Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectele Migratiei Internationale
Efectele Migratiei Internationale
Canada 5.826
Arabia Saudit 5.255
Australia 4.705
Pakistan 4.243
Marea Britanie 4.029
Kayakhstan 3.028
Iran 2.321
Israel 2.256
Polonia 2.088
Iordania 1.945
Emiratele Arabe Unite 1.922
Elveia 1.801
Italia 1.634
Emiratele Arabe Unite 73,8
Kuweit 57,9
Iordania 39,6
Israel 37,4
Singapore 33,6
Oman 26,9
Estonia 26,2
Arabia Saudit 25,8
Letonia 25,3
Elveia 25,1
Australia 24,6
Noua Zeeland 22,5
Gabon 20,3
Canada 18,9
Kazakhstan 18,7
Liban 18,1
Ucraina 14,0
Bielorusia 12,6
Efecte structurale ale migraiei internaionale
Cel mai evident impact al migraiei este demografic, afectand dimensiunea i compoziia
populaiei atat din ara de origine, cat i din ara-gazd. In cazul statelor dezvoltate ale epocii
moderne, astfel de schimbri au implicaii extinse diferite de cele din epocile anterioare pentru
nivelul i furnizarea de servicii sociale, locuine i educaie, ca i pentru funcionarea economiei in
sine. Imigranii ii preseaz pe sracii autohtoni i pe muncitorii din partea de jos a pieei locurilor
de munc, impovreaz sistemele bunstrii deja distruse i, in general, provoac sectuirea
finanelor publice, sunt de prere unii specialiti occidentali. Dar, totui, dovezile, aa cum sunt
ele, nu sprijin aceast poziie.
In cea mai mare parte a Occidentului, creterea populaiei indigene a incetinit pan aproape de
zero, in unele cazuri intrand chiar in declin. Situaia respectiv este insoit de o schimbare major
a structurii de varst a populaiilor. Intrucat sperana de via crete, iar rata natalitii scade,
populaiile din numeroase ri trec printr-un proces semnificativ de imbtranire. Astfel se
intensific impactul asupra cererii totale i a costului serviciilor de ajutor social i asupra pensiilor.
Iar impactul imbtranirii asupra forei de munc i asupra pieei forei de munc este in aceeai
msur intensificat de ratele inalte de pensionare timpurie, de retragere deliberat de pe piaa
muncii i de un interval tot mai mare de timp petrecut de tineret in sistemul educaional complet
i in omaj structural. Astfel, rata dependenei celor care nu muncesc sau care nu se incadreaz
in fora de munc fa de cei care muncesc a inceput s creasc lent, punand sub presiune
fiscal statele dezvoltate .
Ritmuri de cretere a forei de munc in anumite ri (1973 2003) Tabelul 11.15 1
BIBLIOGRAFIE: https://conspecte.com/Geoeconomia/migratia-internationala.html