Sunteți pe pagina 1din 105

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

DIN TÂRGU - MUREŞ

FACULTATEA DE MEDICINĂ

GHID DE STUDII
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII

Începuturile învăţământului medical românesc la Târgu-Mureş le regăsim în anul 1945,


când a fost posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină.
Până în anul 1948, aceasta a funcţionat ca o secţie a Facultăţii de Medicină a Universităţii
din Cluj, cu sediul în Târgu-Mureş. În 1948, Facultatea de Medicină din Târgu-Mureş, devine
institut de sine stătător, ca şi Facultăţile de Medicină din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara- sub
numele de Institutul Medico-Farmaceutic din Târgu-Mureş.
Între anii 1948-1951, în cadrul Institutului au funcţionat Facultăţile de Medicină Generală,
Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Între 1951-1958 au rămas trei Facultăţi, respectiv
Facultatea de Medicină Generală, Facultatea de Pediatrie şi Facultatea de Farmacie. Din anul
universitar 1958/1959, Facultatea de Pediatrie se transformă în secţie, iar începând cu anul
universitar 1960/1961, funcţionează din nou secţia de Stomatologie care în anul 1965 se
transformă în Facultate.
De-a lungul anilor, începând cu promoţia 1951, s-au succedat peste 53 promoţii de
absolvenţi.
În decursul celor peste cinci decenii de existenţă, cadrele didactice de la Facultatea noastră au
reuşit prin eforturi susţinute să se alinieze la schimbările şi progresele pe care le-a cunoscut
medicina românească.
După anul 1990, s-au produs schimbări majore atât în structura Facultăţii cât şi în
programele de învăţământ. Au fost promovate cadre didactice tinere, alături de personalul didactic
consacrat de-a lungul deceniilor de existenţă ale Facultăţii, astfel încât, la ora actuală are un număr
de 286 cadre didactice.
În comparaţie cu celelalte Facultăţi de profil din ţară , Facultatea noastră deţine un loc
aparte, fiind singura care are serii de predare şi în limba maghiară.
Orientarea pregnant medicală, imprimată de către şcoala medicală târgumureşană, a avut ca
rezultat, generaţii de medici cu o pregătire ireproşabilă.
Baza tehnico-materială a Facultăţii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, perfecţionarea continuă
a acesteia, fiind un obiectiv prioritar şi constant al conducerii Universităţii cât şi Facultăţii noastre.
În ultimii ani s-au înfiinţat discipline noi, în acord cu programele europene ale învăţământului
medical, Facultatea noastră aliniindu-se la metamorfozele curiculare cerute pentru integrarea
europeană.
Colegiul Universitar Medical, cu specializările: Asistenţă Medicală Generală şi Asistenţi Medicali
de Urgenţe Medico-Chirurgicale, înfiinţat în anul 1999 şi care se află în prezent la a treia
promoţie, este considerat un succes al Facultăţii noastre.
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş

STRUCTURA FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

CONDUCEREA FACULTATII

Decan Conf.dr.Virgil Gliga


Prodecan Prof.dr.Jung Ioan
Cancelar Prof.dr.Galafteon Oltean

Nr.crt. Catedra Şef catedră Disciplina


1. M1 Conf.dr.Seres Sturm Anatomie
Magda Morfopatologie
Histologie
Metodologia cercetării
2. M2 Prof.dr.Marius Sabău Fiziologie
Fiziopatologie

Farmacologie
Biologie celulară
Genetică
Biochimie
Biofizică. Informatică emdicală
3. M3 Prof.dr.Monica Sabău Igienă
Medicina muncii
Epidemiologie şi medicină
preventivă
Microbiologie, virusologie,
parazitologie
Laborator biochimie clinică
Medicina legala
Sănătate publică
Ftiziologie
4. M4 Prof.dr.Brassai Zoltan Medicală I
Medicală IV
Medicală V
Balneologie, reumatologie
Endocrinologie
Oncologie generală
5. M5 Prof.dr.Emilian Caraşca Medicala II
Medicală III
Medicina de familie
Nr.crt. Catedra Şef catedră Disciplina
6. M6 Prof.dr.Ion Pascu Neurologie
Radiologie
Psihiatrie
Boli infecţioase
Dermatologie
Neuropsihiatrie
Neurochirurgie
7. M7 Prof.dr.Constantin Chirurgie I
Draşoveanu Chirurgie II
Chirurgie şi ortopedie
pediatrică
Terapie intensivă
Medicina de urgenţă
O.R.L
Oftalmologie
8. M8 Prof.dr.Radu Deac Chirurgie III
Chirurgie IV
Chirurgie cardiovasculară
Urologie
Ortopedie şi traumatologie
9. M9 Prof.dr.Ioan Muntean Obstetrică-ginecologie I
Obstetrică-ginecologie II
Pediatrie I
Pediatrie II
Pediatrie III
10. D1 Limbi străine
Educaţie fizică
Ştiinţe socio-umane
Departamentul pentru
pregătirea personalului didactic
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Pentru anul ___I_______ Facultatea de Medicină
Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II


crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.

A. Discipline obligatorii
1. Anatomie-embriologie 2 6 9 E 2 6 8 E
2. Biochimie 2 3 6 E 3 2 5 E
3. Biofizică şi biot.med. 2 3 6 E
4. Informatică medicală 1 3 5 V
5. Fiziologie 2 2 6 E
6. Biologie şi patologie 3 2 6 E
celulară şi moleculară
7. Istoria medicinii 2 2 V
8. Limbi moderne 2 2 2 2 V
9. Educaţie fizică 2 - 2 - V
10. Practica de vară * 2 V
B. Discipline opţionale
1. Psihologie medicală
2. Sociologie medicală şi 1 1 V
demografie
C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore)


=======================
E. Practica în producţie*
*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni

F. Structura semestrelor
SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___II_______ Facultatea de Medicină


Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II


crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.

A. Discipline obligatorii
1. Anatomie-embriologie 2 5 7 E
2. Fiziologie 3 3 7 E 3 3 7 E
3. Histologie 2 2 4 2 3 5 E
4. Genetică 2 3 6 E
5. Microbiologie-virusol., 2 2 4 V 3 3 7 E
parazitologie
6. Metodologia cercet.şt. 2 1 2 V
7. Etică medicală 2 2 V
8. Limbi moderne 2 2 2 2 V
9. Educaţie fizică 2 - 2 - V
10. Practica de vară * 2 V
B. Discipline opţionale
1. Anatomie clinică 1 1 V
2. Statistică medicală
C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe


(cedările de ore)
Din disciplina de Microbiologie sem.I. se vor afecta 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru
Virusologie şi 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru Parazitologie.

E. Practica în producţie*
*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni
F. Structura semestrelor
SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pentru anul ___III_______ Facultatea de Medicină


Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II


crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.

A. Discipline obligatorii
1. Morfopatologie 2 2 4 2 3 4 E
2. Fiziopatologie 2 2 3 2 1 3 E
3. Farmacologie 2 2 3 2 2 4 E
4. Semiologie medicală 2 6 7 E 2 6 7 E
5. Semiologie chirurg. 2 4 5 E 2 4 5 E
6. Igienă 4 3 6 E
7. Stomatologie generală 1 1 2 V
8. Laborator biochimie 1 1 2 V 1 1 V
clinicã.Imunologie
9. Ştiinţele 2 2
comportamentului
10. Practica de vară * 2 V

B. Discipline opţionale

C. Discipline facultative

D. Precizări privind disciplinele complexe


(cedările de ore)
Din disciplina de Igienă, anul III sem.II se vor afecta 15 ore de curs pentru Medicina
Muncii (radioprotecţie)
E. Practica în producţie*

*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni


F. Structura semestrelor
SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Pentru anul ___IV_______ Facultatea de Medicină
Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006
Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II
crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.
A. Discipline obligatorii
1. Medicină internă 4 17(14s) 15 E
2. Chirurgie generală 4 17(8s) 13 E
3. Ortopedie şi traumat. 2 X(2s) 3 2 X(1s) 2 E
4. Urologie 2 X(3s) 4 E
5. Chirurgie şi ortop.ped. 1 X(2s) 3 V
6. Radiologie 2 2 4 E
7. Imagistică şi med.nucl. 1 1 2 V
8. Puericultură 1 1 2 V
9. Endocrinologie 2 2 4 E
10. Medicina muncii 1 1 2 V
11. Medicină de urgenţă 1 2 2 V
12. Practica de vară * 2 V
B. Discipline opţionale
1. Oncohematologie
2. Farmacologie clinică
3. Alergologie 1 1 V
4. Urg. metab. în pr. Med.
5. Medicină paleativă
1. Endourologie(NLP)
2. Endourologie(TurP) 2 1 V
3. Endoscopie digestivă
4. Ecografie generală
C. Discipline facultative
1. Fitoterapie 1 V
2. Psihoterapie 1 V
3. Chirurgie artroscopică 1 V
D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore)

Din stagiile de Chirurgie generală, sem.I, se vor afecta: 2 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie, 3 săpt.
pentru Urologie şi 2 săpt. pentru Chirurgie şi ortopedie pediatrică.
Din stagiile de Medicină internă, sem.II, se va afecta: 1 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie.
E. Practica în producţie* 03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni
F. Structura semestrelor SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Pentru anul ___V_______ Facultatea de Medicină
Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006
Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II
crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.
A. Discipline obligatorii
1. Medicină internă 4 20(12s) 14 E
2. Ftiziologie 1 1 2 V
3. Pediatrie 5 20(9s) 14 E
4. O.R.L. 2 2 4 E
5. Oftalmologie 2 2 4 E
6. Oncologie generală 1 X(1s) 2 V
7. Neurologie 3 X(4s) 8 E
8. Dermatologie 1 2 2 E
9. Anestezie, terapie intens 2 X(2s) 3 V
10. Reumatologie, fizioterap 2 X(2s) 3 V
11. Practica de vară * 2 V
B. Discipline opţionale
1. Expl.paracl. în pneumologie
2. Chir. toracopulmonară
3. Chir. cardiovasculară 1 1 V
4. Cardiologie intervenţională
5. Cardiologie pediatrică
1. Neuropsihiatrie infantilã
2. Neurochirurgie 1 1 V
3. Ortoptică
4. Patologie iatrogenă

C. Discipline facultative
D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore)
Din stagiile de Med.int., sem I, se va afecta 1 săpt. pt. Oncologie şi 2 săptămâni pentru ATI
Din stagiile de Pediatrie, sem.II, se vor afecta 4 săpt. pt. Neurologie şi 2 săpt. pt. Reumatologie
E. Practica în producţie*
*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni
F. Structura semestrelor
SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Pentru anul ___VI_______ Facultatea de Medicină
Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006

Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II


crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma
stagiu de verif. stagiu de verif.
A. Discipline obligatorii
1. Obst.-ginecologie 2 X(5s) 8 2 17(8s) 10 E
2. Psihiatrie 3 X(3s) 9 E
3. Boli infecţioase 1 17(5s) 6 2 X(4s) 7 E
4. Epidemiologie şi 2 X(2s) 6 E
medicină preventivă
5. Medicină de familie 2 X(3s) 6 E
6. Medicină legală 2 2 4 V
7. Sănătate publică, 2 2 4 V
management sanitar
B. Discipline opţionale
C. Discipline facultative
1. Limbi străine 1 V

D. Precizări privind disciplinele complexe


(cedările de ore)

Din stagiile de Boli inf. Sem.I se vor afecta: 5 săpt. pt. Obst.-ginecologie, 3 săpt. pt. Med.de familie, 2 săpt. pt
Epidemiologie şi Med. prev.
Din stagiile de Obst.ginecol. sem.II, se vor afecta: 4 săpt. pt Boli inf., 3 săpt. pt. Psihiatrie .

E. Practica în producţie

F. Structura semestrelor
SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni
02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
EXAMENUL DE LICENŢĂ
( 6 ANI)

COMPUS DIN :
1. PROBA SCRISĂ (TEST)
2. SUSŢINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Susţinere a examenului de licenţă este în luna septembrie.

EXAMENUL DE ABSOLVIRE
(3 ANI)

COMPUS DIN :
1. PROBA SCRISĂ (TEST)
2. PROBA PRACTICĂ
3. SUSŢINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Susţinere a examenului de absolvire este în luna septembrie.


Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş
Facultatea de Medicină
Anexă la Contractul individual de studii

Criterii şi standarde de performanţă


de îndeplinit de către studenţii de pe locurile finanţate de la bugetul de stat

(începând cu anul I, an univ.2005/2006)

Studentul admis la studii pe locurile finanţate de la bugetul de stat, pentru a-şi păstra acest
statut în anul universitar următor, este obligat să respecte următoarele criterii şi standarde
1. să acumuleze în cursul anului universitar minim 40 credite;
2. la sfârşitul anului universitar (a sesiunii de toamnă), toţi studenţii din an (şi cei
bugetaţi şi cei de la taxă) vor fi clasificaţi pe baza mediei ponderate, fiind admişi pe
locurile finanţate de la bugetul de stat, primii în limita locurilor bugetate ;
3. În caz de medii ponderate egale, criteriile de departajare sunt :
• Dacă este integralist după sesiunea de vară ;
• Dacă este integralist după sesiunea de toamnă.

Studentul trebuie să satisfacă cerinţele şi regulamentele în vigoare ale promoţiei cu


care îşi termină studiile.
ANATOMIE - EMBRIOLOGIE
Staff-ul disciplinei:

Prof.univ.dr. Ludovic SERES-STURM-prof. consultant


Conf.univ.dr. Magda SERES-STURM
Conf.univ.dr. Edith GOGOLÁK-OLAH
Conf.univ.dr. Klara BRÂNZANIUC
Conf.univ.dr. Constantin ENCIULESCU
Conf.univ.dr. Zoltán PÁVAI
Sef de lucr.dr. Zoltán LÖRINCZI
Asist.univ.dr. Sorin ANDREI
Asist.univ.dr. Călin TRÂMBIŢAŞ
Asist.univ.dr. Remus ŞIPOŞ
Asist.univ.dr. Gabor CSIKI
Asist.univ.dr. Adrian TUDOR
Asist.univ.dr. Sorin SORLEA
Asist.univ.dr. István GYÖRGY-FAZAKAS
Asist.univ.dr. Sergiu UŞURELU
Asist.univ.dr. Liviu MORARU
Asist.univ.dr. Alexandru GHIZDAVĂŢ
Asist.univ.dr. Lóránd DÉNES
Asist.univ.dr. Cosmin NICOLESCU
Asist.univ.dr. Adrian COŢOVANU
Prep.univ.dr. Zsuzsána PAP
Prep.univ.dr. Dragoş POPA
Laborantă Corina RUCOI
Laborantă Ecaterina GALLOV
Laborant student Adrian IVANESCU
Laborant student Szegedi Krisztian
PLANUL DE ÎNV ĂŢĂMÂNT
ORE CURS/ ORE LUCRĂRI PRACTICE

Înv ăţământul universitar


Facultatea Anul I Anul II
Semestrul I Semestrul II Semestrul I Semestrul II
Medicină generală 2/6 2/6 2/5 2/0
Notă:

Cursurile se desfăşoară paralel n


î limbile român ă şi maghiară;
Lucrările practice sunt unitare n
î limba român ă;
La Facultatea de Medicină Generală, programa anului II semestrul II este de
Anatomie Clinică OPŢIONAL.

PROGRAMA SEMESTRIALĂ A ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI


• Facultatea de medicină generală
• Anul I
Semestrul I -aparatul musculoscheletal, membrul superior şi inferior. Embriologie
generală.
Semestrul II -pereţii şi cavităţile trunchiului, splahnologie şi sistemul
cardiovascular.
• Anul II
• Semestrul I -neuroanatomie--anatomia capului şi a gâtului
• Semestrul II -anatomie clinică diagnostico-terapeutică.
Verificări:
Pentru obţinerea punctajului de promovare şi cel al creditelor, studentul are
următoarele obligaţii:
• Frecvenţa la cursuri şi lucrări practice. Peste 20% absenţe, nu se admite prezenţa
la examene. Recuperările lucrărilor practice absentate motivat sunt obligatorii,
după un program individual elaborat de disciplină.
• Semestrial este obligatorie promavarea celor două probe incluse în programa
analitică, fiind probe recunoscute ca examene parţiale. Nepromovarea acestor
probe atrage după sine neadmiterea la examen.

• Probele semestriale includ:


- Un seminar demonstrativ pe cadavru şi piese cadaverice;
- Un test cu întrebări multiple.

• Examenul de anatomie se susţine din tematica cursurilor şi lucrărilor practice şi


are loc în sesiunile de la finele semestrelor.
• Reexaminările au loc în sesiunile de reexaminări la aprobarea decanatelor.
Fiecare probă de examen este obligatorie şi are loc în aceeaşi zi.
• Proba practică constă în orientarea pe cadavru şi piese cadaverice din tematica
lucrărilor practice. Proba orală, constă în expunerea a două sau trei întrebări trase
de pe biletele de întrebări. Tematica examenului oral este adusă la cunoştinţă
studenţilor cu cel puţin o lună înainte de examen. Necunoaşterea unui subiect sau
întrebările suplimentare ale cadrului de predare insuficient răspunse sunt motive
de nepromovarea examenului de Anatomie.
• Nota finală este acordată pe baza punctelor însumate la fazele examenului de
anatomie şi a verificărilor din timpul anului. Rotunjirea procentului este de 0.49%
şi se va face în favoarea studentului (având în vedere frecvenţa acestuia) la o notă
întreagă.
• Nota acordată semestrial la anatomie decide admiterea studentului după cum
urmează:
• Pentru anul I cele două examene nu sunt intercondiţionate;
• Pentru anul II admiterea la examen este condiţionată de promovarea examenelor
de anatomie din anul I (ambele semestre).
• Pentru studenţii repetenţi din alte materii decât anatomia, examenul de anatomie
susţinut şi promovat (peste nota 5) este recunoscut. Măririle de notă pot fi
efectuate cu aprobarea Decanatelor şi numai în sesiunile programate pentru acest
scop.

