Sunteți pe pagina 1din 6

Intemeierea Moldovei si a Tarii Romanesti

a) Procesul de ntemeiere al Moldovei a presupus unificarea sub o singur conducere


a formatiunilor deja existente la est de Carpai.
nc de la sfritul secolului al XII- lea, n partea de nord a Moldovei se
cristalizeaz formaiuni politice, de exemplu o ar a romnilor(Wlachenland) menionata
de izvoare germane i poloneze.inuturile carpato-nistrene erau strbtute de drumurile
comerciale ce duceau de la Marea Baltic spre porturile de la gurile Dunrii i Marea
Neagr de care se leag prosperitatea unor orae precum Baia, menionat la mijlocul
secolului al XIV-lea drept cetatea Moldovei.
Ca i n cazul rii Romneti, tradiia vorbete de mai multe etape n care s-a
format Moldova. Potrivit informaiilor istorice o prim etap de ntemeiere a acesteia se
distinge ntre anii 1352-1353, cnd, n timpul luptelor mpotriva ttarilor, n partea de
nord-est, pe Valea rului Moldova se organizeaz de ctre regalitatea maghiar o
Marcde aprare mpotriva ttarilor, o unitate teritorial, politic i militar condus de
Drago, voievod de Maramure. Acesta formase mica marc de aprare prin desclecatul
su din Maramure la Baia, viitoarea capital a Moldovei Mici(marca Moldovei).
A doua etap ncepe n anul 1359, n condiii asemntoare cu cele din ara
Romneasc.n anul 1364, n timp ce Ungaria se afla n conflict cu ara Romneasc, are loc
revolta boierimii moldovene mpotriva maghiarilor. Conductorul revoltei era un alt voievod
de Maramure, Bogdan, care intrase n conflict cu regalitatea maghiar. El i prsise
moiile din cauza persecuiilor ntreprinse de regele maghiar, i alungase pe urmaii lui
Drago i proclamase independena Moldovei, ceea ce i d statului o nou orientare politic
independent.
Creatorului statului moldovean independent i urmeaz Lacu(1365-1374) care,
pentru a face fa presiunii polono-maghiare, stabilete raporturi cu papalitatea. n timpul
lui, Moldova este recunoscut, pe plan internaional, ca stat de sine stttor. n timpul
urmaului lui Lacu, Petru I Muat(1374-1391), ntemeietorul dinastiei Muatinilor, statul
i consoli-
deaz poziia politic n raport cu Ungaria i Polonia.Crete prosperitatea rii, se bate
pentru prima dat moned i se ncearc ntemeierea Mitropoliei Moldovei, svrit mai
trziu, sub conducerea lui Alexandru cel Bun.(1401-1402).Succesorul lui Petru, Roman I
realizeaz desvrirea de unificare teritorial a Moldovei, ntinzndu-i stpnirea de la
muni pn la rmul mrii.
Moldova s-a ntemeiat prin unificarea formaiunilor prestatale rom-
neti, obinndu-i independena prin luptele purtate de Bogdan mpotriva regalitii
maghiare. Dup ntemeiere, Moldova i-a creat insti-
tuii proprii capabile s-i asigure progresul economic i legitimitatea ca stat de sine
stttor. Ea a continuat la evoluia civilizaiei romneti la stvilirea expansiunii otomane
spre centrul Europei.
b) 1. Formarea statului Tara Romaneasca

Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea


cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic ,
care a fost la inceputul sec. al XIV- lea Basarab I, voievodul de la Arges. Profitand de
slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul
1301 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a
unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu
capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti . Dintr-
o cronica ungara se stie ca in anul 1324 Basarab I era " mare voievod in Tara Romaneasca ".

Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune Tara Romaneasca ea


a reusit sa- si pastreze independenta. Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca
legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri.
Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul
lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta
sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul 1359 a intemeiat
prima mitropolie ortodoxa.

2. Organizarea statului feudal in Tara Romaneasca

La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii
Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in
teritoriile din jurul Dunarii si ale Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele
ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca
hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.Ca influenta asupra centralizarii statului in
Tara Romaneasca a fost jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub
amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni.

In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In


realitate insa, in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la
cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se
imparteau in "mari" si "mici". In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se
aflau toate organele supreme de conducere. Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii
dregatori care il ajutau pe domn. Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau
diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau judetelor, in care erau impartite
teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o
remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in
folosul lor diferite dari si amenzi.
3. Razboiul lui Basarab I cu Carol Robert

Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungari lupte pentru tron, dar in cele din
urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la
Neapole. Carol - Robert porneste in 1330, o expeditie armata impotriva lui Basarab I.
Aceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita
" Chronicon Pictum ", cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad
luptele romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.

Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de
stapanirile lui de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa
obiceiul din Evul Mediu cu cavalerii in zale iar oastea lui Basarab, care era alcatuita din
tarani nu se putea compara cu ea.Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care
inainteaza spre Olt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea
Ungurilor, condusi de regele in persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare
tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec,cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge
din tara. Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primeasca propunerile
de pace ale lui Basarab I, Carol - Robert in trufia lui refuza si spune : " Basarab este
pastorul oilor mele si voi sti sa- l scot de barba din barlogul in care s'a ascuns ". Astfel
regele continua inaintarea, dar este atras de catre Basarab in locuri stramte in pasul
Branului langa Campulung. Cand oastea sa patrunde in acele locuri este atacata de romani,
care pravalesc bolovani si trunchiuri de copaci. Regele ungurilor este nevoit sa fuga. Lupta a
durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei.

Aceasta victorie stabileste definitiv independenta Tarii Romanesti, dar cu ramanerea


Severinului in mainile unguresti.

Tot in 1330 Basarab stabileste legaturi cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii
Romanesti era aliat cu tarul bulgar Mihail, care lupta impotriva Sarbilor. In lupta de la
Velbujd intre Mihail si sarbi, Basarab trimite aliatul sau in ajutor dar totusi sarbii ies
invingatori.

4. Urmasii lui Basarab

Basarab a domnit pana in anul 1352, cand moare in scaunul sau de la Campulung. Inainte
de moarte el se impacase cu regele Ungariei, care acum era Ludovic cel Mare, fiul lui Carol
- Robert, si recunoscuse suzeranitatea lui asupra Tarii Romanesti, fara nici o obligatie de
tribut sau de alta natura. Dupa Basarab I a urmat in scaun fiul sau Nicolae Alexandru, care
intareste relatiile de prietenie cu vaecinii din sudul Dunarii. O fiica a lui Alexandru se
casatoreste cu Stefan Uros, regele sarbilor, iar cealalta cu Strasimir, tarul bulgar de la
Vidin. Alexandru era casatorit cu o nobila ungara din Ardeal, doamna Clara, catolica, care a
sprijinit intinderea catolicismului in Tara Romaneasca.

In timpul lui Alexandru se intemeiaza metropolia Tarii Romanesti. Alexandru ceruse


patriarhului de la Constantinopol sa numeasca un mitropolit in tara lui si acesta muta in anul
1359 pe mitropolitul Iacint Kritopol, un grec de la Vicina, orasel in Dobrogea, astazi
disparut.

5. Dezvoltarea economica a Tarii Romanesti

Desi navalirea tataro - mongola a pustiit teritoriile Tarii Romanesti , cresterea


fortelor de productie in cursul celei de- a doua jumatati a sec. al XIII- lea si in sec. al
XIV- lea a dus la un progres economic foarte vizibil al acestor teritorii. Cultura graului,
meiului si a pomilor fructiferi a atins in Tara Romaneasca o dezvoltare insemnata incepand
din sec. al XIV- lea. Dezvoltarea mestesugurilor si a schimbului a dus la cresterea oraselor
existente si la infiintarea de noi orase pe teritoriile Tarii Romanesti. In sec. al XIV- lea a
capatat o mare raspandire comertul intern, care a contribuit la consolidarea legturilor
economice dintre diferitele parti ale Tarii Romanesti ; a crescut si comertul extern.

La aceste dezvoltari a contrbuit pozitia geografica prielnica a multor orase din Tara
Romanesca, prin care treceau principalele cai comerciale din Polonia si Germania spre
Marea Neagra, spre rasarit si spre Bizant. In jurul fiecarui oras, cat de cat important,
luara fiinta cate o suburbie cu o piata locala si cu ateliere mestesugaresti. Izvoarele
mentioneaza : armurieri, pietrari, olari, creatori, dogari, giuvaergii si alti mestesugari.
Taranii din satele vecine si de pe mosii aduceau in orase surplusul produselor lor si de aici
cumparau obiectele de care aveau nevoie

In Tara Romaneasca cele mai importante orase erau : Curtea de Arges, Tirgoviste (
capitala statului in sec. al XV- lea ), Campulung, Braila, Giurgiu, Ramnicu- Valcea.

