Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Departamentul ID-IFR
Facultatea de tiine Economice
Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor
Forma de nvmnt: ID
Anul de studiu : III
Semestrul : II
Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010
3 PROFILUL ECOTURISTULUI........................................................................................... 13
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 3 ........................................................................... 14
3.1. PRINCIPIILE ECOTURISMULUI I PROFILUL ECOTURITULUI .............................................. 14
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 3......................................................... 16
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 17
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 3 .......................................................................... 17
ACTIVITATEA TURISTIC I MEDIUL NATURAL.................................................... 18
4
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 4 ...................................................................... 19
4.1. MEDIUL NATURAL-BAZA DESFURRII TURISMULUI DURABIL ...................................... 19
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 4......................................................... 21
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 22
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 4 .......................................................................... 22
ARIILE NATURALE PROTEJATE: ELEMENTE DE ANSAMBLU ............................ 23
5
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR.5 ....................................................................... 24
5.1. TERMINOLOGIA UTILIZAT N ARIILE NATURALE ............................................................ 24
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 5......................................................... 28
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 29
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 5 .......................................................................... 29
6 ARIILE NATURALE PROTEJATE: FORMELE SUB CARE SE MANIFEST......... 30
OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 6 ........................................................................... 31
6.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE .............................................. 31
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATE DE NVARE NR. 6......................................................... 37
RSPUNSURILE TESTELOR DE AUTOEVALUARE...................................................................... 38
BIBLIOGRAFIE UNITATE DE NVARE NR. 6 .......................................................................... 38
1
Ecoturism i turism rural
7 IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI................................................................... 39
2
Ecoturism i turism rural
INTRODUCERE
Stimate student,
Cursul de Ecoturism i turism rural este un curs prin care vei lua contact
cu aspecte legate de ecoturism, ca principal form de manifestare a
turismului durabil, vei nva care este profilul ecoturistului, ce sunt ariile
protejate i care este rolul lor, care este impactul turismului asupra
mediului, cum se desfoar turismul rural i agroturismul, ca forme noi de
manifestare a turismului i care sunt strategiile legate de dezvoltarea
turismului rural.
3
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 1
4
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 1
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:
nelegerea noiunilor legate dezvoltarea durabil
Familiarizarea cu terminologia utilizat privind turismul durabil
n ultimii 50 de ani turismul a devenit una din cele mai importante industrii
aflata n continu dezvoltare. Turismul a devenit ns de asemenea o mare
problem cultural i de mediu n multe zone datorit dezvoltrii puternice pe
termen scurt care nu ine cont de schimbrile pe termen lung pe care le
produce.
Turismul a devenit o platform central n strategiile de dezvoltare ale multor
ri. Pentru guverne este foarte tentant din punct de vedere al potenialului s
ofere o alternativ pentru alte forme de dezvoltare economic: prin producia
forelor de munc, pentru abilitatea acestora de a genera schimb extern, i
pentru capacitatea de a genera creterea regional.
Multe comuniti si economii locale unde turismul se dezvolta priveaz
Importana infrastructura si aptitudinile necesare in fixarea de operaiuni turistice a
turismului cror conducere este eseniala - mpreuna cu seria de bunuri si servicii pe care
turistul le dorete. Ca rezultat dispersiile sunt de obicei ridicate. Dispersiile
sunt fluxurile de bani care circula in afara tarii sau unei zone specifice ca
rezultat ai necesitii de a importa anumite aptitudini, infrastructura,
tehnologii si mrfuri mpreuna cu fluxurile de venituri sub forma profiturilor
scoase de la locul aciunii de ctre operatori. Aceasta este determinant pentru
dezvoltarea turismului, deoarece in multe cazuri infrastructura necesara in
turism este asigurata de corporaii strine, n particular de linii aeriene,
hoteluri, agenii de nchiriere maini si pachete turistice. In multe cazuri rolul
acestor fluxuri a fost estimat la pana la 80%-90% in dezvoltarea tarilor care
nu dein o parte importanta de servicii turistice cum ar fi liniile aeriene,
hotelurile sau companiile de transport.
Se considera ca cheltuielile din turism au efecte signifiante prin aceste fluxuri
influennd toate nivelurile si sectoarele economiei locale. Acesta reprezint
efectul multiplicator unde cheltuielile iniiale ale turitilor exprimate in
dolari se calculeaz pentru a determina cheltuielile cu bunurile si serviciile
locale. Asta nseamn c pentru fiecare dolar cheltuit o sum adiional de
dolari este cheltuita in plus in cadrul economiei. Cu toate acestea, in ciuda
acestui efect multiplicator, in multe cazuri efectele negative economice,
sociale si ale mediului nconjurtor construite pe parcursul timpului in cadrul
turismului sunt experimentate dup impactul iniial economic pozitiv. Aceste
probleme sunt in continuare exacerbate de ctre imperativele politice de a
realiza ctiguri turistice intr-un termen scurt care de obicei plaseaz
intervenia guvernului in planificarea si managementul turismului. Rezultatul
este ca beneficiile economice imediate sunt foarte valoroase si revin conturilor
5
Ecoturism i turism rural
naionale in timp ce costurile sociale si cu mediul nconjurtor, deseori
semnificative, sunt suportate de comunitile locale.