CREDITE:
-Medicină Generală: 9+9+7+2
PREOCUPĂRI ŞTIINŢIFICE DE BAZĂ

1. Biologie osoasă
2. Culturi celulare
3. Biologie moleculară ( PCR-Hibridizare in vitro )
4. Embriologie şi Teratologie medicală
5. Anatomie clinică
6. Structuri funcţionale organospecifice

BIBLIOGRAFIA DISCIPLINEI PT. STUDENŢI


MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 1994-1999
1. L. Seres-Sturm : Neuroanatomia Ed. Pedagogică Bucureşti 1995
2. L. Seres-Sturm, V. Niculescu, Petru L. Matusz : Anatomie Cervico-Oro-Facială Ed.
Orizonturi Universitare Timişoara 1997 (toate ediţiile sunt corespunzătoare)

MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 2000-2004


1. L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia abdomenului ed. Lucian Blaga Sibiu 2001
2. L. Seres-Sturm, B. Solomon: Editori ed. Rom.Anatomia omului.Atlas fotografic (B. Vidic
) Editura Mosby (USA) şi Ed.Medicală. (Bucureşti) 2001
3. L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, C. Nicolescu: Anatomia trunchiului University Press
2004
4. L. Seres-Sturm, Z.Pávai, R. Şipoş: Anatomie topografică Cervico-Oro-Facială
University Press 2004
5. Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: A törzs anatómiája University Press 2004
6. Seres-Sturm L., Pávai Z., Şipoş R.: Cervico-Oro-Faciális Tájanatómia University Press
2004

CURSURI UNIVERSITSRE
LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 1994-1999
1. Seres-Sturm L., Gogolák Edit: Általános Embriológia (Embryogenesis) 1994
2. Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részteles Embriológia (Organogenesis) 1996
3. Seres-Sturm L., Rácz L., Pávai Z.: Cervico-Oro-Faciális Anatómia 1997
4. L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului superior 1997
5. L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului inferior 1998
6. Seres-Sturm L., Pávai Z.: A felső végtag Anatómiája 1999
7. Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az alsó végtag Anatómiája 1999
8. L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia Toracelui 1999
9. L. Seres-Sturm, M. Costache: Embriologie generală (Embriogeneză) 1999

CURSURI UNIVERSITARE
LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 2000-2004
1. Klara Brânzaniuc, L. Seres-Sturm, Z. Pávai: Anatomia topografică şi descriptivă a
trunchiului 2001
2. C. Enciulescu, Klara Brânzaniuc, F. Butilcă: Anatomie: Generalităţi membre (ed. I, II)
2002-2004
3. Z. Pávai, L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc: Anatomia capului şi gâtului 2001
4. Pávai Z.,Brânzaniuc Klara, Seres-Sturm L., Dénes L.: A fej és nyak anatómiája (I) 2001
5. Magda Seres-Sturm, L. Seres-Sturm, Z. Pávai: Anatomia şi fiziologia omului (I) 2000
6. Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az ember anatómiája sé lé ettana (I) 2001
7. Magda Seres-Sturm, Z. Pávai, Klara Brânzaniuc (red.: L. Seres-Sturm ) (II):Anatomia şi
fiziologia omului 2003
8. Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z: Az ember anatómiája sé lé ettana (II) 2003
9. L. Seres-Sturm, Edit Gogolák: Embriologie specială (ed. II) 2003
10. Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részletes embriologia (ed. II) 2003
11. L. Seres-Sturm, Pávai Z. : Neuroanatomie (ed. II) 2002
12. Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: Neuroanatomia (ed. III) 2004
13. L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, Z. Pávai, Magda Seres-Sturm: Neuroanatomie (ed. IV)
2004

BIOCHIMIE
Staff-ul disciplinei:
- Prof.dr. Hobai Stefan - seful disciplinei
- Prof.dr. Mathe Janos
- Sef lucr.dr. Balogh-Samarghitan Victor
- Sef lucr. dr. Zita Fazakas
- Asist. Nemes Nagy Eniko
- Asist. Petrisor Codruta
Biochimie medicala (disciplina obligatorie) cu Sem. I (15 sapt.) : 2 ore curs/sapt, 3 ore
lucr.pract./sapt, sem.II (15 săpt.): 3 ore curs/săpt., 3 ore lucr.pract./săpt; iar forma de verificare: 2
examene semestriale.
Disciplina are: 6 credite in primul semestru si 7 credite in al doilea semestru
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE BIOCHIMIE
2 semestre, 15 săptămâni/semestru. Semestrul 1: 2 ore/săptămână. Semestrul 2: 3 ore/săptămână
Verificare: 2 examene semestriale
Semestrul 1
1.Aminoacizi
2.Peptide
3.Proteine
4.Acizii nucleici
5.Hem-proteine
6.Enzime
7.Coenzime
8.Bioenergetică şi metabolism
9. Oxidareabiologică
10. Decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilor şi ciclul acidului citric
11. Hidraţi de carbon
12. Glicoliza şi gluconeogeneza
13. Căile secundare de metabolizare a glucozei
14. Metabolismul glicogenului
Semestrul 2: 45 ore
1. Lipide
2. Metabolismul acizilor graşi şi al corpilor cetonici
3. Metabolismul colesterolului
4. Metabolismul aminoacizilor
5. Metabolismul hemului
6. Metabolismul nucleotidelor
7. Metabolismul acizilor nucleici
8. Biosinteza proteinelor
9. Tehnologia AND recombinant
10. Hormonii
Bibliografie:
1. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. I, Litografia UMF, 1996
2. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. II, Litografia UMF, 1999
3. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. III, Litografia UMF, 2003
4. Şt. Hobai(sub red.), András I., Nemes-Nagy E., Fazakas Z., Biochimie medicală, Ed. Veritas, Tg.
Mureş, 2001
5.Şt. Hobai şi J. Mathe (sub redacţia) Autori: Andras I., V. Balogh-Sămărghiţan, Fazakas Z.,
Nemes-Nagy E., A. Dărăbuş, S. Butilcă, Szabo I., Îndrumător de lucrări practice de biochimie,
Litografia UMF, 2000

BIOFIZICĂ, BIOTEHNICĂ ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ


Catedra M II.
Staf-ful disciplinei :
Prof. dr. Nicolaescu Ioan (1962-până în prezent)
Asist. univ. drd. Szakacs Julianna (2000-până în prezent)
Asist. univ. drd. Moldovan Mircea (2002-până în prezent)
Asist. univ. drd. Mesaroş Cornelia (2005-până în prezent)
Lab. I Frandeş Dorina (1990-până în prezent)
Tehnician Erdei Gheorghe (1972-până în prezent)
Statutul disciplinei în planul de învăţământ

Anul Forma Nr. Nr.


Statu Nr. de
Materia Fac. Seria de Secţia de Cred. ore ore
tul grupe
studii exam. curs LP
Biofizică
obliga
Biotehnică MG I, II I română examen 6 2 3
toriu
Medicală
26
Biofizică
obliga
Biotehnică MG III, IV I maghiară examen 6 2 3
toriu
Medicală
Fizică şi obliga
MD - I română examen 4 2 2
Biofizică toriu
5
Fizică şi obliga
MD - I maghiară examen 4 2 2
Biofizică toriu
Biofizică obliga
CUM - I română examen 3+3 6 2 2
Radiologie toriu
obliga
Fizică CTD - I română examen 4 3 2 2
toriu
Biofizică obliga
Moaşe - I română examen 4 2 2 2
Medicală toriu
Biotehnologia
aparaturii obliga
CTD - I română examen 5 3 2 2
de tehnică toriu
dentară
PROGRAMA ANALITICĂ
a cursurilor şi lucrărilor practice pentru anul I
Semestrul I Curs 28 ore
Lucrări practice 42 ore
Total ore 70 ore

PROGRAMA ANALITICĂ
a cursurilor de Biofizică şi Biotehnică Medicală
1. Originea şi evoluţia biofizicii.
2. Elemente de termodinamică biologică.
3. Noţiuni de teoria şi transmiterea informaţiei.
4. Structura şi stările apei în diferite faze.
5. Compoziţia şi structura membranelor biologice.
6. Bioelectrogeneza.
7. Biofizica respiraţiei.
8. Biofizica circulaţiei.
9. Biofizica motilităţii şi motricităţii.
Biofizica sistemului vizual.
10. Biofizica sistemului auditiv.
11. Radiaţii nucleare.
12. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare.
13. Efectele biologice ale radiaţiilor luminoase, infraroşii, ultraviolete şi a microundelor.

Bibliografie
1. Nicolaescu I.: "Contribuţii la studiul permeabilităţii membranelor biologice", Buc., 1976, Teză de
doctorat.
2. Nicolaescu I. şi colab.: "Elemente de Biofizică", IMF Tg.-Mureş, 1976.
3. Nicolaescu I.: "Acţiunea dozelor mici de hormon antidiuretic (ADH) asupra transportului de
sodiu, Rev. Med., nr. 2, 1975.
4. Nicolaescu I., Olariu M., Oprişor I.: "Actualităţi în utilizarea radiofarmaceuticelor",
Consfătuirea: "Realizări şi tendinţe noi în cercetarea fundamentală", Tg-Mureş, 1977.
5. Nicolaescu I., Olariu M.: "Data regarding 13NH3 transport through epithelial membrane
and a study on erythrocyte osmotic rezistence by laser scattering of light. The action of
some drugs" Proceeding of Six-th International Biophysics Congres, Kyoto, 1978, p. 287.
6. Nicolaescu I.: "Mécanismes Biophysiques dans la fonction de la membrane synovial - 4
emes Journees Franco- Roumaines de Biophysique, Marseille, 1986.
7. Nicolaescu I., Ciugudeanu C., Oprişor I., Olariu M.: "Modification synovial fluid in
arthropathies" - Proceed. Romanian - American Workshop, San Antonio, USA, 1984.
8. Vasilescu V.: "Biofizica Medicală", Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1977.
9. I.Nicolaescu, M. Olariu, I Oprişor, V. Filep, B. Damjanschitz: Îndrumător de lucrări practice
de biofizică şi fizică farmaceutică, I.M.F. Tg.Mureş, 1985.
10. I .Nicolaescu: Fundamente de biofizică, Editura University Press, Tg.Mureş, 2000.

FIZIOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Prof.dr. Marius Sabau dr.H.c. (1962)
Conf.dr. Dan Dobreanu (1991)
Conf.dr.Adriana Habor (1991)
Conf. dr. Szilagzi Tibor (1993)
Şef lucr. dr. Carmen Căldăraru (1999)
Asist. Sorin Raţă (1995)
Asist. Mihai Gliga (1997)
Asist.Sorin Albu (2003)
Prep.Orban Karoly (2003)
Prep.Simona Mureşan (2005)
Prep.Marcel Perian (2005)
Biolog Gheorghe Bărbat (1979)
Lab. Maria Rusu (1984)
Operator Ioan Precup (1990)
Disciplina este obligatorie
Principalele capitole predate la cursuri şi lurări practice :
Fiziologia celulară şi a mediului intern, sângele, respiraţia, aparatul cardio-vascular, rinichiul,
digestia, metabolismul, termoreglarea, glandele endocrine, muşchiul striat şi neted, sistemul nervos
periferic şi central, organele de simţ (vezi programa analitică detailată)
Bibliografia obligatorie : cursurile editate de disciplină, I.Haulică : Fiziologie umană, Ed. Medicală
Bucureşti 2000, A.Guyton : Textbook of Medical Physiology, Ed.Saunders, NY, 2000
Numărul de ore :
anul I med.gen sem II : 2 ore curs, 2 ore lucrări practice
anul II med.gen sem I şi II : 3 ore curs, 3 ore lucrări practice
Evaluarea cunoştinţelor prin examen oral
Număr credite :
anul I med gen : 6
anul II med gen : 15
Preocuparea de bază a disciplinei : electrofiziologie miocardică şi nervoasă

ŞTIINŢE SOCIO-UMANE.
Staff-ul disciplinei:
Lector.dr.Alexandra Belciug
Secret.Claudia Vodă
Colaboratori: Psih.Gyorgy Bela, Dr.Jezensky B., Dr.Istrate Petru, Dr.Paşca Maria
DorinaLect.dr.Ion Dunăreanu
Disciplinele din planul de înv ăţământ au urm ătorul statut:
Psihologie medicală – an I Mg – opţional
Psihologia generală – an II MD- obligatorie
Sociologia medicală – an I MG – opţional
Principii de educaţie, pedagogie şi sociologie – coleg.Med. – obligatorie
Principalele secţiuni şi capitole predate:
Psihologie medicală – Concepte fundamentale în psihologia medicală; metode de investigaţie
psihologică; personalitatea, temperament, aptitudini, caracter, funcţiile psihice cognitive, rolul
factorilor psihologici în patogeneză; criterii ale normalităţii şi patologiei psihologice.
Psihologie generală- teorii psihologice privind personalitatea; Tipologii psihologice, Factorii
dezvoltării psihice; Temperament, aptitudini; inteligenţa ca aptitudine generală; caracterul;
Afectivitatea, Motivaţia; Elemente de psihologia vârstelor.
Bibliografie obligatorie: Atkinson R.L. şi colab., Introducere în psihologie, ed.Tehnică, Bucureşti,
2002; Manea M., Psihologie medicală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2000; Athanasiu A., Elemente de
psihologie medicală, ed.Medicală, Bucureşti 1983; Şchiopu U., Verza E., Psihologia vârstelor,
EDP, Bucureşti, 1997, Cosmovici A., Psihologie generală, Ed.Polirom, Iaşi, 1996; Allport G.E.,
Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, Bucureşti, 1991.
Nr.de ore
Psihologie medicală: An I MG , sem I,1oră curs; 1 oră seminar
Sociologie medicală: An I MG , sem I,1oră curs; 1 oră seminar
Psihologia generală: An II MD, sem I, 1 oră curs; 1 oră seminar
Principii de educaţie, pedagogie şi sociologie: An I, Coleg.med., sem.I, 1oră curs.
Evaluarea cunoştinţelor prin colocvii şi verificări pe parcurs.
Nr.credite
Medicină generală Psihologie med.- 1
Sociologie med.- 1
Preocuparea de bază a disciplinei : Psihologia diferenţială, Psihologia vârstelor, Psihologia
medicală.

HISTOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
1. Prof. dr. Angela Borda
2. Şef lucrări dr. Camelia Gliga
3. Şef lucrări dr. Simona Marcu
4. Asistent univ. dr. Fülöp Emőke
5. Asistent univ. dr. Andrada Loghin
6. Asistent univ. dr. Cosmin Moldovan
Statutul disciplinei din planul de n
î v ăţământ : Disciplină obligatorie
Programa analitică

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE


PENTRU ANUL II

Semestrul I Curs 30 ore


Lucrări practice 45 ore
TOTAL 75 ore
Semestrul II Curs 30 ore
Lucrări practice 45 ore
TOTAL 75 ore

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR


SEMESTRUL I

1. Ţesutul epitelial
2. Ţesuturile conjunctive
3. Tipuri de ţesuturi conjunctive
4. Ţesutul sanguin
5. Organele hemato- şi limfopoietice
6. Ţesutul muscular
7. Sistemul circulator
8. Ţesutul nervos
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR
SEMESTRUL II
1. Sistemul nervos
2. Organele de simţ
3. Sistemul endocrin
4. Aparatul digestiv
5. Aparatul respirator
6. Aparatul urinar
7. Aparatul genital masculin
8. Aparatul genital feminin

Bibliografia
1. Adriana Bădescu, Irina Căruntu, Cornelia Amălinei, Alina Florea-Strat, Maria
Adomnicăi: Ţesuturi normale. Curs de Histologie. Ed. Graphix Iaşi, 1994.
2. Angela Borda, Gh. Roşca şi colab.: Îndrumător de lucrări practice, vol. I, II,
Litografia UMF Tg. Mureş, 2002-2003
3. Angela Borda şi colab.: Curs de histologie, vol. II, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004
4. S. Botărel, C. Cotea, M. Gaboreanu: Histologie şi embriologie. Ed. Didactică şi
Pedagogică. Bucureşti 1982.
5. C. Cotuţiu, M. Sârghie: Histologie. Litografia IMF Iaşi, 1980.
6. R. Coujard, J. Poirier, J. Racadot: Précis d’Histologie Humaine. Ed. Masson - Paris,
New-York, Barcelona, Milan, 1980.
7. V.V. Papilian, Gh. Roşca: Tratat elementar de Histologie vol. I. şi II. Ed. Dacia Cluj-
Napoca, 1977-1978.
8. V.V. Papilian, Gh.Roşca: Szövettan, I-III kötet, Litografia UMF Tg. Mureş, 2002-
2004.
9. J. Poirier, J.L. Ribadeau Dumas: Histologie. Ed.Masson-Paris, Milan, Barcelona,
Mexico, 1988.
10. Stela Roşca, Gh. Roşca: Curs de histologie, vol. I – Litografia Universităţii „Lucian
Blaga”, Sibiu, 2002, vol. II-III – Litografia UMF Tg. Mureş, 2003
Numărul de ore de curs alocate n
î planul de n
î v ăţământ : 2 ore
Numărul de ore de lucrări practice alocate: 3 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei: 12 credite
Preocuparea de bază a disciplinei: Histologie şi citologie

GENETICĂ
Staff-ul disciplinei:
Ionela Paşcanu – şef de disciplină, şef de lucrări,
Katalin Csep - asistent universitar
Claudia Mureşan - asistent univeritar
Adriana Bota- tehnician
î v ăţământ : obligatorie.
Statutul disciplinei din planul de n
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole.
Noţiuni introductive. Natura şi impactul bolilor genetice.
Structura ADN: primară, secundară, terţiară.
Caractere generale. Proprietăţi fizice ale ADN: capacitatea de absorbţie a UV; denaturarea,
renaturarea, importanţa sa pentru hibridare moleculară şi dezvoltarea ingineriei genetice;
ultracentrifugarea, densitatea izopicnică, importanţa teoretică şi experimentală.
Replicarea ADN.
Transmiterea codificată a informaţiei genetice şi caracteristicile sale
Recombinarea genetică. Avantajele diploidiei.
Organizarea moleculei de ADN: repetitiv, nerepetitiv.
Noţiunea de genă la eucariote în concepţia clasică şi în concepţia actuală.
Structura discontinuă a genei.
Rolul fiziologic al intronilor.
Elemente de control genetic: promotor, intensificatori si silentiatori; factorii de transcriptie.
Transcripţie. Matisare
Translaţie.
Reverstranscripţie.
Mecanismele reparării ADN. Sindroame de instabilitate genomială.
Mutaţia genică.
Semnificaţia patogenică a mutaţiilor punctiforme şi extinse.
Mutaţii spontane şi induse.
Mutaţii dinamice.
Elemente genetice transpozabile.
Mecanisme de transmitere ereditară a caracterelor la descendenţi: termeni specifici.
Ereditatea autozomal dominantă şi criterii de diagnostic cu exemplificări.
Ereditatea autozomal recesivă, criterii de diagnostic, exemple din patologie.
Ereditatea intermediară, exemple de boli.
Ereditatea heterozomal recesivă, criterii de diagnostic, exemple din patologie.
Ereditate heterozomal dominantă criterii de diagnostic, exemple din patologie.
Ereditate holandrică.
Disforfologia, Factori teratogeni.
Mosaicism.
Disomia uniparentala.
Amprentarea genomică.
ADN-ul mitocondrial si bolile mitocondriale.
Ereditatea multifactorială şi poligenică; IQ, pigmentarea cutanată, criterii de diagnostic, exemple.
Genetica cancerului. Oncogene.
Antioncogene.
Gene implicate în sinteza hemoglobinelor. Anomaliile ereditare ale hemoglobinelor. Talasemii.
Tulburările de dezvoltare şi diferenţiere sexuală.
Farmacogenetică.
Elemente şi strategii de terapie genică umană.
Bazele biotechnologiei.
Numărul de ore de curs, lucrări practice alocat disciplinei din planul de înv ăţământ :
2 ore de curs, 3 ore de lucrări practice/ săptămână
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen
î v ăţământ : 6
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de n
credite
Preocuparea de bază a disciplinei: genetică medicală, citogenetică

MICROBIOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Şef de disciplină: Dr. Toma Felicia, şef de lucrări.
Cadre didactice:
Dr. Lőrinczi Lilla, şef de lucrări,
Dr. Barabás - Hajdu Enikő, şef de lucrări,
Dr. Bucur Gabriela, asistent universitar,
Dr. Székely Edit, asistent universitar,
Dr. Şipoş Anca Cătălina, preparator universitar.
Asistente de laborator:
As. Cioca Ionescu Daniela Filomela,
As. Moldovan Ramona Adina,
As. Rozsonczi Magdolna.
Disciplină obligatorie.
Programa analitică (ataşată).
Bibliografia obligatorie (ataşată).
Structura:
Facultatea de Medicină, anul II:
Virusologie-Parazitologie: semestrul I (2 ore curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână),
Bacteriologie, micologie: semestrul II (3 ore curs/săptămână, 3 ore lucrări practice/săptămână).
Facultatea de Medicină dentară, anul II:
Virusologie-Parazitologie: semestrul I (1 oră curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână),
Bacteriologie, micologie: semestrul II (2 ore curs/săptămână, 2 ore lucrări practice/săptămână).
Evaluarea cunoştinţelor:
Facultatea de Medicină:
Virusologie-Parazitologie – verificare,
Bacteriologie – examen.
Numărul de credite acumulate:
Facultatea de Medicină:
Virusologie-Parazitologie – credite 4,
Bacteriologie – credite 7.
Preocuparea de bază a disciplinei: bacteriologie, micologie, virusologie, parazitologie.

PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR DE VIRUSOLOGIE - PARAZITOLOGIE
pentru studenţii anului II medicină generală
semestrul I
30 ore (15 săptămâni x 2 ore)
1. Obiectul şi istoricul virusologiei.
2. Elemente subvirale: viroizi, prioni.
3. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Clasificarea virusurilor.
4. Virusuri cu poarta de intrare tractul digestiv.
5. Infecţii virale cu exantem.
6. Virusuri cu poarta de intrare tegumentele şi mucoasele.
7. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Virusul imunodeficienţei
umane (HIV), Retroviridae. Oncogeneza virală.
8. Introducere în parazitologia medicală.
9. Încrengătura Protozoa, Clasa Rhizopoda, genul Entamoeba, Acanthamoeba şi Neagleria.
10. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice. Clasa Flagellata. Familia
Trichomonadidae. Genul Trichomonas. Giardia lamblia.
11. Toxoplasma gondii. Genul Cryptosporidium, Plasmodiile şi malaria. Pneumocystis
carinii.
12. Plathelminţii.
13. Nemathelminţii: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis.
14. Lucrare de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice.
15. Trichinella spiralis, Strongyloides stercoralis, Ancylostoma duodenale, Entomologia

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE BACTERIOLOGIE-MICOLOGIE


pentru studenţii anului II medicină generală,
semestrul II
45 ore (15 cursuri x 3 ore)
1. Obiectul şi scopul microbiologiei.
2. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor.
3. Procesul infecţios.
4. Imunitatea. Antigene. Anticorpi. Sistemul imun.
5. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor.
6. Klebsiella, Genul Enterobacter. Yersinia. Pseudomonas aeruginosa.
7. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. Genul Helicobacter. Haemophilus influenzae.
8. Genul Brucella. Bordetella pertusis. Genul Legionella. Francisella tularensis.
9. Mycoplasma. Spirochete: Treponema pallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp.
Rickettsia. Genul Chlamydia.
10. Genul Mycobacterium. Genul Corynebacterium.
11. Noţiuni generale de micologie.
12. Boli emergente şi reemergente.

Bibliografie:
1. Bîlbîie V., Pozsgi N.: „Bacteriologie medicală”, vol. II, Ed.Medicală, Bucureşti, 1985
2. Buiuc D., Neguţ M.: „Tratat de microbiologie clinică”, Ed. Medicală, 1999
3. Ciufecu Elvira Sânziana: “Virusologie medicală”, Ed.Medicală Naţională, Bucureşti, 2003
4. Junie Monica, C.I. Saşcă: “Infecţii parazitare umane”, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1997
5. Lőrinczi Lilla, Szekely Edit: “Orvosi Mikrobiológia – Általános bakteriológia”, UMF
Tg.Mureş, 2005
6. Péter Mihail, Domokos Ludovic, Piros M. Sanda, Felicia Toma, Lilla Lőrinczi: „Îndreptar
de lucrări practice de Microbiologie”, U. M. F. Tg. Mureş, 1998, 1-225.
7. Sabău Monica, Dănilă Monica, Cristina Golea, Felicia Toma, Anca Sin: “Acut şi cronic în
infecţiile hepatitice”, University Press, Tg.Mureş, 2001
8. Toma Felicia: “Bacteriologie generală”, Curs, UMF Tg.Mureş, 2005

MORFOPATOLOGIE
Şefii de disciplină:
Prof. Dr. Haranghy Lâszlo 1946-1952
Prof. Dr. Putnoky Gyula 1952-1953
Prof Dr. Gyergyay Perene 1953-1977
Prof. Dr. Simu Georg 1978-1997
Prof. Dr. Jung loan 1997 şi în prezent
Staff-ul disciplinei:
Prof. Dr. Jung loan
Prof. Dr. Egyed-Zs. Emeric
Conf. Dr. Turcu Mihai
Şef lucrări Dr. Stolnicii Simona
Asistent Dr. Horvâth Emoke
Asist. Dr. Chira Liliana
Laborant pnncipal Ormenişan Olimpia
I Morfopatologia: disciplină obligatorie pentru anul III medicină generală;
Patologie generală: tulburări circulatorii, metabolice, de creştere şi diferenţiere celulara, patologia
inflamaţiilor, imunopatologie, patologia tumorilor, malformaţii congenitale).
Patologie specială: Bolile aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, excretor, genital masculin şi feminin,
patologia sarcinii şi nou-născutului, patologia sistemului nervos, endocrin, hematoformator-limfatic, locomotor. La
specializarea moaşe predomină patologia genitală feminină, patologia sarcinii şi a nou-născutului.
Lucrări practice: demonstraţii de necropsie şi preparate macroscopice lucrări de histopatologie (conform
tematicii cursurilor)

Bibliografia: cursuri editate de cadrele didactice, unele manuale în limba romînă, maghiară şî engleză
(ale cadrelor didactice şi ale unor autori străini)
Numărul orelor:
Facultatea de medicină: 30 ore curs patologie generală
30 ore curs patologie specială
30 ore lucrări practice semestrul l
45 ore lucrări practice semestrul II
Evaluarea cunoştinţelor: verificări pe parcurs
examen la sfârşitul anului.
Număr de credite: 9 la medicina generală
Preocupările de bază ale disciplinei: Patologie tumorală, malformaţiile cardio-vasculare,
patologia pancreasului, patologie obstetricală, studiul proceselor precanceroase,
ale diferitelor boli rare, etc.
II. Patologia iatrogenă: disciplina opţională pentru anul V. Medicină generală
Titularul cursului: Prof.dr.Jung Ioan
Cursul a fost întrodus în anul universitar 2004/2005
Principalele capitole: Acţiunea adversă a medicamentelor, efectele secundare ale radioterapiei, imun
opatologie iatrogenă, complicaţiile anesteziei şi terapiei intensive, leziunile iatrogene ale organelor (pe
aparate), patologia iatrigenă în unele specialităţi clinice (chirurgie, obstetrică-ginecologie, ortopedie,
O.R.L., oftalmologie, neurochirurgie, etc., greşeli de diagnostic.
Numărul orelor: 15 ore curs
Evaluarea cunoştinţelor: verificare la sfârşitul cursului
Număr credite: 1
Cursul de patologie iatrogenă este în faza de editare.

FARMACOLOGIE
Staff-ul disciplinei
Prof.dr.Monea Marioara - Şef de disciplină, doctor în farmacie, farmacist primar
Statutul diciplinei din planul de înv ăţământ : disciplină obligatorie
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole
a) Curs
Farmacologia generală : farmacocinetică, farmacodinamie, farmacotoxicologie
Farmacologia specială :- medicaţia sistemului nervos periferic,
medicaţia sistemului nervos central
analgezice, antiinflamatoare, antialergice
antibiotice şi chimioterapice, antifungice, antriprotozoarice, antihelmintice, antivirale
medicaţia aparatului - digestiv
respirator
cardiovascular (tonicardiace, antianginoase, antihipertensive, antiischemice)
- medicaţia diuretică
- medicaţia antitrombotică şi antihemoragică
- medicaţia endocrino-metabolică
- medicaţia citostatică şi imunomodulatoare
Bibliografie obligatorie
- Monea Marioara : Curs de farmacologie, vol I, 1999, vol.II 2002
- Feszt Gh.: Farmacologie, vol.I-II, Tg.Mureş (1979, 1983)
- Stroescu V. (red) : Farmacologie, Bucureşti,(1999)
- Feszt Gh. : Gyogyszertan, I-II kotet (1979, 1983)- pentru cei care studiazã în limba maghiarã
- Feszt Gh. şi colab.: Indrumãtor de lucrãri practice de farmacologie (1983)
Nr ore curs:
– Disciplina de farmacologie se predă la următoarele facultăţi, colegii şi ani de studii :
a)Medicină generală anul III : disciplină obligatorie – 2 ore curs/săpt limba română şi maghiară,
câte 15 săpt pe semestru şi 2 ore lucrări practice pe grupă/săpt acelaşi nr de săptămâni;
b)Disciplina de farmacologie cuprinde şi farmacologia clinică care este opţională anul IV medicină
generală 1 oră curs /săpt 15 săpt sem I.
Procedura de evaluare a cunoştinţelor la farmacologie
pentru facultăţile de medicină are loc prin verificare pe parcurs, examen oral la sfârşit de an.
la colegiu de profilaxie oro dentară – verificare pe parcurs
Nr. de credite acumulate este după cum urmează:
Facultatea de medicină 8 credite
Colegiu de igienă orodentară 2 credite
Preocuparea de bază a disciplinei : farmacologia generală şi specială, reguli de farmacografie,
studii experimentale pe animale de experienţă a principalelor grupe de medicamente, studii de
toxicologie, aprofundarea cunoştinţelor privind medicamentele uzuale.
În cazul farmacologiei clinice preocupările generale sunt : studiul clinic al medicamentului în faza a
IV-a clinică, metodologia studiului clinic control, farmacovigilenţă şi biostatistică medicală.

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE FARMACOLOGIE CLINICĂ


- Total 16 ore, câte 2 ore bisăptămânal în anul IV
Semestrul II Curs 16 ore
TOTAL 16 ore

1. Introducere
2. Medicaţia insuficienţei cardiace
3. Medicaţia cardiopatiei ischemice
4. Medicaţia antihipertensivă
5. Medicaţia diuretică
6. Medicaţia antireumatică – antiinflamatoare-antialergică
7. Anticoncepţia hormonală
8. Medicaţia antiinfecţioasă
DISCIPLINA MEDICINĂ INTERNĂ II
Actualmente disciplina cuprinde următorul personal:
Conf. Dr. Laurenţiu Cozlea - Şef de disciplină, Şeful Clinicii Medicale III
Conf. Dr. Istvan Benedek - Şeful Secţiei Clinice de Hematologie
Şef de Lucrări Dr. Monika Szabo
Asist. Dr. Terezia Mureşan Crăciun
Asist. Dr. Marta German-Sallo
Asist. Dr. Maxim Drăgan
Asist. Dr. Ioan Ţilea
Asist. Dr. Cristina Şandor Tătar
Asist. Dr. Cristina Chiorean
Asist. Dr. Geza Dosa
Asist. Dr. Radu Motoc
Asist. Dr. Dan Mircea Fărcaş
Asist. Dr. Rodica Rediş
Asist. Dr. Geza Fodor
Asist. Dr. Laszlo Farkas
Asist. Dr. Adrian Alecu
Asist. Dr. Anda Fridrik
Asist. Dr. Anca Negovan
Secretar laborant Elisabeta Călugăr
Disciplina Medicină Internă II cuprinde:
Semiologie medicală - anul III Medicină Generală (disciplină obligatorie)
120 ore de curs sem. I
90 ore de curs sem. II
180 ore lucrări practice sem. I
180 ore lucrări practice sem. II
Cuprins
Semiologie generală
Semiologia aparatului respirator
Semiologia hematologică
Semiologia aparatului cardiovascular
Semiologia aparatului digestiv
Semiologia aparatului urinar
Bibliografie: Cursuri litografiate UMF Târgu-Mureş
Evaluare: examen
Credite: 8
Medicină internă - anul V Medicină Generală (disciplină obligatorie)
296 ore de stagiu sem. II
Farmacologie clinică - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională)
30 ore curs în semestrul II
Cuprins
Probleme de etică în terapeutica medicală
Elemente de farmacovigilenţă
Terapie genetică
- principiile terapiei genetice
- agenţii terapeutici obţinuţi prin inginerie genetică
- boli ereditare şi boli dobândite candidate la terapia genică
Farmacologia bolilor aparatului respirator
Farmacologia bolilor aparatului cardiovascular
Farmacologia bolilor aparatului digestiv
Farmacologia bolilor metabolice
Farmacologia bolilor hematologice
Farmacologia bolilor renale
Farmacologia bolilor imunologice
Evaluare:verificare
Oncohematologie - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională)
Preocupările disciplinei cuprind medicină internă, cardiologie, hematologie, gastroenterologie,
nefrologie, alergologie

DISCIPLINA DE IGIENĂ
Echipa disciplinei este alcătuită din:
• prof.univ.dr. Ramona Ureche,
• conf.dr. Ábrám Zoltan,
• şef lucrări dr. Monica Tarcea (Dănilă),
• preparator Finta Hajnal şi
• preparator Moldovan Horaţiu, alături de
• doi tehnicieni Kosztan Jolan şi Domahidi Ervin.
Disciplina de Igienă este disciplină obligatorie, atât pentru studenţii Facultăţii de Medicină
Generală anul III, cât şi pentru cei de la Medicină Dentară anul II şi V, precum şi de la Colegiul
Universitar Medical anul III şi anul I.
Disciplina de Igienă cuprinde următoarele module de predare:
Igienă – anul III MG (disciplin ă obligatorie); responsabil de curs prof.univ.dr. Ramona Ureche
pentru seria română şi conf.dr. Ábrám Zoltan pentru seria maghiară;
Principalele secţiuni şi capitole de curs şi lucrări practice sunt prezentate separat pe pagina
următoare.
Bibliografia obligatorie cuprinde:
Ureche R., Ábrám Z., Domahidi I.: „Igiena mediului ambiant”, U.M.F. Târgu-Mureş, curs
litografiat, 1995, 135 pagini.
Ureche R., Bedő K., Ábrám Z., Dănilă M., Domahidi I.: „Igiena alimentaţiei”, U.M.F. Târgu-
Mureş, curs litografiat, 1996, 134 pagini.
Ábrám Z., Domahidi I.: „Táplálkozás- és élelmezés-egészségtan”, U.M.F. Târgu-Mureş, curs
litografiat, 2000, 130 pagini.
Dănilă M.: “Igiena Mediului”, editura UMF Tg. Mureş, curs litografiat pentru Facultatea de
Stomatologie, 2000, 83 de pagini.
Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocate pe module de predare:
9 Igienă – anul III MG = 3 ore de curs săptămânal pentru două serii române şi două maghiare şi
3 ore de lucrări practice;
9 Igienă şi radioprotecţie – anul II Medicină Dentară = 2 ore de curs săptămânal şi 2 ore de
lucrări practice;
Procedura de evaluare a cunoştinţelor şi numărul de credite acumulate prin promovare:
Igienă – anul III MG = examen / 6 credite;
Igienă şi radioprotecţie – anul II Medicină Dentară = examen / 3 credite;
Preocuparea de bază a disciplinei: medicină preventivă/igiena mediului.

