-=~_ltl11jta

I ~ verifiea

-~.
[n ll>m]
~ din ineiir-

~S~ii
t·

~~
FUNDAT"

.
CAPITOLUL

DIRECTE- DE SUPRAFATA
12

~-
l~12.1. FUNDATIILE
12.1.1. FUN:DATII CONTINUE DE BETON

Fundatiile riO'ide din beton sim lu re I'ezin " siste~lil de fundal'e cel
mai frecvent folosit JJ£m:!Ju)er~tli ~in Zldarie (de caramida, .c. a. e.tc.). n
"Nol'mativul privind proiectarea ~i executarea lucral'ilol' de fundatii directe
la constructii" P -10-77 sint recomandate detalii de alcatuil'e pentru funda
File peretilor interiol'i sau extel'iori, la cladil'i cu sau far a sub sol.
sintetizatc
}lJ21!I.:ileuzual folosite sint urmato~ele.:' (~g: 12.1):
, • Ti12l11de fundfltip din fiO'ura 12.1,a SP.lltjlizeaza atu!2.ci cind la~jlnea_~.
q funcl~~ei g~aseste cu ~el mult30 ... 70 cm latiQ:J~~ r a peretel~Ucite 15...
'. ... 35 cm de fiecare parte), iar tipurile din figurile 12.1,b ~i c, atunci cind din
!;..alculul terenului de fuIldal'e ap'are caXiind necesara 0 laB.l2}J:H mal mare.
~~ve:~:rea un~l t.c:!p~~e beto~.~~~plu, eu sau tara trepte, la partea l~terlo~ra

/
)

a. b. c.

1-

---
beton in fundatie;
5-
---
2 - beton in soclu; 3 -
pietri~; 6 - panloseala;
Fig. 12.1. Fundatii continue
umplutura de p,tluint;
7 - hidroizolatie ..
rig ide sub ziduri:

a fundatiei )ermite micsoral:ea volurrmlui. de beton. Valorile minilll~ ale

4- zid;

I
latimii B rezuita din conditii constructive saU:_.;n conditii"de ex'ec.lltlELa
~_~turll. . -' . -
..£onstruct~1> lR.~imPfifllnn !1~ipi tl'phuie sa depa~e1lS.ciUatime.Lzidului cu
cefp'utill
~ .. --'-.. 5... 10 cm, pentru a se putea trasa si ' executa zidaria:
•...

~ -Bmin = b + (5... 10) cn~1'.;.-1 I, (12.1)

271
 'i/}-~4( t.I C

l.U1ll,i:i.ti? aI'.el\Llat.irrLWni-

Fie proprie a fun-

9~ti8I:
P+G P+G
(12.2)
~Pef = A = B· 1
Dar:
.\[
in cazul din figura 12.1, a; 1./
,
dJ;:
~ . 1! ~"'""
•D,
~lD,' (mcd
in cazurile din figurile 12. '1,b ~pc;
--,"---,de
si namintului

(12:3)
D.~~

em. ~~
. ,~
8 l FllIldaliile,rigide la :idlll'ile de calcan sint supuse unci solicitiiri cxccntricc, Admi\ind ca
rczultanta 11' a incarciirilor P si G ac\ioneaza in axa pcrctcJui deoarecc G :<:: < P , la 0 distan\a
e- e ccntrul talpii, sint posibile trei situatii in func~ie de miirimea cxccntricitiitii c (fig. 12.2):
~
P",ax = -- 1± - .
mil! B·1
N ( B )
6e

Tabclul 12.Z
Presiunea
Tabclul12.1 maxima
De teren
daN/em'
neeesara
Ivalori B(lI,B)
100 peste I care nu
H "
verificarea Ja forta taietoare -minIm
----------'----
mai este I B
B 150 ~-
lI
dff:f/ beton de marea
em' I tg50 I 100 pelltru
<x, minim, I 150 1,00
2,00
0,20
0,21
0,20
0,21
0,20
0,21
3,00 0,23 0,22 0,22
3 . 1,6 1.3 1,1 4,00 0,26 0,23 0,23
5,00 0,28 0,26 ') '-
2 I 1'L_]
~+_!,8
::J
_1-;51
1,0
1,8,
,-
1,6
1,0
1,3 6,00 0,30 0,28 0,-4l
0,25

272
'\ ., r
'J~" ,
 }-

(12.5}4

....
'!In-- 'J

. :'2)

~~p~o Pmax. I

.
8 II
a b ~! Pm""
C

bt
Fig. 12.2. Funda1ie continua la zidul de calcan,

J
/
Pmax= B-:t
N (1+ B
6e) ;
(12.6 ),

Pmin = B. N 1 ( 1- B
6e) .
(12.7),

. B
In eazul c), intrucit e> -,
6
Pmin are valoare negativiL Dar pamiutul uu poate prclua.