1
Nistoreanu P. Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, Bucureti, 2003, p.33
6
Ecoturism i turism rural
in zone sensibile. Efectele asupra mediului inconjurator cauzate de
aglomerarea si dezvoltarea excesiva, distractiile iregulate, poluarea, tulburari
in viata salbatica si utilizarea vehiculelor sunt mult mai serioase pentru
ecoturism decat pentru turismul in masa. Aceasta se datoreaza faptului ca
ecoturismul este dependent mai mult de medii naturale intacte si se
concentreaza pe zone sensibile din punct de vedere ecologic. In lipsa unor
reguli adecvate, problemele de exploatare excesiva, si in special degradarea
ecologica, se pot intensifica o data cu dezvoltarea ecoturismului. Aceasta arat
ca in practica principiile durabilitatii sunt dificil de implementat pe scara larga
fara o planificare continua si progresiva si in afara contextului unor politici.
Conceptele care puse cap la cap alctuiesc o strategie de turism durabil au fost
proiectate i testate tocmai pentru a evita deteriorarea echilibrului zonelor
unde se desfoar activiti turistice i sunt potrivite pentru a fi aplicate i n
Romnia. Timp de muli ani, Romnia a fost inut oarecum separat de
sistemul turistic internaional din motive politice. Acum, cu ajutorul
strategiilor de turism durabil Romnia poate ncepe s obin beneficii din
turism cu evitarea greelilor care s-au fcut n alte zone.
Trebuie avut n vedere c turismul nu poate s garanteze rezolvarea tuturor
problemelor ariilor protejate din Romnia.
Test de autoevaluare 1.1.
7
Ecoturism i turism rural
2.n ce const durabilitatea turismului i care sunt avantajele pe care le
produce?
8
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 2
9
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 2
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt:
nelegerea noiunilor legate de ecoturism.
Familiarizarea cu principiile dezvoltrii durabile.
Recunoaterea principalelor caracteristici ale produselor ecoturistice
2.1. Ecoturismul
Cuvinte
cheie
Ecoturismul este un turism fondat pe natura i cultura tradiional care
presupune o cunoatere i o interpretare a mediului natural i antropic ce se
dorete s fie gestionat ntr-o msur ecologic i durabil 2 .
2
Bloiu V., Dobnd E., Snak O. Managementul calitii produselor i serviciilor n turism, Ed Orizonturi
Universitare, Timioara, p. 242
10
Ecoturism i turism rural
Este important pentru noi sa recunoastem ca turismul durabil este un
subiect politic deschis, in care este vorba despre resursele distribuite acum si
in viitor.
Faptul ca unii oameni vor castiga si unii vor pierde ca rezultat turistic,
durabilitatea semnifica faptul ca este politic instabil. Solutiile vor esua daca
ignora dimensiunile politice.
Natura politica privind dezbaterea turismului durabil semnifica ca in
turismul durabil este vorba despre cine are putere- comunitatile gazda,
guvernul, industria si turistul- si cum isi folosesc puterea.
Trebuie sa acceptam ideea de implicare in comunitate ca o parte din
turismul durabil care este incarcat de probleme
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 12.
11
Ecoturism i turism rural
In loc de Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2.
rezumat V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 2 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.
12
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 3
PROFILUL ECOTURISTULUI
Cuprins Pagina
Obiectivele Unitii de nvare Nr.3 ........................................................................ 14
3.1. Principiile ecoturismului i profilul ecoturismului 14
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 16
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare. 17
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3 . 17
13
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 3
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3 sunt:
nelegerea noiunilor legate de ecoturist
Recunoaterea principiilor pe care se desfoar ecoturismul
nsuirea elementelor care caracterizeaz
3
Nistoreanu P., - Ecoturism i turism rural, Ed. ASE, p.78
4
Idem, p.84
14
Ecoturism i turism rural
Ecoturitii tind s aib un nivel al venitului mai ridicat dect cel al
turitilor n general.
Educaia nivel ridicat de educaie, 82% fiind absolveni de studii
superioare
Afiliere muli ecoturiti sunt suporteri sau membri ai unor
organizaii bazate pe natur.
Publicaii ecoturitii sunt interesai de publicaiile orientate spre
natur i activiti n aer liber
Motivaii i preferine:
Motivaiile cltoriei Natura (flora, fauna, relieful) este principala
motivaie a ecoturitilor. Ei nu vor numai s o vad, ci i s o
Motivaii i
experimenteze i s nvee despre ea. Ei sunt interesai i de istorie, de
preferine
alte culturi, le place s participe la diverse activiti n aer liber i
apreciaz oportunitatea de a ntlni oameni noi.