PROGRAMA ANALITICĂ
CURSURI ŞI LUCRĂRI PRACTICE DE IGIENĂ PENTRU ANUL III MG
ORE CURS: 45; ORE L.P.: 45; TOTAL: 90 ore
CURSURI: 45 ore
IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore)
1. Obiectul, sarcinile şi orientările actuale ale igienei mediului. Norme sanitare. Ecologia umană.
Igiena aerului. Atmosfera. Compoziţia normală a aerului.
2. Impurificarea aerului atmosferic cu gaze şi praf. Efectele impurificării aerului asupra sănătăţii.
Măsuri profilactice în vederea combaterii poluării atmosferice.
3. Microflora aerului. Dezinfecţia aerului. Proprietăţi fizice ale aerului şi sănătatea. Factorii
meteorologici şi sănătatea. Igiena solului.
4. Igiena apei. Nevoile de apă potabilă. Sursele de aprovizionare cu apă. Alegerea sursei de apă
potabilă. Calitatea apei potabile şi starea de sănătate a populaţiei. Proprietăţile organoleptice şi
fizico-chimice ale apei.
5. Normele bacteriologice şi potenţialul epidemiologic al apei potabile. Analiza şi normele
biologice ale apei.
6. Alimentarea cu apă a localităţilor urbane şi rurale. Alimentarea centrală cu apă. Alimentarea
locală cu apă.
7. Igiena îndepărtării şi neutralizării apelor reziduale. Îndepărtarea şi neutralizarea reziduurilor
solide. Evacurea reziduurilor în mediul urban şi rural. Aspecte epidemiologice. Poluarea sonoră.
IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore)
8. Importanţa alimentaţiei raţionale. Nevoia de calorii a organismului şi modul de acoperire.
9. Prezenţa lipidelor în alimente, modul de acoperire al nevoii organismului, grăsimi alimentare.
Rolul nutritiv al glucidelor. Alimente bogate în carbohidraţi (CHO), efectele CHO concentarte
asupra tubului digestiv. CHO digerabile şi nedigerabile. Importanţa trofică a protidelor, nevoia
organismului, alimente bogate şi sărace în proteine.
10. Rolul elementelor minerale şi vitaminelor în formarea organismului, nevoia şi modul de
acoperire. Importanţa microelementelor şi vitaminelor, prevenirea stărilor carenţiale. Elemente
bogate în vitamine.
11. Lapte şi produse lactate. Valoarea nutritivă, riscuri de îmbolnăviri şi prevenirea lor.
12. Carne şi derivate de carne. Peşte. Ouă. Valoarea lor nutritivă. Prevenirea îmbolnăvirilor
transmise prin aceste produse.
13. Fructe, legume şi zarzavaturi. Importanţa lor nutritivă, riscul de îmbolnăviri şi prevenirea
acestora. Cerealiere, leguminoase. Importanţa lor alimentară, valoarea nutritivă.
14. Băuturi răcoritoare şi alcoolice. Importanţa lor biologică şi igienică. Măsuri de prevenire şi
combatere a alcoolismului. Toxiinfecţii alimentare. Metode de prevenire a toxiinfecţiilor şi
intoxicaţiilor alimentare.
IGIENA ŞCOLARĂ (3 ore)
15. Etapele de dezvoltare fizică şi maturizare neuropsihică la copii şi adolescenţi (indicatori de
sănătate). Adaptarea copiilor şi adolescenţilor la procesul instructiv-educativ şi metodele de
prevenire şi combatere a comportamentelor cu risc în colectivităţile de tineri. Educaţia pentru
sănătate (abuzul alimentar, fumatul, alcoolismul, comportamentul sexual, consumul de droguri,
agresivitatea, igiena buco-dentară).
LUCRĂRI PRACTICE: 45 ore
IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore)
1. Determinarea temperaturii, umidităţii şi a vitezei curenţilor de aer. Catatermometria. Radiaţii
calorice. Presiunea atmosferică.
2. Determinarea gazelor din aer : CO2, SO2, Cl2, NH4.
3. Determinarea impurificării aerului cu pulberi şi microorganisme. Metoda gravimetrică şi
coniometrică. Determinarea aeromicroflorei şi microflorei suprafeţelor de lucru.
4. Recoltarea probelor de apă. Cercetarea igienico-sanitară a apei potabile. Analiza proprietăţilor
organoleptice, fizice (temperatura, turbiditatea), chimice (pH, cloruri, duritate).
5. Determinarea indicatorilor chimici de impurificare : substanţe organice, amoniac, azotiţi, azotaţi.
Oxigenul solvit din apă. Consumul biochimic de oxigen.
6. Analiza bacteriologică a apei potabile: nr. total de germeni şi indicele coli. Epidemii hidrice.
Dezinfecţia apei potabile -determinarea clorului activ şi a clorului rezidual. Dezinfecţia apei
fântânilor.
7. Evaluarea poluării sonore şi a condiţiilor de iluminat din microclimat.
IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore)
8. Calcularea valorii calorice şi nutritive a regimului alimentar. Controlul sanitar al produselor
alimentare şi băuturilor. Principiile UE de siguranţă alimentară.
9. Laptele. Recoltarea probelor, examenul organoleptic, determinarea gradului de impurificare;
determinarea densităţii, dozarea lipidelor. Controlul pasteurizării. Punerea în evidenţă a
falsificărilor. Determinarea conţinutului de NaCl din brânză. 9. Carnea. Recoltarea probelor,
examenul organoleptic al cărnii şi preparatelor din carne. Evidenţierea amoniacului, hidrogenului
sulfurat şi peroxidazei. Peştele. Ouăle -examenul organoleptic, densitatea specifică. Conservele
alimentare -controlul ermeticităţii şi sterilităţii lor.
10. Produse de morărit şi panificaţie. Făina -recoltarea probelor, examenul organoleptic,
determinarea glutenului umed şi a acidităţii făinii. Pâinea -recoltarea probelor, examenul
organoleptic, aciditatea şi porozitatea pâinii.
11. Legume şi fructe -recoltarea probelor, examenul organoleptic. Determinarea vitaminelor A şi C
din vegetale. Grăsimi alimentare. Determinarea acidităţii libere, gradului de râncezire şi a indicelui
de iod.
12. Băuturi. Determinarea acidităţii şi a gradului de alcool. Decelarea alcoolului metilic, acidului
cianhidric şi a furfurolului din distilate. Aprecierea băuturilor răcoritoare.
13. Analiza microbiologică a alimentelor: laptele şi carnea. Examenul parazitologic al cărnii.
IGIENA ŞCOLARĂ (3 ore)
14. Metodologia de apreciere a dezvoltării fizice şi a gradului de maturizare neuropsihică la copii şi
adolescenţi. Metodologia aprecierii programului de activitate şi de odihnă, precum şi a reuşitei
şcolare. Parametrii evaluării comportamentului cu risc în colectivităţile de copii şi adolescenţi.
Monitorizarea morbidităţii acute şi cronice în colectivităţile de copii şi metodologia de apreciere a
condiţiilor igienico-sanitare în instituţiile de copii.
15. Verificarea cunoştinţelor.

DISCIPLINA CHIRURGIE IV
Staff-ul disciplinei:
Prof. Dr. Alexandru Boţianu, medic primar chirurgie generală, medic primar chirurgie
toracică, Fellow of American Colege of Chest Physicians, Full-Member of European Society of
Thoracic Surgery - Şeful Disciplinei
Asist. Univ. Dr. Petre Boţianu, medic rezident chirurg, doctorand
Asist. Univ. Dr. Vasile Damian, medic specialist chirurg, doctorand
Dr. Adrian Cristian Dobrică, doctorand cu frecvenţă
Dr. Mihai Pop, doctorand cu frecvenţă, medic specialist chirurg
Statutul disciplinei din planul de n
î v ăţământ:
Chirurgie: curs obligatoriu pentru studenţii anului III ai Facultăţii de Medicină Dentară
Chirurgie Toraco-Pulmonară: curs opţional pentru studenii anului V ai Facultăţii de Medicină (în
ultimul an - 153 de cursanţi de la seriile de limba română şi limba maghiară)
Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină - Curs:
Tumorile pulmonare
1. Cancerul bronho-pulmonar
2. Tumori pulmonare maligne rare
3. Chirurgia metastazele pulmonare
4. Tumori pulmonare benigne
5. Nodulul pulmonar solitar
Traumatismele toracice
1. Chirurgia actuală a tuberculozei toracice
2. Supuraţiile pulmonare şi chistul hidatic pulmonar
Supuraţiile pulmonare
1. Abcesul pulmonar
2. Bronşiectazia
Chistul hidatic pulmonar
Patologia chirurgicală a spaţiului pleural
1. Pleureziile purulente
2. Mezoteliomul pleural
3. Pneumotoraxul spontan
4. Revărsatele pleurale maligne
Patologia chirurgicală a peretelui toracic şi diafragmului
Perete toracic:
1. Infecţiile peretelui toracic
2. Tumorile peretelui toracic
3. Malformaţiile peretelui toracic
4. Necrozele de iradiere
Patologia chirurgicală a diafragmului
Patologia chirurgicală a traheei şi mediastinului
Patologia chirurgicală a traheei:
Patologia chirurgicală a mediastinului
1. Infecţiile mediastinului
2. Chisturile mediastinului
3. Tumorile mediastinale
4. Sindromul de venă cavă superioară
Transplantul pulmonar

Bibliografia obligatorie:
ELEMENTE DE CHIRURGIE TORACO-PULMONARĂ-Cursul facultativ pentru anul V
Medicină Generală, A. Boţianu, Tipografia U.M.F. Târgu-Mureş, 1999, editat şi pe CD cu sprijinul
Fundaţiei Chirurgicale “Sfântul Ioan” din Târgu-Mureş
Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de
învăţământ:
-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină:
curs: un curs de 2 ore/ 2 săptămâni în semestrul II, pe care disciplina îl susţine săptămânal la cererea
studenţilor
Procedura de evaluare a cunoştinţelor:
-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină: examen scris
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei:
-Chirurgie Toraco-Pulmonară - anul V Facultatea de Medicină: 1 credit
Preocupări de bază ale disciplinei:
-chirurgie generală
-chirurgie oncologică
-chirurgie esofagiană
-chirurgie toracică
-chirurgie de graniţă cervico-toracică
-chirurgie de graniţă toraco-renală, în colaborare cu Clinica de Urologie - Prof. Dr. Radu Boja
-chirurgie de graniţă toraco-abdominală
-învăţământ medical asistat de calculator
-elaborarea unor filme de tehnică chirurgicală (listă anexată)
-editarea unor cărţi şi cursuri de specialitate în Editura Fundaţiei Chirurgicale "Sfântul Ioan" care
deserveşte disciplina noastră.

CHIRURGIE I
Staff-ul disciplinei Chirurgie I.
Prof. Univ. Dr. Copotoiu Constantin - şeful disciplinei, rectorul UMF
Asist. Univ. Dr. Popoviciu Corina
Asist. Univ. Dr. Budişcă Ovidiu
Asisl. Univ. Dr. Strat Alexandru
Asist. Univ. Dr. Molnar Călin
Asist. Univ. Dr. Mureşan Adrian
Asist. Univ. Dr. Păltineanu Bogdan
Asist. Univ. Dr. Popa Daniel
Asist. Univ. Dr. Moldovan Bogdan
Statutul disciplinei în planul de înv ăţământ este obligatoriu
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică
Curs anul IV : -Traumatisme toracice
-Traumatisme abdominale
-Peritonitele
- Ocluziile intestinale
- Pancreatita acută
- Hemoragia digestivă superioară, hipertensiunea portală
- Apendicita acută
- Infarctul intestino-rnezenteric
-Patologia peretelui abdominal
-Patologia esofagului
-Patologia chirurgicală a stomacului şi duodenului
- Patologia chirurgicală a ficatului
- Patologia chirurgicală a căilor biliare
- Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas)
- Patologia chirurgicală a intestinului subţire
-Patologia chirurgicală a colonului
- Patologia chirurgicală a rectului
- Patologia chirurgicală a regiunii perianale
- Indicaţiile splenectomiei
- Patologia glandei tiroide
- Patologia glandei mamare
- Patologia arterelor
- Patologia pleuro-pulmonara
- Boala varicoasă
- Tromboza venoasă acută
- Patologia limfatică
- Varicocelul şi hidrocelul

Bibliografie obligatorie:
Anul IV : Copotoiu C. - Urgenţe majore în chirurgie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1997;
Angelescu N., Andronescu P.D. -- Chirurgie generală, Ed.Medicală Bucureşti, 2000;
Angelescu N. • Chirurgie pentru rezidenţial, Ed. Celsius Bucureşti, 1997
Bancu V. E. Patologie chirurgicală, Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti 1979
Burghele Th. - Patologia chirurgicală vol. V
Proca E.- Tratat de patologic chirurgicală voi V, Ed. Medicală Bucureşti, 1986
Caloghera C. - Chirurgie de urgenţă, Ed. Antib Timişoara, 1993
Răzeşu V. - Chirurgie generală - Vademecum pentru examene
şi concursuri, Ed Răzeşu Piatra Neamţ, 2003
Anul III: Rădulescu P. Elemente de patologie şi terapeutică chirurgicală, Ed.
Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1980
Popa F. - Chirurgie voi. l, Ed. Naţional, 1998 Angelescu N. - Propedeutică
chirugicală
Număr de ore: Curs-60 ore
Stagii-l 36 ore (anul l V)
Lucrări practice – 120 ore (anul III)
Procedura de evaluare a cunoştinţelor – examen
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei de înv ăţământ -
anul IV 13 credite, anul III 6 credite
Preocuparea de bază a disciplinei
- chirurgia tubului digestive
- chirurgia oncologică
- chirurgie endocrină
- chirurgie toracică
- chirurgie de urgenţă a politraumatismelor toraco-abdominale
- chirurgie vasculară periferică
- chirurgie endoscopica

DISCIPLINA CHIRURGIE 3
Staff-ul disciplinei:
Dr. Coroş Marius medic primar chirurg Şef de lucrări
Hintea Alexandru medic primar chirurg asistent universitar
Cozma Dan medic primar chirurg asistent universitar
Gomotârceanu Florin medic primar chirurg asistent universitar
Dr. Ancuţa Roşca medic primar chirurg asistent universitar
Dobre Adrian medic primar chirurg asistent universitar
Crăciun Călin medic primar chirurg asistent universitar
Georgescu Rareş medic specialist chirurg asistent universitar
Statutul disciplinei din planul de invăţământ (obligatorie, optionala, facultativa);
OBLIGATORIE
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor,
respectiv lucrărilor practice);

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE CHIRURGIE GENERALĂ PENTRU


ANUL IV MEDICINĂ GENERALĂ
1. Traumatismele toracice:
2. Traumatismele abdominale:
3. Peritonitele
4. Ocluziile intestinale
5. Pancreatita acută
6. H.D.S., hipertensiunea portală
7. Apendicita acută
8. Infarctul intestino-mezenteric
9. Patologia peretelui abdominal
10. Patologia esofagului
11. Patologia chirurgicală a stomacului şi duodenului
12. Patologia chirurgicală a ficatului
13. Patologia chirurgicală a căilor biliare:
14. Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas)
15. Patologia chirurgicală a intestinului subţire
16. Patologia chirurgicală a colonului
17. Patologia chirurgicală a rectului
18. Patologia chirurgicală a regiunii ano-perineale
19. Indicaţiile splenectomiei
20. Patologia glandei tiroidiene
21. Patologia glandei mamare
22. Patologia arterelor - arteriopatia obliterantă acută şi cronică
23. Patologia pleuro-pulmonară
24. Boala varicoasă
25. Tromboza venoasă acută
26. Patologia limfatică
27. Varicocelul şi hidrocelul

Bibliografia obligatorie:
1. Angelescu N. – Patologie chirurgicala pentru admiterea în rezidentiat, Ed. Celsius, 1997
2. Angelescu N. – Tratat de patologie chirurgicala, Ed. Med., Vol. I-II, Bucuresti, 2001
3. Bancu E.V. – Patologie chirurgicala, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti, 1979
4. Copotoiu C. - Urgenţe majore în chirurgie- curs litografiat UMF Tg.-Mureş
5. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol VI – Ed. Medicala, Bucuresti, 1989
6. Acalovschi I. – Manopere si tehnici in terapa intensiva, Ed. Dacia Cluj-Napoca , 1989
7. Angelescu N. – Tehnici elementare de chirurgie. Ed. Med. Buc., 1985
8. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol I – Semiologie si propedeutica chirurgicala
(conducator E.V. Bancu), Ed. Medicala, Bucuresti, 1989
9. Rădulescu P. – Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala, Ed Did. Ped. Buc. 1980
10. Schwartz- Principiile chirurgiei- Editia I in limba romană.

