PROPUNERI DE DEZVOLTARE A ACTIVITATII

TURISTICE DIN STATIUNEA

CALIMANESTI-CACIULATA

CUPRINS

Introducere3
Capitolul I Oferta turistica, componenta de baza a produsului turistic
1.1. Conceptul de oferta turistica si productie turistica..5
1.2. Particularitatile si structura ofertei turistice.7
1.3. Determinantii ofertei turistice10
Capitolul II Potentialul turistic al statiunii Calimanesti-Caciulata
2.1. Resursele naturale.18
2.2. Resursele antropice...20
2.3. Baza tehnico-materiala..23
2.4. Circulatia turistica.28
Capitolul III Propuneri de diversificare si imbunatatire a calitatii ofertei turistice
in Calimanesti-Caciulata
3.1. Determinarea atractivitatii statiunii Calimanesti-Caciulata..30
3.2. Posibiliti de specializare turistic a ofertei staiunii
Climneti-Cciulata ..33
3.3. Promovarea i dezvoltarea staiunii .43
Concluzii..50
Bibliografie..51
 Introducere
Motto:
Turismul nu reprezinta doar o modalitate simpla pentru realizarea de activitati
comerciale; el este, de asemenea, o schematizare ideologica a istoriei, a naturii si a traditiilor,
o schematizare ce ar putea sa recontureze cultura si natura la adevaratele lor dimensiuni
Dean MacCannel

Similar altor activitati economico-sociale, subiectul activitatii

turistice il reprezinta omul. In calitatea sa de calator, explorator sau
turist, deplasandu-se individual sau in grup, omul este centrul
tuturor activitatilor, indiferent cat de mari sunt curiozitatea, dorinta
sau interesul pentru aventura. Miscarea ce rezulta este cauza
schimbarilor sociale, culturale si economice, a caror dinamica are o
raza mare de actiune si un efect larg. De notat ar fi si faptul ca nu
numai calatorul insusi, dar si oamenii si natiunile intre care el
calatoreste sunt, de asemenea, influentate in acest proces. Astfel,
intregul efort are in vedere activitatea calatoriilor, ca si a celor care
urmaresc indeplinirea dorintelor si nevoilor lor, precum si cele ale
societatii in general.
Interesul pentru calatorie si turism s-a transformat de-a lungul
anilor intr-un mare fenomen de masa, implicand milioane de oameni
care viziteaza alte tari si multe alte milioane care calatoresc in
interiorul tarii lor. Turismul reprezint cltoriile de plcere, pentru
recreere. Aceasta a fost extins n ultimii ani pentru a include orice

2
cltorie n afara zonei n care cineva triete sau muncete, de la
cltorii de o zi pn la vacane n strintate.
Turismul se numr printre cele cteva fenomene ce s-au
impus n epoca contemporan, dezvoltarea sa spectaculoas
constituind o trstur caracteristic secolelor XX i XXI.
Turismul a fost, n timp, obiectul a numeroase studii, muli
autori ncercnd s-l defineasc. n 1905, R. Guyer-Freuler arta c
turismul, n sensul modern al cuvntului, este un fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a
sntii i schimbarea mediului de via, pe naterea i
dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseile
naturii. Profesorul elveian W. Hunziker a elaborat n 1940 o
definiie a turismului, acceptat pe plan mondial: Turismul este
ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i
sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul i
deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o
activitate lucrativ oarecare. Dicionarul Enciclopedic Romn
propune urmtoarea definiie a turismului: Activitate cu caracter
recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea, pe jos sau cu
diferite mijloace de transport, a unor distane, pentru vizitarea
regiunilor pitoreti, a localitilor, a obiectivelor culturale,
economice, istorice, etc.
Aadar, prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de
activiti prin care omul i petrece timpul liber cltorind n alt
localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i
muzee, pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se
distra i a face sport, pentru odihn sau tratament etc., iar n al
doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor

3
solicitate de turiti la locul de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i
n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n special, i
a mediului nconjurtor, n general.
S-a dezvoltat o varietate de industrii, iar calatoria este in
prezent cea de-a doua mare componenta a comertului international.
Ea a ocupat primul loc inaintea crizei energetice si antreneaza un
substantial schimb extern cu multe tari, ofera locuri de munca a
milioane de oameni in intreaga lume.
Turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe
economii naionale care depind de el. n rile dezvoltate crete
anual mai rapid dect creterile medii ale economiei. Aportul la PIB
al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depete) 30%.
Termenul turism este uneori folosit ca peiorativ, implicnd
cunoaterea superficial a culturilor i minunilor naturii pe care le
viziteaz turitii.

CAPITOLUL I
OFERTA TURISTICA - COMPONENTA DE BAZA A PRODUSULUI TURISTIC

1.1. Conceptul de oferta turistica si productie turistica

Specificul industrei turistice determina distinctia ce trebuie facuta intre

semnificatiile a doua concepte cu care operam pe piata turistica: oferta turistica,
productia turistica.
Oferta turistica poate fi definita prin:

4
 ansamblul atractiilor care pot motiva vizitarea lor de catre
turisti; totalitatea elementelor turistice care pot fi puse n valoare la
un moment dat pentru stimularea cererii turistice 1
cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de productie a
serviciilor turistice, sursa de bunuri materiale destinate consumului turistis, forta de
munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de
comercializare (pret, facilitati)2
totalitatea elementelor turistice (atractiilor) care pot modifica deplasarea
turistilor si a elementelor destinate sa le valorifice, sa satisfaca cererea3
ansamblul atractiilor (naturale, istorice) care pot determina vizitarea anumitor
zone dde catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei (baza tehnico-
materiala, infrastructura) de a satisface in anumite conditii cererea populatiei4
aceasta este reprezentat de patrimoniul turistic n ansamblul su cuprinznd
o serie de componente materiale, dar i imateriale, n msur s reconforteze turistul,
s-i satisfac motivaia deplasrii i dorina de a dobndi noi cunotine5
Productia turistica poate fi definita ca fiind ansamblul serviciilor
care mobilizeaza forta de munca, echipament de productie si bunuri
materiale, care se materializeaza ntr-un consum efectiv n cadrul
unei ambiante specifice6.
Asadar, intre oferta tuirstica si productia turistica exista o
relatie stransa care , comparativ cu aceeasi relatie de pe piata
bunurilor fizice, este marcata de urmatorale particularitati:
- productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta
turistica, ceea ce nseamna ca sfera de cuprindere a ofertei este mai
mare dect cea a productiei, incluznd elemente de atractie si
1
Snak, Oscar Economia si organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981, p. 67
2
Cristureanu, C. Economia si politica turismului international, Editura ABEONA, Bucuresti, 1992, p. 120
3
Olteanu, Valerica Marketingul serviciilor, Marketer&Expert, , 1994, p119
4
Olteanu, Valerica Sezonalitatea activitatii turistice si caile atenuarii ei, Editura ASE, 1984, p.20
5
Popa N. - Oferta turistic i forme de turism, 1999, p. 53
6
Cristureanu, C. op. cit. p.121

5
infrastructura, cu o existenta potentiala si care sunt transformate n
produse efective prin actiunea fortei de munca, n momentul
formarii cererii, in timp ce pe piata bunurilor materiale oferta este
cel mult egala cu productia;
- oferta turistica exista si independent de productia
turistica, in timp ce productia turistica nu se poate realiza in afara
ofertei turistice. Comparativ, in sectorul productiei bunurilor
materiale, oferta acestora nu se poate detasa de existenta unei
productii;
- structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu
structura productiei turistice, in timp ce structura ofertei de bunuri
materiale reflecta structura productiei respective;
- oferta turistica este ferma, ea exista atata timp cat sunt
prezente elementele ce intra in structura ei, pe cand productia
turistica este efemera, ea exista cat timp se manifesta consumul si
se intrerupe o data cu intreruperea consumului.
Aceasta relatie speciala dintre oferta turistica si productia
turistica reliefeaza rolul primordial al ofertei ca sursa a productiei in
mobilizarea ofertei date.

1.2. Particularitatile si structura ofertei turistice

Specificul turismului ca activitate economica imprima ofertei si, respectiv

productiei turistice cateva caracteristici (particularitati):

6
 A. Principala caracteristica a ofertei turistice o reprezinta
complexitatea si eterogenitatea sa, ceea ce vizeaza att
structura ofertei, ct si structura productiei si a intreprinzatorilor din
turism. Astfel, elementele componente ale ofertei pot fi grupate n
doua categorii:
a) elemente de atractie, cele care stimuleaza interesul
potentialilor turisti pentru a le vizita si intrebuinta, compuse din
resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice, avnd o
importanta relativa n timp si spatiu n cadrul ofertei turistice;
b) elemente functionale, compuse din echipamentul si serviciile
care fac posibila desfasurarea productiei turistice.
Cele doua categorii de elemente formeaza un sistem, ale carui
elemente structurale se pot completa, subtitui sau influenta, in
diferite proportii, reciproc.
Fiecare din componentele celor doua categorii de elemente, la
randul lor, prezinta o mare diversitate de concretizari. De exemplu,
echipamentul de transport este format din: mijloace terestre de
transport (automobil, autocar, tren), mijloace de transport naval,
mijloace de transport aerian s. a. Sau, echipamentul de primire si
cazare (industria ospitalitatii, cum mai este denumita) este format
din hoteluri, moteluri, resedinte secundare, pensiuni, camping,
caravaning, sate de vacanta etc., toate de diverse categorii sau
clase calificative.
Industria turistica ce mobilizeaza aceste elemente (de atractie
si functionale), ofera o mare diversitate de produse turistice,
corespunzator motivatiei consumatorilor.
Oferta turistica poate fi clasificata functie de motivatia
dominanta a consumatorilor n patru mari grupe:

7
 o oferta turismului de vacanta: turism balnear, turism
sportiv, turism recreativ, turism de odihna;
o oferta turismului cultural: turismul de studii, stagii de
initiere tehnica, artistica, festivaluri, turism religios etc.;
o oferta turismului de afaceri: turismul itinerant,
turismul de congrese si conventii, turismul cu titlu stimulator etc.;
o oferta turismului pentru ngrijirea sanatatii: turismul
de tratament, turismul profilactic.
Fiecare dintre aceste oferte turistice de mai sus apartin unei
piete individualizate n plan cantitativ si calitativ de gradul de
dezvoltare al tarii careia i apartine si de factorul natural si uman
specific ce reprezinta cadrul de materializare al productiei turistice.
Ofertantii de produse turistice sunt prestatori sau producatori
de produse sau prestatii, firme din sectorul comercial, touroperatori,
diverse asociatii si organizatii teritoriale. Ca urmare a complexitatii
produsului turistic, fabricantii sunt puternic specializati,
imprimnd un caracter eterogen si complex organizarii productiei
turistice . Specificitatea accentuata a fiecarei componente a
produsului, att din punct de vedere al factorului material ct si din
cel al factorului uman, face imposibila furnizarea de catre un singur
producator a tuturor prestatiilor cuprinse n consumul turistic.
Astfel, producatorii sunt specializati n patru categorii de
activitati:
a) cazare si restaurare;
b) transport;
c) animatie, informare si agrement;
d) fabricarea, organizarea de calatorii de catre touroperatori.