Activiti preferate Ecoturitii particip la o gam foarte larg de
activiti, de la observarea i nelegerea naturii (vizitarea parcurilor
naionale, observarea vieii slbatice), la activiti orientate mai mult
sau mai puin spre aventur i activiti cu specific cultural - istoric. Ei
sunt n cutarea noului, a unor experiene care s le mbogeasc
viaa.
Modaliti de cazare Ecoturitii prefer faciliti de cazare cu
confort mediu sau chiar de baz, cum sunt cortul, cabana, motelul,
pensiunea sau hanul.
15
Ecoturism i turism rural
Test de autoevaluare 3.1.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 17.
16
Ecoturism i turism rural
Rspunsurile testelor de autoevaluare
Rspuns 3.1
17
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 4
18
Ecoturism i turism rural
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 4
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt:
nelegerea noiunilor de mediu natural i poluarea acestuia
Familiarizarea cu aspectele pozitive ale turismului asupra mediului
nsuirea aspectelor legate de conservarea mediului
Este clar ca turismul poate fi daunator pentru anumite aspecte ale mediului.
In schimb, el poate fi si o forta pozitiva in relatie cu mediul.
Poate:
Aspecte - sa prevada o motivare pentru guvern pentru a conserva mediul natural
pozitive ale si viata salbatica pentru valoarea ei privind resursele turistice. Fara
turismului n aceasta motivare, mai ales in tarile dezvoltate, chiar mai multe pagube
relaia cu se pot provoca mediului si vietii salbatice prin dezvoltarea industriei si
mediul localnicilor.
- cresterea turistilor fara cunostinta problemelor mediului si conducerea
lor in campania de protectie a mediului bazata pe ce au invatat in
timpul vacantei
- ii tine pe fermieri viabili oferind un venit suplimentar vital pentru
agricultori, astfel prevenind desertificarea peisajelor fermelor rurale
- ofera noi utilizari pentru cladirile parasite in tari si orase, prin
dezvoltarea de noi atractii turistice
Termenul de conservare este un fenomen relativ modern. Doar in anii recenti
19
Ecoturism i turism rural
au incercat raspandirea facuta pentru a pastra peisajele, cladirile si viata
salbatica, in jurul lumii.
Conservarea Conservarea a fost evidenta in descoperirea tarilor unde rapiditatea
schimbarilor economice is sociale a dus la schimbari semnificative asupra
mediului. Aceasta a stimulat incercarile de a conserva sau pastra- statutul
de quo, aproape avand alta semnificatie decat nostalgia.
Exista o legatura evidenta intre turism si conservare, pentru:
- distrugerea mediului cauzata de numarul mare de turisti care au
stimulat adesea cereri pentru conservare
- recunoasterea ca mediul reprezinta o atractie majora pentru turisti care
i-au oferit o motivatie importanta pentru conservare
- multe proiecte de conservare sunt total sau partial rezervate veniturilor
din turism
Conservarea este acum evidenta in zonele vizitate de turisti si este in general
vazuta ca un concept pozitiv. Totusi, implica pericole care nu sunt
recunoscute intotdeauna, si care pentru ei insisi, ameninta durabilitatea
termenului lung, atat a turismului cat si a comunitatilor locale. Aceasta
Pericole care include:
amenin - Tendinta de a crede ca tot ce este vechi este greu de conservat
durabilitatea sausalvat sau pastrat. Aceasta poate duce la raspandirea rara a
resurselor pentrua fi eficiente asa cum incercam sa conservam orice.
- Cateodata plasam conservarea vietii salbatice sau peisajelor oamenilor
mai putin instariti , in principal celor care nu au putere politica.
Populatia nomadica din estul Africii au un stil de viata traditional
intrerupt pentru a proteja viata salbatica de care depinde industria
turismului local.
- Obsesia aparenta de a conserva toate cladirile vechi semnifica ca
exista un pericol ca stilul noilor cladiri nu se vor dezvolta sau aprecia.
Daca imaginatia arhitecturii moderne nu este incurajata pentru
dezvoltare, ce vor alege oamenii in viitor sa conserve ca simbol al
varstei noastre?
- Gusturile si preferintele se schimba de-a lungul timpului asa ca noua
generatie poate sa nu aprecieze rezultatul efortului de astazi de a pastra
stilul de viata si mediul. In loc sa fie vazuta ca proprietate pot vedea
rezultatul conservarii ca o obligatie silita.
20
Ecoturism i turism rural
Test de autoevaluare 4.1.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 22.
21
Ecoturism i turism rural
3.Care sunt pericolele pe care le implic conservarea i prin care este
ameninat durabilitatea?
