Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere............................................................................................................pag. 1
Bibliografie
Introducere
UniCredit iriac Bank face parte din reeaua central i est european a UniCredit
Group, cel mai mare grup bancar din Europa Central i de Est (ECE). UniCredit Group este
liderul incontestabil pe piaa bancar din ECE cu cea mai mare reea din regiune. n ce
privete veniturile i activele totale, Grupul este de dou ori mai puternic dect cel mai
apropiat competitor regional.
UniCredit Tiriac Bank este una dintre cele mai importante instituii financiar bancare
din Romnia, aflat n top 5 i una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori
Bucureti. O prioritate a activitii sale este perfecionarea continu a serviciilor i a
angajailor, aa nct calitatea s fie cea care face diferena. Cu o cot de pia de aproximativ
5,5%, UniCredit Tiriac Bank este un juctor activ pe pia, devenind, datorit accelerrii
implementrii stategiei de cretere, o banc recunoscut la nivel national.
UniCredit Tiriac Bank este una dintre cele mai importante instituii financiar bancare
din Romnia, aflat n top 5 i una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori
Bucureti. O prioritate a activitii sale este perfecionarea continu a serviciilor i a
angajailor, aa nct calitatea s fie cea care face diferena. Cu o cot de pia de aproximativ
5,5%, UniCredit Tiriac Bank este un juctor activ pe pia, devenind, datorit accelerrii
implementrii stategiei de cretere, o banc recunoscut la nivel national.
UniCredit iriac a luat fiin n iunie 2007 n urma fuziunii dintre UniCredit Romnia
i HVB iriac.
ntr-o prim etap a existat Banca iriac ce a devenit operaional n aprilie 1991.
Capitalul social iniial de 3 miliarde de lei, a fost majorat succesiv, atingnd peste 664
miliarde de lei.
nc de la nceputul activitii sale Banca iriac s-a bucurat de o reputaie
internaional excelent, care a fost evideniat n aprilie 1993 cnd Banca European pentru
Reconstrucie i Dezvoltare a devenit unul dintre acionarii principali ai bncii - prima
participare a BERD la capitalul social al unei bnci din Europa Central i de Est.
n perioada care a trecut de la nfiinare banca a devenit o instituie puternic avnd
1005 de angajai i o reea de 47 de uniti teritoriale situate n aproape toate centrele
economice importante ale rii.
n principal Banca iriac activa pe pia ca o banc de retail oferind o gam variat de
produse i servicii bancare entitilor juridice i populaiei. Portofoliul de clieni al bncii era
alctuit din persoane fizice, companii private cu cifra de afaceri medie i mare, IMM-uri,
companii din sectorul de stat i alte instituii financiare.
O a doua etap este reprezentat de Banca Comercial HVB iriac. HVB Bank i-a
nceput activitatea n 1998 sub numele de Bank Austria Creditanstalt (BA-CA). Ca urmare a
fuziunii dintre HypoVereinsbank i Bank Austria, s-a format HVB Group, iar n septembrie
2001, BA-CA Romnia i-a schimbat numele n HVB Bank Romnia.
n 2005, la finalul lunii august, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) i Banca iriac au
finalizat tranzacia care a dus la fuziunea dintre HVB Bank Romnia i Banca iriac, fuziune
ncheiat la data de 1 septembrie 2006, numele noii entiti fiind Banca Comercial HVB
iriac S.A.
HVB iriac Bank ofer att avantajul cunoaterii pieei locale, ct i cel al
apartenenei la un important grup bancar.
O a treia etap este reprezentat de UniCredit iriac Bank, care este rezultatul unei
duble fuziuni,prima dintre Banca Ion iriac i HVB Bank, care a dus la formarea HVB iriac,
i a doua, dintre HVB iriac i UniCredit Romnia. Banca este parte a grupului italian
UniCredit, ce are o reea de 9.000 de sucursale n 23 de ri.
instrumente ale pieei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit;
valut;
contracte futures;
servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii
pentru teri;
leasing financiar;
Puncte tari
- Posesia unui sistem de securitate informatic intra-organizaional superior sistemului
C.I.A.
- O infrastructur fiabil pentru tehnologia informaiei.
- Protecia proactiv contra programelor maliioase
- Reputaie bun pentru serviciile oferite clienilor.
- Existena unui plan de contingen pentru riscurile cu probabilitate mare.
- Existena unei direcii strategice lipsite de confuzie pe care avanseaz
compania/organizaia.