8
 Organizarea de calatorii de catre touroperatori a luat nastere
din necesitatea de a coordona si corela, la nivelul organizarii si
distributiei, activitatea primelor trei categorii si ntr-o prima etapa
presupunea ca touroperatorii sa raspunda de toate necesitatile
realizarii unei calatorii.
Ulterior, functia acestora s-a conturat mai precis, limitndu-se
la gruparea elementelor ce constituie o oferta turistica si
comercializarea lor direct catre consumator.
Gradului nalt de specializare al prestatorului de servicii
turistice i se alatura si un caracter artizanal al preocuparilor din
domeniu. Concret, mai mult dect n alte domenii, n majoritatea
activitatilor turistice predomina existenta unor mici afaceri, deci a
unor ntreprinderi mici si mijlocii. Aceasta exclude nsa integrarea
sectoriala sau gruparea profesionala. Concomitent, mai ale n ultimii
ani, se accentueaza tot mai mult tendinta de centralizare si
concentrare a ofertantilor de turism pe domenii de specialitate1.
B. O a doua caracteristica a ofertei turistice este reprezentata
de rigiditatea sa. Aceasta rigiditate se poate analiza din mai multe
planuri, cum ar fi:
o imobilitatea ofertei si productiei turistice care, pentru
a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a
produsului;
o imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii
cantitative a ofertei la nivelul cererii;
o rigiditatea n localizarea capacitatilor sau
echipamentului de productie care este amplasat la locul sau n
apropierea elementului atractiv;
1
Cristureanu C. , op. cit., p. 142-145

9
 o imposibilitatea adaptarii ofertei la variatiile
cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la modificarile
calitative ale cererii determinate de diversificarea motivatiilor,
aparitie de noi mobiluri si interese. Aceasta ultima fateta a rigiditatii
are consecinte economice majore, regasite in profitabilitatea si
gradul de risc al investitiilor in oferta turistica.
Rigiditatea ofertei turistice este generatoare a unor fenomene
socio-economice negative, de amploare, care se transmit prin
legaturile ofertei turistice cu ramurile economiei implicate n crearea
sa. Astfel, utilizarea incompleta a elementelor functionale ale ofertei
turistice atrage prelungirea duratei de amortizare a investitiilor,
uzura morala a mijloacelor de productie si ncetinirea ritmului de
nnoire a capacitatilor de productie.
C. Cea de-a treia caracteristica a ofertei turistice, conturata ca
o alternativa la rigiditatea acesteia, cu efecte de atenuare a
efectelor negative retinute mai sus este existenta in cadrul unor
limite a unui efect de substituire a unui tip de oferta cu altul
complementar sau nrudit care satisface motivatii ce se pot substitui
una alteia.
Asadar, n conditiile n care productia turistica antreneaza
numai o mica parte din oferta de turism de odihna si recreere,
capacitatile existente pot fi valorificate prin productia de turism de
afaceri sau turism de congres etc. Insa pentru accentuarea
posibilitatii de substituire a unei oferte turistice prin alta se impune
ca elementele functionale sa aiba un caracter complex,
polifunctional, astfel nct sa satisfaca mai multe alternative de
consum fara a fi necesare investitii suplimentare.

10
 1.3. Determinantii ofertei turistice

Nivelul si structura ofertei turistice sunt determinate de o serie

de factori si anume:
1. Teritoriul;
2. Sectorul tertiar;
3. Infrastructura.

1. Teritoriul reprezinta conditia de baza pentru existenta

ofertei turistice. Teritoriul inseamna pamant, o anumita suprafata
sau arie care, pe langa faptul ca se constituie intr-un suport al
varietatii resurselor naturale, se reliefeaza prin el insusi ca spatiu
geografic finit. Altfel, pamantul este o sursa limitata si finita, cererea
pentru el fiind nelimitata. O conditie esentiala apentru existenta
ofertei turistice o reprezinta teritoriul sau spatiul, asa cum factorul
demografic constituie pentru carerea turistica sursa sau suportul
acesteia.
Teritoriul sau spatiul poate fi abordat din punct de vedere
cantitativ ca fiind capacitatea de primire sau din punct de vedere
calitativ ca fiind atractivitatea sa sau valoarea turistica ce poate
fi naturala sau creata. Abordat astfel, pentru oferta turistica
teritoriul nu va reprezenta numai suportul echipamentului din
componenta sa, ci si materia prima ce ar putea fi valorificata prin
produsele turistice in a caror componenta se regaseste, mai mult
sau mai putin, in expresie monetara.
Determinarea capacitatii optime de primire exprima de
fapt, determinarea numarului de turisti maxim ce pot fi primiti de
un teritoriu fara sa se afecteze mediul ambiant sau organizarea

11
vietii in spatiul respectiv. Fiind o marime valorica, aceasta se poate
calcula cu ajutorul formulei:
Cp=(St*Kp)/Np
unde: Cp= capacitatea de primire;
St = suprafata teritoriului;
Kp= coeficientul cuprins ntre 0,5 si 1, in functie de
particularitatile teritoriului sau specificul economic al
regiunii;
Np = suprafata normata pentru efectuarea unui consum
turisic de catre o persoana ( m2 /turist).
In definirea din punct de vedere calitativ a unui teritoriu se face
apel la o metoda ce presupune stabilirea unei valori turistice, mai
mica sau mai mare, care este functie de frecventa elementelor de
atractie naturala, de dimensiunea fluxului spontan de vizitatori ai
teritoriului si de eficienta prezumata a investitiilor necesare pentru
construirea ofertei create . Valoarea turistica are un caracter relativ,
ea fiind apreciata n raport cu inexistenta oricarei surse de atractie
turistica, deci cu un teritoriu virtual1,2.
Practica amenajarii turistice intrebuinteaza si o alta metoda in
definirea pe plan calitativ a unui teritoriu, aceea de a descompune
teritoriul n elemente ce ar putea sa serveasca rezerva de materie
prima turistica, elemente ce au o anumita valoare functie de
originalitatea estetica, accesibilitatea si functionalitatea lor. Astfel,
teritoriul ar cuprinde3:
a) configuratia reliefului: munti, dealuri, cmpii, lacuri, ruri,
litoral, cascade, pesteri etc.
1
Cristureanu , Cristiana op. cit. pag. 122
2
Cosmescu, Ioan Economia turismului, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005, p. 189
3
Cristiana Cristureanu op. cit. pag. 123

12
 b) atractiile naturale ale peisajului;
c) conditiile meteorologice: tipul climatului, nivelul si frecventa
precipitatiilor, directia curentilor de aer, intensitatea activitatii
solare, frecventa fenomenelor negative (furtuni, nghet, canicule);
d) patrimoniul cultural si istoric: obiective istorice si religioase,
folclor, muzee, arta, arheologie etc.;
e) valoarea terapeutica a zonei: izvoare termale si minerale,
namol etc.;
f) flora si fauna: originalitate, frecventa si diversitate;
Potentialul turistic este afectat de doua procese ireversibile:
dezvoltarea economica si dezvoltarea turistica. Acestea nu pot fi
evitate, nsa efectele lor nocive pot fi atenuate.
Poluarea este un astfel de efect negativ, rezultat al dezvoltarii
economice ce duce la puternice degradari ale valorilor turistice.
Directionarea unor resurse din patrimoniul turistic spre alte activitati
de productie sau valorificarea excesiva a unor resurse turistice sunt
si ele alte efecte ce ncarca teritoriul peste limita data de
capacitatea sa de primire, acestea fiind de fapt, rezultate ale
dezvoltarii turistice.
In aprecierea valorii teritoriului ca factor de influenta al ofertei
turistice trebuie determinata si pozitia teritoriului n raport cu
bazinul cererii. Acest raport exprimat prin distanta fata de
teritoriul turistic sau accesibilitatea teritoriului are o semnificatie
deosebita, n special pentru turismul de vacanta forma de turism
cea mai dependenta de calitatea teritoriului.
Prof. dr. C. Cristureanu n lucrarea mai sus amintita, prezinta
variatia atractivitatii unui teritoriu n functie de distanta fata de
bazinul cererii prin urmatorul grafic:

13
Atractivitate
B

A C

do
Distanta
Fig. 1 Variatia atractivitatii unui teritoriu functie de distanta fata de
bazinul cererii

Asadar, apar doua zone de atractie: una care creste o data cu

distanta (A-B) si alta n care atractia teritoriului scade o data cu
distanta (B-C). Exista si o distanta optima (d0) care poate fi, de
exemplu, distanta parcursa n decursul unei singure zile (ce ar
presupune un grad de oboseala acceptabil) sau distanta exprimata
prin costul transportului si care se afla ntr-un raport optim fata de
costul unei vacante. De altfel, atractivitatea prin prisma distantei la
care se afla situat un teritoriu, este exprimat de prof. H. Todt functie
de doi factori: costul transportului si oboseala sau efortul fizic
determinat de parcurgerea distantei. Atractivitatea unui teritoriu
situat la distanta d va fi deci functie de cost c si de oboseala x
corespunzatoare parcurgerii distantei:
F(a) = f(d,c,x) ,
unde F(a) = functia de atractivitate
De retinut este si faptul ca in practica influenta factorilor-cauza
se interfereaza, in sensul ca marirea costului implica, de regula, o

14
scadere a oboselii si invers, mentinerea costului atrage o marire a
oboselii ca urmare a utilizarii unor mijloace de transport mai putin
rapide sau confortabile, respectiv a scaderii calitatii transportului
folosit la parcurgerea distantei.

2. Sectorul tertiar
Existenta, gradul de dezvoltare precum si structura sectorului
tertiar reprezinta un alt factor de influenta al ofertei turistice.
Sectorul tertiar grupeaza activitati de prestari servicii si s-a
autonomizat ca un domeniu dinamic al economiei moderne, ca
urmare a dezvoltarii si diversificarii nevoilor sociale.
Prestatiile de servicii pot constitui, prin natura lor, elementul
surpriza a ofertei turistice, cu consecinte (pozitive sau negative)
deosebit de mari asupra starii de spirit a turistului; prin calitatea lor,
acestea au darul de a determina si modifica impresiile asupra
cadrului natural si material prezent, facndu-l mai placut sau mai
putin placut. Ca atare, avnd n vedere si o anumita imobilitate a
ofertei turistice (conditii naturale si, partial, baza de cazare),
imaginea oricarei destinatii poate fi continuu mbunatatita prin
ridicarea permanenta a calitatii prestatiilor si prin varietatea si
calitatea agrementului oferit. Toate acestea nseamna ntr-un cuvnt
o forta de munca calificata si specializata n turism care sa ofere
turistilor prestatii de calitate.
Aproape toate serviciile cu caracter turistic implica, pe lnga
realizarea n mod ireprosabil a fiecarei operatiuni, punctualitate,
operativitate, corectitudine, amabilitate. Foarte multe dintre ele
presupun, de asemenea, gust estetic, rafinament, inventivitate etc.

