Migraia internaional

O component important a fenomenului demografic, care exercit influen nemijlocit asupra

forei de munc i, totodat, o caracteristic fundamental a populaiei zilelor noastre, o
reprezint micarea populaiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul. Acest drept a fost recunoscut de
mai bine de 50 de ani, odat cu adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, care
stipuleaz in articolul 13 faptul c orice persoan are dreptul s se mute i s triasc in interiorul
granielor oricrui stat. Totodat, oricine are dreptul s-i prseasc ara i s se reintoarc in
ea.17 Din 1994, an de an, in cadrul Adunrii Generale a ONU s-a dezbtut problema migraiei
internaionale, adoptandu-se i Rezoluia 56/203 din 21 decembrie 2001.
Migraia internaional, fenomen care implic consecine demografice, sociale, economice i
politice a crescut semnificativ incepand cu 1980, iar interesul pentru analiza acestui proces s-a
intensificat i a cuprins toate regiunile lumii. Dezbaterile privind fertilitatea redus, imbtranirea
populaiei, omaj, export de inteligen, drepturile omului, integrarea social, xenofobia, traficul
de fiine umane i securitatea individului oblig organismele internaionale s reanalizeze politicile
privind migraia internaional, precum i potenialele beneficii sau dezavantaje care implic rile
de tranzit sau rile expeditoare/primitoare de migrani. In cadrul migraiei internaionale,
intalnim dou procese strans legate intre ele: imigraia i emigraia.
Imigraia este primirea populaiei deplasat in ara de destinaie, temporar sau definitiv. ara de
primire sau ara de imigraie se caracterizeaz, din punct de vedere economic, prin urmtoarele
elemente:
grad relativ mai ridicat de dezvoltare economic;
cerere mai mare de for de munc, in comparaie cu disponibilitile naionale;
pondere redus a tineretului i a populaiei apte de munc in total populaie.
Emigraia reprezint deplasarea pendulatorie a populaiei intre ara de origine (reedin) i locul
de munc (ara de primire). In acest caz, ara de origine se caracterizeaz printr-un grad mai redus
de dezvoltare economic, o pondere ridicat a tineretului i, in general, a populaiei apte de
munc in totalul populaiei, natalitate ridicat, absena posibilitilor de utilizare pe plan naional
a forei de munc disponibile, absena investiiilor in unele sectoare economice. Totodat, ara de
origine, din care pleac fora de munc, se numete ar de emigraie.
Emigraia este foarte selectiv din punct de vedere a unor aspecte cum sunt: varst, stare
matrimonial, sex, nivel de educaie etc. In timp ce adulii migreaz aproape in permanent,
btranii i copiii migreaz mai rar. Studiile arat c brbaii migreaz in proporie mai mare decat
femeile, iar in cazul in care avem de-a face cu migranii de familii, se constat, evident, deplasri
echilibrate de copii, btrani i femei. Caracterul selectiv al migraiei internaionale a forei de
munc are drept urmare determinarea unor diferene intre compoziiile populaiei de unde se
migreaz i populaiile din rile in care se imigreaz. Emigreaz in special tinerii, iar in cadrul
acestora, tendine de a emigra mai puternice gsim printre celibatarii cu o anumit calificare in
diferite profesii. Ponderea femeilor in migraie crete foarte sensibil in urma regruprii familiale i,
ceea ce este relativ nou, a dezvoltrii activismului feminin.
Accentuarea fenomenului de emigrare este condiionat de inlturarea barierelor de plecare i
de informaiile trimise de primii indivizi care au emigrat, de diminuarea cheltuielilor de
transport i de reducerea obstacolelor juridice i a incertitudinilor referitoare la ameliorarea
condiiilor de via.
Cauzele care determin migraia internaional a forei de munc ii au suportul fie in condiii de
ordin economic din ara respectiv, fie in condiii generale de natur politic, religioas, cultural,
ideologic, naional, geografic sau de alt natur.
In contextul deosebit de complex al migrrii forei de munc din zilele noastre, se observ dou
fenomene noi :
migraia extrem de rapid a specialitilor cu inalt calificare, atat din rile dezvoltate, cat i
in rile in dezvoltare, ca urmare a omajului, a prigoanei politice, a convingerilor religioase