22
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 5
23
Ecoturism i turism rural
OBIECTIVELE unitii de nvare nr.5
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5 sunt:
nelegerea noiunilor conservarea, habitatele naturale
Familiarizarea cu terminologia utilizat n legtur cu ariile naturale
5
MOR 442/29.06.07, OUG 57/20.06.07
24
Ecoturism i turism rural
sunt:
a) periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de
Specii distributie n areal si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile n regiunea
vest-palearctica;
b) vulnerabile, speciile a caror ncadrare n categoria celor periclitate este
probabila ntr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista;
c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul de vedere al
distributiei sau/si numeric si care chiar daca nu sunt n prezent periclitate sau
vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice
restrnse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;
d) endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor
specifice ale habitatului lor si/sau a impactului potential pe care l are
exploatarea acestora asupra starii lor de conservare;
8. specii prioritare - speciile pentru a caror conservare Comunitatea
Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului
acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta
populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata
favorabila daca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca
aceasta se mentine si are sanse sa
se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca n
viitorul previzibil;
c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se
mentina pe termen lung;
10. sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata;
11. sit de importanta comunitara - situl/aria care, n regiunea sau n
regiunile biogeografice n care exista, contribuie semnificativ la mentinerea
Sit-uri ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a
speciilor de interes comunitar si care contribuie semnificativ la coerenta
retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii
biologice n regiunea ori regiunile biogeografice respective.
12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara desemnat
printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual n scopul aplicarii
masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare
de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor
pentru care situl este desemnat;
13. exemplar - orice planta sau animal n stare vie ori moarta sau orice parte
ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau
derivate din acestea, asa cum sunt specificate n documentele care le nsotesc,
pe ambalaje, pe marci ori etichete sau n orice alte situatii;
14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor
fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avnd
Mediu calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;
natural 15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-
geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror
importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena,
peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii
25
Ecoturism i turism rural
diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a
ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si
pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale
generatiilor prezente si viitoare;
16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care
necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila n
beneficiul generatiilor prezente si viitoare;
17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populatie, al carei
caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani;
18. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana n care
exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
Arie natural biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
protejat natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un
regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;
19. conservare "n situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului
natural n mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;
20. coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de
deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice
si n care se aplica unele masuri de protectie si conservare;
21. retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale
protejate de interes national;
22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale
protejate, mpreuna cu coridoarele
ecologice;
Reea 23. retea ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii
naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica,
stabilite n conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind
conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de
Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea
habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;
24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc n
mod natural n Romnia si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate
de catre om de-a lungul secolelor;
Specii 25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care
beneficiaza de un statut legal de protectie;
26. specii alohtone - speciile introduse/raspndite, accidental sau intentionat,
din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane,
lipsind n mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica
cunoscuta ntr-o arie de raspndire naturala, alta dect zona de interes, care
pot fi n competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor
native, putnd chiar sa le nlocuiasca;
27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul
de distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat ntr-o arie si/sau
s-au reprodus ntr-o asemenea masura si att de agresiv nct influenteaza
negativ/domina/nlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinnd
modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale,
caracteristica unui anumit tip de biotop;
28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite si
delimitate prin planurile de management, n care se stabilesc masuri speciale
Zone de management;
26
Ecoturism i turism rural
29. activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor
naturale protejate - activitatile din afara limitei unei arii naturale protejate,
care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau
speciilor salbatice pentru care au fost desemnate;
Activiti 30. comunitati locale - comunitatile umane situate n interiorul sau n
vecinatatea ariei naturale protejate care detin proprietati ori desfasoara diverse
activitati pe teritoriul sau n vecinatatea ariei naturale protejate;
31. activitati traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor
naturale si specifice zonei respective.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 29.
27
Ecoturism i turism rural
Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 5
1. Definii speciile i menionai tipologia acestora.
28
Ecoturism i turism rural
Rspunsurile testelor de autoevaluare
Rspuns 5.1
1. Stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra
unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta
populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata
favorabila daca sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca
aceasta se mentine si are sanse sa
se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca n
viitorul previzibil;
c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se
mentina pe termen lung;
2. Arie naturala protejata este zona terestra, acvatica si/sau subterana n care
exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta
natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un
regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;
29
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 6
30
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 6
a) Rezervatii stiintifice
Rezervaii Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice,
cuprinznd elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic,
faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura.
Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru
asigurarea integritatii zonei protejate. Managementul rezervatiilor stiintifice
asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate ntr-o
stare pe cat posibil neperturbata. n aceste zone se interzice desfasurarea
oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de
ecoturism cu limitarile descrise n planurile de management, cu acordul
forului stiintific competent si al administratorului rezervatiei stiintifice.
Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala
pentru Conservarea Naturii) "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata,
administrata n principal n scopuri stiintifice".
b) Parcuri nationale
Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul
biogeografic national, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
Parcuri paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
naionale vizitarii n scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul
parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic n stare
naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a
diversitatii biologice n conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si
excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor
terenurilor, incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se
stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare
aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit
dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. n perimetrele lor vor fi cuprinse
ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin
influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe
cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de
31
Ecoturism i turism rural
protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se ntind n general pe
suprafete mari de teren. n perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar
activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului
national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de
management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN "Parc
national: arie protejata administrata n special pentru protectia ecosistemelor
si pentru recreere".
d) Rezervatii naturale
Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,
Rezervaii pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii
naturale integritatii elementelor protejate.
Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, n functie de
caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura
mentinerea habitatelor si/sau n vederea protejarii anumitor specii, grupuri de
specii sau comunitati biotice. Pe lnga activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi
admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele
activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise
folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor
atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale
pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic,
paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse
genetice si altele.
Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejata administrata n special pentru conservare
prin interventii de gospodarire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
32
Ecoturism i turism rural
protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice n care interactiunea
activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu
valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare
diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii
Parcuri armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si
naturale peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor,
ncurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale
populatiei locale.
De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se
ncurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejata
administrata n principal pentru conservarea peisajului si recreere".
33
Ecoturism i turism rural
Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate nct sa
constituie modele de dezvoltare acomunitatilor umane n armonie cu mediul
natural.
34
Ecoturism i turism rural
Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile
speciale de conservare.
Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarre a Guvernului si fac
parte din reteaua europeana "NATURA 2000".
l) Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit,
alaturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural.
Caracteristicile geologice sunt cuprinse ntr-un numar de situri de importanta
stiintifica, educationala sau estetica, reprezentative pentru un anumit moment
din istoria Pamntului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafata suficient de mare si o strategie
Geoparcul de dezvoltare teritoriala n folosul comunitatilor locale, a caror existenta este
bazata pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul
dezvoltarii durabile. Geoparcurile sunt zone cu asezari umane astfel gestionate
nct sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor n armonie cu mediul
natural.
Geoparcul are o structura de administrare proprie care, n parteneriate locale si
nationale, asigura conservarea patrimoniului natural si cultural si propune
metode noi de protectie, educatie, cooperare n scopul dezvoltarii
socioeconomice, mbunatatirii conditiilor de viata din mediul rural si intaririi
identitatii locale.
Managementul unui geoparc se realizeaza n conformitate cu strategia de
dezvoltare teritoriala identificata si n conformitate cu recomandarile
UNESCO si Cartei Retelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea
managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum si
pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de
consum ale populatiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone
cu regim diferentiat de protectie, de conservare si de valorificare a resurselor,
dupa cum urmeaza:
1. zone strict protejate, avnd regimul de protectie si conservare a rezervatiilor
stiintifice;
2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si n care sunt
admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, n
conformitate cu autorizatiile date de administratia geoparcului;
3. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici
traditionale sau noi, ecologic admise, n limitele capacitatii de regenerare a
resurselor.
35
Ecoturism i turism rural
Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, n parteneriat
cu Reteaua Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua
Globala (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoasterea internationala a
functionarii unui geoparc si acceptarea lui n aceste structuri se face n acord
cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a
Geoparcurilor.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 38.
36
Ecoturism i turism rural
Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 6
1.Care este deosebirea ntre un parc natural i un parc naional?
37
Ecoturism i turism rural
Rspunsurile testelor de autoevaluare
Rspuns 6.1
1. Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul
biogeografic national, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
vizitarii n scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul
parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic n stare
naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a
diversitatii biologice n conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si
excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor
terenurilor, incompatibila scopului atribuit.
38
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 7
39
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 7
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt:
nelegerea noiunilor care vizeaz impactul economic
nelegerea mecanismului efectului multiplicator n turism
6
Buruian G. Politici macroeconomice n turism, Ed Uranus, 2008, p. 44
40
Ecoturism i turism rural
Impactul economic n turism este ilustrat cu ajutorul efectului multiplicator, i
Efectul anume:
multiplicator
Turistii cheltuiesc pentru:
- cazare
- mancare
- bauturi
- distractie
- imbracaminte
Cheltuieli - cadouri si suveniruri
- grija personala, medicina, cosmetica
- fotografii
- recrearee
- tururi, ghizi si transporturi locale
- diverse
-salariile
-bacsisuri si gratuitati
-taxele impuse de stat
-comisioane
-music si distractie
-cheltuielile aministrative si generale
-servicii profesionale
- cumpara provizii: mancare si bautura
-cumpara bunuri pentru a le vinde
-cumpara materiale si provizii
-reparatii si intretinere
-reclame, publicitate si promotii
-utilitati
-transporturi
-licente
-politele de asigurare
-inchirieri de facilitati si echipamente
-venitul si alte taxe
-reintoarcerea guvernului
-inlocuire de fonduri fixe
Ultimele beneficii:
-contabil
Beneficiari -persoanele care repara instrumente
-arhitecti
-artizanati si meseriile oamenilor
-furnizorii de arta si meserie
-atletii
-persoane care repara masini
41
Ecoturism i turism rural
-brutarii
-lucratorii bancii
- macelarii
-tamplarii
-casierii
-actele de caritate
-cinema si video
Beneficiari -functionarii
-manufactura de haine
-bucatari
-organizatii culturale
-jurnale
-dentisti
-electricieni
-ingineri
-fermierii
-pescarii
-cei care fac mobila
-graadinari
-operatori la magazine de cadouri
-lucratori guvernamentali
-bacanii
-furnizorii cu grija sanatatii
-lucratori pentru asigurare
-furnizorii pentru serviciul de spalatorie
- lucratorii manufacturieri
- pictorii
-statiile de benzina
- Instalatorii
-portarii
- imprimantele si editoarele
-echipamentele de recreare,
-detinatori de restaurante
- Detinatori de statiuni
-lucratori de transport
-chelneri si chelnerite
-furnizorii de vanzare angro
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 43.