- Existena unei clientele fidele
- Caracteristici ale ofertei (produs / serviciu) care o disting de cea a concurenei
- Valorificarea optim a experienei i pregtirii profesionale a specialitilor i
colaboratorilor firmei
- Oferirea unor pachete informative complexe, adaptate nevoilor i particularitilor
clienilor
- Facilitarea accesului la cele mai recente informaii din domeniul antreprenorial
- Utilizarea unor mijloace moderne de informare i instruire
- Stabilirea unor parteneriate strategice cu instituii i organizaii publice i private
implicate n dezvoltarea antreprenoriatului
- Evaluarea eficienei serviciilor oferite i imbuntirea lor permanent
- Deine poziia de lider sau de vrf de pia;
- Existena unei imagini favorabile
- Banca funcioneaz ntr-un domeniu strict reglementat i supravegheat;
- Urmrirea evoluiei indicatorilor financiari calculai se efectueaz conform standardelor
internaionale de contabilitate;
- Situaiile financiar-contabile ntocmite sunt corecte
- Auditul financiar independent este realizat de firme de audit specializate
- Exist o reea relativ extins de uniti teritoriale;
- Comunicarea i transferul informaiilor se realizeaz n timp real;
- Banca deine o tehnologie informaional specializat;
- Banca dispune de personal capabil de-a fi calificat i instruit suplimentar.
- Experien profesional;
- Educaia, cumuland-o pe cea academic cu aceea dobndit "on-the-job" i prin
programe de training;
- Aa-numitele abiliti transferabile (comunicare, lucrul n echip, leadership etc.)
- Caracteristici personale (etic profesional, auto-disciplin, rezisten la stres, lucrul n
condiii de presiune, creativitate, optimism, energie);
- Contactele personale / reeaua de prieteni-cunotinte;
- Implicarea sau interaciunea cu diverse grupuri sau asociaii profesionale.
- Imbuntirea activitii pe linie organizatoric
- Deschiderea de noi uniti operative (agenii);
- Alinierea structurii reelei teritoriale la sistemul internaional, prin ncadrarea unitilor
pe trei niveluri: sucursal, reprezentan, agenie;
Puncte slabe
- Lipsa de inte manageriale clare ;
- O delegare insuficient a parcelelor de putere i a responsabilizrilor ;
- Lipsa de motivaie a personalului ;
- Absena unor cunotinte specifice necesare lucrului n departamentul respectiv, dei s-au
fcut angajri noi de personal;
- Lipsa de cunoatere a potenialului propriu (supraevaluarea acestui potenial) ;
- Lipsa de disciplin ;
- Lipsa unor patente care s protejeze legal inveniile i inovaiile proprii.
- Lipsa unei imagini de marc.
- Lipsa de cunotine necesare elaborrii unui plan de afaceri sau a unei cereri de
finanare
- Unele direcii/ departamente din bnci au anumite atribuii reduse, timide, n domeniul
asigurrii calitii serviciilor bancare oferite clienilor, dar numai pe lng alte multiple
atribuii. Aceast situaie se datoreaz faptului ca n mai toate bncile nu exist preocupri n
sensul identificrii coerente i sistematice a ateptrilor i nevoilor explicite i implicite ale
clienilor ca i a reaciilor acestora, precum i n scopul stabilirii abordrilor necesare pentru
ca aceste ateptri i nevoi s fie satisfacute n mod optim;
- Cheltuielile indirecte sunt ridicate;
- Nu se ntreprind aciuni susinute pentru a cunoate gradul de satisfacie a clienilor i a
lua msurile care se impun (ca o consecin direct a afirmaiei anterioare).
Oportuniti
- Oportuniti pot rezulta din percepii pozitive ale pieei despre oferta organizaiei.
- Faciliti oferite tinerilor n vederea iniierii unor afaceri
- Oportuniti de finanare a unor afaceri
- Aderarea Romniei la Uniunea Europeana presupune acceptarea i luarea tuturor
msurilor care s permit libera circulaie a serviciilor, inclusiv a celor financiar- bancare;
- Confruntarea bncilor din Romnia, n viitorul apropiat, cu anumite banci, inclusiv
strine, care au conceput, implementat i certificat un sistem de management al calitii;
- Creterea tot mai accentuat a concurenei pe piaa romneasc a serviciilor bancare i
accentul deosebit pus pe atragerea de noi clieni i fidelizarea celor existeni, mai ales prin
calitatea produselor i serviciilor oferite dar i meninerea acesteia n timp;
- Banca, prin natura i specificul activitii lor, lucreaz n domeniul reglementat. Deci, le
va fi astfel relativ simplu s-i adapteze normele, instruciunile i reglementrile la cerinele
standardelor familiei ISO 9000;
- Piaa bancar romneasc are un mare potenial, existnd o cerere mare pentru produse
i servicii bancare ct mai diversificate, integrate i adaptate nevoilor, cerinelor i ateptrilor
clienilor;
- Creditele acordate sunt monitorizate, iar cele devenite neperformante se situeaz la un
nivel acceptabil, comparabil cu acela al unor ri din zon;
- Sistemul naional de pli electronice funcioneaz conform standardelor i cerinelor
internaionale;
- Centrala Incidentelor de Pli a eliminat o parte din aventurierii lumii afacerilor;
- Clieni tot mai exigeni doresc i ateapt nnoirea continu a ofertei de produse i
servicii bancare.