eforturi de intindere. Pe tnlpn fllllrlntipi pot fi acceptate doar eforturi normale de eompresiune ..
Par·tea din talpa in cuprinsul ciireia sc dezvolta la contactul Cll terenul, sub inciircarca·
,
•
uormalii N, eforturi' d~ compresiune, poartii numele de liillme activii, Bacti" (fig. 12.3, a).
Pentru 'a determina, in eazul c) miirimea liitimii active, se seriu conditiile de eehilibru .. Jp. ,
Eeualia de proiectii estc:
1
N = Pmax Bu .1. (12.8).
2
Eeuatia de momente este:

N. b 1 "'---., (12.9)
2' = -;~ Pmax . B a . -Bu
;3
-1"
/' ./ Rezolvind sistemul celor douii eeuatii:
b 2X
flu = 3· - = 1,5 b; (12.10"
2 [Jm.1,x= B(t

o liitime activ{t de uumai 1,5 b poate fi insuficientii pentru respcctarca eouditiei Pmax .::;
.::; '1,2 Pconv.

27:1:
 Normatiyul P.I0-77 permitc majorarca lui B~e la 1,5 b la 2,25 b (fig. 12.3, b) pe urmatoa-
-rele considerente: CD urmare a presiunilor ce se dczvolta pe talpa fundatiei ~i a deformatiilor
-lerenului de fundare, exista tendinta de rotire a tiHpii in raport cu zidul ~i de deschidere a
::rostului dintre zid ~i talpa. Datorita mic~orarii sec\iunii de contact dintre zid ~i fundatie, se

Fig.
mai

Bactiv

B
p;.~-
a -H dOn
L._ _~
b B
Fig. 1 :!.3. Dcterminarea liltimii active la fundatia
zidului de calcan.

-produce 0 deplasare catre interior a rezultantei S. Se admite a se lua aceasta deplasare egalii
b
·eu eel mult -, cu respectarea urmatoarelor conditii:
4
- peretcle sa fie legatde construcpc la partea superioara prin placa plan~cului sau cen-
-tura plan~eului sau prin ziduri transyersale dispuse la maximum 6 m;
- presiunea la contactul dinlre perete ~i fundatic sa nu depa~easca yalorile admisibile
-pentru materialele din care sint alciituite cele doua corpuri.

@ 12.1.2. FUNDATII CONTINUE DE BETON ARMAT

:274
12.1.3. FUNDATH CONTINUE SUB ZIDURI CU ,DESCARCARI PE REAZEME IZOLATE •.

Aceste fundatii sint indicate cind zidurile transmit la fundatie incarcari mid, iar stra-
iul bun!de fundare se afla'la 0 adincime mai mare de 2 m; pre cum ~i la fund area pe pamiiiturC dispu~i la ~
argilOase cu contractii ~i umflari mari, tind prin majonuea presiunilor efective pe talpa, ob\!-
luarii mor;:,
i1iita prin-'concen,trarea incarcarilor asupra reazemelor, se contracareaza efectul_,presil1nii de cu sectiur.<
umflare a argilei.
ArI:i2,
A-A de n1inim'!r

(P;~
sinl~a ~:~
de ~~
8-8 Blocul c.c
~ap
beton Q1'!
-=-- -
,. ~
term Utili

in car" P
b
Fi!!. 12.6. Fl1nda~ie continua cu descarcari pc reazeme izolate: PentrL
a - elemente de descilrcare grinzi; b - elemente de descilrcare bolti: din rc~e:.
1 - fundatie de beton simplu: 2 - elemente de descarcare;
3 - armilturi; '4 - hidroizolatie; 5 -'. beton (Ie egalizare; 6 - pietri$. A
-:!)~
Fundatiilc de acest tip se com pun din (fig .. 12.6): :.-
-ir;.~~
~
- blocuri de beton simplLl sa~1 beton ciclopian (reazemele izolate);
-=-- :elemente de descarcare alcatuite din grinzi (drep~e sau cu-vute) sau bolti (cu intradosul
-curb sau poligonal) .. -

12.2. FUNDATIILE PERETILOR DIN BETON •.

ARMAT (DfAFRAGMEf
-
Fundatiile structmjlor cu "diafragme sint alca-
tuite, de regula, dintr-o talpa de beton simplu peste
care se re~llzeaza 0 centura de beton armat din care
se lasa mustati pentru Ie gatura cu diafragma
(llg. 12.7). --
Latimea B ~i inaltimea Hale talpii de beton sim- latimf =...
plu se determina la fel ca.in cazul fundatiilor rigide beto:::} ~.-
sub peretii din zidarie. Dimensiunile centurii trebuie
'Fig. 12.7. Fundatie continua sub.o sa, .In dr'
ep measca con d',·
I ~la: -;;.
'lz ~i.
diafragma de beton annat. a

276
 nu mm este necesara yerificarea cuzinetului
Ptt I
----=:t
=-'-~
o·rl
~
I--..
eu 0 pIa
inmrm ~

7 11 ly'17 '.;0
Fig. 12.9. Deterl11inarea l11ol11entelor
incovoietoare In cuzineL.