42
Ecoturism i turism rural
In loc de Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 7.
rezumat V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 7 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.
2.Dai exemple din cele dou etape de cheltuieli pe care le efectueaz turitii.
43
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 8
44
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 8
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 8 sunt:
nelegerea noiunilor de impact social i cultural
Recunoaterea principalelor tipuri de efecte asupra mediului
Sublinierea aspectelor legate de impactul turismului asupra mediului
Poluarea
Contributia la incalzirea globala si ploile acide prin consumul de
energie
Contributia la incalzirea globala si ploile acide, amestec de fum si
ceata si epuizarea de ozon prin uzul de transport direct sau prin
calatoriile vizitatorilor catre destinatii si importarea bunurilor de
servicii de care au nevoie vizitatorii.
Poluarea apelor prin descarcarea de apa menajera, a apei netratate de
rufe, apelor de la bucatarii, a camerelor de oaspeti, piscinelor, si a
terenurilor de golf tratate cu chimicale
Productiile de reziduuri solide si uneori deteriorari ale peisajelor prin
basculari ilegale de gunoi.
Contributiile la epuizarea ozonului prin folosirea a CFCs, halogeni,etc
Degradarea
Degradarea potecilor, culturilor printr-un numar mare de oameni care
45
Ecoturism i turism rural
viziteaza zone sensibile
Reducerea calitatii peisajelor ca rezultat a urbanizarii associate cu
dezvoltarea care a caracterizat multe statiuni de odihna cu multi turisti
Degradarea culturilor din tarile cu dezvoltare economica prin
intreruperea de angajari si comercializari
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 47.
46
Ecoturism i turism rural
In loc de Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 8.
rezumat V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 8 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.
47
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 9
48
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 9
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 9 sunt:
Familiarizarea cu conceptele de turism rural i agroturism
Sublinierea importanei zonelor rurale
Turismul rural este definit ca fiind turismul ce are loc in zonele rurale. Poate
s nsemne turism de mas sau turism de ferm de mici dimensiuni. In zona
munilor Apuseni turismul rural descrie cel mai adesea turismul de mici
mensiuni n cadrul cruia se viziteaz peisaje naturale i culturale i cteodat
se particip la activiti rurale tradiionale. Nia turismului rural se
concentreaz pe viaa din comunitile rurale. Turismul rural, cteodat numit
i agroturism sau ferme turistice, atrage turitii care adesea cer cazare modest
cu arhitectur tradiional, mncare autentic, vizite la locuri istorice i
culturale i care caut priveliti frumoase.
49
Ecoturism i turism rural
Agroturismul const n organizarea activitilor de primire a turitilor i a
tuturor serviciilor turistice la nivelul unitii agricole i a tuturor serviciilor
turistice la nivelul unitii agricole 7 .
Agroturismul i turismul rural sunt activiti economice complexe, cu o larg
sfer de cuprindere, care pun n eviden, printr-un mecanism propriu,
circulaia turistic 8 .
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 51.
7
Platona I. Turismul rural, Ed. Univ din Oradea, 2002, p.27.
8
Mitrache t., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturism i turism rural, Ed. Fax Press, 1996, p.13
50
Ecoturism i turism rural
Locaia
Tipul pensiunii turistice
Tipurile de servicii oferite
Activitile desfurate n gospodrie
Activitile la care iau parte turitii
Modalitile de promovare folosite
51
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 10
52
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 10
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 10 sunt:
nelegerea noiunilor legate de strategiile din spaiul rural
nsuirea obiectivelor referitaore la dezvoltarea spaiului rural
53
Ecoturism i turism rural
program larg care avea ca obiective:
pstrarea identitaii culturale
salvarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural
Obiective european ca factor de ameliorare a vieii i ca surs de
dezvoltare soci, economic i cultural. S-au avut n vedere
mai multe ri, mai multe regiuni i mai multe tematici.