15
 Particularitatile prestatiilor turistice, gradul redus de
automatizare a operatiilor constitutive, rolul resurselor umane n
turism joaca un rol esential n asigurarea tuturor laturilor definitorii
ale calitatii produsului turistic. Astfel, n vederea asigurarii unor
servicii de calitate n turism personalul trebuie sa dispuna de
pregatirea si competenta profesionala necesara, sa aiba comportare
demna, sa dea dovada de multa solicitudine, sa manifeste
responsabilitate ridicata n munca pe care o desfasoara. Contactul
cu populatia, n momentul n care aceasta doreste sa se simta bine
obliga pe lucratorul n turism la multa amabilitate, grija, cinste si
tact.
Sectorul serviciilor este cel mai putin receptiv la consecintele
progresului tehnicostiintific si se bazeaza pe o pondere mare a
muncii vii n totalul cheltuielilor de munca. Astfel, n serviciul
turistic, volumul fortei de munca, calitatea si calificarea sa se
transmit produsului turistic ca element al ofertei turistice.
Activitatile cuprinse n produsul turistic sunt :
1) Activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice;
2) Activitatea de transport;
3) Activitatea de cazare si alimentatie publica;
4) Activitatile producatoare si distribuitoare de bunuri de
consum turistic;
5) Activitatile de agrement, tratament etc.
Combinarea celor cinci categorii de activitati n diferite
proportii da nastere la oferte turistice diferite, iar clasa calitativa a
fiecarei activitati imprima ansamblului ofertei turistice un anumit
nivel calitativ.

16
 3. Infrastructura
Turismul, prin esenta sa, este o activitate dinamica ce are la
baza deplasarea din mediul obisnuit de viata si de activitate spre
zonele care ofera atractii turistice care sa trezeasca interesul
turistilor si sa satisfaca necesitatile de odihna si recreere. Astfel,
volumul activitatii turistice la nivelul economiei nationale sau a unei
zone geografice, oras sau statiuni va fi determinat n principal de doi
factori: volumul cererii si gradul de dotare si echipare a teritoriului
respectiv caracterizat prin confortul general al ambiantei, densitatea
mijloacelor de agrement si gradul n care capacitatile existente ale
bazei tehnico-materiale pot satisface cerintele unui numar
determinat de turisti.
Infrastructura turistica cuprinde: constructiile destinate cazarii,
servirii mesei si agrementului turistilor mpreuna cu instalatiile si
echipamentul tehnic aferent, parcul mijloacelor de transport cu
destinatie turistica, liniile de transport montan pe cablu, amenajarile
legate de valorificare optima a muntilor, plajelor, a ntinderilor de
apa, a cladirilor, a instalatiilor si a aparaturii destinate tratamentului
balneo-medical, terenurile de sport acoperite si descoperite cu
echipamentul si accesoriile necesare, unitatile comerciale, cladirile
destinate calificarii si perfectionarii lucratorilor din domeniul
turismului. Pe lnga aceste active ce apartin exclusiv turismului, se
adauga si baza materiala a altor sectoare de activitate ce este
utilizata de turisti: unitati comerciale, cabinete medicale, institutii
cultural-artistice etc.
Infrastructura turistica este o componenta a produsului turistic,
nsa, la asigurarea circulatiei turistice nu contribuie numai aceasta ci
si infrastructura generala. Gradul de dezvoltare si diversificare a

17
bazei tehnico-materiale turistice si a infrastructurii generale reflecta
si conditioneaza n acelasi timp nivelul de dezvoltare a circulatiei
turistice pe un teritoriu. Realizarea circulatiei turistice mereu
crescnde este conditionata deci de existenta unei baze tehnico-
materiale corespunzatoare, volumul si nivelul calitativ al ntregii
activitati turistice si eficienta ei fiind influentate nemijlocit de
existenta unor obiective de interes turistic adecvate ca volum si
structura cererii turistice.
Ca si serviciile turistice, infrastructura turistica este foarte
diversificata si specializata. Fiecare tip de serviciu turistic este o
rezultanta a utilizarii unei dotari specifice, corelatia dintre cele doua
elemente fiind att cantitativa ct si calitativa.
Putem vorbi de o serie de particularitati ale infrastructurii si
anume:
1. Corespondenta dintre infrastructura si resursele
naturale turistice trebuie sa existe att pe plan calitativ-structural
ct si pe plan cantitativ, ca volum al dotarilor. Spre exemplu,
construirea unei baze de tratament balnear este conditionata de
existenta unor resurse de ape termale, namol etc.
2. Adaptarea infrastructurii unui anumit segment al cererii
turistice este o particularitate care este indusa de una din trasaturile
ofertei turistice si anume rigiditatea sa. Diversificarea, modernizarea
sau construirea echipamentului ofertei turistice se va face tinnd
cont de doua variabile independente si anume resursele turistice
naturale si cererea turistica.
3. Invers proportionalitatea ntre efortul investitional si
calitatea atractiei turistice a resurselor naturale. Lipsa resurselor
naturale atractive poate fi suplinita prin investitii ridicate de un

18
anume profil n infrastructura iar abundenta resurselor naturale
originale si atractive necesita investitii specifice cu mult mai reduse
pentru echipamentul turistic, oferindu-se posibilitatea redirectionarii
sumelor disponibile pentru protectia mediului nconjurator al
regiunilor n discutie1.

CAPITOLUL II
POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII CALIMANESTI-CACIULATA

2.1. Resursele naturale

1
I.Cosmescu op.cit., pag. 196

19
 Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al
Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km
distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o
populatie de 8.633 locuitori impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea
Calimanesti-Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului.
Clima specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de
temperatura, cu veri racoroase (in jur de 20C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -l
si -5C in luna ianuarie). Temperatura medie anuala este de 9 C. Precipitatii moderate (750-
800 mm anual). Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele
(descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu,
magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura
variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41C, si hipertermale=
49.5C).
Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu
hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara,
colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii
postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi,
pielonefrita cronica hermal = 41C, and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare),
tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni
respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza,
sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita),
stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian
cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli
dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.
Izvoarele de la Calimanesti-Caciulata fac parte din categoria apelor clorurate sodice
neconcentrate, continand iod, brom, si mai ales sulf, si din a celor clorate sodice sulfatate
calcice slab litinate si radioactive.

20
 Prima analiza a izvoarelor dateaza din 1830, Dr. Caillat le descrie in lUnion
medicale(1859), iar D-rul Bernard dupa ce le face analiza apelor, le expune la expozitia
internationala de la Viena(1873). Astazi se cunosc 32 de izvoare cu un debit ce trece de
200.000 litri pe zi, situate parte in Valea Sarata, parte in Valea Glodului, iar altele in dosul
stabilimentelor balneare.
In 1893, apa minerala de la Calimanesti-Caciulata a obtinut medalia de aur la
Expozitia internationala de produse alimentare si ape minerale de la Bruxelles. Primele
pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910. In prezent, statiunea
Calimanesti dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala,
electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa termala
sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura interna, sali de
gimnastica medicala, sauna, bazine de inot situate pe malul raului Olt etc. Caciulata
gazduieste un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmarilor hepatitei. Tot aici se afla si
singurul sanatoriu din tara pentru cei bolnavi de silicoza. In Statiunea Calimanesti se afla o
clinica apartinand Institutului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala din Bucuresti,
precum si o sectie a Catedrei de specialitate din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie
Bucuresti.
Izvoarele cele mai insemnate sunt:
1. Izvorul Caciulata la 2 km. de Calimanesti pe malul drept al Oltului, la o cotitura a
raului. Prin situatia sa, fiind totdeauna amenintat de revarsarile Oltului, Statul si apoi
Societatea au facut continuu lucrari de aparare care au fost definiv sfarsite in 1902, punand
astfel izvorul la adapost de orice pericol. Analizele ulterioare au dovedit ca dupa recaptare,
apa nu si-a scimbat nimic din proprietatile sale.
Apa de Caciulata, cu o temperatura de 11o C, limpede, are un miros slab de hidrogen
sulfurat, e putin sarata dar placuta la gust. Debitul este de 320 litri pe ora. Densitatea 10013,
D crioscopic 0,10, indicele de refractie la 17o5=3335. Ea este slab alcalina.
2. Izvorul Nr. 5 are o apa limpede cu un miros usor de sulf; temperatura 7 o3 C, gustul
sarat pronuntat, reactia alcalina. Contine 19,2 g o/oo saruri: clorura de sodiu, potasiu,

21
magneziu, calciu; sulfat de magneziu, iodura si bromura de sodiu; putin carbonat de
magneziu, siliciu, sulf hidrat de calciu si hidrogen sulfurat.
3. Izvorul Nr. 6 are o apa putin sarata amaruie si cu proprietati purgative, gratie marei
sale mineralizari si in special existentei sulfatilor si clorurei de magneziu. Temperatura 17 oC,
densitate 10010.
Deasupra izvorului, pe platforma, este construit un pavilion frumos, care adaposteste
publicul in timp de ploaie; iar imprejur s-a amenajat un parc splendid, plantat cu brazi si tot
felul de arbori.
Statiunile Calimanesti si Caciulata, prin pozitia lor pitoreasca, natura si valoarea
medicinala a apelor lor, prin confortul creat atat in hoteluri cat si in vile dotate cu instalatii de
tratament performante ai caror specialisti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare
cel putin egala cu aceea a statiunilor cu ape similare din orice localitate din Occident.

2.2. Resursele antropice

Resursele turistice antropice din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de

urmatoarele obiective turistice:
Ansamblul Mnstirea Cozia, cel mai vechi i mai important monument de
arhitectur i art medieval din ara Romneasc, este situat la 5 km de staiune i dateaz
din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Btrn, care este ngropat aici.
Lng mormntul domnului i doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, clugrita
sub numele de Teofana. n cadrul Mnstirii, se pot vedea picturi murale datnd din 1391.
Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarc biserica bolniei, construit la nceputul
secolului al XVI-lea, care pstreaz n interior frescele originale, printre chipurile zugrvite
fiind i portretul lui Mircea cel Btrn i a fiului su. Muzeul Mnstirii Cozia adpostete o
valoroas colecie de icoane. Monument UNESCO.

22
 Manastirea Cozia
Mnstirea Turnu ce poart hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului ,
a fost ctitorit n anul 1676 de ctre mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric i
de arhitectur religioas. n apropierea acestui vechi aezmnt monastic se pstreaz
i astzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman Arutela, stnca de
piatr numit Masa lui Traian i bile termale de la Bivolari pe malul stng al
Oltului.

Manastirea Turnu
Schitul Ostrov, ctitorit de Neagoe Basarab i construit ntre anii 1518-1522.
Pstreaz picturi murale interioare din 1752-1715. Este situat pe o insul din
mijlocul Oltului, unde este amenajat i un parc cu circa 50 de specii de arbori i
arbuti.

23
 Schitul Ostrov
Mnstirea Cornetu, ce poart hramul Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul,
este situat la 20 km de staiune, n apropiere de Brezoi, n satul Clineti. Mnstirea
a fost ctitorit n anul 1666 de vornicul Marej Basescu.
Mnstirea Stnioara (5 km de staiune), ctitorit n anul 1747, este un vechi
monument istoric i de arhitectur religioas.

