Sunteți pe pagina 1din 10

ELIZA-MARA TRonn

(coordonatorl
Lumlutln ARoeunu. lolitA Eurscu. MmnuR GuRtlvglrtco.
Ltuu lonu. Aottrn Emun SEsu

GRAMATICA 7
rEE DE TUCRU
pE rEtT[ $t uilmfl DE lilulTAnE
cu rTElilr $r TESTE Dr EUATUARE
edilia a XIV-a

. Teste inifiale, Etadiale pifinale


. Fi$e de lucru
. Propuneri de itemi pentru evaluare
. Subiecte pentru tezl

Edltura Paralela 45
Guprins
r. TEST tNrTrAt,.,,,.., 5

z. NoTruNror slurnxA 7
Felul propoziliilor ...,..... 7
Raporturile de coordonare gi de subordonare in propozilie gi in fraz6 ..... 8

3. rEXtGUt 9
Sensul cuvintelor in context I
Mijloace de imbog[fire a vocabularului .,...,.....,. 11
Mijloace interne de imbogIlire a vocabularului......,.., l1
Derivarea. l1
Serii derivative.............. 13
Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea),....... t4
Mijloace externe de imbog[tire a vocabularului .........,..,. 16
Imprumuturile lexicale 16
Pleonasmul, Paronimele l8
Sinonimele. Antonimele 20
Omonimcle, Cuvintele polisemantice ...,..,...,.,,.. 23
Unitlfi frazeologice 25

f. NoTruNr DE roNETrcA,,,,,,,.......,.,. 27
Folosirea coreet[ a aecentului in limba romdn6....... 29
Propuneri de itemi pentru evaluare 30
Test stadial nr, L'.,...,"" 34

5. MORFOSINTAXA 36
VERBUL 36
Verbele copulative a ajunge, a iegi, a seface, a rdmdne, a tnsemna,
a pdrea 38
Diateza activ6 39
Diateza reflexiv[, Pronumele reflexiv - marcl a diatezei reflexive ..., 40
Diateza pasiv[, Complementul de agent 42
Valori expresive ale verbului 46
Vorbele personale gi verbele impersonale. Propozilia f6r[ subieet,,.,., 47
Locutiunea verbal[ 50
Functiile sintactice ale verbului gi ale locufiunii verbale la moduri
nepersonale 5l
Propuneri de iteml pentru evaluare 53
Test stadial nr, 2 .,,,,,,,,,, 57
SUBSTANTIVUL, ARTI C01U1,,,,,,.,,,..,, 59
Loeu{iunea substantivald .,,,,.,..,,.,,. ". 64
Valorile expresive ale substantiwlui,,,,.,..,, 55
Prcpuneri de itemi Wntru evaluore 67
Test stadtal nr. 3 ........... 70
PRoNUMELE .................. 72
Pronumele personal 72
Pronumele qi adjectivul pronominal posesiv 74
Pronumele qi adj ectivul pronominal demonstrativ ................ 78
Pronumele gi adjectivul pronominal nehotirdt 80
Pronumele gi adjectivul pronominal negativ 82
Pronurnele gi adjectivul pronominal interogativ 84
Pronumele gi adjectivul pronominal relativ 86
Adjectivul pronominal de intdrire 89
Propuneri de itemi pentru evaluare 91
Test stadial nr. 4 ........... 95
NUMERALUL ................... 97
ADJECTIVUL 99
Locutiunea adjectivali t02
Propuneri de rtemi pentru evaluare 103
Test stadial nr. 5 ..."....... 107
ADVERBUL 109
Adverbele interogative, relative gi nehotdrdte 110
Locu{iunea adverbiald 111
Adverbele predicative. Locutiunile adverbiale predicative tL2
Funcliile sintactice ale adverbelor gi ale locu{iunilor adverbiale ........ 113
PREPOZITIA 114

7. TESTE FINALE 135


Testfinal nr. I ........... 135
Testfinal nr. 2 ........... t37

S. PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU TEZA r39


Liloliuni de sintora

ile Acruauzn*EA cuNo$rrNTEtoB

I. se dE fraza:
in srtdrqit venise acel mult dorit ceas, cdnd putearn sd md pregdtesc a asctrlta ctt
mare pldcere istorisirea prea cinstitului nostru comis lonild de la DrdgdneEti; du,
prin negura serii, s-auzird strigdte Si zarvd pe drumul Sucevei.
(M. Sadoveanu, Hanu Ancalei)
a) Desparte fraza in propozitii.
b)Precizeazd felul propoziliilor din text.
c) Transform[ dou6 propozilii dezvoltate in propozitii simple.

d) Transcrie, din textul dat,propozifia subordonat[ cu subiect multiplu.

e) Transformi prima subordonati din text intr-o propozilie principali, interogativE,


optativI, negativE, simpl[.

t. Consfruiegte propozilii care si respecte cerintele de mai jos:

a) propozilie enunfiativI, imperativ[, negativi, simpli

b) propozifie interogativi, propriu-zisi, negativi, dentoltatd

c) propozifie enun{iativ[, optativd, afirmativl, dewoltatd

d) propozilie interogativE, optativi, negativ[, simpld

GramaticE -clasa a Vll-a r7


A. Se d[ fraza:
Cdinele negru ca un diavol cldnldnea dement, fugind fn sus Si-nios pe lanlul lui,
slab de i se vedeau coastele'
(M. c6rt[res cu, orbitor)
I . impa*e fraza inpropozifii.
t. Transcrie propozi{ia subordonatii.

l. Completeazi enunlul: Cwdntul regent al propoziliei subordonate este........................