Tematicile au avut diverse semnificaii, diverse dimensiuni i
particulariti locale.
54
Ecoturism i turism rural
Test de autoevaluare 10.1
1.Care sunt obiectivele declaraiei de la Cork?
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 55.
55
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 11
56
Ecoturism i turism rural
Obiectivele unitii de nvare nr. 11
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt:
nelegerea noiunilorlegate de satul turistic
Recunoaterea principalelor tipuri de beneficii obinute n urma
turismului rural
57
Ecoturism i turism rural
contextul declinului unui tip de activitate, ct i n cel al constrngerilor
generate de ritmicitatea sezonier a activitilor agricole.
Promovarea i dezvoltarea serviciilor
Promovarea i dezvoltarea serviciilor este un aspect esenial, cu att mai
Promovarea mult cu ct numeroase colectiviti rurale sunt grevate nca frecvent de
i absena unor faciliti de servicii corespunztoare. Cererea suplimentar de
dezvoltarea produse, cauzat de creterea numeric a clientelei (inclusiv a celei turistice)
serviciilor poate permite expansiunea reelei comerciale, susinerea unor lucrri de
ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizri, electrificri,
semnalizri rutiere i turistice), dezvoltarea transportului n comun, a
serviciilor potale i de comunicaie .
Este la fel de important atragerea i meninerea clientelei, ct i sporirea
acesteia; acest fapt nu se realizeaz de la sine, fiind necesar o politic
concentrat a tuturor variabilelor care acioneaz asupra clientelei. La nivelul
sarcinilor, se impune ca ele s dobndeasc disponibilitatea de a oferi
servicii de calitate, susceptibile permanent de rennoire, de adaptare la
dinamica rapid a motivaiilor turistului.
n special n cazul aezrilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a
asigura i sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la
meninerea viabilitii lor. Evident, este de presupus c respectivele aezri
s posede elemente particulare de atracie turistic, iar fenomenul de
circulaie turistic s fie stimulat i amplificat prin comercializarea adecvat
a ofertei turistice.
Susinerea economic a agricultorilor este o problem major n mediile
economice i politice. Numeroase studii efectuate n ri cu tradiie n turism
rural au evideniat c veniturile medii ale agricultorilor pot fi mrite prin
oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor n fermele
agricole care posed diverse funcii de atracie (echitaie, vinificaie,
legumicultur, apicultur etc.), prin vnzarea produselor specifice
gospodriei sau satului.
Pe lng beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii s se
angajeze n activtiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social.
ea urmare a contactelor cu citadinii, pe lang aportul de varietate n modul
de via speciflc, adeseori solitar, stenii pot deveni mai bine informai
despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil
asupra propriei lor condiii social-economice i culturale.
Promovarca i susinerea artei populare, a industriei locale de artizanat
Promovarea Arta i artizanatul rural ocup un loc important n patrimoniul cultural al
i susinerea fiecrei ri. Turismul rural poate ajuta aceste activiti att prin
artei recunoaterea importanei lor, ct i prin comercializarea produselor de
populare artizanat.
ara noastr este privilegiat din acest punct de vedere, date fiind enorma
diversitate i autenticitate a creaiilor artistice rurale ..
Pe lng dimensionarea economic pe care o implic, aceste preocupri
reprezint mesaje de exceptional valoare asupra vocaiilor spirituale ale
comunitilor rurale romneti i nemijlocit, mijloace ideale de promovare a
imaginii favorabile i de stimulare a interesului turistic.
Festivalurile de art popular i de producie artizanal sunt mecanisme
ideale care faciliteaz comercialiarea i promovarea creaiei turistice rurale i
contureaz atracia turistic. Existena acestora, dublat de o mediatizare
58
Ecoturism i turism rural
adecvat, poate constitui prima parghie apt s asigure nscrierea unei
aezri rurale n sfera activitii turistice.
Pe lng faptul c realizeaz o extindere a aportului cultural propriu,
festivalurile i alte manifestri de acest gen, faciliteaz accesul n mediul
respectiv a altor colectiviti artistice, ceea ce contribuie la mbogirea vieii
culturale.
Reabilitarea patrimoniului edilitar
Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaz n condiiile existenei unui
Reabilitarea flux turistic, n principal pe doua ci. n primul rnd conservarea sau
patrimoniului restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obinut prin
edilitar practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potenial de
cazare implic restaurarea i repunerea n circuit a imobilelor prsite ca
urmare a fenomenului de depopulare.
Sporirea gradului de confort la nivelul cldirilor care au camere disponibile
pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spaii verzi,
amenajri pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism i echitaie
etc.), pe termen lung, sunt iniiative benefice pentru comunitatea nsi, ca
beneficiar a investiiilor fcute.
Toate acestea diminueaz motivaiile de strmutare ale generaiei tinere i
pot contribui la revenirea emigranilor sau chiar la instalarea de noi
locuitori.