Fig. l!.tI

l. Pentl'u aCeaFta ~

-".,. -.
'-:.£.- •..•...•
-
--

, Labloeurile Q]J Oo~i!!g)}Latre~:~ ~ ~ L-a.. bloQ\ll eu doua sau

multe~re te i~tlI.D.lle H1,H;:' •. a e He c
..J!2.1J.i fepte se~lau..5le celJ}Ul& ••.
m' .",.

qJ~~~n.wL~.tiLelast\~~
~matLca1f1._J2.10 .. (ta~pa-de ?e~on
.se utlhzeazaatuncl a:mat) .. F..Qndatja
clnc!.<lrISl);JJlzel
~e m.aI)Jllca 18'1,UU ill z.
de}ol'!JllLprjk-
In . ce e ....ate -_.--,-
eaz;urise'
--.,' _.- utilizeaZ)'Cfundatla
- ,,-.'cu orma--"_0:-e 0 _.-,'.
else _ 19.' ~." .
\f t:.t@.ele._~ac.~i:h:ii ••~~Lll~gM~~s~.iQ~siIJ.t_llrmatQar~le: .. -.
~ _St.R hlhrp~.Jhille.nslUmlol'~lILplan rESl L) ale fundatlel se face oa III .

caz~~lf~nd~:ti~i_&~gide, )e.bazarelatiei 12.12). propunindu~13e !:apor.tul~~ l

~\:; .--
- -~
detel'min::lT'P::I ini'i1tirlii
----- ... ,';'0" ------...... , .••. -
':!
;;:....,.....
::I ti'ilpii ..
1I"'~7-1

Se ce~e r;:;e~t~;;;~ ;alorilOl: I'ap?arte~~acelea~i ca in cawl funclatiilor

de befan armat sub ner'eti din zidarie; din tabelul 12.2).

:278
 cuzinetului '.
~c Pentru reducerea consumului de armatura1

\
Ilf
)

Q
;/
/I
b
c

:':'~llzinet
~--.jI. 8
""ulm ~ in Fig. 12.10. Fundatie izolatii
Fig. 12.11. Fundatie izolatii elaS-

Gcea~ta
- p.reslU-
~ae sub
--
1-
elastici', prismaticii:
sectiune de poansonare.

Armatura de rezistenta e fiecare directie-se-dimensioneaza

tica

e baza,
sub forma de obelisc.
,
./
}110illene' Or incovOle oal'e. pa""culate cu'acela~ll5roceaeu"ca in cazul" cuzme-
tulm de beton""mat. _
- In \anexaU) sint reproduse, dupa normativul P .10- 77, fOl;mulele ~L
tabeleIe '(:Ie-calCuI ale momentelor incovoietoare pentru fundatii elastice ~i,
" cuzin.eti de forma patrata sau dreptunghiuIara.
In cazuI fundatiei patrate,. armaturiIe necesare preIuarii eforturiIor
dinincovoiere.
(fig. 12.12,a) . se distribuie uniform pe I~tura respectiva a bazei fundatiei

. _-,)(
x,

Fig. 12.12. Schema pentru ca1culul momentelor incovoietoare ~i

pcntru dispunerca armaturilor pc talpa fundatiei elastice.

27~l,
 12.11) se distribuie uniform
pe La
(fig. ~
de he:~
iTCatu:~

l.!J ~ Irr~

~tiJnu.
Q .•FUNDATII
12.3.2. IZOLATE SUB STiLPI PREFABRICATI
cad!?:
~UpE-:": ~

pe mo..
D~
jn pe,~-
citArL~
turna-e
!,-.<L

nu]m . .....a

seef i:1Y:-:-

tlU~:;
de :a 1:"':.

tln1fa !-{.
nata d2 ',-
condi~ i•• :
ei:U,,_-.:
S't'<J

ca"",c ~'.'
Buc.;,-<:'
Jor-~iD .

--~ a
.fi; 12.3.3.
-
~I..i

J2distributiei .".dUJi
_
cukaza ti~
- p~

b
In eoniorm:
:Fig. 12.13. Fundatie tip pallar sub un Fig. 12.14. Fundatii tip pallaI' en
sUlp vrefabrieat. diferite alcatuiri:
a - cuzinet tip palla!'; b - ell glller pre-
fabric at ; 1 - palla!'; 2 - bloc de beton
simplu; 3 - guJer prefabrieat; 4 -talpa In JUDd ob;<
, monolila.