- Tendine pozitive n domeniu, ce vor duce la crearea de noi locuri de munc sau posturi
(cretere la nivel local/regional/naional, globalizare, progres tehnologic);
- Oportuniti ce pot fi create prin creterea nivelului educaiei;
- Creterea rapid a pieei;
- Posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse i/sau servicii;
- Existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee noi;
- Existena cererii pe noi piee a produselor i/sau serviciilor existente;
- Posibiliti de integrare vertical;
- Manifestarea unei stri de stagnare sau regres la firmele concurente;
- Posibiliti de ncheiere a unor aliane, acorduri etc. avantajoase;
- Posibiliti de ncheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
Ameninri
- Intruziunea 'programelor maliioase' n sistemul informatic al organizaiei/ntreprinderii
care este conectat la Internet reprezint i ea un risc sau o ameninare;
- Obstacole evidente (declinul mediului economic, intensificarea concurenei, pierderea
clientelei );
- Schimbri tehnologice;
- Aciuni directe ale competiiei care v pot scoate din afaceri (oferirea unor produse /
servicii calitativ superioare, reduceri de preuri etc.);
- Probleme de natur financiar;
- Resurse financiare relativ limitate destinate iniierii unor afaceri;
- Capacitate redus de plat a clienilor tineri;
- Gradul sczut de bancarizare i slaba reprezentare n teritoriu;
- Nencrederea - parial - a consumatorilor din Romnia n sistemul bancar;
- Existena unor costuri mari la nivel de client. Creditul este scump, iar leasing-ul nu
reprezint nc un concurent redutabil;
- Birocraia bancar ocup aproximativ 8% din personalul unei bnci (care nu face dect
raportri ctre autoriti);
- Romnii in la saltea cam tot atia bani ct exist i circul n sistemul bancar;
- Mentalitile, atitudinile i comportamentele nvechite ale managerilor i angajailor
bncilor genereaz ignorarea nevoilor, cerinelor i ateptrilor clienilor;
- Nivelurile sczute de responsabilitate organizaional i social ale unor manageri de
bnci;
- Ignorana sau suficiena managerilor bncilor n legatur cu problemele calitii;
- Lipsa implicrii personale a managerilor de vrf n problemele calitii, fie din
ignoran, fie din dezinteres, fie din ambele cauze;
- Tendine negative n domeniu, ce vor duce la diminuarea locurilor de munc;
- Concurena absolvenilor/colegilor de facultate;
- Concureni cu experien, abiliti i cunotine superioare;
- Concureni cu abiliti de prezentare la interviuri superioare;
- Concureni cu CV-uri mai ample i impresionante;
- Obstacole ntlnite de-a lungul carierei (lipsa oportunitilor, a educaiei potrivite, chiar
a ansei);
- Posibiliti reduse de avansare n domeniu, concurena fiind acerb;
- Posibiliti reduse de dezvoltare n domeniu, astfel nct scade "atractivitatea" din partea
pieei i gradul de solicitare pentru recrutri;
- Ai cunotine i abiliti ce nu mai sunt necesare pieei;
- Companiile nu intenioneaz creterea numrului de angajai;
- Adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil;
- Intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau internaional;
- Schimbri demografice nefavorabile;
- Schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor;
- Cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei;
- Intrarea unor noi competitori pe pia;
- Cererea crescnd pentru produse de substituie;
- Presiunea crescnd a concurenei;
- Puterea crescnd de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor;
- Vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri
Cu ajutorul unui card de debit poti avea acces oricand la banii proprii din contul de la
banca. Contul de card nu este insa intotdeauna identic cu contul curent. Tendinta pe piata
romaneasca este ca bancile sa unifice aceste doua conturi, astfel incat cardul sa aiba acces
direct la contul curent. Acest lucru permite un control mai bun al veniturilor, deoarece toti
banii stau intr-un singur cont, iar accesul la ei se face atat la ghiseu (prin retragere de
numerar), cat si prin intermediul cardului.