C. Transformd a doua propozilie inff-o propozilie simpli.

B. Reconstruieqte fraza din propozifiile de mai jos, folosind urm[toarele informafii:


a) propozifii date:
.cepdcat tepaste
.sd rdzi de tine
.cdci nu Stii
. mai bine arfi
b) propozilia principalE este enuntiativ[, optativ[, afirmativl, simpl[;
ci in pi exi3t5 un complement indirect exprimat prin pronume personal.

C. Se dE fraza:
Dar eu md tncdpdlfinam sd nu lin seama de aceste insomnii, ci continuam sd
numdr orele qi minitele consacrate somnului din clipa in care stinsesem lumina Si
md culcasem, chiar dacd adormisem un ceas-doud mai tdrziu'
(M.Eliade,'Mernorii)
I . Desparte fraza lnpropozilii.
i.Identificn?n frazade mai sus:
a) propoziliile principale, I I
b) regenta celei de-a cincea propozilii: I
c) propozi{ia caxe este gi subordonatii, 9i regentli in acelaqi timp: E
l. Precizeazd raporturile dintre:
a) P4-P5:
b) P3-P7:
c) P5-P6:
4.Prccizeaz[ felul propozitiilor, dup[ rolul lorin fraz6:
P1 ....

8 r Grrratici-elasa a Vll-a
3 rericul
I. Citegte cu aten{ie enunturile de mai jos gi observ[ prezenfa cuvdntului ochi ?n
fiecare dintre ele. Explic[ prin sinonimie - cuvinte sau expresii - schimbtrrile de sens
strvenite. Trece-le in coloana din dreapta.

Exemplu:
Privea pe ochiul cdt palma,. : sticlaferestrei
l. Erau doi bdieli numai de-o qchioapd, cu niste
cuqme mari pdndpeste ochi.
(M. Sadoveanu)
2. Privea pe ochiul c6t palma al unei ferestre.
3. Leblda i9i z[ri chipul in ochiul de ap6.
4. La mdncare se uitd numai c-un ochi si nu se
supdrd cdnd il las neaddpat.
(M. Sadoveanu)
5. Acul de crogetat sdri peste un ochi.
6.(...) sdrutdm noi mdna pdrinlilor, lufutdu-ne
rdmas-bun cu ochii tnecali tn lacrimi.

7. gtiuca scdpase ficdnd un ochi rrrr" -(lf;f*u)


8. Fala-i roSie ca mdrul, de noroc i-s umezi ochii.
(M. Eminescu)
9. Cdteva ochiuri din lant s-au tocit.
10. Am aprins doud ochiuri de aragaz.

t. Grupeaz[ exemplele gi indic[, dup[ numdrul lor de ordine, pe cele in care


cuvdntul ochi este folosit cu:

A. Sensul propriu orincipal:


B. Sensul propriu secundar,
r ezttltat orin extinderea sensului de bazd:

GramaticE - clasa a lllLa r9


l. Remarc[ trecerea de la sensurile proprii la sensurile figurate, rezultate ln urma
unor combina{ii noi, surprinzdtoarc de cuvinte. Explici semnificafiile ce lmbogfiesc
sensul cuvintelor.

Exemple Interpretare
a) Banul e ochiul dracului. a) Banul este oispiti provocatoarre de rele.
b) Corb la corb nu-qi scoate ochii. b) Cei care fac rlu sunt solidari inhe ei.
c) Prinde orbul, scoate-i ochii. c)
d) Cdt te-ai freca la ochi. d)
e) De (pentru) ochii lumii. e)
0 Ochi pentru ochi, dinte pentiu 0
dinte.
g) A fi numai ochi gi urechi. s)
h) A dormi numai cu un ochi. h)
i) A vedea cu ochii altuia. i)
j) A pezi (turgijl) pe cineva ca pe i)
ochii din cap.
k) A privi pe cineva cu ochi buni k)
(sau r6i).
l) A da ochii cu cineva. l)
m) A-qi vedeavisul cu ochii. m)
n) A lua pe cineva la ochi. n)
o) A sorbi pe cineva din ochi. o)
p) A merge ?ncotro vede cu ochii. p)

f. Termenii la care se refer6 definifiile urmltoare sunt cuvinte compuse in alcEtuirea


c[rora se afl6 substantiwl ocfti. Gisegte-i!