Atragerea de noi investiii
Turismul rural prezint avantajul c acioneaz n sensul deschiderii de noi
Atragera perspective investiionale. Astfel, turismul nlesnete o punere n contact a
investiiilor oamenilor provenii din cele mai diverse medii, iar ideile i aciunile, dirijate
spre valorificarea superioar a diverselor resurse locale, survin inerent.ntre
turitii poteniali ai mediului rural se pot nscrie i oameni de afaceri care au
abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantrii de noi activiti i
perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin
efectele lor pentru comunitatea rural (locuri de munc, modernizarea
infrastructurii i a serviciilor. ptrunderea n circuitul informaional etc.).
Evident c pstrarea unor amintiri plcute despre vacanele rurale poate
incita oamenii de afaceri la demararea investiiilor n mediul respectiv.
Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv, i turismul rural poate antrena
efecte sinergetice de cretere, prin atragerea de noi variabile n procesul de
proiectare i n strategia de funcionare.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 60.
59
Ecoturism i turism rural
In loc de Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 11.
rezumat V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n
aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s
o transmitei tutorelui.
60
Ecoturism i turism rural
Unitatea de nvare Nr. 12
61
Ecoturism i turism rural
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 12
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 12 sunt:
nsuirea principalelor forme ale turismului tematic rural
Identificarea principalelor elemente ale vacanei la ar
62
Ecoturism i turism rural
n ultimii ani, pe scar tot mai larg se practic turismul rural tematic, in
cadrul cruia se delimiteaz urmtoarele tipuri:
63
Ecoturism i turism rural
apreciabil de credincioi. Este cunoscut n acest sens atracia
exercitat de unele mnstiri precum cele de la Rohia i Brsana
(Maramure), Nicula (Cluj), Smbta de Jos (Braov), Poaga
(Alba), Izbuc (Bihor). Aezmintele religioase, depozitarele unor
valori artistice i spiritua1e remarcabile, au intrat de mult timp n
sfera atraciei turistice: Putna, Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor,
Agapia, Neam, Tismana i multe altele.
Turismul de agrement - Se practic sub form neorganizat i const
n petrecerea parial sau integral a concediului individual sau cu
familia, ntr-un siu de cazare (cas, camer mobilat) existent n
Turismul de mediul rural, obinut prin diverse modaliti: motenire familial,
agrement nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude. n
linii generale, mbin caracteristicilc turismului pentru natur cu cele
ale turismului de sntate. Turistul este tentat s observe natura, s o
cunoasc i chiar s se integreze n ea prin diferite activiti:
observarea psrilor, identificatea speciilor de plante, culesul
plantelor medicinale, a fructelor de pdure, ciupercilor, plimbri i
altele. El poate beneficia de cldura i de atenia acordat de ctre
comunitatea local, cu sprijinul creia obine facilitile necesare
adoptrii, chiar i temporare unei alimentaii naturale,
neindustrializate, nelegerii tradiiilor i mentalitilor locului
respectiv.
64
Ecoturism i turism rural
prezenta turistilor
Reguli ce - Numarul vizitatorilor, pentru fiecare vacanta, ar trebui sa fie
trebuie redus, pentru a se asigura exclusivitatea, a se mentine valoarea
respectate produsului si pentru a preveni supraaglomerarea orasului
gazda.
- Produsul trebuie sa fie autentic si original si nu creat special
pentru turisti.
- Comunitatile zonelor in care turismul este slab dezvoltat, ar
trebui ncurajate sa creeze astfel de produse, pentru a atrage
turitii, care in mod normal nu si-ar fi petrecut vacanta in acest
mediu.
- Produsul trebuie sa fie diferit in fiecare zona, iar
comercializarea lui trebuie sa tina cont, tocmai, de aceste
diferente. Astfel turistul, care cumpra o astfel de vacanta, nu
va mai fi interesat de altele, in condiiile in care toate seamn
intre ele.
- Relaia dintre vizitator i gazd trebuie s fie informala si in
nici un caz: servitor-stpn, altfel vor creste resentimentele
turitilor.
- Un numr cat mai mare de localnici ar trebui sa se implice in
primirea si nsoirea turitilor, pentru ca numai aa vor realiza
venituri de pe urma turitilor si vor avea plcerea de a cunoate
persoane noi.
- Excursiile ar trebui sa fie relative scurte, de 3-4 zile, si sa fie
considerate ca o a doua sau a treia vacanta anuala.
- Modul de organizare al vacantei ar trebui sa fie flexibil, astfel
nct sa nu lase impresia uni pachet turistic obinuit. Astfel
produsul va fi in pas cu noile tendine si va putea atinge cat
mai multe obiective.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 66.
65
Ecoturism i turism rural
Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 12
1.Care sunt formele turismului rural tematic?
66
Ecoturism i turism rural
BIBLIOGRAFIE
67
Ecoturism i turism rural