Cardul de debit are insa de oferit mult mai mult decat retragerea de numerar. Cea mai
importanta functie a sa este plata cumparaturilor la comercianti. Cum se efectueaza o astfel de
tranzactie ? Vanzatorul trece cardul printr-un dispozitiv denumit POS, dupa care va solicita, in
cele mai multe cazuri, sa introduceti codul PIN pentru a valida tranzactia. Dupa ce tastati
codul, aparatul confirma daca aveti bani in cont si elibereaza o chitanta in doua exemplare.
Verificati suma inscrisa, semnati ambele chitante, pastrati un exemplar si operatiunea s-a
incheiat.
In acest mod, nu trebuie sa mai treceti pe la bancomat pentru a retrage numerar, iar
pentru tranzactiile efectuate in Romania nu se plateste nici un comision. In plus, sunt evitate
situatiile in care vanzatorul nu are marunt pentru a da restul potrivit sau se duce sa schimbe o
bancnota la magazinul de alaturi.
Pentru a face cumparaturi in deplina siguranta in mediul virtual, trebuie verificat mai
intai daca pe site-ul comerciantului este prezenta sigla MasterCard Secure Code sau
Verified by Visa. Cele doua logo-uri semnaleaza ca site-ul este inscris in sistemul de plati
securitizate online, dezvoltat de MasterCard Worldwide si Visa International. Acesta
protejeaza posesorii de carduri si permite comerciantilor si bancilor sa-l identifice pe
detinatorul cardului cu care se platesc cumparaturile.
Pentru a folosi cardul pe internet, clientii trebuie mai intai sa se inroleze in sistem.
Acest lucru se poate face online, accesand site-ul bancii emitente. Cu ocazia inrolarii, clientii
isi aleg o parola care va avea rolul pe care codul PIN il are la bancomat.
Limita de credit se utilizeaza atunci cand banii proprii au fost epuizati. Din acel
moment, posesorul cardului intra pe credit si plateste dobanda pentru sumele utilizate. Nu este
obligatoriu ca suma folosita pe credit sa fie achitata la finele lunii, astfel ca datoria se poate
prelungi de la o luna la alta.
Posesorul cardului trebuie sa fie insa atent atunci cand foloseste la maxim descoperitul
de cont. La finele fiecarei luni, banca isi opreste dobanda din soldul contului. Acest lucru se
face prin majorarea datoriei fata de banca. De exemplu, clientul a acumulat o datorie pe card
de 1.000 lei, iar dobanda datorata pe acea luna este de 15 lei. La finele lunii, banca va majora
descoperitul utilizat la 1.015 lei. Astfel, dobanda se transforma in datorie, iar in luna
urmatoare, clientul va plati dobanda la dobanda daca nu ramburseaza banii imprumutati.
Este important de stiut ca dobanda se poate acumula la datorie pana cand se atinge
limita descoperitului de cont. Daca se depaseste acest prag, banca va percepe dobanzi
penalizatoare. Prin urmare, daca apelati frecvent la descoperitul de cont, aveti grija ca la finele
lunii, limita de credit sa nu fie utilizata la maxim si sa mai ramana loc pentru dobanda
datorata.
plata facturilor la ATM anumite facturi, cum ar fi cele pentru telefon, energie
electrica, pot fi platite de la bancomat. Pentru a beneficia de acest serviciu, clientul
trebuie sa incheie o conventie speciala cu banca, iar apoi poate achita factura catre
furnizor, selectand optiunea respectiva de la ATM ;
reincarcarea cartelelor de telefonie mobila aceste operatiuni se pot efectua la
bancomat, iar procedura este similara cu cea de la plata facturilor ;
In plus, anumite tipuri de carduri pot aduce beneficii speciale. Spre exemplu, cele
dedicate studentilor (Euro<26, ISIC) ofera posesorului posibilitatea de a beneficia de reduceri
de pret la achizitionarea de bunuri si servicii de la anumiti comercianti, atat din Romania cat
si din strainatate.
Totodata, cardurile pot avea si un rol educational, iar bancile romanesti au inceput deja
sa ofere carduri pentru adolescenti, prin care dau parintilor sansa de a obisnui copii cu un
comportament financiar sanatos.