2:80
-ribuie uniform - la ~tHpii cladirilor civile ~i ai halelor fara pocluri rulante,~ 20 crr;t)
, J - la stHpii halelor industriale eu poduri rulant.e If!f > 2~J;i
:ribuie uniform II La funclatiile rigide, cu cuzineL§iJ:llo.c.,...la..c..a:c.e...uzlU~~ul...e.s.t.e-.di..I!p_p.Eha}:
45° duse din I, (fig. ID4,a), 1a verificareaIa strapJ.U.lge1:ese_line seam.!L[Ld~.~£o!,~ bloculu~
ilndatiei (6'-10 ~ hetQn_s,imP,'Iu,.2 carui",ir@ltim::e_se~li.clud8.JQ~!if~"4Ji..ful1datiile_tiiLH,a.1W_
lune pe metru {9£.atu~~ ciiE~r::-.~;~..n~g.uler_Pl:'~~~ill~2il~tl~~1Jl)tr;:Q_talpiLmonolita (fig.12.14,b),
!!.t...J.e m.~§2..a.r!.,Cl.w.a.lL.azq",.gu.leru}u1,: . ~ .... v" '"
f:=\'ecle 0 arma- ID11timea lia paharulUl se clJit.~l!@_clm eong!tULg,§,lgU)'lJJ:1U.llilgUQll
. q-are dlreche. neeesare1I!0in-;;Sr~;e aaJjTI,Hurilor longitudinaleale stihu~li~j,'Va16rileininime
l':8comaI'tda're 'pjen&liH; sint:'~""""":~~·-='::'':''" - '-,-
H.() >~la > b), a ~i b fiind laturile
--
stHpu1Ul; la stHpii eu inima pliniJ .... _.~-- )
••- la stH iieu , oluri ai halelor industria1e cu poduri nIl-ante ~i ai esta-
cadelor, Hp Df;;;n'} nde ILL ~~J~,altimeaJi!l~_~ ..~p"~L\!i, de la fata
superio W 'aru ui pina 1a Daza rIglei aeoperl~uIUl;
••- La eonstruetii1e a' ate eu stHpi prefabrieati clintr-o singura bucata
pe mai multe mvelurr, p > 50 ?®

Dimensiunile in 'rrz n a ale peretilor paharului ~i armaturile

in pereti se stabilese pe baza verifiearii 18. presiunile laterale roduse de soli-
citari1e M ~i 1.'. Qr imile minime reeomandate si~t~_ > 25 emIa ahare
,t,yrnate morroht ~.~bj) > 1'5"em la pahal'e pref abrlCa .
Talpa~funaatiel s ,- lca"'ta lUCOVOleFfj"'sunactilliiea [Jresiunilor te're-
!,lulu}, 1a tel ca 1~ eazul fundaFilor stllplloJ' monorifl: \'7(;flIicarea se faeein
sectiunea de la marginea stHpului. ,considerind dl'fITJ..!inaltlme a see-
tmnii de incastl'aJ'e inallimea totala lHl = Hi
de la 111arginea pahal'ului)~e~Jnaltimea
H~~i in se'ctiunea
de 'calcul H2• Se recomanda ca inal-
+
tiniea H2 sa fie astfel aleasa incit armatura de la baza talpii sa fie dimensio-
nata de v~if.iQ.a.t:.eain~~a de la margine a stilpului respectindu-se totodata
conditia-1& Hf +
10 em. Procentul minim de arm are la baza talpii
€ste 0, 1% in raport cu sectiunea de Ia margine a pahal'ului ~i0,025 % in rapol't Cll
Reqiunea de Ia marginea stilpului: ' .'
Pina la revizuirea prevederilol' din nOl'mativul P .10- 77 referitoare la
fundat·ii-pahar, este recomandabil sa se utilizeze pentru alcatuirea ~i verifi-
carea acestor fundalii metodologia elaborata de Institutul de Constructii
Bucure~ti ~i LP .C.T. si utilizata in cadl'Ul LP .C.T. ,la intoemirea proiecte-

.
Ia"-tip. ~ " .
J2.3.3 .. FUND~Tl~IZOL_A.TJ: SUB_STL~t~SU~U$1 LA SOLICITARtEX~.:rR.!CE
@. __
(~ .
(I , "'
~ ~!" ,,-,'CiJt-~
AdI11ltind, ca ~~in caznl celorlaltc tipuri de fundatii direete examinate ptila aici, ipoteza
distributiei liniare a presiunilor pe talpa,~tele
--...:- _.~ extreme ale diagramei de ~iuni
~--,rezul~~
eulraza tinind seama daca excentricitatea este pe 0 singura direcpc san pe dona directii.
- Pentru
.
exeentricitate~J!~
'

o._§.iJlgul'iLdireC'tic-,(ffg:-r~.15)
se cal-
-

-=--Vr, P;:~,~= ~N- ± --M

'.V =- B2 = B.NL ( I ± Iifl, ) . / .
~~N-'± -1_.M:"
, ~ '6----_---.L.~~,., I (12.13)

In conformitate en STAS 8316-77,trcbuie rcspeetate conditiilc:

- ,g;;;;ax ~~1,2 Pcon~;')la. ~!J1par..£.<!-:-fJlltdamCJ1!QI!;
_
/ -;,
/J~l!..m((," );::-"" "
:s; 1,4 . Pcon~i?!:,1;,lI>.~rca,
'."spcclala..\ \
In mod obi~nuit trebuie ca Pmin

281·
 :Fig. 12.1~. Exemtrieitate' pc douii directii.