Procedura de evaluare a cunoştinţelor (examen, verificare pe parcurs, colocviu);


Procedura de evaluare constă din două tipuri de verificări ale cunoştinţelor

1. test grilă din subiectele tematicii cursului de patologie chirurgicală


2. prezentare de caz chirurgical
3. examen practic pentru studenţii de la Colegiul Medical

Numarul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invăţământ;

13 credite

Preocuparea de bază a disciplinei (ex:cardiologie, gastroenterologie, etc.)

CHIRURGIE GENERALĂ

ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Dr. Nagy Örs, profesor universitar, şeful disciplinei
Dr. Pop Tudor Sorin, şef de lucrări
Dr. Bálint Andor, şef de lucrări
Dr. Băţagă Tiberiu, şef de lucrări
Dr. Octav Russu, asistent universitar
Dr. Remus Opriş, asistent universitar
Dr. Gergely István, preparator universitar
Statutul disciplinei din planul de n
î v ăţământ: obligatorie
Numărul de ore: de curs pe an: 60, numărul de lucrări practice pe an: 102
Evaluarea cunoştiinţelor n
î su şite se face cu câte o verificare pe parcursul anului, la sfârşitul
fiecăruia din cele 2 stagii de lucrări practice (semestrul I şi semestrul II), respectiv cu un examen
teoretic -test grilă- şi un examen practic la finele anului universitar.
Promovarea disciplinei din planul de învăţământ atrage după sine acumularea a 5 credite.
Disciplina are, ca şi preocupări de bază artroplastia endoprotetică (şold, genunchi, umăr, cot etc.),
chirurgia tumorilor osoase, necroza avasculară a capului femural, ortopedia pediatrică (tratament
conservator şi chirurgical), studiul rolului osteotomiilor în tratamentul chirurgical al gonartrozei,
osteointegrarea componentelor necimentate endoprotetice.

Programa analitică a cursurilor şi lucrărilor practice pentru anul IV – Medicină generală


Semestrul I Curs 30 ore
Stagiu 51 ore
Total 81 ore

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR


I Semiologie ortopedică
II. Diformităţile congenitale ale aparatului locomotor
III. Necrozele sterile epi-apofizare. Epifizite, apofizite
IV. Procesele inflamatorii osteo-articulare nespecifice acute şi cronice
V. Tuberculoza osteoarticulară
VI. Diformităţile şi tulburările funcţionale ale aparatului locomotor consecutive leziunilor nervoase

VII. Deviaţiile axiale scheletice şi tulburările statice ale aparatului locomotor


VIII. Dezaxările şi diformităţile coloanei vertebrale
IX. Artrozele
X. Tumorile aparatului locomotor

TRAUMATOLOGIE
XI. Fracturi, luxaţii, entorse
XII. Traumatismele membrului superior
XIII. Traumatismele membrului inferior
XIV. Traumatismele bazinului osos
XV. Traumatismele vertebro-medulare

Bibliografie recomandată:
1. Curs de traumatologie osteoarticulară; ediţia 2001, sub redacţia Prof. Dr. Nagy Örs
2. Curs de ortopedie-traumatologie; ediţia 1990, sub redacţia Prof. Dr. C. Ciugudean
3. Tratat de patologie chirurgicală; ediţia 1988, vol. III, sub redacţia Prof. Dr. E. Proca
4. Ortopédia és traumatologia – egyetemi jegyzet; ediţia 1995; Prof. Dr. Nagy Örs
5. Az ortopédia tankönyve; ediţia 1995; Prof. Dr. Vizkelety T.
6. Curs de ortopedie; ediţia 1999, sub redacţia Prof. Dr. D. Antonescu
7. Coxartroza; ediţia 1997, sub redacţia Prof. Dr. I. Dinulescu
8. Tumorile aparatului locomotor; ediţia 1997, Bucureşti; Prof. Dr. I. Stănculescu Dr. H. Orban
9. Necroza avasculară a capului femural; ediţia 1999, Tg. Mureş; Dr. Pop T. S., Prof. Dr. Nagy
Örs, Dr. Bálint A.
10. Fractura de şold în osteoporoză; ediţia 1999, Tg. Mureş; Dr. Băţagă T., Prof. Dr. Nagy Örs,
Prof. Dr. Seres S. L

UROLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Prof.Dr.Boja Mihail Radu – şeful Disciplinei de Urologie
Conf.Dr.Oşan Virgil Gheorghe
Şef lucrări Dr.Martha Orsolya
Asistent univ. Dr.Golea Ovidiu
Preparator Dr.Vass Levente
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie/compulsory.
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor,
respectiv lucrărilor practice:

PROGRAMA ANALITICA A CURSURILOR TEORETICE


I: Introducere. Sindromul obstructiv în urologie
II: Malformaţiile congenitale ale aparatului urogenital.
III: Traumatismele aparatului urogenital
IV: Infecţiile specifice ale aparatului urinar şi genital masculin.
V: Infecţiile nespecifice ale aparatului urogenital.
VI: Litiaza urinară.
VII: Litiaza urinară.
VIII: Tumorile renale.
IX: Hiperplazia benignă a prostatei.
X: Cancerul de prostată.
XI: Tumorile uroteliale ale aparatului urinar superior.
XII: Tumorile vezicale.
XIII: Tumorile vezicale.
XIV: Tumorile testiculare.
XV: Insuficienţa renală acută obstructivă..

Bibliografia obligatorie:
1. CURS DE UROLOGIE: Radu Boja. University Press Târgu-Mureş, 2000, pag.1-213.
2. CURS DE UROLOGIE: Virgil Oşan. University Press Târgu-Mureş, 2003, pag.1-256.
3. D.Nicolescu. Urologie. Ed.Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1990.
4. I.Gh.Totoianu: Sexualitatea umană. Casa de editură "Mureş" Târgu-Mureş 1996.
Numărul de ore de curs, stagii,, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de
învăţământ:
UROLOGIE
SEMESTRUL I şi II curs 30 ore
Lucrări practice 30 ore
60 ore

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/examination.


Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 5 credite
Preocuparea de bază a disciplinei – urologie/urology

CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ


Actualul staff este compus din Conf.dr.Virgil Gliga şi Asist.univ.Florin Patraulea.
In cadrul disciplinei se predă cursul Chirurgie şi ortopedie pediatrică, la anul IV Medicină şi cursul
Chirurgie şi ortopedie pediatrică pentru studenţii anului II Colegiul de medicină, ambele discipline
obligatorii.
Programa analitică:
I. Elemente de psihologie.
Specificul Chirurgiei Pediatrice.
Principii de terapie intensivă.
Principii de anestezie.
Echilibrul hidro-electrolitic.
Nutriţia parenterală.
Particularităţile organismului nou-născutului şi sugarului.
II. Copii: victime ale accidentelor.
Traumatologie. Corpii străini.
Traumatismele abdomenului.
Traumatismele musculo-scheletale.
Înţepături de insecte, şerpi, căpuşe, etc
Arsuri.
Copilul bătut.
Epidemiologie, profilaxie, management.
III. Gâtul şi toracele.
Linfangiomul.
Chistele şi fistulele branhiale.
Torticollis.
Deformităţiile congenitale ale peretelui toracic.
Hernia diafragmatică.
Atrezia esofagiană.
Infecţiile plămânilor şi pleurei
IV. Abdomenul.
Embriologia abdomenului şi a tubului digestiv.
Malformaţiile congenitale ale peretelui abdominal.
Ombilicul. Omfalocel. Gastroschizis.
Cloaca.
Herniile peretelui abdominal.
V. Tulburările de rotaţie şi poziţie ale tubului digestiv.
Ocluziile intestinale congenitale.
Atreziile intestinale.
Ileus meconial, peritonita meconială.
Alte ocluzii intestinale.
Aganglionoza.
VI. Apendicita. Diagnostic, tratament, complicaţii.
Invaginaţia intestinală.
Enterocolita necrozanală.
Boala Hivschipung.
Aganglionoza.
Atrezia anorectală.
Ocluzia intestinală post operatorie şi de cauze rare.
VII. Tumori.
Tumori retroperitoneale.
Nefroblastomul. Neuroblastomul.
Teratomul sacrocogcigian.
Hemangioame, limfoame.
Patologia genitourinară.
Hipospadias.
VIII. A. Anomaliile testiculare.
Criptorhidia.
Torsiuea testiculară.
Scrot gol.
Scrot dureros.
Tumorile testiculare.
B. Infecţia chirurgicală.
Septicemia la nou născut şi sugar (Stafilocociile).
Infecţia plăgii operatorii.
Osteomelita.
Chimoterapia şi Antibioterapia.

IX. Ortopedie-Traumatologie pediatrică.


Particularităţile scheletului la nou-născuţi şi sugari. Anatomie, Creştere,
Dezvoltare, Vindecarea fracturilor- Complicaţii.
Fracturi, luxaţii, entorse.
Comunicare, relaţii cu pacienţii şi părinţii.
Noţiuni de deontologie.
Nr. ore:
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină -1 oră curs/săptămână, un semestru, 2 săptămâni
de stagiu, un semestru.
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med.- 2 ore curs/săptămână, un semestru, 2 ore
lucrări practice/ săptămână, un semestru.
Procedura de verificare:
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină –Verificare.
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med. –Examen comun cu alte discipline.
Nr.credite:
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - IV Medicină –3 credite.
Chirurgie şi ortopedie pediatrică - II Colegiul de med. –3 credite.
Preocuparea de bază a disciplinei constă în tratarea afecţiunilor chirurgicale ale copilului cu
excepţia profilurilor cardiovascular şi neurochirurgical.

RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ


Staff-ul disciplinei:
1. Prof.dr. M.Buruian
2. Prof.dr.Gr.Stanciu
3. Dr.Daniela Podeanu
4. Dr.L.Herman, Dr.I.Simu,
Radiaţiile X: mecanism de producere, structura atomului, proprietăţile razelor X, aparatura de
roentgen diagnostic, dozimetrie, protecţia în radiologie, formarea imaginii radiologice şi legile ei.
Radiodiagnosticul aparatului respirator – metode de investigaţie, anatomie radiologică, simptome
de bază în diagnosticul pozitiv, marile sindroame radiologice pleuro-pulmonare.
Radiodiagnosticul aparatului respirator – malformaţii congenitale, bronşite, pneumonii,
bronhopneumonii, supuraţii, pneumoconioze, tuberculoză, tumori pulmonare primare şi secundare;
radiodiagnosticul afecţiunilor pleurale.
Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – metode de investigaţie, malformaţii congenitale,
semiologia radiologică a leziunilor valvulare.
Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – leziunile valvulare dobândite, bolile pericardului,
bolile aortei, etc.
Radiodiagnosticul afecţiunilor mediastinale şi al diafragmului.
Radiodiagnosticul tubului digestiv – esofag, stomac, duoden.
Radiodiagnosticul tubului digestiv – intestin subţire, intestin gros, căi biliare, ficat, pancreas.
Radiodiagnosticul aparatului urinar – metode de explorare, substanţe de contrast, incidente,
accidente şi tratamentul lor.
Semiologia aparatului urinar- malformaţii, litiază, hidronefroză, pielonefrite, tuberculoză, afecţiuni
vasculare, tumori.
Radiodiagnosticul sistemului osteoarticular – anatomie radiologică, leziuni elementare osoase.
Radiodiagnosticul sistemului articular – osteoartropatii inflamatorii, dismetabolice, discrinice, de
cauză necunoscută.
Tumorile osoase benigne, semimaligne, maligne şi metastatice.
Radiodiagnosticul afecţiunilor articulare şi ale coloanei vertebrale.
Examenul radiologic în specialităţi.
Radiodiagnosticul în urgenţele medico-chirurgicale.

Nr.total ore: 32
Nr.total de cursuri: 16

PROGRAMA ANALITICÃ
A CURSURILOR DE IMAGISTICÃ MEDICALÃ PENTRU ANUL IV
AL FACULTÃ ŢII DE MEDICINÃ
Noţiuni de bazã privind explorarea computer-tomograficã: principiu, caracteristici, parametrii de
examinare, indicaţii şi contraindicaţii, avantaje şi dezavantaje.
Explorarea computer-tomograficã cranio-cerebralã: traumatisme cranio-cerebrale, afecţiuni
vasculare, afecţiuni tumorale primare, secundare, inflamaţii, boli degenerative şi parazitare.
Explorarea computer-tomograficã a gîtului şi a toracelui: traumatisme cervicale, tumori metastatice,
afecţiuni laringiene; tumori toraco-pulmonare primare şi secundare, tumori timice, tumori de perete
toracic, tumori mediastinale.
Explorarea computer-tomograficã a coloanei vertebrale: traumatismele vertebro-medulare, tumorile
primare şi secundare, hernia de disc.
Explorarea computer-tomograficã a abdomenului: afecţiunile hepatice, pancreatice, splenice,
suprarenaliene, renale şi retroperitoneale.
Explorarea computer-tomograficã a pelvisului şi extremitãţilor: tumorile primare şi secundare ale
pelvisului pe sexe, tumorile extremitãţilor.
Explorarea ecograficã - noţiuni generale; aplicaţii în explorarea ecograficã abdominalã, în obstetricã
şi urologie.
Noţiuni generale privind explorarea cu izotopi radioactivi, indicaţii, contraindicaţii, principalele
tipuri de izotopi şi utilizarea lor în explorarea paraclinicã.
Nr.total de cursuri: 8
Nr.total ore: 16
Forma de verificare: examen (Radiologie)
colocviu (Imagistică)

Nu vor fi admişi la examen practic, teoretic şi verificare scrisã studenţii care au trei absenţe
nemotivate la lucrãrile practice.

PEDIATRIE III
Staff-ul disciplinei:
Conf.Dr. Toganel Rodica
Sef de Lucrări: Dr. Fagarasan Amalia
Asistent Universitar Dr. Sglimbea Anca
Asistent Universitar Dr.Muntean Iolanda
Sef de Lucrari Dr. Cucerea Manuela
Asistent Universitar Dr.Simon Marta
Statutul disciplinei din planul de invatamant:
- obligatorie pentru Pediatrie si Puericultura
- facultativ pentru Cardiologie Pediatrica, anul V Medicina Generala
Enumerarea principalelor sectiuni si capitole din programa analitica a cursurilor:
Curs de Cardiologie Pediatrica anul V MG :
Tematica cardiologie pediatrică, 2005.
1. Introducere in cardiologia pediatrică. Examenul fizic cardiologic. Examinări instrumentale in
cardiologie.
2. Electrocardiograma normală şi patologică la copil
3. Malformaţiile cardiace- generalităţi, clasificare.
4. Defectul septal interatrial. Hipertensiunea pulmonară
5. Defectul septal interventricular
6. Canalul arterial persistent
7. Studii de caz din malformaţiile cardiace cu şunt stâng- drept, necianogene
8. Stenoza aortică. Stenoza pulmonară
9. Coarctaţia de aortă
10. Tetralogia Fallot. Anomalia Ebstein
11. Transpoziţia marilor vase. Cordul univentricular.
12. Studii de caz din malformaţiile cardiace cianogene, cu shunt drept- stâng.
13. Profilaxia endocarditei bacteriene
14. Test din cardiologia pediatrică

Curs de Puericultura, anul IV MG :


Programa analitică
1. Introducere in puericultură. Profilaxia primară, secundară şi terţiară. Perioadele copilăriei.
Examenul clinic al copilului.
2. Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea
creşterii, stimularea prin îngrijiri.
3. Nou-născutul la termen, caracteristici fizice, funcţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul.
4. Nutriţia şi nevoile nutritive.
5. Alimentaţia naturală.
6. Alimentaţia artificială.
7. Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi şcolarului.