sau a efectelor progresului tehnic contemporan fa de factorul uman;
extinderea migraiei clandestine.
Migraia internaional a forei de munc cu inalt calificare trstura actual a migraiei forei
de munc, cunoscut sub denumirea de brain drain evoc clar pentru rile de origine o
pierdere a capitalului intelectual. Acest fenomen nu este nou pentru rile de primire, ri
dezvoltate. Specific rilor dezvoltate este numrul mare al acestei categorii de imigrani. Din
rile lumii a treia, unde suprapopulaia relativ are dimensiuni mult mai mari, acest exod se
indreapt ctre rile dezvoltate i spre rile in curs de dezvolotare deintoare de capital.
Emigrarea poate avea loc chiar i in randul persoanelor care au un loc de munc in ar, cauza
economic principal a emigrrii fiind diferenele dintre nivelele naionale ale salariului. Realitile
lumii contemporane arat c deosebirile dintre salariile medii naionale se concretizeaz in
adevrate decalaje. Nivelul sczut al salariilor in rile in dezvoltare, determin o parte a
muncitorilor s emigreze in rile dezvoltate, unde salariile sunt inferioare salariului mediu al
muncitorilor autohtoni, dar superioare celor din patria lor. Acest lucru permite rilor dezvoltate
din punct de vedere economic s atrag, asemenea unui magnet, pe muncitorii din ri cu condiii
de munc i via sczute.
In mod curent, aproximativ 175 milioane persoane se deplaseaz in alt ar decat cea de
origine. Din 1975 numrul migranilor s-a dublat, 60% din numrul lor la nivel mondial locuiesc in
regiuni dezvoltate ale lumii i restul de 40% in zone foarte puin dezvoltate. Muli dintre migrani
triesc in Europa (56 milioane), Asia (50 milioane) i America de Nord (41 de milioane). Aproape 1
din 10 persoane triesc in regiunile dezvoltate cu statut de migrant i, la polul opus, aproape 1
din 70 persoane din rile in dezvoltare este migrant.19
La finele anului 2001, numrul refugiailor la nivel mondial era de 15,9 milioane din care, 3
milioane refugiai in rile dezvoltate i 12,9 in rile in dezvoltare. Asia gzduiete cel mai mare
numr de refugiai (9,1 milioane), iar pe locul doi se afl Africa cu 3,6 milioane refugiai.
In perioada 1995-2000, multe ri dezvoltate ale lumii, anual au catigat estimativ 2,3 milioane
migrani din rile cele mai slab dezvoltate . America de Nord a absorbit anual 1,4 milioane
migrani, urmat de Europa cu un catig anual net de 0,8 milioane i Oceania cu o cifr modest de
sub 90.000 migrani anual. Intre 1995-2000, cea mai ridicat rat a migraiei s-a inregistrat tot in
America de Nord, cu o medie anual de 4,6 migrani la 1000 persoane, urmand apoi Oceania cu o
rat net medie a megraiei de aproximativ 3 migrani la 1000 persoane, Europa inregistrand sub 1
migrant la 1000 persoane.
Cea mai ridicat rat a emigraiei a avut-o America Latin i Caraibe, cu 1 migrant la 1000
persoane. Pentru Africa i Asia ratele nete de emigrare s-au estimat a fi foarte reduse, adic 0,4 -
0,6 migrani la 1000 persoane.20
Nu trebuie deloc neglijate nici sumele catigate de migrani in rile primitoare i expediate de
acetia, la familiile lor, in ara de origine. Pentru multe ri, sumele primite din strintate,
reprezint un catig de valut i constituie parte din produsul naional brut. Spre exemplu, in
2001, sumele expediate din strintate in ara de origine au contribuit cu 10% la creterea
produsului naional brut in cateva ri cum ar fi: El Salvador, Eritrea, Jamaica, Iordania,
Nicaragua i Yemen. La nivel microeconomic, aceti bani reprezint o surs suplimentar de venit
pentru cei din ara de origine sau chiar economii, i pot fi folosii pentru achiziionarea de bunuri
de consum.
In ultimii cinci ani, in rile dezvoltate imigrarea a inregistrat un nivel sczut, i, un trend similar s-a
constatat i in cazul rilor in dezvoltare. Astfel, din 2001, 44% din rile dezvoltate i 39% din
rile in dezvoltare au implementat politici axate pe imigrare redus. In ceea ce privete
emigrarea, aproximativ trei ptrimi din rile dezvoltate i cele in dezvoltare, in anul 2001, au
inregistrat rate ale emigrrii considerate satisfctoare (deci nu foarte inalte) i una din cinci ri
promoveaz politici bazate pe emigrare redus.
ri cu numrul cel mai ridicat de migrani (inclusiv refugiai) 2001 Tabelul 11.13

ara Numr migrani (mii)