I
- Pentfu exc.~!l!!:i£itate pe doua

(12.14 )
I___P",ax =
.'-_1!ci"~ -IV ± ---
M:iJx
Iy ± ----
",Ix'Ix Y = ---N
B·L (1 -B ± ---L ey)
:cI 6ex6' .
Se eer respectate condi tiile:

fp~a gruparea fUlldamentala;

-
;.L. Fig.
eie(
~naJJ~ 1,~ pco:2),a gruparea speciala. ,
b) liD
Rczultanta incarcarilor din grupare: fundan;en=t=ui::::'''-:t~leze in il1tel'io~l

simburelui central, definit prin conditiile:

-~
-
ex
-
< -;6 B
ey < ~E:. 6
Pentru rezultanla inc~carilo,:.din g!'llPari_s~s;jale. (~tricitiHiJ~ ma.:,ime trebuie asHel
o ,i:
limitate incit seetiunea activii it talpii fundatiei sa se extindii eel putil!- pina in dreptul cen- tricit~
trului de grentate al acesteia; La fUlldatia dreptunghiulara se lIrn\are~t~ respeetarea conditiei in cazul Hi...
, B L
ea rezultallta sa se situeze in interionlLelipsei avind semia'xele - ~i
3

v,".;"'~~._-----
M'~2'
,-
~\
-
L2
e2•
2+...!!..~~_
B,2
- -
1
) II
. 9__ .,.,..../1
J
3 (12.15) .lint !If'tiu!''e:2
de rotire a :~
. . u_ ,__ ~
~
SoJicitarilc excc:ntrice tincl sa prodma rotirea fundaj"iei. Pentru Jimitarea efectului ace::;- samhlll] rll"'~
tora se pot folosi diferitc metode. nod de e2-d:_
Daca momelltul ;\1 este rovenit din,)Jl.c.ik<.:itLRer:.na1J.en~"s.£..obtine uniformizarca £!:S,- intre cele d
siunilor Detalpa fUlldatiei _pri!2..~ezaxarea S!ilpului. fatiidc aX(iJulldllth;i, euvaloarca exeen n i latHe la row
poate oblin!"
tali~.§_j,nJ\' 12}7, a).Redu~ind Tearea[~ fat~~e....ccntnil-talpii se obtine: - ~

--~
echilibrare. ur-

282
Lc~~
~
" IV~~~~~
rilor (fig. 1~.
 rovi?nit din ineareari tempora~~se po ate reeurge la 0 dezaxare
u-sc diagrarne la ciirc ordonatele [lmax ~i [lmin sint ega e, ar apar la muehii

.•. ae\ioneaza, momentul

c
S'-=S'c-
\CY
~ .11 - 2 (12.16 )

J'
J

\.12.14 )

=
,
P ~pmin
ma'A W
I N Na
.["12=_+_
A W
' / B
--...-..
Fig. 12.17'- ::\Ieloda pentru limitarea
efeelului solicitarilor excentrice.
l'ig. 12.1U. Fllndatia
pului de calcal!:"
stll-
/
~oruJ b) cind nu ae\loneazll momentul .11 la baza StilPUI~li (fig. 12.17,c);

- I , _ \} (12.17)
L1" Mb_~'- S . +--'1' ~;
o situa~ie parlieul:u:a 0 prezinta funda~iile stilpiJor de e:.lli;an (fig. 12.18), la care excCll-
trieitatea impusa a axei Stilpului_~a~a ~le eea" a ..tiilpii fun,datici determina un moment care }J.. •

I
in cazul stilpului SllpUS unci solieitari centdee Neste egal 'eu:

B-b
.11 = S· C, un de c = ~
iunea momentului ,11 se produeetendin~a
del'otirc a fUlidati~i.-
Pentru mie~orarea_ presiunilor pc talpa. an-
samblul funda\ie ~i slilp- poate fi tratat ea nn
nod 'de eadrll, in care momentull11 5e repartizeaza Fig. 12.19. Fundatie eu grindii de
echilibrare (1).
intre eele. doua clemente ~propor\lonal en rigidi-
"
J
ta~ile la rotire (v. anexa II). Uniformizarea prcsiunilor pe talpa funda\iei de ealcan se
poate ob\ine rin leO'arca aeesteia'de fi:uldatia sUI nIui de pc ~irlll-alaturat 'pl'intr-o grilldd
echilibrare, un hniandrug de heton annat care nu p-artieipa la transmiterea -la~tercn a inci\;'C~I-
rilor (fig. 12.19). Iu anexa II 'sint date detalii asnpra '1110dlllui de calenl,

283
 A~
12.4. FUNDATII CONTINUE SUB STILPI in form
n\en5iol
Se alez
12.4.1. TAPLI CONTINUE PEO_.DJ.B!.c;m"
talpa. -

t
I
j
I
1 .

~~--
i
...J

~ L t~ i
!

T
Fig. I~
i~
! I

\0 o ..ci
I
1
ci
i
_L

\
Fig. 12.21. Fundatie- eu forma
trapezoidala in plan. )
culului tere-
in

(12.28)

(12.29)

b_

centr&:·;o

284
 .1.

~T':afundg,~ia ,------j
~~a.zamai al,:s
•

...
j
g
iFig. J 2.22. Utilizarea fundatiei continue sub stilpi (1) Fig. 12.23. Fundatie continua
impusii de prezenta fundatiei existente (2). sub stilpi.

Conditiile care

b = bo + (10... 20) cITi) (bo fiir;td ·latura stilpului).

vute, Iungimea vu1&!estC-(-I--··-· --f-)0

La inaltimi mici ale talpii H =h (fig. 12.24,b).