Orasele se bucurau de unele drepturi de administrare autonoma. In fruntea orasului se


afla deobicei " soltuzul " si un sfat orasenesc

In sec. al XV- lea a crescut mult rolul Tarii Romanesti in comertul international. Domnii
au inceput sa bata moneda proprie, sa incheie tratate comerciale cu negustorii marilor
orase. Nenumaratele si feluritele venituri obtinute din mestesuguri si comert dadeau
posibilitate domnului Tarii Romanesti sa concentreze in mainile sale mari resurse banesti.
Institutiile statului feudal sec.XIV-XVI

(Moldova si Tara Romaneasca)

Cele mai importante institutii ale statului feudal au fost:

DOMNIA

Este institutia puterii centrale. Condusa de domnitor care purta titlul de mare voievod
si domn. Termenul de domn si domnie vine din limba latina de la dominus = stapanul tarii
(conducator civil). Termenul de voievod vine din limba slava = conducatorul ostilor
(conducator militar). In general expresia prescurtata voda il desemna pe domn (ex.
Mircea Voda, Stefan Voda, Cuza Voda, etc).

BISERICA

Ocupa un loc important. Sunt infiintate primele mitropolii ortodoxe, in Tara Romaneasca
Nicolae Alexandru (1352-1364) Curtea de Arges 1359 Iachint, iar in Moldova
Petru Musat (1375-1391) Suceava 1382 recunoscuta de Constantinopol abia in 1401 sub
Alexandru cel Bun (1400-1432) Iosif. Daca in apus puterea centrala era conditionata de
biserica catolica in rasarit in mod traditional Biserica a fost subordonata domniei.
Domnitorii au ctitorit multe lacasuri de cult unde sunt si mormintele lor (ex. Basarab I
(1310-1352) biserica manastirii Curtea de Arges); Petru Musat (1375-1391) biserica
Mirauti; Mircea cel Batran (1386-1418) Manastirea Cozia; Alexandru cel Bun (1400-1432)
manastirea Bistrita (langa Piatra Neamt); Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 1476)
manastirea Snagov; Stefan cel Mare (1457-1504) manastirea Putna; Mihai Viteazul (1593-
1601) biserica Mihai-Voda (capul sau fiind inmormantat la manastirea Dealu-Targoviste).

SFATUL DOMNESC

Era alcatuit din (1) logofat (seful cancelariei domnesti); (2) vornic (seful curtii
domnesti si judecator in locul domnului); (3) spatar (conducatorul armatei loctiitor al
domnului) (4) paharnic (responsabil cu pivnitele domnesti, aprovizionarea cu vin) (5) comis
(responsabil cu grajdurile domnesti si intretinerea cailor); (6) clucer (responsabil cu
aprovizionarea camarilor domnesti); (7) sluger (responsabil pentru aprovizionarea cu carne);
(8) postelnic (asigura camerele domnitorului si securitatea lui); (9) pitar (asigura
aprovizionarea cu paine); (10) armasul (executa pedepsele hotarate de domn inclusiv
pedepsa capitala).
De asemenea mai avem in Moldova: portarul Sucevei care conducea cetatea cu atributii
militare si in Tara Romaneasca, banul Olteniei cu sediul in Craiova.

ARMATA

Era institutia care asigura apararea tarii. Era subordonata direct domnitorului prin
titlul sau de mare voievod. Era formata din oastea cea mica si oastea cea mare.

Oastea cea mica era o armata de profesionisti care era bine inarmata si lupta calare
(cavalerie). Formata de boieri (nobili) care luptau calare (avand armuri, scuturi, camasi cu
zale, lance) numara in jur de 12.000 de oameni in Moldova pe timpul lui Stefan. Nucleul
armatei il constituia garda domnitorului.

Oastea cea mare cuprindea si oastea cea mica la care se adaugau trupele formate din
tarani liberi (numiti mosneni in Tara Romaneasca si razesi in Moldova). Foarte rar obligatiile
iobagilor (numiti rumani in Tara Romaneasca si vecini in Moldova) erau transformate in
obligatii militare. Oastea cea mare era convocata numai in caz de mare pericol (exemplu in
vremea lui Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes si Stefan cel Mare cand au atacat turcii).
Oastea taranilor lupta pedestru si era inarmata mai slab, in afara de sabii, arcuri si lanci,
cu topoare si furci.

Cetatile erau un factor important in apararea tarii: in Moldova cele mai importante
cetati de interior erau: Suceava si Neamt, iar de granita Orhei, Soroca, Chilia, Cetatea
Alba, Hotin, Tighina; in Tara Romaneasca cetati de interior: Poenari si Targoviste si la
granita: Turnu, Giurgiu.

ADUNAREA TARII

Era formata din toti boierii si cu totul exceptional din tarani liberi. Ea hotara in chestiunile
importante: alegerea domnului sau starea de razboi.