Manastirea Stanisoara
Mnstirea Frsinei este situat n localitatea Muereasc, la 45 km de staiune.
Mnstirea, de clugri, cuprinde: Biserica Veche Naterea Sf. Ioan Boteztorul
(1710) i Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863), ctitor episcopul
Calinic al Rmnicului. Este singura Mnstire din ar a crei avere nu a fost
secularizat. Are regim athonit, prin care numai brbaii au acces n Mnstire. Aici se

24
afl braul sfintei moate ale mucenicului Trifon i o mic parte din moatele
Sfntului Mucenic Calinic.

2.3. Baza tehnico-materiala

Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat ,,de interes turistic , potenialul su

turistic trebuie s rspund la dou cerine eseniale :
- s dispun de resurse naturale i de alte elemente de atracie preferate de
turiti ( istorice, cultural-artistice, etc.) ;
- s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, de alimentaie, de
uniti comerciale, de instalaii, de alte amenajri adiacente etc., ntr-un cuvnt de
baza material i de infrastructura necesar pentru a facilita activitile turistice.
Facilitile pe care le ofer turismul pot fi definite ca ansamblul mijloacelor
materiale i umane necesare pentru a nlesni participarea populaiei la activitatea
turistic i pentru a crea i organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor
solicitate de turiti.
Aceste faciliti turistice pot fi grupate astfel1 :
a) faciliti de transport i comunicaii ;
b) faciliti de cazare ;
c) faciliti de alimentaie ;
d) faciliti sportive, de agrement i distracie ;
e) faciliti comerciale ;
f) faciliti de ocrotire a sntii i balneomedicale ;
g) faciliti cultural-artistice ;
h) faciliti de telecomunicaii ;
i) faciliti de servicii cu caracter general ;

1
Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacu - ,,Economia turismului, Ed.Expert, Bucureti, 2001,p. 195-196

25
 j) faciliti de organizare a odihnei i recreerii ;
k) faciliti speciale ;
l) faciliti de gospodrie comunal.
Component a ofertei turistice, baza tehnico-material joac un rol important n
organizarea i dezvoltarea turismului.
Baza tehnico-material a turismului este reprezentat de ansamblul mijloacelor
tehnice de producie utilizate n acest domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii
specifice, destinate consumului turistic.
Componentele bazei tehnico-materiale a turismului se clasific, dup destinaia
principal, n dou mari categorii :
- baza tehnico-material specific turistic, compus din resurse materiale care-
i datoreaz existena activitii turistice (sunt destinate exclusiv turitilor) ;
- baza tehnico-material general (infrastructura), alctuit din dotrile cu statut
independent de domeniul turismului, dar care sunt utilizate i pentru nevoile acestuia.
Dotrile specific turistice sunt reprezentate de reeaua unitilor de cazare, o
parte din reeaua unitilor de alimentaie, mijloacele de transport din structura
turismului n principal, rutiere i pe cablu, - instalaiile de agrement i cele specifice
tratamentului balneo-medical, satele turistice i satele de vacan, ca mijloace
complexe i particulare.
n infrastructur sunt cuprinse : cile de comunicaie i mijloacele de transport
n comun, urban i interurban, reeaua de telecomunicaii, uniti comerciale, sanitare,
de prestri servicii, echipamente tehnico-edilitare, etc.
Capacitatea de cazare rmne elementul cel mai caracteristic al bazei materiale
a turismului, condiionnd, poate n cea mai mare msur, volumul activitii turistice
i innd cont c celelalte elemente ale bazei materiale ndeplinesc funcii mai
eterogene i deci particip cu pondere relativ mai oscilant la ncasrile provenite din
activitatea turistic.
Structura capacitii de cazare din judeul Vlcea - 2005

26
 Tabel nr.1
STAIUNEA TOTAL HOTELURI CAMPIN- HANURI CABANE VILE
GURI I
MOTELURI
Bile Govora 1.157 827 130 - - 200
Bile Olneti 2.238 1.465 - - 76 629
Climneti- 3.368 2.157 100 142 151 239
Cciulata
Ocnele Mari 356 - 249 - - -
Voineasa 1.679 1.543 - - - -
Sursa : Anuarul Statistic al judeului Vlcea 2006

Se poate observa, din tabelul 1, c staiunea Climneti-Cciulata dispunea de

cea mai mare capacitate de cazare turistic dintre staiunile din judeul Vlcea i,
totodat, de aproape toate tipurile de uniti de cazare.
n prezent, staiunea Climneti-Cciulata are o important baz de cazare,
format din hoteluri, moteluri, hanuri, campinguri, tabere colare, precum i locuri de
cazare n pensiuni turistice i agroturistice, la nivel de dou i trei stele, la preuri
pentru toate posibilitile.

Pe langa oferta clasica, de cazare, a complexurilor hoteliere, o parte din

structurile de primire turistic din staiune dein deja o baz tehnico - material
necesar organizrii de conferine, convenii, reuniuni, trguri etc.

27
 Oferta de cazare a statiunii Calimanesti Caciulata :
Hotel Caciulata - Categorie / Capacitate: / 200 locuri, 3 sli de conferin
cu o capacitate de pn la 50 de locuri cu dotrile corespunztoare (retroproiector,
ecran);
Hotel Oltul - Categorie / Capacitate: / 200 locuri, 2 sli de conferine cu o
capacitate de pn la 80 de locuri cu dotrile corespunztoare;
Hotel Cozia - Categorie / Capacitate: / 200 locuri, o sal polivalent cu o
capacitate de 220 locuri;
Hotel Traian - Categorie / Capacitate: / 263 locuri
Hotel Central - Categorie / Capacitate: / 212 locuri, sala de conferine.
Vila Flora - Categorie / Capacitate: / 10 locuri
Vila Anghel - Categorie / Capacitate: / 8 locuri
Vila Cozia - Categorie / Capacitate: / 74 locuri
Vila Licurici - Categorie / Capacitate: / 16 locuri
Vila Pua - Categorie / Capacitate: / 70 locuri
Vila Crbu - Categorie / Capacitate: / 7 locuri
Vila Liliacul - Categorie / Capacitate: / 21 locuri
Vila Panselua - Categorie / Capacitate: / 10 locuri
Vila Carpai - Categorie / Capacitate: / 80 locuri
Vila Furnica - Categorie / Capacitate: / 24 locuri
Vila Pescru - Categorie / Capacitate: / 14 locuri

28
 Pensiunea Andra - Categorie / Capacitate: / 12 locuri
Pensiunea Tour Imex - Categorie / Capacitate: / 74 locuri
Pensiunea Cheran Ilie - Categorie / Capacitate: / 4 locuri
Pensiunea Craiul Muntilor - Categorie / Capacitate: / 8 locuri

Hotelurile Valcea si Traian

Datorit mbuntirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat n ultimii ani
asfel nct dac n anul 2002 acesta deinea o pondere de 12 %, n anul 2006 aceast pondere
este de 17 % - devenind astfel a doua form de turism ca importan, practicat n cadrul
staiunii, cu largi perspective de cretere n anii urmtori.
n ultimii patru ani, la nivelul staiunii Climneti Cciulata principalele forme de
turism practicabile au cunoscut urmtoarea evoluie:
Turismul balnear a cunoscut o tendin descendent, astfel nct, dac n anul 2002
acesta deinea o pondere de 73 %, n anul 2006 ponderea acestuia este de 66%;
Turismul de afaceri s-a dezvoltat n ultimii ani, datorit mbuntirii ofertei specifice acestei
forme de turism, astfel nct dac n anul 2002 acesta deinea o pondere de 12 %, n anul 2006
aceast pondere este de 17 %. La nivelul anului 2006, turismul de odihn atrage 12 % din
preferinele turitilor, iar cel de tranzit 5 %.
2.4. Circulatia turistica

29
 Circulatia turistica include totalitatea tranzactiilor comerciale cu servicii si marfuri care
premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice.
Potrivit modului de organizare a sistemului informaional statistic n domeniul
turistic, cuprins n ,,Metodologia de urmrire statistic a activitii de turism, aprobat de
Ministerul Turismului, circulaia turistic trebuie cuantificat prin patru categorii de uniti
de observare :
- punctele de frontier ;
- unitile cu activitate de cazare turistic ;
- ageniile de turism interne sau externe rezidente pe teritoriul naional ;
- bugetele de familie (anchete cu privire la aciunile turistice n care particip
membrii familiei).
Prin intermediul acestor uniti de observare este cuantificat obiectul observrii
statistice i periodicitatea acestuia, respectiv :
A - traficul de turiti i excursioniti interni i internaionali (lunar) : pe ri de
provenien sau destinaie, pe mijloace de transport i n funcie de scopurile cltoriei ;
B - activitatea de cazare (oferta i cererea) i alte aspecte privind serviciile colaterale
(trimestrial) : persoanele cazate i nnoptrile pe ri de provenien, date privind veniturile i
numrul de personal ;
C - activitatea de agenturare turistic (trimestrial) : numrul turitilor, circulaia turistic
i consumul turistic aferent aciunilor organizate, zonele de efectuare a aciunilor turistice
interne, rile de destinaie n cazul aciunilor turistice externe, veniturile obinute din
activitile secundare ;
D - modul de participare a populaiei la turismul individual sau organizat.
Sursele de culegere a datelor sunt specifice fiecrui gen de obiect al observrii
statistice, respectiv unitate de observare, i anume :
declaraia cltorului la punctul de frontier sau documentele vamale legate de
trecerea frontierei (pentru A) ;
registrul de eviden a persoanelor cazate (pentru B) ;

30
 biletul de odihn i tratament, borderou de nscriere n excursie (pentru C) ;
chestionarele completate de ctre familia colaboratoare la ancheta cu privire la
aciunile turistice (pentru D).
Activitatea turistic, prin complexitatea sa, determin existena unui sistem de
indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele i aspectele specifice acestui domeniu. Un
loc aparte n structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulaia
turistic. Acetia exprim cererea real sub diferite aspecte, dar uneori i pe cea potenial
sau chiar relaia ofert-cerere.
Pentru exprimarea circulaiei turistice i a principalelor ei caracteristici, cei mai
reprezentativi i frecvent utilizai indicatori sunt : numrul turitilor, numrul mediu zilnic de
turiti, numrul de zile-turist, durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea
circulaiei turistice i preferina relativ a turitilor.
I. Numrul turitilor (NT) este unul dintre cei mai reprezentativi i importani
indicatori ai circulaiei turistice ; el este un indicator fizic, cantitativ i poate lua forma :
- sosiri/plecri de turiti, pentru turismul internaional i se obine din statisticile
nregistrrilor la frontier ;
- persoane cazate, utilizat att pentru turismul intern ct i pentru cel internaional,
dedus din statisticile mijloacelor de cazare (gzduire) ;
- participani la aciuni turistice turiti i excursioniti specific turismului intern,
rezultat din centralizarea activitii ageniilor de voiaj .
Din tabelul nr. 2. se poate observa c staiunea Climneti-Cciulata se situeaz pe
primul loc n cadrul judeului n ceea ce privete totalul turitilor cazai n anul 2005.
Indicatorul ,, numr de turiti se determin pentru ntreaga activitate i pentru
fiecare din componentele sale, se detaliaz pe zone turistice, motive de cltorie,
mijloace de transport, perioade de timp (lun , an calendaristic).
Numr turiti cazai n uniti hoteliere 2005
Tabel nr. 2
LOCALITATEA TOTAL HOTEL CABANE VILE
Rm.Vlcea 45.914 40.736 - 262