12.27) Pentru procentul mini cunoscute
de 1a- arm area. grmzilor de

~2.28)

a
"-.-
, .•.
_2.29) b
j
Fill, 12.24. Elemente constructive pentru fundatie armatii sub stilpi.

J
12.4.2. METOD~ SIM~!:-IF{CATE~f'ENTRU-CALCUI;;UL-TALPILOR
CONTINUE SUB STiLl' I

pe 0 directie

285
 In sens transversal, placa de la partea inferioara a talpii continue iu-
de ze
creaza la fel ca 0 talpa continua sub un zid, armatura transversala fiind ne-
'TiTiled eI
cesara pentrupreluarea momentului incoyoietor care se dezyoJta in gectiunea
conventionala de incastrare 1-1
din dreptul stilpului (v. fig. 12.24,b), da-
ale diai
torat presiunilor reactive pe talpa; se admite ca aceste presiuni sint uniform p~
distrihuite in sens transversal pe suprafata talpii.

\ ~saj ~
..•...
IL-..;
--'-------.-.-.---
Fig. 12.25. ~lcloda grinzii continue eu reaZenHJ fixe.

12.-.;.3.

en tert'1d
~ I
ealent ~
exterio:>.-1!
cain ori~
--- P1i~I
int,." hm1
<k ~~-:JII

286
 _fi con5icc-~
~
?chiyalentul fi ic al acestor ipoteze cste urmatorul: terenul de fung..are este asimilat eu ell
~ en !1t!ml
.

un me iu lscre, a ciituit dintr-o infini!ate Qs resQ.!lrJI<_ilut~p.f.!Ldellte(fig. 12.29) . real2.. ~:~:~

~\ioue;ui' Y'I~.J:nJ}:,n.teren repre.zint~~~pt!.aPr.Q~.t'!'UE\;.,_~ti!· Folosirca
acestui model conduce la concluzia 'cii deformatiilc terenului soar p~9..du£.\iIlumai in limitele
--!!.~-~:ir:i
" \~ m"aj)il! -:J'z.
~p~',afctei incar~atc, fara a se extinde ~i in afara acestor limite, concluzie infirmata dc obS,;f.:-f
~12erl~euJ.!lle. ~L~~~,~~ pentm
- 'p. o grinda supusa unei lncardirl uniform re ,,1'-
/ [lza e, preS1l1l1eape talpa ar fi uniform 1C-
j)artizata, iar .tasarea a~'~~'~'g~~ in orice

-rr~~;'t Mediu discret

~indferpnt c1e l'i['ic1ltnten -g:r1i17ii f~.pt
clc asemenea)nfirmat~de,I\;~'
acestor neconcordantc,
in' ciuda
metodele bazate pe ---
Fig. 12.29. l\Iodelul Winkler pentm teren. modelul Winkler slut pe lar~ .';lt~izate, mal
a2$ la talpile de fund.atie flexibile. deoflJ:~"~c
o __
3Up~G.~~
J2.ermit determinarea cu.~uficienta. preclzle a~ soli..s~!.iiri1o~(mompn!p .1 forte tajptoarc) mal J)U~.:.-
.In tiilpi, im:. calculele uecesarc sint mull mai simDlc c1pcit In cazul metodelor bflzate pe mode-
care ;:::<' -:;,
!ll ~!;,mi?pJ!Jiu1ui elastic .• , .= •.•.-- •• ~•••.• ~~~-~._.- - .. -.

,,
.~ -~
elastic a modelului Winkler pentru teren.
.... ~ncxa)I) se prezintape citeva
b. Calculul grinzilor me diu solutii
I
elastic Ob~i osirea
rin utilizarea------ .__-_
la calculul
nelltru tel'I\I' grinzilor
" model,,),,1 pe mediu
"'"misnatiulni
elastic. Pentnu::a.lculul~deforl11atii.lol~ten:nnlui se porneste de la. relatia lui B~ussinesq (11.37)

P(1.-_~ c; -- iZ-ae ~o. ~

--..---;: -
a~V
,.- .•.. >~-Aoo_ (:,(..<.(..

;~~ell~~~~i~~o~:::r:~ EO.
S=
forta P, -Er
i:O~;~:~sa de-""",";;;;;;;:::::;;";;;~'
.. '
lica.tii la su'~
,~_
J'
~-P eu.-., r~·.{JCu·1
G
,;,_ ~U~nui-.
o incarcare q (x rc artizata du a 0 le"e oarecare la su rafa a tere I i oate fi illlo-
.scm ~.spatiu,'L.ct~§1t_.
A
,\;';\.f1~_"J'i'q~~t' I . ::"5:. D:>~
suita pri~ltr-llnjl de forte,sgncentnitc Pi; fiecare forta substituilldu-se inciircarii renflrtizate R= .. ··
-.:::::::=.
pe o. anUl11lta suprafata elementara (fig. 12.30) .. -.
. Tasarea intr-lIA ...EUn<:!..~suprafetei terenului obtinc rin suprapuncrea-,efgelc}Qj'
tuturor fortelor ~

O_I'el~tip de tipul (12.31)

~resiuneL\k.contact p~:1:)
~
•.E
este folosita si pentrucafclllul
.. -' .
deformatiilOLtercnului
(12.:31 )

]2rocluse -
::...-J-:::

_.-_.---..~.----'-~~---
I
Fig. 12.30. Asimilarea diagramei de inciircare dllpa 0 lege oarecare
-
cu 0 succesiune de forte necunoscute.