Bibliografia:
1. Popa Ioan, Bejan Leonida, Raica Alice: „Cardiologie Pediatrica” Ed. Helicon, Timişoara,
1994.
2. Zăgreanu Ioan: „Diagnostic clinic in cardiopatiile congenitale „, ed. Dacia, Cluj- Napoca,
1989.
3. Murphy Kent.: ECG essentials: a pocket reference for systematic interpretation,
Quintessence Publishing Co., Inc, Chicago, 1991.
Bibliografie pentru Puericultura anul IV MG
1. Rodica Toganel: Curs de Puericultura si Pediatrie pentru uzul studentilor de stomatologie
Stomatologie anul IV; Litografie U.M.F. Tg- Mureş, 2002
2. Făgărăşan Amalia: Cresterea si dezvoltarea sugarului si copilului , Litografia U.M.F. Tg-
Mureş, 2004.
3. Mărginea Oana: Nutritie si alimentatie – litografie, UMF Tg. Mureş, Tg- Mureş, 2004.
4. Cucerea Manuela: The new-born- for medicine students; Litography of U.M.F. Tg- Mureş,
2004
5. Muntean I., Cucerea Manuela: Lectiuni de pediatrie , vol I., Litografie U.M.F. Tg- Mureş,
2002, 1-4
6. Bărbuţă R.: Ingrijirea sugarului, Ed. Junimea, Iaşi, 1983
7. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F. Tg-
Mureş, 1980.
8. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mureş, 2003.
Bibliografie pentru pediatrie anul V MG
1. Z. Papp: curs de Pediatrie Vol I si II, UMF Tg. Mureş, 1996-1997.
2. Z. Papp, I. Muntean: Curs de Pediatrie , UMF Tg. Mureş, 1989.
3. Baghiu Despina Maria: Curs de Hematooncologie, UMF Tg. Mureş, 1999.
Nr. de ore de curs alocat din planul de invatamant:
- Semestrul 1 – Curs ( dr. Rodica Toganel)
- An IV Medicina Dentara (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani)
- An IV Medicina Generala (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani)
- An V Medicina Generala – curs facultativ de Cardiologie pediatrica (15 ore de curs , 2 ore de
curs la 2 saptamani)
- Nr. ore stagii anul V MG Semestrul I si II 14 saptamani
- Coleg. Univ. de Medicina de Urg. ( 15 saptamani ; 2 ore de curs pe saptamana ; 2 ore Lucrari
practice pe sapt. )
Nr. de ore de activitate practica pentru anul V MG – 220 ore pe an universitar
Nr. de ore Lucrari practice Puericultura pentru anul IV Medicina dentara 30 ore / an univ.
Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta , anul II - 30 ore / an Univ.
Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta, anul III - 30 ore / an Univ.
Procedura de evaluare a cunostintelor :
- Evaluare prin colocviu pentru curs cardiologie Pediatrica anul V
- Evaluare prin colocviu pentru curs Puericultura MG anul IV
- Evaluare prin colocviu pentru curs Stomatologie anul IV
- Examen – pentru Col. Med. de Urgenta an II
- Examen pentru Col.Med. de Urgenta anul III
- Evaluari si examinari periodice pentru Pediatrie pe tot cursul anului
Nr. de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invatamant :
- MG anul V Cardiologie Pediatrica : credite 1
- MG anul IV Puericultura – credite 2
- M Dentara anul IV- credite 3
- Colegiu Medical Medicina de Urgenta anul II: 5 credite
- Colegiu Medical – Medicina de Urgenta anul III : 5 credite
Preocuparea de baza a disciplinei Pediatrie III este Neonatologia si Cardiologia Pediatrica

PEDIATRIE II
Componenţa disciplinei:
- Conf Dr. Kiss Éva .– medic primar, specializare în nefrologie pediatrică
- Asist. Univ. Dr. Sig,mirean Marcela – medic primar, specializare în gastro-enterologie
- Asist. Univ. Dr. Bodescu Virginia – medic primar
- Asist. Univ. Dr. Voicu Sanda – medic primar, competenţă în ecografie generală
- Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen – medic rezident de pediatrie
- Prep.Univ. Dr. Moréh Zsuzsánna – medic specialist pediatru
Doamnele Dr. Kiss Éva, Dr. Sigmirean Marcela, Dr. Bodescu Virginia şi Dr. Voicu Sanda deţin
titlul de „Doctor în Medicină”, Dr. Duicu Carmen şi Dr. Moréh Zsuzsánna sunt doctorande.
Activitatea didactică n
î cadrul disciplinei : cursuri şi stagii de pediatrie pentru anul V. Medicină
Generală şi cursuri de pediatrie pentru anul V. Stomatologie – secţia maghiară.
Dezvoltarea disciplinei: compartimentarea pe specialităţi şi formarea specialiştilor: nefrologie (cu
1 medic specialist în nefrologie pediatrică), gastroenterologie (cu 1 medic specialist în gastro-
enterologie), diabet şi boli de nutriţie, secţie de terapie intensiva semidotată, laborator de
endoscopie digestivă superioară şi laborator de ecografie generală ( 1 medic cu competenţă în
ecografie generală şi un medic cu cursul de ecografie generală efectuat).
Staff-ul disciplinei: 6 cadre didactice.
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: disciplină obligatorie.
Programa analitică. Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a
cursurilor, stagiilor, respectiv a lucrărilor practice):

Programa analitică a cursurilor - Medicină Generală anul V. secţia maghiară:


- Patologie neonatală
- Patologia aparatului respirator
- Patologia aparatului cardio-vascular
- Bolile colagenului vascular
- Afecţiunile tractului digestiv
- Bolile carenţiale
- Afecţiunile reno – urinare
- Diatezele hemoragice
- Patologia sistemului nervos
- Oncopediatria
- Boli de metabolism şi de nutriţie

Bibliografia obligatorie:
1. Ioan Munteanu, Despina Baghiu, Oana Mărginean, Duicu Carmen, Mihaela Chinceşan –
Lecţiuni de Pediatrie, vol. I, II. 2004.
2. Kiss Éva, Todea Csilla, Horváth Adrienne, Munteanu Iolanda, Moréh Zsuzsánna –
Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet, Általános orvosi kar, I, II kötet. 2004.
3. Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet, Fogászati egyetemi hallgatók számára, Todea Csilla- în
curs
4. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Roşianu- Pediatrie, Partea II, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1996.
5. M. Geormăneanu, I.Munteanu- Pediatrie, Partea I, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1993 (sau 1995).
6. Zoltán Pap – Gyermekgyógyászat, I, II kötet, 1996-1997
Numărul de ore de curs, stagii respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de înăţământ:
- Medicină Generală anul V: - 70 ore de curs / semestru, 280 ore de stagii / semestru
- Stomatologie anul V : - 16 ore de curs / semestru
Procedura de evaluare a cunoştinţelor:
- Medicină Generală anul V: o verificare scrisă pe parcursul semestrului, examen oral la sfârşitul
semestrului
- Stomatologie anul V : 2 verificări scrise pe parcursul semestrului
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 16 credite
pentru medicina generală şi 3 credite pentru stomatologie.
Preocuparea de bază a disciplinei: Nefrologie , Gastroenterologie, Diabet şi Boli de Nutriţie,
Pediatrie Generală.

MEDICINA MUNCII
Staff-ul disciplinei :
Dr. Szasz Lorand Csaba, dr. În ştiinţe medicale, conferenţiar universitar, şef de disciplină
Dr. Szasz Zsuzsanna Agnes, preparator, angajat din 2005
Statul disciplinei: după planul de învăţământ este disciplină obligatorie.
Principatele capitole din programa analitică a cursurilor şi a lucrărilor practice. Capitolele
importante din tematica cursurilor :
a. Definiţia, evoluţia şi obiectivele medicinei muncii. Noxe profesionale
b. Pneumoconioze : Clasificare, clearance-ul pulmonar, silicoza, azbestoza
c. Boli pulmonare cauzate de pulberi vegetali : bisinoza, astm bronşic profesional
d. Intoxicaţii profesionale cu metale şi metaloizi (plumb, mercur, crom, mangan, nichel, bariu,
aluminiu, zinc, seleniu, cadmiu, beriliu).
e. Intoxicaţie profesională cu gaze şi vapori iritanţi şi cu gaze asfixiante chimici (oxidul de carbon,
cianuri)
f. Intoxicaţie profesională cu pesticide organo-fosforice, organo-clorulate, carbamaţi)
g. Intoxicaţie profesională cu solvenţi organici (benzen, toluen, tetraclorulă de carbon,
tricloretilenă, alcool metilic, nitroaminoderivaţi a hidrocarburilor aromatice).
Principalele capitole din tematica lucrărilor practice :
h. Boala profesională, anamneza profesională, profilaxia bolilor profesionale
i. Probele funcţionare ventilatorii simple, teste bromhomotorii
j. Probe funcţionare cardiovasculare, utilizate în medicina muncii
k. Determinarea şi aprecierea microclimatului industrial
l. Zgomotul industrial şi audiometria
m. Determinarea şi aprecierea iluminatului industrial

Bibliografia obligatorie :
1. Curs de Medicina Muncii 2002, autor : L. Szasz
2. Munkaorvostan 2004, autor : L. Szasz
3. Munkaorvostan jegyzet 2005, autor : L. Szasz
4. Munkaorvostan 2003, autor : Dienes Alexandru
5. Medicina Muncii 1983, autor : Manu Petre
Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocat disciplinei de planul de învăţământ este : o oră de
curs şi o oră de lucrări practice pe săptămână.
Procedura de evaluare a cunoştinţelor este verificare pe parcurs.
Nr. de credite este 2.
Preocuparea de bază a disciplinei sunt bolile profesionale şi bolile legate de profesiune, activitatea
de cercetare se desfăşoară la Clinica de Medicina Muncii Târgu-Mureş
MEDICINA INTERNA I
Staff-ul disciplinei :
Disciplina are un număr de 11 cadre didactice : 1 profesor (şeful clinicii, prof.dr. Galafteon Oltean),
2 conferenţiari (Dr.Imre Benedek, Dr.Simona Băţagă), 1 şef de lucrări (Dr. Imola Török), 5 asistenţi
(Dr. Smaranda Demian, Dr.Radu Macavei, Dr. Ioan Macarie, Dr.Dan Georgescu, Dr.Teodora
Hintea) şi 2 preparatori (Dr. Marcela Cândea şi Dr. Istvan Kovacs)
Statutul disciplinei: în planul de învăţământ este o disciplină obligatorie.
În cadrul diciplinei există mai mulţi titulari de curs, după cum urmează:
Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru Medicină internă anul IV medicină generală
Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru cursul de oncohematologie anul IV medicină generală (disciplină
opţională)
Conf.dr. Imre Benedek – pentru cursul de cardiologie intervenţională anul V medicină generală
(disciplină opţională)
Conf.dr. Imre Benedek – pentru Medicină Internă anul III medicină dentară
Conf.dr. Simona Băţagă – pentru cursul de semiologie medicală anul III medicină generală
Conf.dr. Simona Băţagă – pentru cursul „Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia
digestivă, anul III Colegiul de Medicină (disciplină facultativă)
Şef lucrări dr. Imola Török – pentru cursul de Endoscopie digestivă anul IV medicină generală
(disciplină opţională)
Şef lucrări dr. Imola Török – pentru cursul de farmacologie clinică anul IV medicină generală
(disciplină opţională)
Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursului de medicină internă pentru anul
IV medicină generală sunt următoarele:
- bolile cardiovasculare; bolile digestive; bolile hematologice
Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursului de oncohematologie pentru anul
IV medicină generală sunt următoarele: hematopoieza şi procesul de oncogeneză; leucemiile acute
şi cronice; limfoamele maligne; gamapatiile monoclonale; tratamentul citostatic, modalităţi
moderne de tratament, transplantul medular şi de celule stem periferice.

Bibliografia minimă obligatorie pentru cursul de medicină internă pentru anul IV medicină
generală este:
1. Curs de Medicină internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare"
(prof.dr. C.Dudea) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1997
2. Curs de Medicină internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare"
(prof.dr. C.Georgescu) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1996
3. Curs de patologie Medicală - Vol. IV "Bolile digestive"
(prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1998
4. "Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice",
(prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1996
5. “Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003.
Pentru cursul de Oncohematologie, bibliografia minimă obligatorie este:
1. "Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice",
(prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1996
2.“Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003.
3. Tratat de Medicină internă (sub red. R.Păun) - "Bolile hematologice", partea I
(Ed. Medicală Bucureşti, 1997) şi partea a II-a (Ed. Medicală Bucureşti, 1999)
Număr ore de curs şi stagii alocate din planul de învăţământ:
– pentru disciplina de medicină internă anul IV medicină generală
- 4 ore curs/săptămână
- 17 ore stagii clinice/săptămână, timp de un semestru (15 săptămâni)
b) – pentru disciplina de oncohematologie
- 1 oră de curs/săptămână timp de 1 semestru (15 săptămâni)
Procedura de evaluare a cunoştinţelor
examen (test grilă + examen practic) pentru disciplina de medicină internă anul IVmedicină
generală
verificare pe parcurs (2 verificări scrise) pentru disciplina de oncohematologie anul IV medicină
generală
Număr credite acumulate :
16 credite pentru disciplina de Medicină Internă anul IV medicină generală
1 credit pentru disciplina de Oncohematologie anul IV medicină generală
Preocupările de bază ale disciplinei: cardiologie, gastroenterologie, hematologie clinică, medicină
internă
Dr. Török Imola, şef lucrări, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş
Disciplina: Endoscopie digestivă
Statutul: opţional
Principalele secţiuni şi capitole: principii de bază şi technica endoscopiei; endoscopia esofagului;
endoscopia stomacului; endoscopia duodenului; colonoscopia; endoscopia intervenţională.
Bibliografie:
1. Gherasim L – Medicina interna volumul , Editura medicala, Bucuresti, 1999.
2. Trifan A – Manual de endoscopie vol. I si II, Editura Junimea, Iasi, 2002.
Nr ore de curs: 2 ore pe săptămână
Evaluarea cunoştinţelor: verificare pe parcurs
Nr credite: 1
Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş
Denumirea disciplinei : Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia digestivă
Disciplină nouă
Disciplina Facultativă
Capitole: pregătirea pacientului pentru endoscopie, dezinfecţia aparaturii, endoscopia digestivă
supeiroară, endoscopia digestivă inferioară, endoscopia terapeutică
Bibliografie: Oliviu Pascu : Endoscopia digestivă, Anca Trifan : Endoscopia superioară, Anca
Trifan : Endoscopia digestivă inferioară
Nr.ore: 2 ore de curs
Evaluarea cunoştinţelor : examen scris
Denumirea disciplinei : Principles and techniques of nursing in digestive endoscopy
Disciplină nouă
Disciplină facultativă
Chapters the preparations of the endoscopy, principles of desinfections, upper digestive endoscopy,
lower digestive endoscopy, therapeutic endoscopy
Bibliografie
1. Oliviu Pascu: Endoscopia digestivă
2. Anca Trifan : endoscopia digestivă superioară
3. Anca Trifan: Endoscopia digestivă inferioară
Nr. ore: 2 ore de curs
Evaluarea cunoştineţelor : examen scris
Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş
Denumirea disciplinei: Semiologie medicală, disciplină obligatorie
Disciplina de bază a medicinei interne, introdusă de la începuturile medicinei
Stafful disciplinei: Conf.dr. Băţagă Simona
Disciplină obligatorie
Principalele capitole : Semiologie aparatului cardio-vascular, semiologie aparatului digestiv,
semiologie aparatului renal, semiologia sângelui şi a sistemului hematopoetic
Bibliografia: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mureş şi bibliografia anexată din ele: Simona
Băţagă: Semiologie Aparatului Cardiovascular. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mureş,
178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4, Simona Băţagă, Smaranda Demian: Semiologia
aparatului renal. Semiologia sângelui şi a organelor hematopoetice. Note de curs. Editura University
Press Tg.-Mureş, 121 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-23-0.
Nr.ore: 2 ore curs săptămânal
Evaluarea cunoştinţelor : test grilă şi examen practic
Nr. credite: 8
Preocuparea de bază : examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal,
examen hematologie
Denumirea disciplinei : semiology (clinical and phsical examination) lectures
Semiology, disciplină obligatorie
Principalele capitole: cardiovascular semiollogy, digestive semiology, renal semiology, hematologic
semiology
Bibliografie: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mureş: Semiologia Aparatului digestiv. Note de
curs. Editura University Press Tg.-Mureş, 156 de pagini , 2004, ISBN: 973-7788-22-2.
Simona Băţagă, Smaranda Demian: Semiologia Aparatului cardiovascular. Note de curs. Editura
University Press Tg.-Mureş, 178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4.
Simona Băţagă , Smaranda Demian: Semiologia aparatului renal. Semiologia sângelui şi a
organelor hematopoetice. Note de curs: Editura University Press Tg.-Mureş, 121 de pagini, 2004,
ISBN : 973-7788-23-o
Evaluarea cunoştineţelor: Test and practical examination
Preocuparea de bază: examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal,
examen hematologie

MEDICINĂ INTERNĂ V
Staff-ul disciplinei: Prof.dr.Brassai Zoltán, Conf.dr.Bancu Ligia, Şef lucr.dr.Kelemen Piroska, Şef
lucr.dr.Ureche Corina, Şef lucr.dr.Puskas Attila, Asist.dr. Mako Katalin, Asist.dr.Fulop Emoke,
Asist.dr.Hosu Ioan, Asist.dr.Szalman Krisztina, Prep.dr.BaloghZsolt, Prep.dr.Imre Mihaly.
Statutul disciplinei: obligatoriu
Principalele secţiuni şi capitole:
Cardiologie,
Angiologie,
Gastroenterologie,
Hematologie