Cand cardul a fost furat sau pierdut, primul lucru ce trebuie facut este contactarea
bancii emitente si solicitarea blocarii cardului. De aceea, este bine ca inca de la emiterea
cardului, posesorul sa intrebe emitentul care este numarul de telefon unde se pot anunta astfel
de evenimente. Conform reglementarilor BNR, bancile sunt obligate sa dispuna de o linie de
urgenta, care sa functioneze 24 din 24 de ore.
Cu cat se anunta mai repede banca emitenta, cu atat riscul la care se supune posesorul
cardului scade. Dupa momentul in care se anunta banca, aceasta devine responsabila de
eventualele tranzactii fraduloase efectuate ulterior cu cardul.
Chiar si daca fraudele au loc pana sa se anunte banca de pierderea sau furtul cardului,
posesorul este protejat de lege. In cazul in care tranzactiile frauduloase depasesc echivalentul
a 150 euro, clientul poate primi banii inpoi de la banca. Insa, daca banca dovedeste ca
detinatorul cardului a actionat cu neglijenta, atunci raspunderea cade integral in sarcina
clientului. Cea mai frecventa greseala este de a nota codul PIN pe un bilet, pus in portofel
alaturi de card. De asemenea, se considera neglijenta daca pierderea este raportata cu
intarziere.
Banca
Denumire Card: MasterCard Mass ING MasterCard
Destinat pentru: persoane fizice persoane fizice
Poate fi folosit: in tara in tara
in strainatate in strainatate
INFORMATII DE BAZA
Tip Card Debit Debit
Moneda RON RON
Rata dobanzii 18 %
Perioada de gratie -
Tranzactii care benef. de
-
perioada de gratie
Suma minima datorata
-
lunar
Limita maxima de credit -
Plati pe internet DA DA
- retrageri numerar la ATM:
max 1.000 EUR/zi;
- tranzactii la comercianti:
Limite max 2.000 EUR/zi.
- retrageri numerar in
strainatate: max 1.000
EUR/zi
Valabilitate card 1 an 2 ani
Ofera plati in rate -
COSTURI SI DOBANZI
- 18 % an pentru sumele
folosite din descoperitul de
cont(autorizat)
Dobanzi
- 33 % an pentru sumele
folosite din descoperitul de
cont(neautorizat)
- 120 RON taxa pentru refuz
- 7 RON taxa refuz de plata
nejustificat de plata
in Romania;
- 12 RON taxa emitere copie a
- 18 RON taxa refuz de
chitantei
plata in strainatate;
Costurile contului curent ING
- 40 EUR taxa blocare card
ContROL
in strainatate;
Costuri administrative
Alte costuri - 50 RON taxa emitere card
- Taxa de deschidere si activare
Partener
cont: 0 Lei
- Taxa anuala de administrare a
- 20 EUR garantie
contului: 20 Lei (comision anual)
dispozitiv
- Inchidere cont: 0 Lei
DIGIPASS(necesar pentru
- Taxa anuala de intretinere a
Internet Banking)
cardului: 28 Lei
Alte facilitati -
Conditii de eligibilitate
Criterii financiare
Importa UniCredit UniCredit ING Bank
Atribute nta Tiriac Bank ING Bank Tiriac nota (0-1)
atributel Bank
or nota (0-1)
Costuri 0.25
emitere/intretinere
card: 0,7 1
1. Emitere card 0.13 18 RON 0 RON
2. Administrare 0.12 100 RON/an 50 RON/an
cont card
Costuri pentru 0.13
tranzactii in
Romania:
1. Retragere 0.06 ATM 0.2% min ATM: 0.2 %
numerar ATM / 0.5 RON 0.6 0.7
Ghiseu propriu Ghiseu 2.5%+7
RON
2. Retragere 0.07 0.5%+ 2.5
numerar ATM / 1% + 2.5 RON RON
Ghiseu alte banci
Costuri pentru 0.10
tranzactii in
strainatate:
1. Tranzactii la 0.05 1% min 4 RON 0% 0.9 0.7
comercianti
2. Retragere 0.05 2.5% + 7 RON 1%+10 RON
numerar ATM /
Ghiseu
- 18 % an
pentru sumele
Dobanzi 0.27 folosite din -
descoperitul de 0.85 1
cont(autorizat)
- 33 % an
pentru sumele
folosite din
descoperitul de
cont(neautorizt)
Expediere extras 0.07 - 60 RON/an 0.65 0.65
cont
Inlocuire card 18 RON + 10 50 RON
(+PIN) (distrus, 0.18 RON (PIN) 0.85 0.9
furat, pierdut)
Total 1 0.27 0.73
1.www.ing.ro
2.www.unicredit-tiriac.ro
3.www.unicreditgroup.eu
4.www.standard.ro