31
Govora 20.157 16.642 - 3.281
Olneti 32.887 30.356 132 1.654
Climneti- 61.315 49.195 1.169 1.781
Cciulata
Sursa : Direcia de statistic a judeului Vlcea. Date statistice - 2006

CAPITOLUL III

32
 PROPUNERI DE IDVERSIFICARE SI IMBUNATATIRE A CALITATII
OFERTEI TURISTICE IN CALIMANESTI-CACIULATA

3.1. Determinarea atractivitatii statiunii Calimanesti-Caciulata

Pentru determinarea atractivitii unei zone turistice se pot utiliza doi indicatori:
indicele de atractivitate i funcia turistic.
Indicele de atractivitate este un element de determinare a valorii ofertei
turistice ca factor determinant al cererii. El se determin pe baza factorilor ce definesc
oferta turistic a unei zone i exprim gradul de atractivitate al zonei turistice
analizate. Reprezint influena dintre ponderea fiecrui element component al ofertei
i nivelul su calitativ conform formulei:
n
I qi * ci
i 1

Unde: I=indicele de atractivitate;

q=ponderea fiecrui element al ofertei;
c=calitatea ofertei turistice;
n=numrul elementelor ofertei turistice;
Dac: c=1-ilustreaz un nivel calitativ sczut al ofertei;
c=2-ilustreaz un nivel calitativ mediu al ofertei;
c=3-ilustreaz un nivel calitativ ridicat al ofertei.
Dac avem n vedere principalele zone turistice din judeul Vlcea, indicele de
atractivitate pentru acestea se prezint astfel:
Indicele de atractivitate pe principalele zone turistice din judeul Vlcea

Tabel nr. 3
Nr. Crt. Zona turistic Indicele de atractivitate
1. Climneti-Cciulata 2,20
2. Olneti 2,09

33
 3. Govora 2,16
4. Valea Lotrului 1,91
5. Rmnicu Vlcea- Ocnele Mari 1,38
6. Munii Coziei 1,3
7. Horezu 1,2
8. Depresiunea Lovitei 1,15
9. Drgani 1,13
Sursa: INCDT Studiu de fezabilitate privind valorificarea potenialului turistic al judeului Vlcea,2003

Se poate observa c zona Climneti-Cciulata deine cel mai mare indice de

atractivitate, concentrnd o mare varietate de elemente turistice de calitate ridicat.
Staiunea Climneti-Cciulata, alturi de staiunile Olneti i staiunea
Govora, poate fi valorificat pe piaa turistic intern dar poate fi lansat i pe piaa
turistic internaional. La celelalte zone, indicele de atractivitate este cuprins ntre 1
i 2 ceea ce nseamn c sunt zone de interes turistic limitat, fiind valorificate pe piaa
local, cel mult naional.
Cele care au o valoare a indicelui de atractivitate mai mic de 1 nu prezint
interes turistic.
Pentru o mai bun edificare vom folosi i al doilea indicator: funcia turistic,
pentru principalele zone turistice din judeul Vlcea.
Funcia turistic a unei localiti, ora sau ar este expresia dimensiunii relative
a ofertei i ilustreaz importana acesteia ca factor determinant al cererii turistice.
Acest indicator ia n calcul: populaia, fora de munc i echipamentele turistice sau n
sens mai larg, populaia i resursele (naturale, materiale i umane). Exist mai multe
metode de determinare a funciei turistice, cea mai uzitat fiind urmtoarea:

Ft=L*100/P0+K*L
unde: L = numrul locurilor de cazare din localitatea, zona sau ara n discuie;
P0 = populaia independent de activitatea turistic;
P0 = populaia total populatia dependent
Populaia dependent de activitatea turistic = numrul angajailor n hoteluri i
restaurante* numrul mediu al membrilor de familie.

34
 K = coeficient de corecie, cu valori ntre 0 i 1, ce poate fi determinat n
funcie de categoria de confort a hotelului i de numrul de locuri.
Pe baza datelor din tabelul urmtor, vom stabili funcia turistic a statiunii
Calimanesti-Caciulata si a judetului Valcea.
Evoluia funciei turistice a principalelor zone turistice ale judeului Vlcea
Tabel nr. 4
Populaia (Pt) Populaia Numrul
Nr. crt. Localitatea angajat n locurilor de K
H.R. cazare(L)
1. Climneti- 8.910 1.215 3.777 0,7
Cciulata
2. Jud. Vlcea 430.713 3.300 10.255 0,6
Sursa: Anuarul statistic al judeului Vlcea i al Romniei-2005.

Numrul mediu al membrilor de familie n Romnia este de 2,7 persoane.

P0 Climneti-Cciulata= 8.910-1.215*2,7=5.629
P0 Jud. Vlcea=435.713-3.300*2,7=421.803
Funcia turistic pentru localitate i jude se prezint astfel:
Ft Climneti-Cciulata=100*3.777/5.629+0,7*3.777=45,66
Ft Jud. Vlcea=2,4
Dup cum se observ, staiunea Climneti-Cciulata, prezint valori destul de
ridicate ale funciei turistice, ceea ce arat c aceasta zona prezint mare interes
turistic, datorit ofertei turistice existente.
Acest lucru este determinat i de gradul mare de concentrare al numrului
locurilor de cazare n aceste staiuni raportat la numrul populaiei totale, ceea ce
nseamn c activitatea economic preponderent este de natur turistic. Raportnd
numrul de locuri de cazare la numrul total al populaiei, putem constata c raportul
este destul de mare, apropiindu-se de 0,5 (Climneti-0,42; Olneti- 0,41; Govora-
0,32). Faptul c judeul Vlcea, pe ansamblu, are o funcie turistic mai mic (2,4) nu
nseamn c nu deine o ofert destul de important din punct de vedere turistic.

3.2. Posibiliti de specializare turistic

35
 a ofertei staiunii Climneti-Cciulata

Dei staiunile balneoclimaterice vlcene dispun de un potenial natural foarte

variat, se nregistreaz o tendin de scdere a numrului de turiti, deoarece acesta nu
este corelat cu celelalte elemente ale ofertei turistice: baza de cazare, baza de
tratament, servicii de agrement i divertisment, produse turistice integrate vis-a-vis de
calitatea acestora.
Fundamentarea strategiilor turistice pornete de la premisa c un produs
turistic este cu att mai atractiv, cu ct combinaia de activiti i aranjamente prezint
o valoare turistic stabilit de-a lungul ciclului de aciuni turistice. O cerin este
respectat atunci cnd produsul este permanent adaptat condiiilor de mediu, care i
dau conturul su.
Conceptul de marketing impune recombinarea elementelor de atractivitate cu
prestrile de servicii ntr-o formul corespunztoare modului de particularizare a
cererii. Unei diminuri a elementelor de atractivitate trebuie s-i corespund o
extindere a preataiilor de servicii. Pe aceast baz, ideea principal de refacere a
echilibrului resurse-cerere.prestaii o constituie diversificarea gamei de produse
turistice oferita pieei. Ea este facilitat de posibilitile practic nelimitate de
combinare pe care le ofer elementele din structura ofertei turistice. Opernd ns cu
grupele de elemente constitutive ale produsului turistic, putem evidenia cele mai
importante ci de aciune, ci ce se particularizeaz n funcie de natura elementelor
de atractivitate i de forma de turism practicat.
n contextul celor prezentate, direciile principale ale strategiei de marketing sunt
urmtoarele:
Combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate,
aflate n zone apropiate, uor accesibile prin poziia geografic.
Combinarea, n variante multiple, a serviciilor oferite, elementul variabil fiind,
de regul, serviciile de mas.

36
 Diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnic a unor posibiliti
variate de alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei.
Oferirea de sejururi variabile ca lungime constituie un mijloc de sporire a
numrului de turiti.
Detaarea, n cadrul ofertei, a unor produse care, prin natura lor, nu prezint o
sezonalitate pronunat.
Diversificarea serviciilor prestate populaiei din zona de activiti a
ntreprinderii reprezint o alt cale de sporire a ncasrilor.
Vis-a-vis de aceste direcii, trebuie luate n considerare i specializarea ofertei
turistice balneare specifice diferitelor segmente de turiti.
Tendine n domeniul ofertei turistice
1. Servitul mesei
n staiunile balneare alimentaia se bucur de o mare diversitate, dar un loc
important n alimentaia din staiunile balneare l dein restaurantele dietetice, n
special, acolo unde profilul de baz al staiunii o impune.
O tendin ce se contureaz pe plan internaional n domeniul alimentaiei din
staiunile balneare este aceea de diminuare a severitii regimurilor dietetice.
Reprezentanul restaurantului ateapt din partea corpului medical ca acesta s
informeze clienii, s le explice ce nseamn echilibrul nutriional i s nu le prescrie
regimuri neverosimile, cu un numr de calorii imposibil de respectat fcnd viaa
insuportabil at turitilor ct i reprezentanilor restaurantului.
Sfera tehnicii de cur, a procedurilor medicale este caracterizat de o mare
diversitate, determinat de varietatea resurselor naturale, de nivelul dotrii materiale
i de gradul de specializare a personalului.
Un accent deosebit se pune pe caracterul blnd, natural, al tehnicilor de cur. Se
contureaz, astfel, tendina de anihilare a durerii n tratamentul balnear.
De asemenea, un rol tot mai important n ansamblul tratamentului balnear l
joac elementul reeducare, suboricare dintre formele sale de manifestare:

37
 - piscine de reeducare, existente n toate staiunile ce au ca profil de baz
tratamentul afeciunilor reumatismale, afeciunilor pielii i al celor metabolice.
- gimastica de reeducare (de grup i individuale)
- readaptarea la efort, prin mersul pe jos prin parcuri i pduri, n staiunile
specializate n tratarea bolilor cardiovasculare.
- Reeducarea alimentar bazat pe conferine, consultaii pe teme dietetice i
cursuri de buctrie.
Turismul balnear, datorit mediului i metodelor sale, pe lng aspectul su de
reeducare fizic, poate rspunde unei reale reabiliti a individului, artnd c
sntatea nu este doar fizic ci i, n egal msur, moral i psihic. Desigur acest
lucru trebuie s tind tot mai mult societatea noastr i acestui lucru i poate rspunde
perfect turismul balnear.
2. Agrement-divertisment
O tendin actual manifestat n turismul balnear o constituie transformarea
ntr-o msur tot mai mare a unui sejur de cur ntr-un sejur pentru recreere, deziderat
n realizarea cruia un rol important l joac dotrile i serviciile de agrement.
n ceea ce privete activitile de agrement n staiunile balneare, o activitate de
destindere de mare importan o constituie plimbrile. Ele pot avea i un rol
terapeutic. Plimbrile de agrement se practic n toate staiunile balneare, ele fiind
favorizate de existena celor dou elemente omniprezente-pdurea i parcul.
Nenumrate sunt i posibilitile de excursii.
Agrementul sportiv cuprinde o palet diversificat de activiti, ca: tenisul,
golful, echitaia, tir cu arcuri sau pistoletul, pescuit, mers pe biciclet, parcursuri
caiac-canoe .a.
Activitile culturale se desfoar n anumite staiuni sub forma vizitelor la
muzee i la galeriile de art, a concertelor i spectacolelor de teatru, a organizrii de
expoziii.