Statele Unite ale Americii 34.988
Federaia Rus 13.259
Germania 7.349
Ucraina 6.947
Frana 6.277
India 6.271

Canada 5.826
Arabia Saudit 5.255
Australia 4.705
Pakistan 4.243
Marea Britanie 4.029
Kayakhstan 3.028
Iran 2.321
Israel 2.256
Polonia 2.088
Iordania 1.945
Emiratele Arabe Unite 1.922
Elveia 1.801
Italia 1.634
Emiratele Arabe Unite 73,8
Kuweit 57,9
Iordania 39,6
Israel 37,4
Singapore 33,6
Oman 26,9
Estonia 26,2
Arabia Saudit 25,8
Letonia 25,3
Elveia 25,1
Australia 24,6
Noua Zeeland 22,5
Gabon 20,3
Canada 18,9
Kazakhstan 18,7
Liban 18,1
Ucraina 14,0
Bielorusia 12,6
Efecte structurale ale migraiei internaionale
Cel mai evident impact al migraiei este demografic, afectand dimensiunea i compoziia
populaiei atat din ara de origine, cat i din ara-gazd. In cazul statelor dezvoltate ale epocii
moderne, astfel de schimbri au implicaii extinse diferite de cele din epocile anterioare pentru
nivelul i furnizarea de servicii sociale, locuine i educaie, ca i pentru funcionarea economiei in
sine. Imigranii ii preseaz pe sracii autohtoni i pe muncitorii din partea de jos a pieei locurilor
de munc, impovreaz sistemele bunstrii deja distruse i, in general, provoac sectuirea
finanelor publice, sunt de prere unii specialiti occidentali. Dar, totui, dovezile, aa cum sunt
ele, nu sprijin aceast poziie.
In cea mai mare parte a Occidentului, creterea populaiei indigene a incetinit pan aproape de
zero, in unele cazuri intrand chiar in declin. Situaia respectiv este insoit de o schimbare major
a structurii de varst a populaiilor. Intrucat sperana de via crete, iar rata natalitii scade,
populaiile din numeroase ri trec printr-un proces semnificativ de imbtranire. Astfel se
intensific impactul asupra cererii totale i a costului serviciilor de ajutor social i asupra pensiilor.
Iar impactul imbtranirii asupra forei de munc i asupra pieei forei de munc este in aceeai
msur intensificat de ratele inalte de pensionare timpurie, de retragere deliberat de pe piaa
muncii i de un interval tot mai mare de timp petrecut de tineret in sistemul educaional complet
i in omaj structural. Astfel, rata dependenei celor care nu muncesc sau care nu se incadreaz
in fora de munc fa de cei care muncesc a inceput s creasc lent, punand sub presiune
fiscal statele dezvoltate .
Ritmuri de cretere a forei de munc in anumite ri (1973 2003) Tabelul 11.15 1