Bibliografia obligatorie:
1. Curs de Medicină internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Dudea) Litografia
UMF Tg.-Mureş,1997
2. Curs de Medicină internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Georgescu)
Litografia UMF Tg.-Mureş 1996
3. Curs de Patologie Medicală - Vol. IV "Bolile digestive" (prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF
Tg.-Mureş,1998
4. „Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice", (prof.dr. G.Oltean) Ed.
Tipomur, Tg.-Mureş, 1996
5. Kardiológia és angiológia - A belgyógyászat zsebkönyve ( Prof. Dr. Brassai Zoltán)
Springer Orvosi Kiadó, Budapest, 1999
6. Medicină internă – vol. III „Bolile digestive” (sub red. L. Gherasim) Editura Medicală,
Bucureşti, 1999
Număr ore de curs: 4+2 / săptămână
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: Examen
Numărul de credite acumulate: 20
Preocuparea de bază a disciplinei: Medicină Internă
Dr Ligia Bancu –Şef de lucrări
Titular de curs: Dr.Ligia Bancu, şef de lucrări
Statutul disciplinei: Opţională
Principalele secţiuni şi capitole:
Istoric. Principii de bază ale endoscopiei. Indicaţii, contraindicaţii, complicaţiile endoscopiei
digestive superioare (EDS).
Tehnica endoscopiei digestive superioare. Pregătirea, monitorizarea EDS.
Descrierea leziunilor în termeni endoscopici
Modificări endoscopice esofagiene
Modificări endoscopice gastrice
Modificări endoscopice duodenale
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
Indicaţii, contraindicaţii, complicaţiile colonoscopiei. Pregătirea pentru colonoscopie.
Tehnica colonoscopiei.
Leziuni supradenivelate ( polipii recto-colonici, tumori maligne)
Bolile inflamatorii ale colonului.
Afecţiuni colonice diverse.
Hemostaza endoscopică, protezarea endoscopică.
Polipectomia
Gastrostomia endoscopică percutană

Bibliografia obligatorie
Manual de Endoscopie digestivă, vol 1-2, Anca Trifan,Editura Junimea 2002
5. Număr ore de curs: 2ore /săptămână
6. Procedura de evaluare a cunoştinţelor: verificare pe parcurs
7. Numărul de credite acumulate: 1
8. Preocuparea de bază a disciplinei: Gastroenterologie
Dr.Kelemen Piroska – şef de lucrări
Titular de curs: Dr.Kelemen Piroska, şef de lucrări
Statutul disciplinei: obligatoriu
Principalele secţiuni şi capitole:
Introducere
Insuficienţa respiratorie acută
Urgenţele în HTA
Durerea precordială
Urgenţe în cardiopatia ischemică
Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen
Resuscitarea cardiorespiratorie
Urgenţele tromboembolice
Urgenţele bolnavului diabetic
Sindroamele dureroase abdominale
Insuficienţa renală acută
Şocul
Intoxicaţiile

Bibliografia obligatorie
1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explorări, diagnostic, terapie, urgenţe, ed. Medicală
S.A., Bucureşti, 1995
2. The Merck Manual – Ghid Medical, ediţia a XVI-a, ed. Melania, Budapesta, 1994
3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medicală, Bucureşti, 1996
4. Dr.Brassai Z – Cardiologie şi angiologie, ed. Springer, Budapesta, 1999
5. Dr.Ferencz L – Ghid de diagnostic a bolilor interne (A belgyógyászati diagnosztika
kézikönyve),EME Cluj, 2003
6. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991
Număr ore de curs: 2ore/săptămână + LP 2 ore din 2-2 săptămâni
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu
Numărul de credite acumulate: 2
Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă
Dr. Corina Ureche-şef de lucrări
1. Titular de curs: Dr.Corina Ureche, şef de lucrări
2. Statutul disciplinei: obligatoriu
3. Principalele secţiuni şi capitole:
Introducere
Insuficienţa respiratorie acută
Urgenţele în HTA
Durerea precordială
Urgenţe în cardiopatia ischemică
Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen
Resuscitarea cardiorespiratorie
Urgenţele tromboembolice
Urgenţele bolnavului diabetic
Sindroamele dureroase abdominale
Insuficienţa renală acută
Şocul
Intoxicaţiile

Bibliografia obligatorie:
1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explorări, diagnostic, terapie, urgenţe, ed. Medicală
S.A., Bucureşti, 1995
2. The Merck Manual – Ghid Medical, ediţia a XVI-a
3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medicală, Bucureşti, 1996
4. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991
Număr ore de curs: 2ore/săptămână + LP 2 ore din 2-2 săptămâni
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu
Numărul de credite acumulate: 2
Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă
Dr. Puskás Attila –şef de lucrări
Titular de curs: Dr Puskas Attila, sef de lucrari
Statutul disciplinei: obligatoriu
Principalele secţiuni şi capitole:
Bolile respiratorii
1. Bronsita acuta si cronica
2. Astm bronsic
3. Pneumoniile
4. Cancerul pulmonar
5. Bolile pleurei
6. Insuficienta respiratorie acuta si cronica
7. Bolile mediastinului
Bolile cardiovasculare
8. Febra reumatica
9. Bolile valvulare
10. Endocardita infectioasa
11. Pericarditele
12. Miocarditele
13. Cardiomiopatiile
14. Cardiopatia ischemica
15. Sincopa, socul cardiogen
16. Insuficienta cardiaca
17. Cord pulmonar cronic
18. Embolia pulmonara
19. Aritmiile cardiace
20. Cardiopatiile congenitale
Nefrologie
21. Infectiile urinare
22. Glomerulonefritele
23. Sindromul nefrotic
24. Insuficienta renala acuta si cronica
Bibliografia obligatorie:
1. Brassai: Kardiologia es Angiologia, Ed. Springer 1999
2. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, ediţia a 12-a., 1991
Număr ore de curs: 2 ore /spt
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen scris si examen practic
Numărul de credite acumulate:
Preocuparea de bază a disciplinei: medicina interna

MEDICINA INTERNA 3
Staff-ul disciplinei
1.Prof.Dr.Emilian Carasca
2.Prof.Dr.Alexandru Incze
3.Conf.Dr.Grigore Dogaru
4.Sef l.Dr.Dumitru Moldovan
5.Sef l.Dr.Daniela Ecaterina Dobru
6.Sef l.Dr.Gina Camelia Suciu
7.Asist.Dr.Doina Podoleanu
8.Asist.Dr.Daniela Ciomos
9.sist.Dr.Sorin Micu
10.Asist.Dr.Attila Frigy
11.Asist.Dr.Mirela Camelia Gliga
12.Asist.Dr.Cristian Podoleanu
13.Asist.Dr.Ilie Barb
14.Asist.Dr.Horatiu Pop
15.Asist.Dr.Alina Boeriu
16.Preparator Dr.Daniel Cozlea
17.Preparator Dr.Monica Dorgo
Statutul disciplinei
Medicina interna- obligatorie
Alergologie-optional-Anul IV.M.G.
Medicina interna-Anul III.Facultatea de Stomatologie
Medicina interna-anul V.MG (disciplina obligatorie)
Prof.Emilian Carasca; Prof.Alexandru Incze; Conf.Grigore Dogaru;Sef l Gina Suciu.
Programa analitica-Medicina interna. Anul V.M.G.
I.Bolile aparatului respirator:
1.Notiuni de fiziologie respiratorie
2.Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPOC)
3.Bronsiectazia
4.Astmul
5.Pneumonii
6.Afectiuni pulmonare difuze
7.Pleurezii
8.Pneimotoraxul si hemotoraxul
9.Insuficienta respiratorie cronica (IRCr)
10.Hipertensiunea pulmonara primitiva.
II.Bolile renale
1.Principalele functii renale:tubulara si endocrina
2.Glomerulonefritele
3.Sindromul nefrotic
4.Infectia tractului urinar (ITU)
5.Insuficienta renala acuta (pre, post si renala)
6.Insuficienta renala cronica (IRC)
III.Diabetul zaharat si alte tulburari metabolice
1.Diabetul zaharat
2.Tulburarile metabolismului lipidic
IV.Reumatologie
1.Poliartrita reumatoida
2.Bolile autoimune
3.Vasculite sistemice

Bibliografia obligatorie
1. Harrison Vol. I. si Vol. II.
Nr. ore:
Ore de curs- 60 ore / semestru
Ore de prezentari de caz- 30 ore/ semestru
Ore de stagiu- 238 ore/ semestru
Procedura de evaluare – examen
Numarul de credite acumulate- medicina interna- 18 credite
Preocuparea disciplinei
-Medicina interna
-Alergologie
-Diabet
-Nefrologie
-Cardiologie
-Gastroenterologie
ALERGOLOGIE Titular de curs Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan
Disciplina introdusa pentru prima oara in anul 1995. A fost disciplina facultativa in perioada 1995-
2003. Din anul universitar 2004-2005 este optionala. Prezentarile orale si cursurile tiparite au fost
elaborate in limba romana si limba maghiara.
Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan
Statutul disciplinei: Disciplina optionala
Bolile alergice: o problemă de sănătate publică
Bazele celulare şi moleculare ale alergiei
Alergenele
Diagnosticul bolilor alergice
Tratamentul imunologic al bolilor alergice
Alergia oculară
Rinitele alergice
Astmul
Dermatita atopică
Urticaria şi angioedemul
Dermatita de contact
Alergia la medicamente
Anaflaxia
Alergia la venin de albină şi viespe
Alergia la latex

Bibliografia:
Carte: Alergia. Diagnostic si tratament. Editura Prisma, 160 pagini, 2000.
Cursuri litografiate: Curs concis de alergologie, Litografia UMF.Tg.Mures 1997. Alergologia
(Limba maghiara). Litografia UMF.Tg.Mures 2004.
Nr. ore:
Curs limba romana: 15 cursuri a 2 ore.
Curs limba maghiara: 15 cursuri a 2 ore
Procedura de verificare: test grila.
Numar de credite
Preocuparea de bază: Alergologie clinica.

MEDICINĂ INTERNĂ IV
Staff-ul Disciplinei:
Conf. Dr. Ştefănescu Mihai, doctor în medicină
Asist. Univ. Dr. Opriş Mihaela, doctorand în medicină
Asist. Univ. Dr. Viţa Ionel, doctorand în medicină
Asist.Univ. Dr. Gyori Ladislau, doctorand în medicină
Asist. Univ. Dr. Mitre Adriana,
Asist. Univ. Dr. Sârbu Voichiţa
Preparator Dr. Macarie Gheorghe Cosmin.
Statutul disciplinei din planul de n
î v ăţământ :
Medicină internă – anul IV MG (disciplină obligatorie)
Medicină internă- anul III MD (disciplină obligatorie)
Semiologie medicală – anul III MD (disciplină obligatorie)
Medicină internă – anul II Col MD (disciplină obligatorie)
Internal Medicine – IV th year General Medicine (compulsory)
Internal Medicine – III dr year Dental Medicine (compulsory)
Medical Semiology – III rd year Dental Medicine (compulsory)
Internal Medicine – II nd year Medical College (compulsory)
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor
respectiv lucrărioor practice) : vezi anexa 1

Bibliografia obligatorie vezi anexa 2


Numărul de ore de curs, stagii, lucrări practice alocat disciplinei:
ore de curs (lecture hours): 12 (MG IV :4, MD III: 2, MD II: 2, Colegiu MG II: 4)
ore de stagii (probation hours) : 89,34
ore lucrări practice (practical works): 23
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: anul IV m.g., an II colegiu MG, an III med. dent.:examen
(exam); anul III med. dent semiologie :colocviu (coloqvium)
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: an IV MG:
16; an II colegiu MG: 12; an III med. dent. medicina interna:3; an III med. dent semiologie: 4
Preocupare de bază a disciplinei: cardiologie (cardiology).

TEMATICA CURSULUI ŞI STAGIILOR CLINICE DE MEDICINĂ INTERNĂ


MEDICINĂ GENERALĂ AN IV şi MEDICINĂ DENTARĂ AN III
1. Reumatismul articular acut
2. Valvulopatiile
3. Bolile cardiace congenitale
4. Endocardita infecţioasă
5. Bolile miocardului
6. Bolile pericardului
7. Cardiopatia ischemică
8. Aritmiile cardiace
9. Insuficienţa cardiacă
10. Cordul pulmonar acut şi cronic
11. Hipertensiunea arterială
12. Bolile arterelor
13. Bolile venelor
14. Bolile esofagului
15. Gastritele
16. Ulcerul gastro-duodenal
17. Cancerul gastric
18. Bolile intestinului subţire
19. Bolile colonului şi rectului
20. Pancreatitele şi cancerul pancreatic
21. Hepatita cronică
22. Ciroza hepatică
23. Litiaza biliară şi colecistitele
24. Anemiile
25. Leucemiile
26. Limfoamele
27. Mielomul multiplu
28. Purpurele vasculare
29. Trombocitopatiile
30. Coagulopatiile

ENDOCRINOLOGIE
Staff-ul actual al disciplinei: Prof. Dr. Kun Imre Zoltán, şeful Disciplinei şi Clinicii de
Endocrinologie; Dr. Corina Radu, asistent universitar; Dr. Diana Barb, preparator universitar.
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie (la anul IV medicină şi anul III.
stomatologie).
Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor şi lucrărilor practice sunt
următoarele:

PROGRAMA ANALITICĂ
a cursurilor şi lucrărilor practice de endocrinologie pentru studenţii anului IV. medicină

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR


1. Endocrinologie generală
2. Endocrinologie specială. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar
3. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar
4. Adenohipofiza
5. Adenoamele hipofizare.
6. Adenohipofiza. Insuficienţa hipofizară.
7. Glanda tiroidă
8. Noţiuni de anatomie şi fiziologie
9. Tireotoxicozele:
10. Hipotiroidia.
11. Tiromegaliile (guşile).
12. Tiroiditele.
13. Tumorile tiroidiene.
14. Paratiroidele şi osteoporoza
15. Hipoparatiroidia.
16. Hiperparatiroidia.
17. Osteoporoza.
18. Patologia suprarenalelor
19. Medulosuprarenalele
20. Endocrinologia gonadelor
21. Diferenţierea sexuală normală şi tulburările ei.
22. Tulburările gonadelor masculine
23. Andropauză
24. Tulburările funcţiilor ovariene.
25. Sindromul climacteric şi menopauza
26. Obezitatea.

Bibliografia obligatorie:
1. Endocrinologie clinică: Note de curs. Autor: Coculescu Mihai (Dr. Corin Badiu, Dr. Sergiu
Catrina). Bucureşti, Editura Medicală.
2. Diagnosticul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin, Ionescu Barbu. Bucureşti
1993.
3. Tratamentul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin. Bucureşti 1990.
4. Curs de endocrinologie clinică. Autor: E. Zbranca, Pencea Vera, Gneazdovschi V. Iasi 1980.
5. Klinikai Endocrinológia. Autor: Kun Imre. Marosvásarhely: Orvostudományi és
Gyógyszerészeti Egyetem 1997.
6. Kun Imre Zoltan, Klinikai endocrinologia, Erdélyi Múzeum-Egyesület Kolozsvár, 2000.
Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de
învăţământ.
Forma de înv ăţământ Nr. orelor
Curs (sem. I, sau sem. II) 30
Lucrări practice 30
Total 60

Procedura de evaluare a cunoştinţelor: 2 verificări pe parcurs şi examen la sfârşitul semestrului


Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ
Preocuparea de bază a disciplinei: tiroidologie, neuroendocrinologie, patologia gonadelor

FTIZIOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Prof. Dr. Gabriela Jimborean – şef al disciplinei de Ftiziologie;
Asist. Univ. - Dr. Edith-Simona Ianoşi;
Statutul Disciplinei de Ftiziologie:
Ftiziologie, Seria Română – anul V MG (disciplină obligatorie);
Ftiziologie, Seria Maghiară – anul V MG (disciplină obligatorie);
Ftiziologie, Seria Română - anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă
(disciplină obligatorie);
Ftiziologie, Seria Maghiară – anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă
(disciplină obligatorie);
Explorări Paraclinice în Pneumologie – anul V MG Seria Română şi Maghiară (disciplină
opţională);
Enumerarea principalelor capitole (din programa analitică):
A) Principalele capitole din cursul de Ftiziologie:
Epidemiologia TBC;
Etiologia TBC;
Criterii de diagnostic în TBC;
Clinica TBC;
Tratamentul TBC;
Profilaxia şi combaterea TBC;
B). Principalele capitole din Îndrumătorul de Lucrări Practice de Ftiziologie:
1.Foaia de observaţie a bolnavului de TBC;
2.Clasificarea cazurilor de TBC;
3.Criteriile de diagnostic în TBC:
Diagnosticul bacteriologic în TBC;
Diagnosticul morfopatologic: Bronhoscopia, Toracoscopia şi examenul histopatologic;
Criteriile diagnosticului clinic în TBC;
Diagnosticul radiologic şi alte investigaţii de imagistică în TBC;
Intradermoreacţia la tuberculină;
Explorări bioumorale în TBC;
4. Profilaxia şi combaterea TBC;
C). Curs opţional - Explorări paraclinice în Pneumologie - principalele capitole:
1.Radiografia toracică:
-Radiografia standard şi computerizată;
-Microradiofotografia;
-Interpretarea radiografiei – aspecte fiziologice şi patologice;
2.Bronhografia;
3.Tomografia computerizată;
4.Angiografia pulmonară;
5. Echografia toracică;
Rezonanţa magnetică nucleară;
Scintigrafia pulmonară;
Explorarea funcţională respiratorie;
Bronhoscopia, Toracoscopia, Mediastinoscopia, Toracotomia exploratorie;
Prelevări citologice şi histologice;
Metode directe de explorare a pleurei;
Explorări bacteriologice, biochimice şi imunologice;