" h

Fig. 12.:n. Metoda Jemoeild;>

Ql1lctodii de calcul CUlIQ.§cuti\,.J:>,azata

pe modelulsel11isPa.tiuh:!..,,~]a~tie este CP!1prqwI.sa
d~B. N. Jemocikin, in care diagrama presiunilor'~de_coiiIact p(x) se aproximeaza cu 0 diae:rama
in
~ trepte, f!.:.car£!.JE.~p~ corespllnzindu-i 0 forti'~J1.~~~.()§,e,utii Xi (fig. 12.31, a); aceasta poate,.
288
l,,',
I
""mHo'
_~
,n
/~.
t-:,1!.!!1.ti.
~. 12.29). Folosirea ii
Fumai in limitele
~ata de ol)sc;-. I ..
o~
~arte. pcnt?{! .
am unU;m;; rc~r- 12.4.4. TALPI CONTINUE
~ ~
PE DOl.:!~/
.. _.

b~
-
ii
fi ega1i'i
UI:iform le-
-.:f
") ~'71;'
• t •••.
in oriee
fapt
D!RECTII (TAL PI INCRUCI!?ATE) --- @_
'-.Ji.!.:W'. In ciuda

tode1e
-'!! utilizatc
bazatc mai
pe
~~xj·bile. de;~r£.~e
I 'n,-tp tiiiptoarc)
,~~te pc modc- .
nzilor pc mediu

~?o
~p-'-
r/.p
""'" I 04.II...{JC1...J.. i
• ~I
• ••~".
"'U"~ I.
'f> ii inlo- )
- ~rtizate
de

djmenslllDl
Dar

~89
I
1
 daca tasarea in valoare absoluta este mai mare. efectul nefavorabil al diferitelor
IentIJe se RIlllleliza recirJ!;6'C:-In aces· fel radierul~ Qate-evIia~pi'od~rea
~taSarllIlega

/'!
.-
-~--'
. I FFiT!~
,
e ~_

_:J
I

L.._-" I \ ! ,s,2.:i I
I
I

!
~=~ ..\
I 1
.
,.
In

(
\
\
,~~
/
!,j ~ I f//
I
'r--~----~
I
\
\
I I
~~)
3
I~

~ J
2

)
" I
~~ a / .
\5~\~ \ " / /
/

'),
(
----- - fundatiai~~'~fundatiilc
Fig. 12.33. Comparatie
1- talpa de fundane;
=
efortului cr.
2-
0,2 p penlru
pe radier ~general: -
"'-;;/:
contlnijeSi'ili
, stilpi ~i
racHel': 3 -lelltiltl
fUIllla!!i izolate;
moa]e; B}.- izobara
5 - izolJa'ra efortului
/~ '\
.
. t
'---- ---- ~
cr. = 0,2 P pentru fundatia pe l~ _

In alcatuirea constructiva
plan~ee Ig.. ' . V'I, - o1icillirilOJ: mEirL care sint de
alt ordin de marime decit cel la care sint sup use plan~eele, ~i_iLim.e...nj3...lli.Dile
elementelor cw!p_oI2!'Jnteiiw...r.adiB.c.tiliu:-Lnlaci.g'l'inzi} si nL.llllllLm..aJ...J,J;W1'1.
,.:~ ..... I I I 1 I I, \

•• I
t;J I •• H 2-2
2:/-' c I@
<~) (~)
<~>
j r~-
0) ////)////)/
///)~
(
I~!iJIeII L_J
~ r- --J 1---' r --J
~
00 --- ~I
r-'"
L_-I
[j!]1
_I1--1
I:!!'J
L..
[§J
i--:
r-i
I:!!'J
L_.J
L__I L_.J
II L._J
L_.J
II i__ JII
~--I;--; I
., " " .,

" ..

i
-
a b

I ~ --afa:(lierul~

J!I1
]
]-]
J ~I
Lt
rl~I
A )~
_ I
I
I

l'-\-
cU\-

"\
Fi!l·
tii
(',1 I!laJ.1~~i.1iP daJrt: b ..- ca IJ!an~elUip_daHl
~i 12.34. Diferite
placa sus:

clirectti ~ic placa

cu.::yutej,
cl -

- cacaJOs;
ca moduri

plan~eu
de alcatuire
plan'eu clCgnnzi

e -:- ca,plan;;eu
p]an;;ell eu('ase~~t..L
pe doua

grmzl pecilipercd:
(Ioua c1lrec- f-

290
c

_. ---- --.
..•.. --
 12.5.2. METODE SIMPLIFICATE PENTRU CALCULUL RADJERELOR

llul radierelor nu iau

~a ~i in cazul talpilor continue, l11etodele sil11plificate pentru
~l eonsiderare conlucrar~a intre teren ~i fm1.Qatie.
...!:~a(lierI11se eonsidera perfl'''! rigid. iar diagrama de presiuni pe talpa se admitI' a avea
o varia~ie li!!1.ara (fig. 12.35). lntr-un nl1net de "",,~,l8natr (0:" H), prp,il1l1ea reactiva p se ealeu-
leaza eu expresia:

