CANCERUL PANCREASULUI

Este o afectiune cu o frecventa destul de mare, constituind circa 2% din totalitatea cancerelor viscerale.
Etiopatogenie: aceeasi ca a cancerelor in general. In aparitia lui au fost considerate, ca factori favorizanti,
leziunile cronice ale pancreasului. Apare cu predilectie intre 50 si 70 de ani. Intereseaza ambele sexe aproape in
aceeasi masura, existand o usoara predominanta la barbati.
Factorii de risc major in cancerul pancreasului sunt: fumatul, pancreatita cronica si diabetul zaharat.
Anatomie patologica: cancerul pancreasului se prezinta cel mai frecvent sub forma unui adenocarcinom, cu punct
de plecare din celulele canaliculelor sau din acinii glandulari. Mai rar poate fi un sarcom. Localizarea cea mai
obisnuita este capul pancreasului, urmand in ordinea frecventei corpul si coada.
Simptomatologie:
Simptomele sunt variate, in functie de localizarea si stadiul in care se gaseste cancerul. In stadiul incipient,
indiferent de localizare, se manifesta sindromul dispeptic, pe primul plan fiind anorexia progresiva; mai pot
aparea: meteorism abdominal, constipatie alternand cu diaree, mai rar dureri epigastrice "in bara". Concomitent
cu sindromul dispeptic, incep sa se evidentieze si semnele de "impregnatie canceroasa": scadere ponderala,
indispozitie, astenie, paliditate. in stadiul manifest se accentueaza sindromul dispeptic si simptomatologia
generala si apar semnele determinate de localizarea tumorii canceroase: in cazul localizarii la capul pancreasului,
se instaleaza un icter progresiv, avand caracter mecanic, insotit de dureri in crize localizate epigastric si iradiind in
regiunea dorsala sau in umarul drept; in cazul localizarii la corpul pancreasului, datorita compresiunii plexului
solar, apare sindromul pancreatico-solar, manifestat prin dureri violente (in crize sau continue), iradiate in spate si
insotite de sughit si nevoia imperioasa de scaun.
Intr-un stadiu avansat, simptomatologia cancerului pancreatic este caracterizata prin fenomenele clinice provocate
de metastaze sau de infectii secundare.
Durerea epigastrica cronica, icterul obstructi v si pierderea in greutate, sunt simptomele majore. La acestea se
adauga: tulburarile de tranzit, greturile si varsaturile, febra si tulburarile psihice (stari depresive, astenie,
anxietate, insomnie etc), Hepatomegalia, datorita obstructiei cailor biliare), splenomegalia (datorita invaziei
canceroase), tumora abdominala (tot prin invazie) si tromboflebita, sunt semne tardive. Vezicula biliara destinsa
(semnul lui Curvoisier) nu este atat de frecventa.
Examenul radiologie: intr-un stadiu mai avansat si cand este localizat la capul pancreasului, examenul radiologie
reuseste sa arate largirea si deformarea potcoavei duodenale.
Examenele de laborator pot evidentia: anemie hipocroma, hiperleucocitoza, cresterea vitezei de sedimentare a
eritrocitelor, modificari ale fermentilor pancreatici in sange, urina si sucul duodenal (cresterea amilazemiei si
amilazuriei, scaderea amilazei in sucul duodenal). In cancerul capului de pancreas cu icter mecanic se noteaza
cresteri ale bilirubinemiei (bilirubina directa), ale fosfatazei alcaline si ale colesterolului; stercobilinogenul scade
mult.
Pentru precizarea diagnosticului sunt necesare uneori examene suplimentare: arteriografia selectiva, spleno-
portografia, ecografia, scintigrafia.
Evolutia cancerului de pancreas dureaza de la 6 luni pana la 3 ani; moartea este provocata de complicatii sau de
aparitia unei boli intercurente.
Diagnosticul este dificil in stadiul initial, cand sindromul dispeptic si starea generala pot fi atribuite altor
afectiuni. Este mai putin dificil cand se poate palpa tumoarea sau cand apare icterul, Examenul radiologie si cel
de laborator inlesnesc mult diagnosticul.
Pierderea in greutate, inapetenta, icterul obstructiv si durerea epigastrica sunt foarte sugestive pentru cancerul
pancreatic. Celelalte explorari precizeaza diagnosticul.
Diagnosticul diferential se face cu toate bolile cu icter si in special cu urmatoarele afectiuni: hepatita colestatica,
ciroza hepatica primitiva si mai ales litiaza coledociana. Cel mai greu diagnostic este cel de excludere a
pancreatitei cronice.
Prognosticul este grav.
Tratamentul este chirurgical. Interventia - facuta intr-un stadiu nu prea avansat si cand poate fi radicala - permite
uneori supravietuiri.
Tratamentul medical este simptomatic. Chimioterapia si radioterapia nu au dat rezultate.