38
 Animaia constituit din jocuri de societate, cinema, discoteci, sli de dans, gale,
seri costumate, focuri de artificii, manifestri folclorice, etc., constituie alturi de
celelalte modaliti de petrecere a timpului liber la transformarea n staiunile balneare
a unui sejur de cur ntr-un sejur pentru recreere.
Oferta balneoturistic vlcean, dei se bucur de o important experien n
valorificarea resurselor balneare i beneficiaz de elemente calitative deosebit de
valoroase, trebuie s se modernizeze i s se dezvolte astfel nct s poat rspunde
tuturor solicitrilor i tendinelor manifestate de cererea turistic intern i
internaional i s se alinieze la exigenele impuse de oferta balneoturistic mondial.
n aceste scop, vom contura n continuare cteva direcii de aciune:
mbuntirea ambianei generale a staiunilor balneare vlcene prin:
extinderea spailor verzi i aleilor de promenad, estetizarea faadelor cldirilor,
constituirea unui cadru de sociabilitate (spaii de ntlniri);
Completrea ofertei de cazare prin construirea unui numr limitat de hoteluri de
lux ( 4-5 stele ) n staiuni, destinate turitilor cu venituri ridicate i oamenilor de
afaceri strini;,
Ridicarea unor structuri de primire la un grad de confort corespunztor
categoriilor de 3-4 stele, n staiunea Climneti; dotrile aferente vor avea un grad
de complexitate i calitate de un nivel similar;
Revizuirea regimurilor dietetice urmrindu.se atenuarea severitii acestora;
diversificarea meniuruilor;
Dezvoltarea puternic a activitii de agrement-divertisment prin:
- constituirea de terenuri pentru tir cu arcuri, terenuri de minigolf, creterea
numrului terenurilor de tenis, volei;
- organizarea de excursii cu destinaii inedite;
- diversificarea aciunilor cultural-artistice: spectacole de teatru, expoziii de
cultur, etc.;
- asigurarea unei animaii diversificate i atractive, cu personal specializat.

39
 Dezvoltarea laturii profilactice a staiunilor balneare vlcene;
Specializarea unei pri a ofertei balneare pentru copii ( prin adaptarea
procedurilor i tehnicilor de cur vrstei lor ) i pentru sportivi, prin dotarea
staiunilor cu complexe multisportive destinate sportivilor profesioniti.
Conform acestei forme de specializare vor fi create produse turistice noi, care
au legtur cu liniile de produse turistice existente, dar care se vor adresa unei
categorii noi de consumatori (pturi nstrite, corespunztoare vrstei a II-a i a III-a).
Produsul turistic de lux Cciulata, axat pe tratamentul de baz, ntinerire,
sport, loisir - produs turistic de sntate integrat.
n zona standului termal Cciulata, n jurul acestuia, ntr-un peisaj deosebit, vor
fi amplasate minihoteluri, zece, cu o capacitate de 40 locuri, construite terasat, n
trepte, legate ntre ele prin culoare transparente.
Strandul termal va fi acoperit, n aa fel nct s funcioneze i n sezonul rece
printr-un sistem care s permit glisarea acoperiului i descoperirea n sezonul cald.
Structurile de primire vor fi legate funcional cu baza de tratament, de agrement i
restaurare, prin culoare de sticl. Acest spaiu ultramodern n care sunt amplasate
structurile turistice de categorie superioar va fi intim, discret, elegant, contrastnd cu
produsul standard Cozia, produs depersonalizat.
Produsul turistic standard Cozia cu profil balneo-termal, hepato-biliar,
produs turistic obinuit, care ofer o ambian modern i o calitate superioar a
serviciilor n structuri de primire moderne, compatibile cu cele existente la nivel
internaional.
Produsul turistic Loisir de vacan pentru distracie, sporturi i
meninerea sntii (I) din Cozia (hotelul Cozia) este un produs turistic n egal
msur de loisir (practicarea sporturilor schi, drumeii, escaladri alpine i not) i
de repunere n form, adresat turismului de mas, segmentului format din tineri i
aduli. Gzduirea n cadrul acestui produs turistic se asigur n hotelul Cozia din

40
microstaiunea Cozia, de unde va pleca o linie de telecabin spre vrful Cozia, pentru
practicarea sporturilor de iarn, a alpinismului sau a drumeiilor.
Produsul turistic Loisir de vacan (Cozia) pentru distracie, sporturi i
meninerea sntii, produs turistic balnear de repunere n form.
Acest produs turistic va fi axat pe sporturi de iarn (schi), not, alpinism i
diverse alte sporturi i se va adresa cu precdere tinerilor. Pentru obinerea acestui
produs turistic trebuie creat i infrastructura turistic specific (telecabina complex
hotelier Cozia i muntele Cozia i prtii de schi) dar i structura specific
divertismentului cabaret, discoteci, structura de cazare trebuind doar modernizat i
redotat, pentru a ajunge la categoria 3-4 stele.
Linia de produse cu care ies pe pia cele trei staiuni vlcene se poate
diversifica, fiecare tip de produs lrgindu-i aria sortimental, fie oferind mai multe
formule de cure balneo-termale sau balneare, fie propunnd durate de sejur diferite,
un numr mai mare sau mai mic de servicii suplimentare sau cu caracter special,
servicii incomplete de restaurare, tarife difereniate n funcie de sezon, tipul
consumatorului etc.
Formule sugestive de cure balneo-termale sau termale i
segmentele crora le sunt adresate Tabel nr. 5
ntoarcere n timp (diaspora vrsta a III-a, cura balneo-
Oprim timpul termal,perimetrul patriarhal)
Tineree venic Vrsta a II-a i a III-a cura integral de
Echilibru i confort sntate perimetrul structurilor de lux
Reconfortare
Recuperare fizic i psihic Vrsta a II-a i a III-a cura balneo, de
Viaa, activitate, plcere repunere n form i loisir, n perimetrul
ntoarcere la natur satelor de vacan

n privina duratei sejururilor, fr ndoial fiind vorba de turism internaional,

toate curele nu pot avea o durat mai mic de 7 zile (poate unele cure balneo, adresate
tinerilor i adulilor, considernd c aceste cure pentru turitii respectivi reprezint
produse turistice complementare, produselor turistice tip plaje-mare-litoral sau celor

41
montane, deci achiziii turistice suplimentare, efectuate chiar la locul de consum
turistic), durata acestora putnd varia ntre 10 i 14 zile, excepie fac totui produsele
balneo-termale i cele integrale, a cror durat minim de sejur este de 12 zile, iar
maxim de 18 zile.

42
 PRODUSUL TURISTIC DE LUX CCIULATA
(Produs turistic de sntate integrat) axat pe tratament de baz, nfrumuseare, ntinerire, sport, loisir

Segment: Recuperare medical (hepato-biliar, reumatologic), tratamente originale

Vrsta a II-a
i a III-a,
pturi nstrite Tratament profilactic (clasic+medicamentos)

Tratament geriatric, cu medicamente romneti

TRATAMENT

Tratament pe baz de bioenergie

Minihoteluri constructiv de tip modular, categoria 4-5 stele, n jurul

PRODUS strandului termal Cciulata (cadru pitoresc) capacitate 400 locuri
CAZARE
TURISTIC
Alimentaia este prin excelent dietetic, conform prescripiilor medicale i
BALNEAR naturiste, cu adaptri la specificul zonal

DE
RESTAURARE Vizionarea de spectacole de cabaret jocuri de noroc
LUX

Jocuri de societate interactive (ghizi animatori)

Participarea la circuite scurte i medii, interne i externe

LOISIR

Sporturi gimnastic aerobic, echitaie, not

 PRODUSUL TURISTIC balneo-termal COZIA
Produs turistic de recuperare medical conform profilului de baz al staiunii, tratament hepato-biliar

Segment: Tratament de recuperare medical conform profilului de baz

Vrsta a III-a afeciuni hepato-biliare i tratamente asociate

TRATAMENT
Tratament geriatric

Combinarea tratamentului balnear cu tratamentul

medicamentos, utiliznd produse farmaceutice romneti

CAZARE n structurile hoteliere, modernizate i redotate, reclasificate la

PRODUS cat.3 i 4 stele (Hotel Cciulata i Hotel Oltul)

TURISTIC
Alimentaia este prin excelen dietetic, conform
prescripiilor medicale i naturist, cu adaptri la specificul
BALNEAR

STANDARD RESTAURARE
Drumeii n mprejurimi

Jocuri de societate

AGREMENT
Vizionarea de spectacole folclorice

Circuite organizate n mprejurimi i n ar

44
 PRODUSUL TURISTIC LOISIR DE VACAN
(Produs balneo, de recuperare, de repunere n form
- pentru distracie sporturi i meninerea sntii)

Segment: Tratament profilactic

Tineret, nefamiliti
TRATAMENT
Tratament de nfrumuseare

n structurile hoteliere modernizate, redotate i

CAZARE reclasificate la cat.3-4 stele, Hotel Cozia

Alimentaie dietetic i naturist

PRODUS RESTAURARE
Practicarea schiului (iarna)
TURISTIC
Practicarea drumeiilor i alpinismului
LOISIR
Sport
Practicarea notului i altor sporturi

Vizionarea de spectacole de cabaret

LOISIR jocuri de noroc

Activiti
Jocuri de societate interactive (ghizi
interactive amatori)
nelucrative
Participarea la circuite scurte i medii, 45
interne i externe
 3.3. Promovarea i dezvoltarea staiunii

