UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T.

POPA

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA

DISCIPLINA BIOMATERIALE

DETERMINAREA GRADULUI DE DEACETILARE

AL CHITOSANULUI
Chitosanul este o polizaharida naturala, constituita din copolimeri de D-glucozamina
si N-acetil D-glucozamina, obtinuta pe scara industriala prin deacetilarea alcalina partiala a
chitinei. Chitosanul se mai poate obtine si prin deacetilarea enzimatica a chitinei. Procesul de
deacetilare presupune indepartarea gruparilor acetil din lantul molecular al chitinei (Fig 1),
lasand in urma grupari amino libere (-NH2). Gradul de deacetilare (GDA) care reprezinta
continutul de grupari amino libere, influenteaza proprietatile fizice, chimice si biologice ale
chitosanului, precum caracterul acid si caracteristicile electrostatice, biodegradabilitatea,
autoagregarea, proprietatile de sorbtie si abilitatea de a chelata ioni.

Fig. 1 Reactia de deacetilare a chitinei la chitosan prin intermediul hidrolizei alcaline

Chitosanul prezinta numeroase aplicatii in agricultura, ambalare, biotehnologie

alimentara, cosmetica, medicina si farmacie. In domeniul biomedical are aplicatii precum:
suporturi pentru eliberare de principii active, vindecarea plagilor, implantare si terapia genica.
 Proprietatile chitosanului depind de gradul de deacetilare (GDA), de masa moleculara
si distributia sa, etc. Dar cel mai important parametru pentru caracterizarea unui esantion dat
de chitosan este gradul de deacetilare (GDA). GDA permite definirea termenului de chitina
sau chitosan, astfel incat chitosanul este in mod obisnuit definit ca un derivat solubil in solutii
acide diluate. Majoritatea chitosanului comercial prezinta o valoare a GDA-ului intre 70-
90%. Metodele de determinare a GDA-ului sunt: testul cu ninhidrina, spectroscopia in
infrarosu, titrarea potentiometrica liniara, spectroscopia in ultraviolet, spectroscopia de
rezonanta magnetica nucleara, determinare enzimatica, analiza elementala.

Metoda titrarii potentiometrice se fundamenteaza pe faptul ca ionii de hidrogen

prezenti in proba de analizat, ca rezultat al disocierii sau hidrolizei solutului, sunt neutralizati
prin titrare cu o solutie alcalina standard. Procesul consta in masurarea si inregistrarea
potentialului celulei (in milivolti sau pH) dupa adaugarea reactivului (alcali standard)
utilizand un potentiometru sau pH-metru. pH-metrul masoara diferenta de potential care
exista intre solutia interna de referinta si concentratia exterioara de protoni, iar prin
intermediul calibrarii sale interne o converteste in valoare de pH. Pentru a evalua cantitativ
analitul se construieste curba de titrare prin reprezentarea grafica a valorilor de pH
inregistrate in functie de volumul (ml) de solutie de titrare folosit. Curba inregistrata trebuie
sa prezinte unul sau mai multe puncte de inflexiune, in care panta curbei isi modifica semnul.

Scopul lucrarii consta in determinarea gradului de deacetilare al chitosanului prin

titrare potentiometrica.

Materiale si aparatura

Materiale Aparatura

Chitosan Agitator magnetic

Acid clorhidric 0,1M pH-metru

Solutie de hidroxid de sodiu 0,1M Pahare Berzelius de 250mL

Metil orange Biureta de 25ml

Fenolftaleina Baloane cotate de 100ml

Piseta, pipete
 Mod de lucru

Se prepara 100ml solutie de HCl de concentratie 0,1M in care se dizolva 0,3g de

chitosan, pe plita de agitare. Dupa o ora de agitare la 55 2C, se realizeaza titrarea utilizand
montajul experimental din Figura 2. Titrantul este o solutie de NaOH de 0,1M care se adauga
gradual solutiei de chitosan. Se inregistreaza atat volumul solutiei de NaOH care se adauga
cat si pH-ul solutiei dupa fiecare adaugare de titrant (conform tabelului 1), utilizand un pH-
metru digital.

Fig.2. Titrarea potentiometrica a solutiei de chitosan

Tabel 1

Volum NaOH (ml) pH

1 0,00
2 0,50
3 .

Titrarea se realizeaza la temperatura de 30 2C in prezenta de indicator. Se iau

50ml solutie de chitosan si se introduc intr-un pahar Berzelius de 250 ml, se adauga 3 picaturi
de metil Orange, dupa care se face titrarea cu NaOH 0,1M, sub agitare continua si cu
inregistrarea atat a volumului de solutie de NaOH folosit la titrare cat si variatia pH-ul
solutiei dupa fiecare adaugare de titrant, urmarindu-se virajul solutiei de la rosu la galben,
moment in care se inregistreaza volumul primului punct de echivalenta.
 Dupa aceasta se adauga 3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza pana la virajul culorii
de la galben la roz pal, cand se inregistreaza volumul de titrant corespunzator celui de-al
doilea punct de echivalenta.

Date experimentale

Se prelucreaza datele experimentale conform tabelului 1. Se traseaza graficul pH in

functie de volumul de solutie de NaOH folosit la titrare. Diferenta de volum (dV) de alcali
dintre primul si al doilea punct de neutralizare corespunde acidului consumat de gruparile
amino libere prezente in structura chitosanului.

Calculul procentului de grupari amino libere se face conform ecuatiei:

%NH2 =16,1 x (Punctul de inflexiune maxim - Punctul de inflexiune minim) x

Molaritatea solutiei de NaOH/Masa de chitosan.

Bibliografie

1. Zhang Y, Zhang X, Ding R, Zhang J, Liu J. Determination of the degree of deacetylation

of chitosan by potentiometric titration preceded by enzymatic pretreatment. Carbohydr.
Polym 2011, 83, 813817.

2. Gomez M, Matesanz AI, Sanchez A, Souza P, Laboratorio de Quimica, 2 nd Ed, Ediciones

UAM, 2005.

3. Domsky JG, Roberts GAF. Evaluation of infrared spectroscopic techniques for analysing
chitosan. Macromol. Chem. 1985, 186, 1671-1677.

4. Raymond L, Morin FG, Marchessault RH. Degree of deacetylation of chitosan using

conductometric titration and solid state NMR, Carbodydr. Res, 1993, 246, 331-336.