Grup de Grad de Nivel al Ocuparea forei de

ri fertilitate migraiei munc
Noua Ridicat Moderat Moderat
Zeeland
SUA
Australia Moderat Ridicat Sczut
Canada
Singapore
Marea Moderat Sczut Sczut
Britanie
Frana
Germania Redus Redus spre Crescut
Moderat
Japonia
Suedia
Italia Redus Redus spre Redus
Moderat
Grecia
Spania
Olanda
Thailanda Moderat Redus Crescut
Coreea de
Sud
In prezent, imigraia contribuie semnificativ la creterea populaiei, atenuand unele probleme
legate de imbtranire in rile membre ale OCDE . Imigraia net este factorul absolut i relativ
cel mai important care contribuie la creterea populaiei din Austria, Elveia, Germania, Italia,
Luxemburg i Suedia. Migraia egaleaz creterea populaiei indigene din SUA, Canada, Australia,
Grecia, Norvegia i Olanda. In cele din urm, migraia contribuie foarte puin la schimbarea
demografic din Frana, Marea Britanie, Belgia, Portugalia i Spania.
Estimarea impactului migraiei asupra ratei salariilor i asupra evoluiei economice generale din
economiile gazd sau de origine abund in probleme legate de definire, colectare de date,
construire de modele etc. Pentru rile surs de migraie exist un catig economic evident prin
reducerea omajului intern. Studiile asupra Coreei de Sud, Pakistanului i Sri Lanki evideniaz
impactul considerabil al migraiei contemporane pentru reducerea omajului.21Totui, este posibil
ca migraia s atrag oameni care nu s-au incadrat in fora de munc intern, iar din aceast
perspectiv, s nu afecteze nivelurile inalte ale omajului. Migraia contemporan, in comparaie
cu perioadele anterioare, are tendina de a culege crema din anumite sectoare ale forei de
munc, dintre cele mai educate i cu calificare superioar, srcind economia intern. PNUD
raporteaz c numai India, China, Coreea de Sud, i Filipine au pierdut 195.000 lucrtori cu
pregtire tiinific in favoarea Statelor Unite, intre 1985 i 1995. Ins, ca i in secolul XIX,
principalul beneficiu economic al migraiei contemporane il constituie curentul invers, de
transfer de bani din partea muncitorilor ctre ara lor de origine . Dat fiind faptul c o parte
semnificativ din aceste venituri nu trece prin canale oficiale, probabil c sumele totale sunt mult
mai mari i astfel depesc fluxurile oficiale de ajutor pentru dezvoltare acordate rilor in
dezvoltare.
O imagine mai detaliat a consecinelor economice ale migraiei pentru economiile gazd poate
fi desprins din cateva consideraii calitative.
In primul rand, impactul depinde clar de caracterul exact al imigraiei. Migranii nu pot fi
considerai drept o mas omogen atunci cand este evaluat impactul lor economic. i invers, vor
exista consecine diferite pentru diversele grupuri din economia gazd. In cadrul pieelor muncii
din statele gazd, exist o polarizare semnificativ printre imigrani. In numeroase ri membre
ale OCDE un procent considerabil al muncitorilor strini este constituit din specialiti cu inalt
calificare, deseori provenind din alte ri occidentale. La cellalt capt al scrii, muncitorii
imigrani, ocup slujbele lipsite de siguran, prost pltite i reglementate evaziv. In ultimele dou
decenii s-au extins ambele nie in rile membre ale OCDE. Desfiinarea reglementrilor privind
piaa forei de munc i apariia unor companii mai mici i a activitii economice informale au
creat locuri de munc pe care doar imigranii sraci le vor accepta in realitate. Creterea venitului
unora dintre cele mai prospere segmente, mai ales din societatea american, a generat o cerere
semnificativ de for de munc in serviciile domestice. In acelai timp, extinderea industriilor de
inalt tehnologie i a serviciilor a creat locuri de munc in domenii specializate, manageriale i
tehnice, existand deseori o lips de cadre calificate pe plan naional. De asemenea, comunitile
de imigrani au avut la randul lor un rol important in crearea de locuri de munc i de afaceri. In
Marea Britanie, antreprenorii asiatici au revitalizat industriile de vanzare cu amnuntul, de
catering, industria textil i de confecii. Acelai lucru se poate afirma i despre turci in Germania,
algerieni in Frana i coreeni i chinezi in SUA.
Patternurile contemporane de migraiune sunt mai extinse geografic decat marile migraii
globale din epoca modern, ins in general sunt oarecum mai puin intense . In aceste perioade
au existat schimbri semnificative ale infrastructurilor tehnologice i sociale ale migraiilor. In
termeni de angrenare naional, statele din Europa de Vest au dobandit caracterul cel mai
multietnic de pan acum, cuprinzand comuniti importante de imigrani non-europeni. Pentru
prima dat Japonia cuprinde comuniti semnificative de strini, in timp ce America se intoarce la
niveluri ale populaiei strine nemaiintalnite din vremea apogeului migraiei din anii antebelici.
Autonomia statelor naiune este redefinit de impactul migraiilor legale din trecut i de
impactul continuu al migraiei ilegale. Capacitatea statelor capitaliste avansate de a-i controla
frontierele i de a-i supraveghea populaia nu mai este adecvat in raport cu exigenele.
Cooperarea internaional nu a facilitat inc realizarea acestor cerine. Mai mult, noiunile de
cetenie i de identitate naional sunt renegociate ca reacie fa de patternurile
contemporane ale migraiei globale i ale globalizrii culturale. Ins in numeroase cazuri
traiectoria acestor negocieri este departe de a fi clar.

BIBLIOGRAFIE: https://conspecte.com/Geoeconomia/migratia-internationala.html