p = -;..' ± N---·ey . y
N·cx
± --' . x,
.-1 Ix Iy
(12.:32)

unde X este rezultanta incarcarilor nor-

male asupra radierului, care aetioueaza
intr-un punet de eoordonate (c"" ey).
lntrndt PI' talpa radierului se admi t
doal' e£;rturi de compresiune, aeeasta
exprcsie cstc aplieabila doar in eq;>:ul
~ind punetul de coord onate (e"O, ey) se
gase~te in interiornl sil11burelui eenb-a!.
L
Pentru cazurile excentricitii\ilor mai
mari sint deduse alte formule.
Fig. 12.:J5. Calculul simplificat al radierului.
Fiind cunoseute diagrama presiu-
nilor reaetive ~i incarcarile date de struc-
tura, sc pot calcula solieiWrile lolale in orice secpunc a radierului, pc ficcare din cdc doua di-
rectii. Astfel, 11l0l11entnlincovoictor in scc~iunca 1- 1, pe directia x, va fi cgal eu suma mo-
mentclor date dc rezultanta presiunilor reactive ~i de incarcarile din stilpi, la stinga scctiunii-
'10
considerate, luatc cu semncle corespunzatoare. Estc_insii nedeterminatii distributia momentu-
lui total as!fel caJc.!}lat in cUpl'insul seetiunii_con~de.:..~t~ .§£... reeurge la procedee simplifieate,
fiicindu-se analogi a dintre radicr ~i pliicile pe doua direepi. Daea ineiirearile in stilpi nu diferii
eu mai mult de 20 % intre ele, un asemenea proeedeu simplifieat il constituie impiir\irea
radierului in fi~ii perpendiculare, considerate ca grinzi independentc stalie determinate
(presiunile reactive eunoseute, incarciirilc in stiJpi cunoseute). Pentru 0 asemenea grinda de
liiFmc b, lungime L, deta~ata din radier, este foarte posibil sa nu fie indeplinite conditiile
de echilibru (rezultanta presiunilor reactive afercnte ~i a incii.rcarilor din stilpi Si'l nu coincidii),4t.
ca urmare a faptului cii se neglijeazii conlucrarea intre "grinzile" adiacente. De aceea, se
recomaI~adoptarea in calcul a un or coeficienp acoperitori pentru calculul momcntelor in-
eovoietoare atunci cind sc utilizeazii aeest proeedeu; toto data, este necesarii verificarea radie-
rului la striipungere in dreptul stilp:lor.

12.5.3. CALCULUL RADJERELOR CA PLACI PE MEDJU ELASTIC

Ca ~i tiilpile continue, radierele pol fi calculate eu luarea in eonsiderare' (1 intcmetiunii

intrc fundatie ~i teren. ~i in aeest caz s-au dczyoltat metode de calcul care utilizeaza penLru
teren fic modelul \Vinkler:, fie modelul semispaliului elastic. In ancxa IT se prezinta 0 metoda
pcntru ealculul pliicilor pc mediu clastic, utilizatii la proieet(1rea nidierelor generale.

291
 12.5.4. RADIERE GENERALE SITUATE SUB NIVELUL APEI
SUBTERANE

A ar doua situatii clistincte, inJunctie cle calculul ce urmeaza,a se efcctua fi". 12.36}.
'(fTL~.YITili-cai·ea_presiunii_pc t~~E!l se tine seilma_cle efectuUlesubpres1l111C:a_apci, sca~

'10'0-",'i" 10\2""Pe!.=""';:'y',:IO;:
uncle Y este volumul
- ,A ..
constructiei
=P A - Yw . "Oh,m':Uid,
';'''''-"'-"''" II = A - II "P'
aflat sub nivellli "pci .•
,.
__ ~ .I, eoo,'n:,"."
di'Ioeuf
« pconv, (12.33)

- p

l --- ---~-------~-----
Fig. 12.36. Radier sub nivelul apei suhtel'anc.

Daca ; < ll, atunci Pc~ < 0 ~i const;ucpa tinde s{t fie ridicata sau aclu5a in stare clJ
.......
,Pluti~e subpreSt~l;ea
---'-- ap;;-.•
.. ~H.adierul gcneral asociat cu pcretii ctansi. pe contur ai subso]ului
favorizeaza contracaral'ea subpresiunii prin greutatea intl'cgii structuri.
b) La stabilirea
ntru-calculul-raclicrului.ca elemcnt de beton annat, sc ia in
considerare alit Drcs eetiva determinata ca in cazul anterior, elt 5i nresiunea cores-
punzatoarc--coloanei II cle
P = Pel (12.34)

Ci

.-\- -
•
•
..,.'