-+r,-r\
de stiel[ (montat lntr-o ganritur[ metalic[) care reflectl
raeele de lumin[ proiectate asupra lui gi este folosit ca piesl
de semnalizare la vehicule sau la panouri pe gosele.
\_.
)
dat mai multor plante din familia compozeelor cu
inflorescente mari, albe,

l. Ilustreazl prin c6te doul enunfuri sensurile diferite cu care pot fi utilizate
cuvintele: mdnd,fald, piatrd, a intra, a pierde.

1 0r Gramatictr-clasa a Vlt-a
ile Acrunuzn'EA cu.rog,*TEto,

Mr.nonce TNTERNE or iuaoaAlrBE A vocABUr-ARuLUr


DERIVAREA

l. Plaseazi no{iunile lexicale derivare, compunere lexicald, conversiune, st'uctura


morfologicd a derivatului in fala definiliei corespunz[toare.

1. Cuvdnt debazl, cuvdnt derivat, temi derivativi, prefix, sufix,


radical.
2. Procedeu de formare a cuvintelor noi cu ajutorul sufxelor gi al
prefixelor.
3. Procedeu de formare a cuvintelor noi din doul sau mai multe
cuvinte diferite. fraemente de cuvinte sau initiale.
4. Procedeu de formare a cuvintelor noi prin schimbarea cate-
soriei morfologice - trecerea de la o parte de vorbire la alta.

t. Citeqte textul urmitor gi alege cuvintele formate prin derivare, prin compunere,
prin schimbarea valorii (clasei) gramaticale,
Urmdnd drumeagul gerpuitor, trecurdm de Poiana Mdrului gi ne apropiam
lncetigor de masivul muntos Piatra Craiului. Se proJilau limpede culmile pietroase
pe un fundal albastru-verzui. Un rdul,el cu undele-i fnspumate cobora harnic,
stropind netncetat pietrigul de pe mal. In acele zile, grupul nostru de liceeni de la
Colegiul Nalional ,,Radu Negru" se aventura cu elan adolescentin tntr-o expediqie
ecologicd de marcare a locurilor de ocrotire pentru una dintre plantele tot mai rar
tntdlnite, fl oarea-de-co 11.

Cuvlnte fomate prlnt


sehlmbarea valorll (clarel)
derlvare compun0r0
oramatlcale

Gramaticl-clasa aVll-a r 1 1
l. Se dau cuvintele drumeag gi pietros.

a) Precizeazi cuvintele de baz6.

b) Alc6tuiegte familia lexicall a


fiec[ruia (minim cinci derivate),
pentru a ilustra tipurile de derivare:
cu prefixe; cu sufixe; cu prefixe gi
sufxe.

l. Alcetuiegte familia lexicalI a cuvintelor (cel pu{in 3 termeni pentru fiecare


cuv0nt).

lemn
hl scrie
ndmdnt
frunte
colt
car (subst.)
punct
semn
proaspdt

5. Luand ca bazd cuvintele: bdiat, bdrbat, pui, ladd, mdturd, casd, bucatd, carte,
culit, formeazd deivate cu ajutorul sufixelor diminutivale gi augmentative. Utili-
zeazddouldintre perechi in enunluri spre a ilustra antiteza.
Exemplu:
Enunl:
Acel bdielel devenise de cind nu l-au
mai v6zut wbdielandru increzdtor in
puterile lui.

6. Grupeazi pe coloane derivatele formate cu sufixe adjectivale qi sufixe adverbiale


din enunfurile de mai jos:
. A fost adoptat codul vamal. . Trenul marfar n-a oprit in sta(ie.
. Ionel il salut[ ostEgeqte pe musafir. '. Omul pdgubaq igi cere drepturile.
r S-a strecurat pe furiq. A fbcut un gest nescuzabil.
. La apus cerul devenise ardmiu. . Se circulS greu pe un teren lunecos.
. Cdinele se apropie tdrdq de ascunzltoare. r Luase un taior vdrgat.
. Copilul avea un sur0s fermecitor.

12 sGramatici - clasa a UII-a


Derivate formate cu sufixe adjectivale Ileriv# bmate cu sufixe adverbiale

7. Verific6 flexiunea adjectivelor identificate in exercitiul anterior, realizfod acordul


cu substantivul.

nod vamalC, vanale

SERlI DERIVATIVE

I. Subliniaz[ cu o linie rldlcina gi cu dou6 linii sufixele gi prefixele din cuvintele


urmltoare:
ddrnicie, olteneSte, neincredere, grddindreasd, moldoveancd, mordrit, butoias.

t. Explicd modul de formare a urm6toarelor cuvinte: ardeleancd, grddindrit,ldrdnanld,


croitoreasd, tnfrumuselare, tnJloritor, pddureancd, mordrild,
Model: moldoveneSte
Moldova * suf. ,,-ean" = moldovean
moldovean * suf. ,,-e$teo': moldovene$te

Gramatici-clasa a Ull-a c 13