Staiunea Climneti-Cciulata dispune de un fond balnear remarcabil, fiind

una dintre cele mai renumite din ar, cunoscut ns i pe plan internaional.
Activitatea balnear de aici are o veche tradiie, apele minerale fiind
cunoscute nc de pe vremea dacilor i romanilor, de aceea aceast activitate a
cunoscut o ampl dezvoltare.
Dincolo de evoluia circulaiei turistice din ultimii ani, determinat de factori
conjuncturali, neconcludeni pentru tendinele pe termen lung ale turismului balnear,
cercetriile i studiile efectuate asupra cererii turistice relev existena unei importante
cereri poteniale a populaiei romneti pentru turismul de sntate.
Pe plan internaional, ns, turismul pentru ntreinere i repunere n form este
neles ca o noiune superioar, pentru o ofert de servicii ce nglobeaz att domeniul
turismului balnear, ct i turismul recreativ, de odihn.
De aceea, doar mbinarea celor dou forme de servicii turistice balnear i
recreativ poate duce la revitalizarea i dezvoltarea pe viitor a acestor staiuni.
Avndu-se n vedere rolul deosebit pe care l are turismul att n cadrul economiei
naionale, ct i n satisfacerea unor trebuine ale oamenilor, n creterea calitii vieii,
este necesar adoptarea unor msuri care s conduc la transformarea radical a acestui
important domeniu de activitate. Astfel, trebuie avute n vedere :
-restructurarea politicii de produs turistic ;
-adoptarea unei strategii flexibile n politica de preuri i tarife ;
-diversificarea canalelor de distribuie ;
-promovarea unei politici promoionale active.
1.Restructurarea politicii de produs turistic
Mutaiile importante din cadrul ofertei turistice vor determina amplificarea i
diversificarea formelor de turism. n acest sens, ntr-o prim etap sunt necesare i unele
aciuni suplimentare, ca :
-stimularea desfurrii turismului automobilistic internaional ;
 -asigurarea condiiilor de extindere a turismului de lux i a celui de reuniuni, n
colaborare cu foruri tiinifice, culturale i artistice ;
-promovarea n turismul internaional a unor forme de turism cu eficien
economic mare (vntoare, alpinism, etc.) ;
-extinderea posibilitilor de petrecere a timpului liber al populaiei la sfrit de
sptmn prin asigurarea posibilitilor de transport civilizat spre zonele de odihn,
recreere i agrement i amenajarea zonelor turistice periurbane;
-mbuntirea condiiilor de practicare a turismului balnear.
Pentru a doua etap se impun :
-amplificarea turismului balnear, solicitat de importante segmente ale cererii
turistice interne i internaionale ;
-extinderea practicrii turismului montan, vara i iarna ;
-dezvoltarea turismului de lux, de afaceri, de reuniuni i congrese internaionale,
festivaluri i manifestri cultural-tiinifice, sportive, etc. ;
-intensificarea practicrii turismului cultural (excursii, circuite) ;
-creterea importanei turismului de vntoare, pescuit ;
-stimularea cererii interne pentru practicarea turismului la sfrit de sptmn.
Unul din domeniile importante ale politicii de produs care necesit s cunoasc o
dezvoltare puternic este i cel al cooperrii internaionale. n acest sens, ar fi necesar s
se amplifice o serie de aciuni cu privire la contractarea unor firme touroperatoare de
prestigiu i a unor cluburi n vederea realizrii de ctre acestea a aciunii de ,,acroare a
turitilor strini pentru destinaia Romnia ; iniierea de tratative privind cooperarea cu
firme strine specializate n echiparea i modernizarea staiunilor ; cooperarea cu firme
strine renumite n vederea construirii i dotrii unor cazinouri, night-cluburi, parcuri de
distracie, etc. ; extinderea cooperrii n vederea integrrii n sistemele de rezervare
internaional ; afilierea Romniei la principalele organisme i asociaii internaionale de
turism, guvernamentale i neguvernamentale.
2.Adoptarea unor strategii flexibile n politica de preuri i tarife
n practic, firmele turistice tind s-i orienteze propriile preuri n funcie de
costuri prin preuri discriminatorii sau de concuren pe baza preurilor concurenei.
 O astfel de modalitate este practicat i n staiunea Climneti-Cciulata unde, n
ultimii ani, n urma privatizrii masive a unitilor turistice, au fost efectuate cheltuieli
ridicate pentru achiziionare, n primul rnd, dar i pentru modernizarea, dotarea i
ridicarea standardelor la un nivel ct mai apropiat de cerinele turitilor, att interni, ct i
externi. Aceste cheltuieli au determinat un efort investiional ridicat, ce se dorete
amortizat ntr-o perioad de timp ct mai redus. De aceea, tarifele practicate acum n
staiune sunt destul de ridicate n comparaie cu calitatea serviciilor oferite.
n sistemele decizionale de alegere a consumatorului turistic individual, printr-o
politic adecvat de pre, se utilizeaz dou modele, mai mult sau mai puin
interdependente : primul vizeaz modul de localizare a activitii turistice ce urmeaz s
se desfoare ; al doilea privete individualizarea serviciilor ce urmeaz s fie cumprate,
precum i a unitilor capabile s furnizeze asemenea servicii. Astfel, avem de-a face cu
alegeri primare tip de vacan sau localizarea acesteia i alegeri secundare servicii
pe care dorete s le utilizeze i ntreprinderea furnizoare, de care s se serveasc n acest
scop. n primul caz se creaz raporturi concureniale ntre zone, n al doilea caz, ntre
ntreprinderi.
ntre factorii ambientali care caracterizeaz diferitele zone trebuie s fie incluse i
caracteristicile reliefante ale aparatului turistic i, printre acestea, nivelul de preuri
practicat.
Touroperatorul manevreaz alegerile primare ale propriilor clieni i efectueaz
comparaii de pre pe plan internaional. Aceasta, deoarece touroperatorul urmrete
profitul su, care provine din diferena dintre preul de vnzare practicat pentru public, al
produsului finit i costurile de producie. Aceasta explic tendina touroperatorilor de a
lansa noi zone, n curs de dezvoltare, zone crora li se poate uor atribui o imagine de
noutate, dar n cadrul crora se presteaz servicii turistice la un pre mai redus, crendu-se
astfel posibilitatea obinerii din aceste pachete a unui maxim de profit.
Operatorii turistici care-i vnd serviciile touroperatorilor, trebuind s
nfrunte nu numai concurena ,,din zon, ci i pe aceea dintre zone, este necesar
s practice preuri relativ competitive pentru a reui n intenia lor.

49
 n scopul creterii eficienei utilizrii bazei tehnico-materiale, organizatorii
de turism i prestatorii de servicii acord turitilor o serie de faciliti sub forma
unor reduceri de tarife sau a unor gratuiti, acestea avnd ca efect cointeresarea
unui numr mai mare de persoane n utilizarea serviciilor oferite.
n general, firmele nu se preocup de practicarea unei politici de preuri
menit s atrag turitii n zona lor, ci pur i simplu pentru a atrage turitii care
deja se afl n zona lor sau au decis s o fac. Acest sistem se ntalnete, cu
deosebire, n zonele caracterizate printr-o frecven ridicat a tipurilor de cazare
extrahotelier (nchirierile), care ofer servicii similare celor hoteliere, fixndu-se
astfel preurile n funcie de cele practicate de ctre hoteluri. Se pot ns ntlni i
situaii opuse, n care necesitatea amortizrii costurilor fixe ridicate, printr-o
utilizare maxim a capacitilor, i mpinge iniial pe operatorii de cazare s se
serveasc de canalele lungi i medii, apoi s reduc preurile practicate clientelei
normale datorit nemulumirilor ce decurg din practicarea unor preuri difereniate
pentru servicii identice (discriminarea preurilor).
n general, turistul nu se deplaseaz ntr-o anumit zon pentru serviciile de
baz, ci pentru desfurarea unei activiti plcute sau regeneratoare pe plan
psihofiziologic, ntr-una sau mai multe localiti determinate. innd seama de
acest aspect, este evident c serviciile importante pentru turist sunt acelea corelate
cu activitatea pe care acesta a venit s o desfoare i de aceea cererea pentru
respectivele servicii prezint un grad de inelasticitate la pre (chiar foarte ridicat).
De aceea, serviciile recreative, sportive, culturale pot fi mult mai importante dect
cazarea i alimentaia public n ochii turitilor care au strbtut sute sau mii de
kilometrii pentru a se bucura de ele.
3.Diversificarea canalelor de distribuie
Avnd un profil balnear, staiunea Climneti-Cciulata este vizitat, n
special, de turitii sosii cu bilete de odihn i tratament, dar i de turiti ce
cltoresc pe cont propriu, grupuri organizate de turiti, grupuri sportive, etc.

50
 n primul caz (turitii sosii cu bilete de odihn i tratament), costul
serviciilor oferite este mai redus pentru acetia, ntruct o parte din valoarea
serviciilor este suportat de Casa Naional de Pensii sau alte instituii abilitate.
Pentru turitii care cltoresc pe cont propriu, cheltuielile pentru acoperirea
serviciilor de baz sunt mai ridicate.
Prin canale de distribuie1 se nelege lanul de ntreprinderi turistice (agenii
de turism etc.) independente, prin care produsul turistic ajunge la ultimul
cumprtor (turist) prin procesul de vnzare-cumprare.
ntreprinderile turistice romneti i pot vinde prestaiile prin intermediul
urmtoarelor canale de distribuie :
-canalul lung, ce folosete touroperatori, care insereaz produsul n catalogul
de produse vndute publicului, prin reeaua de agenii de voiaje detailiste ;
-canalul mediu, care apeleaz la tourorganizatori care, dup constituirea
produsului turistic, l vnd direct publicului ;
-canalul scurt, pentru care se asigur vnzarea produsului turistic direct
consumatorilor.
n cadrul primelor dou canale, se poate insera i grosistul de voiaje (whole
seller), care nu are funcie de touroperator, limitndu-se doar la achiziionarea ,,en
gross de vacane pregtite de alii pentru a fi ncredinate spre vnzare detailitilor
(agenii de voiaj).
n canalul mediu apar i cazuri n care ntreprinderile productoare de
servicii turistice (hoteliere, de transport) se ndreapt ctre comuniti sau nuclee
(club, coal, cercuri de ntreprindere, asociaii), oferind un pre special aderenilor
la comunitate i asigurnd o recompens pentru cel care se ocup cu reclama
acestei oferte n interiorul comunitii.
Concentrarea sezonier puternic a cererii turistice determin firmele
productoare de servicii s prefere sistemul vnzrilor prin intermediul canalului
scurt n perioade de vrf i prin canalul lung i mediu, n extrasezon.

