


drop-attack-uri;
ameeli/ vertij (inclusiv precipitate de micri brute ale capului sau/ i gatului);
deficite senzitiv-proprioceptive sau/ i senzoriale vizuale sau/ i vestibulare;
insuficene musculare la trenul inferior

122. Enumerai dou dintre principalele tulburri responsabile, mai frecvent la varstnici, de
pierderea echilibrului:

disfuncii/ alterri: senzitivproprioceptive, senzoriale vizuale sau/ i vestibulare;


insuficiene musculare la trenul inferior

123. Enumerai patru dintre caracteristicile PR la varstnici:


distribuie egal pe sexe sau o relativ predominan a celui masculin;
caracterul de simetrie al localizrilor articulare este mult mai puin pregnant;
debut brusc, predominant la articulaii mari;
(cu) aspect clinic de oligoartrit evident, uneori cu caracter saltant;
distrucii articulare mai frecvente;
impotena funcional (algic i inflamatorie) marcat;
amiotrofii precoce;
alterarea marcat a strii generale;
(dar) lipsa relativ a afectrilor
viscerale;
sindrom biologic inflamator sever;
(dar) FR mai rar prezent

136. Numii trei dintre membrii echipei interdisciplinare de asisten geriatric inclusiv de tip
recuperator i de nursig de reabilitare (ingrijiri recuperatorii) in comunitate:

medic de familie;
nurs (asistent generalist/ de ingrijiri);
fizio-kinetoterapeut/ kinetoterapeut;
medici: geriatru i recuperator (sau dup caz i de alte specialiti) in cadrul colaborrii cu
ali specialiti pe orizontal;
asistent social;
preot

140. Numii patru modificri involutive datorate varstei, ce influeneaz capacitatea de munc:
scderea forei i a rezistenei musculare, atat prin modificri intrinseci, la nivelul
parenchimului difereniat de la nivelul genic, al mutaiilor/ alterri ale ADN-ului
mitocondrial (cu reducerea produciei de ATP i inducii de apoptoze consecutiv), ca i
respectiv, de expresionare a proteinei inhibitorii a creterii musculare: miostatina, pan la
scderea, in ansamblu, a masei de proteine contractile/ sarcopenie cat i prin alterarea
capacitilor (in principal: cardio-vasculare i respiratorii capacitatea aerobic i capacitatea
muscular precum i de extracie a oxigenului din sangele arterial, la nivelul suprafeelor de
schimb nutriional, cu consecin global: fatigabilitatea;
scderea acuitilor: vizual sau/ i auditiv;
incetinirea micrilor, cu pierderea agilitii fizice, inclusiv a unor abiliti motorii;
tulburri variabile in coordonarea micrilor;
creterea (consecutiv) a timpului de reacie i respectiv a preciziei in gestualitatea
profesional; incetinirea/ intarzierea pe fondul involuiei multiplane a activitii nervoase a
proceselor mentale (in general i in mod special) a celor decizionale (in unele situaii, chiar
imposibilitatea lurii unor decizii rapide), legate de activitatea profesional;
scderea memoriei imediate;
diminuarea puterii de concentrare; reducerea capacitii de a inva lucruri noi; alterarea
global/ corolar a mecanismelor i performanelor de reacie la orice tip de stres, astfel incat,
aceeai munc ce, desfurat in condiii corespunztoare, este un factor sanogen prestat
pe durata vieii adulte, devine, la varsta a treia, un factor stresant mai ales in condiiile unei
economii concureniale, marcate de o competiie acerb, cu conflict (i) din acest punct de
vedere, intre generaii, pe piaa muncii

155. Numii, in afara bolii Parkinson cel mai frecvent la varstnici dou forme de
parkinsonism, intalnite in Geriatrie
aterosclerotic;
medicamentos;
tumoral;
encefalopatic;
post-traumatic

161. Numiti dou dintre principalele ca frecven domenii de patologie, intalnite la


varstnici:
cardio-vascular;
osteo-articular;
digestiv; respirator;
nefro-urologic;
neurologic;
psihiatric

162. Enumerai doi dintre factorii, ce deriv din modificrile biologice de senescen
implicai in fracturile traumatice la varstnici:
tulburrile (de ansamblu) de ortostatism i mers, cu tendin la cdere predominant inspre
inainte;
acuitatea vizual sczut;
insuficiene musculare, predominant la nivelul stabilizatorilor oldurilor;
alterri ale propriocepiei;
osteoporoza

163.Enumerati dou dintre principalele modificri de tip histochimic ce apar la nivelul


cartilajului artozic, inclusiv la varstnici:
crete activitatea enzimelor degradative (in principal citokine i fosfokinaze);
scade coninutul in ap;
scade coninutul in proteoglicani

178. Numii dou elemente semiologice/ de patologie, din domeniul neuro-psihiatric, mai
frecvent intalnirte la varstnici:

cefalee; depresie; (neur)astenie;


Impulsuri suicidare/ tentative de suicid;
anxietate;
alterri ale funciilor intelectualafective: atenie/ vorbire, memorie, afect, stim de sine (self-
esteem element important in cadrul strilor grabatare), voin inclusiv inhibitorie;
alcoolism;
pseudobulbarism;
tremor senil;
parkinsonism;
deficite senzitiv/ proprioceptivsenzoriale;
tulburri de echilibru;
ameeli/ vertij;
acufene/ acuasme

188. Stabilii relaia corect dintre urmtoarele caracteristici anatomice ale grupelor
musculare de mai jos i micarea corespunztoare, efectuat de muchii respectivi la varstnici:
a) flexori
b) extensori
c) abductori
d) adductori

A) scuri i puternici
B) lungi i puternici
C) relativ lungi i foarte puternici
D) scuri i relativ puternici

aB
bA
cD
dC