1
Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacu op.cit. , p.245

51
 Referitor la canalul scurt, caracterizat prin vnzarea direct ctre utilizatorul
de servicii, distribuia produsului se poate efectua n dou modaliti:
-vnzarea direct, bine acceptat i satisfctoare att pentru clieni, ct i
pentru prestatorii serviciilor (pentru c nu comport cheltuieli de intermediere) ;
-vnzarea prin intermediere, mijlocul cel mai comun i mai rspndit de
distribuie n turism i utilizat de ageniile de voiaj. Aceast modalitate are n
vedere posibilitatea diferitelor agenii de a se specializa pe anumite sectoare
(turism-afaceri, receptor, congrese) fr a neglija i celelalte posibiliti. O form
avansat de specializare este touroperatorul, deoarece el nu asigur doar
intermedierea i comercializarea, ci creeaz i formuleaz un produs turistic
complex, propriu.
n concluzie, produsul turistic poate fi distribuit n patru moduri, respectiv
direct consumatorului, prin intermediul touroperatorului, prin intermediul
touroperatorului i ageniei de turism sau numai prin intermediul ageniei de
turism.
4.Utilizarea unei politici promoionale active
Promovarea produsului turistic este o form specific de comunicare, care
const n transmiterea, pe diferite ci, de mesaje i informaii menite s-i informeze
pe operatorii de turism i pe turitii poteniali asupra caracteristicilor produsului
turistic i asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre
comercializare, s le dezvolte o atitudine pozitiv fa de ntreprinderile prestatoare
de servicii turistice, cu scopul de a provoca modificri favorabile n mentalitatea i
obiceiurile turitilor.
Problema de baz ce trebuie rezolvat const n evidenierea caracterelor
deosebite ale ofertei acestei staiuni n comparaie cu ofertele altor staiuni i cile
prin care aceasta este pus la dispoziia solicitanilor si.
Calitile turismului balnear trebuie evideniate prin sublinierea vechimii
acestuia n zon, efectele deosebit de apreciate, de-a lungul timpului, de diverse
personaliti care au trecut prin zon, noile descoperiri i modernizarea
tratamentelor, precum i combinarea programelor de tratament cu diferite

52
programe de destindere sau cultural-educative uor de parcurs chiar i de suferinzii
ce apeleaz la serviciile acestei staiuni.
Prin calitatea factorilor naturali de cur, n special a apelor minerale,
staiunea Climneti-Cciulata este renumit att n ar, ct i peste hotare. Este
situat ntr-o zon natural deosebit de pitoreasc, cu un aer puternic ozonat, avnd
posibilitatea terapeutic i material de a efectua, n acelai timp, profilaxie,
tratament, recuperare. Tratamentele balneare obinuite sunt asociate cu tratamente
cu produse farmaceutice originale romneti (Aslavital, Boicil, Pell Amar, Elcohep
etc) i cu apiterapie, fitoterapie etc.
Se remarc efectele benefice ale factorilor naturali de cur din staiune n
tratarea stresului. Staiunea dispune de factori de cur diversificai (ape minerale,
clim, plante medicinale), ceea ce permite efectuarea de tratamente specifice unei
game largi de afeciuni.
n ceea ce privete produsul turistic format din itinerare, fundamentarea
strategiilor promoionale este necesar s aib n vedere varietatea cadrului natural
i multitudinea obiectivelor turistice antropice i naturale, care permit organizarea
unor excursii turistice atractive.
n ultimii ani s-a vorbit despre staiunea Climneti-Cciulata ca despre o
staiune exclusiv cu profil balnear (ponderea cea mai mare deinndu-o turitii
sosii la tratament).
ntr-adevr, staiunea dispune de un potenial balnear de excepie, subliniat
mai ales de faima de care se bucur apele minerale, sporind interesul turitilor
romni i strini de a urma diferite tratamente n cadrul acestei staiuni.
Nu trebuie s neglijm ns faptul c staiunea dispune, totodat, de un
valoros i pitoresc cadru natural ce ofer posibiliti de valorificare turistic,
bineneles n limitele protejrii acestuia de aciunea nefast a practicrii turismului
nesupravegheat n zonele protejate, dar i de un valoros potenial antropic,
insuficient valorificat datorit lipsei activitii de promovare.

53
 Concluzii

Nimic nu e mai placut ca intoarcerea la origini, amintirea si pastrarea intacta

a imaginii locului unde ai copilarit!
Si pentru ca locul acesta m-a atras dar mai ales i-a facut si pe altii sa-l
iubeasca m-am gandit sa nu las uitarii imaginea a ceea ce a fost aceasta minunata
statiune, Perla a Oltului, numita Calimanesti-Caciulata, loc plin de istorie si peste
care timpul si vicisitudinile n-au reusit sa-i stirbeasca din faima si frumusete.
Fiecare epoca si-a pus amprenta asupra localitatii, marturiile fiind pastrate si
astazi, constituind pretuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor.
Calimanestiul are un trecut zbuciumat, determinat de imprejurari istorice si sociale.
De aceea m-am oprit asupra acestui loc, in incercarea de a-i spori si mai mult
farmecul, de a evidentia alte metode de diversificare a ceea ce presupune
Calimanesti-Caciulata si activitatile unei statiuni de renume.
Lucrarea de fa, intitulat Propuneri de diversificare a activitatii turistice
din statiunea Calimanesti-Caciulata este structurat pe trei capitole.
Primul capitol Oferta turistica, componenta de baza a produsului turistic
pune in evidenta conceptele de oferta si productie turistica, precum si
particularitatile, structura si determinantii ofertei turistice. Este necesar sa se
clarifice aceste notiuni pentru o mai buna intelegere a celor care urmeaza.
Capitolul II este intitulat Potentialul turistic al statiunii Calimanesti-
Caciulata si se refer la cadrul natural suport al activitii turistice si cadrul
socio-uman i rolul su n definirea fenomenului turistic.
Cadrul natural pitoresc al defileului se datoreaz existenei formelor de relief
traversnd regiunea linitit a munilor. Oriunde s-ar afla cltorul descoper un
univers aparte, fascinant, teritoriul acestei statiuni fiind considerat unul de interes
turistic. Acest teritoriu, asa cum rezulta din realitatea expusa in randurile prezente,
raspunde la cerintele esentiale pentru a fi de interes turistic referitoare la
resursele naturale si antropice, dispune de posibilitati de acces, transport, cazare,

54
alimentatie, unitati comerciale, instalatii si alte amenajari pentru a facilita
activitatile turistice.
Despre clima propice oricarei persoane sau despre apele termale din statiune
cine nu a auzit? Sau de efectul terapeutic al apelor minerale mai ales cele ale
izvorului nr. 1 Caciulata - o comoara, un izvor unic? Ceea ce e de remarcat este
faptul ca cercetarile specialistilor au demonstrat competitivitatea apelor tuturor
izvoarelor de la Calimanesti - Caciulata - Cozia cu cele de la Wiesbaden, Bad -
Nauheim, Evian, Aix - la - Chapelle, Aix - les - Bain.
Imprejurimile constituie un prilej in plus de a vizita statiunea. Marturiile
istorice sunt impresionante, urmele lui Mircea cel Batran parca se vad si acum
proaspete pentru cel care viziteaza Manastirea Cozia. Mitropolitul Varlaam a lasat
in urma Manastirea Turnu, iar alte vestigii istorice se mai pastreaza si astazi:
Castrul roman Arutela, stanca numita Masa lui Traian, schitul Ostrov,
Manastirea Stanisoara si baile termale de la Bivolari.
Baza materiala a permis dezvoltarea turismului balnear, de afaceri, de odihna
si cel de tranzit.
In capitolul III, Propuneri de diversificare si imbunatatire a calitatii ofertei
turistice in Calimanesti-Caciulata, pe baza calculelor efectuate referitoare la
atractivitatea statiunii, am stabilit cateva posibilitati de specializare turistica si de
promovare si dezvoltare a statiunii. n cele mai nulte cazuri destinaiile turistice n
areale cu dou sau chiar patru anotimpuri ridic problema sezonalitii activitilor
i astfel afecteaz nivelul i oscilaiile profitului i ale locurilor de munc n
industria turismului. n acelai timp relaiile tradiionale dintre clim i turism sunt
afectate de schimbrile climatice globale pe termen mediu i lung.
Dei staiunile balneoclimaterice vlcene dispun de un potenial natural foarte
variat, se nregistreaz o tendin de scdere a numrului de turiti, deoarece acesta
nu este corelat cu celelalte elemente ale ofertei turistice: baza de cazare, baza de
tratament, servicii de agrement i divertisment, produse turistice integrate vis-a-vis
de calitatea acestora.

55
 Fundamentarea strategiilor turistice pornete de la premisa c un produs
turistic este cu att mai atractiv, cu ct combinaia de activiti i aranjamente
prezint o valoare turistic stabilit de-a lungul ciclului de aciuni turistice.
Tendintele care se contureaza pe plan international se refera si la domeniul
alimentatiei din statiunile balneare cu privire la severitatea regimurilor dietetice.
Turismul balnear, datorit mediului i metodelor sale, pe lng aspectul su de
reeducare fizic, poate rspunde unei reale reabiliti a individului, artnd c
sntatea nu este doar fizic ci i, n egal msur, moral i psihic. Desigur acest
lucru trebuie s tind tot mai mult societatea noastr i acestui lucru i poate
rspunde perfect turismul balnear.
n ceea ce privete activitile de agrement n staiunile balneare, o activitate
de destindere de mare importan o constituie plimbrile. Plimbrile de agrement
se practic n toate staiunile balneare, ele fiind favorizate de existena celor dou
elemente omniprezente-pdurea i parcul. Agrementul sportiv cuprinde o palet
diversificat de activiti, iar activitile culturale se desfoar n anumite staiuni
sub forma vizitelor la muzee i la galeriile de art, a concertelor i spectacolelor de
teatru, a organizrii de expoziii.
Oferta balneoturistic trebuie s se modernizeze i s se dezvolte astfel nct
s poat rspunde tuturor solicitrilor i tendinelor manifestate de cererea turistic
intern i internaional i s se alinieze la exigenele impuse de oferta
balneoturistic mondial. n aceste scop, am conturat cteva modalitati de aciune.
Avndu-se n vedere rolul deosebit pe care l are turismul att n cadrul
economiei naionale, ct i n satisfacerea unor trebuine ale oamenilor, n creterea
calitii vieii, este necesar adoptarea unor msuri care s conduc la
transformarea radical a acestui important domeniu de activitate. Astfel, trebuie
avute n vedere toate directiile de actiune care sa vizeze intreg mixul de marketing:
restructurarea politicii de produs turistic, adoptarea unei strategii flexibile n
politica de preuri i tarife, diversificarea canalelor de distribuie, promovarea unei
politici promoionale active.

56
 Bibliografie

1. Bran, Florina - Economia turismului i a mediului nconjurtor, Editura

Economic, Bucureti, 1998
2. Cristureanu, C. Economia si politica turismului international, Editura
ABEONA, Bucuresti, 1992
3. Cosmescu, Ioan Economia turismului, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005
4. Diaconu, Mihaela Management-marketing in turism, Editura
Independenta Economica, Braila, 1998
5. Diaconu, M., Hanciuc, N., Iordache, C.- Marketing n turism, Editura
Independena Economic, 2003
6. Gherasim T., Gherasim D Marketing turistic, Editura Economic 1997
7. Hurmuzescu, Dumitru Curs de tehnica turismului, Editura Pan-Europe,
Iasi, 1999
8. Minciu, Rodica si colaboratorii Economia turismului, Editura
Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1991
9. Nistoreanu, Puiu Economia turismului - teorie si practica, Editura ASE,
Bucuresti, 2005
10.Olteanu, Valerica Marketingul serviciilor, Editura Marketer&Expert,
1994
11.Snak, Oscar Economia si organizarea turismului, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1981
12.Stanciulescu, Gabriela si colaboratorii Tehnologia turismului, Editura
Niculescu, Bucuresti, 2004
13. *** - Anuarul statistic al Romniei si al judetului Valcea 2005
14. *** - Dezvoltarea durabil a turismului, Institutul de Cercetare pentru
turism, Romnia, Bucureti, 2001
15. *** - www.Infoturism. ro/balneare/ climneti.

57