Bibliografia obligatorie:
Curs de Ftiziologie -Facultatea de Medicină Generală, Biblioteca UMF Tg-Mureş;
Curs de Ftiziologie - Facultatea de Stomatologie, Biblioteca UMF Tg-Mureş;
Îndrumător de Lucrări Practice de Ftiziologie, Biblioteca UMF Tg-Mureş;

Numărul de ore de curs, lucrări practice din planul de învâţământ:


-Semestrul I (seria română şi maghiară)MG – 1 oră curs Ftiziologie /săptămână;
-Semestrul I (seria română şi maghiară)MG – lucrări practice în fiecare zi (în funcţie de
orarul primit de la Decanatul UMF);
-Semestrul II ( seria română)MG -1 oră curs Ftiziologie/săptâmănă;
-Semestrul II (seria română) MG- lucrări practice în fiecare zi (în funcţie de orarul primit
de la Decanatul UMF);
-Semestrul II (seria română şi maghiară) MG - Explorări paraclinice în Pneumologie 2 ore
de curs/săptămână;
-Semestrul II (seria română şi maghiară) Stomatologie - 6ore de curs/semestru, în limba
română, respectiv maghiară;
-Semestrul II (seria română şi maghiară) Stomatologie - 1 săptâmănă lucrări practice în
funcţie de orarul de la Decanatul Stomatologie;
Procedura de evaluare a cunoştinţelor – verificare în presesiune;
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ -
Preocuparea de bază a Disciplinei – Pneumologie + Ftiziologie.
CLINICA PEDIATRIE NR. I
Staff-ul disciplinei:
Prof. Dr. Ioan Muntean
Conf. Dr. Baghiu Despina Maria
Sef lucr. Dr. Mărginean Cristina Oana
Sef lucr. Dr. Todea Csilla
Sef lucr. Dr. Horvath Adrienne
Asist. univ. Dr. Căpâlna Brândusa
Prep. Dr. Chinceşan Mihaela
Statutul: în planul de invăţământ au statut obligatoriu: pediatria, puericultura şi nursing general şi
opţional cardiologia pediatrică.

TEMATICA PEDIATRIE
A CURSULUI DE PEDIATRIE AN V MEDICINĂ N
Î ANUL UNIV. 2004/2005
1.Patologie neonatală
2.Patologia aparatului respirator
3.Patologia aparatului cardiovascular
4.Bolile colagenului vascular
5.Afecţiunile tractului digestiv
6.Bolile carenţiale
7.Afecţiunile reno-urinare
8.Diatezele hemoragice
9.Patologia sistemului nervos
10.Oncopediatria – 5 ore: leucemiile; masele abdominale (tumoarea Wilms, neuroblastomul);
limfoamele hodgkiniene şi nehodgkiniene; terapia suportivă – îngrijiri paleative.
11.Boli de metabolism şi de nutriţie – 3 ore: boli de stocaj; diabetul zaharat.

TEMATICĂ PUERICULTURĂ SECŢIA MAGHIARĂ 2005.


Introducere în puericultură. Profilaxia primară, secundară, terţiară. Perioadele copilăriei. Examenul
clinic al copilului.
Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului. (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea creşterii,
stimularea prin îngrijiri.
Nou născutul la termen, caracteristici fizice, funcţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul.
Nutriţia şi nevoile nutritive.
Alăptarea exclusivă. Alăptarea preponderentă, alăptarea parţială.
Înţărcare, ablactare, alimentaţie diversificată, alimentaţia cu biberonul
Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi a şcolarului.

Bibliografie Pediatrie
1. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Roşianu: Pediatrie, Partea II, Editura didactică şi
pedagogică Bucureşti, 1996.
2. M. Geormăneanu, I.Munteanu: Pediatrie, Partea I, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,
1993 (sau 1995).
3. Baghiu Despina Maria: Curs de pediatrie – Hematologie şi oncologie, UMF Tg. Mureş,
l999.
4. E. Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2000.
5. Lecţiuni de pediatrie (2004) l. română şi l. maghiară.
6. Nelson Textbook of Pediatrics, the 17 ed, Behrman R., Kliegeman R., H. Jonson MD,
Sauders Co., Philadelphia, 2003
Bibliografia Puericultură
1. Mărginea Oana: Curs de Puericultură- Alimentaţia sugarului şi a copilului, Litografia
U.M.F. Tg- Mureş, 2004.
2. Făgărăşan Amalia Curs de Puericultură- Creşterea şi Dezvoltarea, Litografia U.M.F. Tg-
Mureş, 2004.
3. Bărbuţă R.: Puericultură Clinică, Ed. Junimea, Iaşi, 1983
4. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F.
Tg- Mureş, 1980.
5. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mureş, 2003.
Nr.ore:
Nr. ore curs Pediatrie – 75 ore/an de invatamant
Nr. ore stagii Pediatrie – 220 ore/ an de invatamant
Nr. ore curs Puericultura 15 ore/an de invatamant
Nr. ore lucrari practice Puericultura 15 ore/an de invatamant
Nr. ore curs Cardiologie pediatrica 15 ore/an de invatamant
Procedura de verificare:
Evaluarea la Pediatrie – examen si verificare pe parcurs
Evaluarea la Puericultura – colocviu
Evaluarea la Cardiologie pediatrica – colocviu
Nr.credite:
Numarul de credite prin promovarea
- disciplinei de pediatrie = 18
- disciplinei de puericultura = 2
- disciplinei de cardiologie ped. = 1
Preocuparea de baza a disciplinei este pediatria, avand si compartimente specializate pentru
- gastroenterologie
- imunologie-alergologie
- hematologie
- oncologie.

NEUROLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Prof. dr. Pascu Ion
Şef de lucr. dr. Szatmari Szabolcs
Şef de lucr. dr. Bălaşa Rodica
Asist. dr. Bârsan Andreea
Asist. dr. Szasz Jozsef
Asist. dr. Toma Luminiţa
Asist. dr. Macavei Ioan.
Statutul disciplinei: obligatorie
Programa analitică a cursului şi stagiilor:
Semiologie neurologică
I.1. Sindromul de neuron motor central
I.2. Sindromul de neuron motor periferic
I.3. Sindroamele senzitive
I.4. Sindroamele medulare
I.5. Sindroamele de trunchi cerebral
I.6. Sindromul vestibular
I.7. Sindromul cerebelar
I.8. Sindroamele talamice şi hipotalamice
I.9. Sindroamele căilor optice
I.10. Sindroamele motilităţii oculare
I.11. Sindroamele corticale (frontal, parietal, temporal, occipital)
I.12. Sindroamele dischinetice şi distonice
I.13. Sindroamele arterelor cu distribuţie cerebrală
I.14. Tulburările de vorbire
I.15. Hipertensiunea intracraniană
I.16. Coma
I.17. Cefalalgia
I.18. Sindroamele sistemului nervos autonom
Patologie neurologică
II.1. Epilepsiile
II.2. Bolile cerebrovasculare
II.3. Bolile extrapiramidale
II.4. Bolile demielinizante
II.5. Neuropatiile şi polineuropatiile
II.6. Miasteniile
II.7. Bolile neurodegenerative
II.8. Bolile musculaturii striate

Bibliografia obligatorie:
1. L. Popoviciu (Ed): Semiologie neurologică, Lit. I.M.F. Târgu-Mureş, 1979.
2. L. Popoviciu (Ed): Neurologie, Ed. Did. Ped., Bucureşti, 1993.
Numărul de ore:
Curs: 45 de ore
Stagii: 80 de ore
Procedura de evaluare: Examen
Numărul de credite: 9
Preocuparea de bază:
Bolile cerebrovasculare, Scleroza multiplă, Boala Parkinson, Epilepsia, Miastenia gravis.

ORL
Staff-ul disciplinei:
Prof.dr. C. Draşoveanu
Sef. lucr. dr. Mühlfay Gh.
Sef lucr. dr. Sabău Sorin
Asist.univ.dr. Boldea Claudia
Statutul disciplinei în planul de învăţământ : obligatorie
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole:
- otologie
- rinologie
- faringo – laringologie
- aspecte de patologie traheo-bronşică şi esofagiană
- noţiuni de foniatrie
Bibliografia obligatorie
1. ATAMAN T.,Examinarea Oto-rino-laringologică,Editura Tehnică, Bucureşti,2003
2. COSTINESCU V. şi colab.Oto-rino-laringologie.Vol. I şi II Editura Medicală ,Bucureşti
1964.
3. DRASOVEANU C. Patologie ORL. University PressTg.Mureş .2000
4. MUHLFAY V.,DRASOVEANU C ,Fullorrgegegyogyaszat. IMF Tg.Mureş.Litografia IMF
Tg.Mureş 1990.
5. SARAFOLEANU D.,SARAFOLEANU C. Compendiu O.R.L.,Editura
Naţional,Bucureşti,1997
Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocat:
Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei în planul de învăţământ: 4 credite
Preocuparea de bază a disciplinei : capitolele enumerate.

DEMATOLOGIE
Staff-ul disciplinei:
Dr. Morariu Silviu Horia
Asistent universitar Dr. Simu Lia Maria
Statul disciplinei: disciplină obligatorie.
Programa analitica a cursurilor
- Semiologie dermatologică
- Viroze cutanate
- Piodermite. Dermatoze provocate de paraziţia animali
Infecţii mycobacteriene
- Micoze cutaneo-mucoase
- Dermatoze alergice
- Dermatita de stază. Vasculite
- Boli ale ţesutului conjunctiv
- Dermatoze buloase
- Afecţiuni papulo-scuamoase
- Afecţiuni ale glandelor sebacee
- Tumori cutanate benigne. Dermatoze precanceroase
- Tumori cutanate maligne
- Sifilis
- Alte boli cu transmitere sexuală
Programa analitica a lucrărilor practice:
- Structura şi funcţiile organului cutanat
- Examenul local dermatologic
- Explorări paraclinice
- Diagnostic diferenţial
- Noţiuni generale de terapeutică dermatologică
- Tratamentul cu agenţi fizici
- Tratamentul sistemic în dermatologie
- Paraneoplazii cutanate
- Reacţii cutanate postmedicamentoase
- Diagnostic diferenţial în raport cu regiunile anatomice
- Patologia mucoasei bucale
- Patologia regiunii genitale

Bibliografie:
1. Buţiu O.V. – Curs de dermato-venerologie, Litografiat, UMF Tg Mureş, 1979
2. Buţiu O.V. – Dermatovenerologia, kurzus, Litografia UMF Tg Mureş, 1979
3. Bucur Gh., Opriş Dana Angela – Boli dermatovenerice. Enciclopedie. Ed Medicală
Naţională, Bucureşti 2002
4. Colţoiu Al. – Tratat de dermato-venerologie, vol I partea I şi II, Ed Medicală, Bucureşti,
1986
5. Forsea D., Raluca Popescu, Popescu C.M. – Compendiu de dermatologie şi venerologie, Ed
Tehnică, Bucureşti, 1996
6. Maier N. – Patologie cutanată, vol I, II, III, Ed Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 1998
7. Mitchell Sams W, Lynch J.P – Principles and practice of Dermatology, Churchill
Livingstone, New York, 1990
8. Morariu SH – Curs de dermatologie şi venerologie, Litografiat, UMF Tg Mureş 2002
9. Ţolea I. – Dermatovenerologie clinică, Ed Scrisul Românesc, Craiova, 2000
10. Saurat J.H., Laugier P., Grosshans E., Lachapelle J.M. – Dermatologie et venereologie,
Masson, Paris 1990
Nr. ore: Curs – 15 ore, Lucrări practice – 30 ore.
Procedura de verificare: examen.
Nr. credite: 3 credite
Preocuparea de bază a disciplinei: Dermatologie şi Venerologie

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE NR. II

Staff-ul:
Conf.Dr. Carmen Rădulescu- şef de disciplină
Prof. Dr. Constantin Rădulescu-Profesor consultant
Şef de lucrări Dr. Marius Gliga
Asistent universitar Dr. Caterina Gliga
Asistent universitar Dr. Carmen Popa
Asistent universitar Dr. Ovidiu Gârbovan
Preparator universitar Dr. Levente Ilyes
Preparator universitar Dr. Ovidiu Grama
Statul disciplinei: A.Obstetrica şi Ginecologia pentru studenţii anului VI Medicină Generală,
seriile I şi II, semestrul I şi II constituie o disciplină obligatorie - Conf. Dr. Rădulescu Carmen şi
Prof. Dr. Rădulescu Constantin
Programa analitică: Obstetrica şi Ginecologia pentru studenţii anului VI Medicină Generală,
semestrul I şi II:
Endocrinologia reproducerii
Obstetrica: sarcina normală şi patologică
Ginecologia: Anomaliile congenitale ale tractului genital feminin, Boala inflamatorie pelvină,
Cancerul vulvar, vaginal, cervical, Cancerul corpului uterin, Tumorile ovariene, Endometrioza,
Sterilitatea feminină, Contracepţia
Bibliografia: Ginecologia, vol I şi II de Prof. Dr. Constantin Rădulescu, Editura Medicală,
Bucureşti, 1988 şi 1995
Curs de Obstetrică-Conf.Dr. Carmen Rădulescu, Litografia UMF Tg.Mureş, 2003.
Nr. ore: Pentru studenţii anului VI Medicină Generală
a. 56 de ore de curs pe an la fiecare serie (2 serii), total 112 ore de curs
b. Ore de stagiu:1275 ore în primul semestru şi 1241 de ore în semestrul II
Procedura de verificare: Evaluarea cunoştinţelor se face prin examen atât pentru studenţii din anul
VI Medicină Generală cât şi pentru cei din anul III de la Colegiul de Medicină.
Numărul de credite la anul VI Medicină Generală este 10.
Preocuparea de bază a disciplinei o constituie: Patologia sarcinii, naşterii şi lăuziei, Oncologia
ginecologică.

OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE I.
Staff – ul disciplinei este alcătuit dintr-un conferenţiar universitar, un şef de lucrări şi 8 asistenţi
universitari. Dintre membrii disciplinei 4 au titlul de doctor în ştiinţe medicale iar alţi 2 sunt
doctoranzi.Membrii disciplinei au dobîndit diferite competenţe în subspecialităţi din domeniul
obstetricii şi ginecologiei (ecografie, laparoscopie, histeroscopie, planificare familială,colposcopie,
management sanitar).
Statutul disciplinei: în planul de învăţămînt disciplina obstetrică-ginecologie are statut de
disciplină obligatorie.
Capitolele principale din programa analitică
Pentru Anul VI Medicină Generală
1. Anatomia clinică a aparatului reproductiv şi fiziologia reproducerii. Axa hipotalamo-
hipofizo- ovariană. Embrioogia aparatului genital feminin. Tulburările de dezvoltare ale
aparatuluigenital feminin.
2. Fiziologia sarcinii. Fecundaţia, migraţia, implantaţia şi placentaţia.adaptarea maternă la
sarcină. diagnosticul sarcinii. urmărirea prenatală a sarcinii normale . naşterea eutocică.
bazinul obstetrical. atitudinea fătului în uter. prezentaţia, poziţia, varietăţi de poziţie.
mecanismul naşterii eutocice. urmărirea şi dirijarea travaliului. lăuzia normală şi patologică

3. Patologia trimestrului i al sarcinii. avortul de trim.i. boala trofoblastică gestaţională.


hiperemeza gravidică. patologia trimestrelor ii şi iii ale sarcinii. izoimunizarea feto-maternă.
hipertensiunea arterială asociată sarcinii.
4. Bolile materne asociate sarcinii. diabetul zaharat. afecţiunile cardiace materne şi sarcina.
patologia infecţioasă maternă asociată sarcinii.Afecţiunile chirurgicale asociate sarcinii.
5. Hemoragiile în trimestrul III de sarcină şi la naştere.
6. Patologia de durată a naşterii. Naşterea prematură. Sarcina suprapurtată. Suferinţa fetală
intrauterină. Evaluarea intrauterină a stării fătului. Retardul de creştere intrauterină a fătului
7. Sarcina multiplă. Urmărirea prenatală a sarcinii multiple. Atitudinea la naştere în sarcina
multiplă. Anomaliile naşterii. Anomalii de prezentaţie. Anomalii ale bazinului osos.
Disproporţia feto-pelvină.leziunile canalului de naştere şi alte anomalii ale perioadei a iii- a
a naşterii
8. Tehnici şi manevre obstetricale operatorii. Operaţia cezariană. Naşterea pe cale vaginală
după operaţie cezariană
9. Planificarea familială. Contracepţia.
10. Sarcina extrauterină. Sterilitatea feminină. Investigarea cuplului infertil. Managementul
medical şi chirurgical al sterilităţii. Tehnici de reproducere asistată.
11. Tulburările funcţiei menstruale. Amenoreea. Dismenoreea şi sindromul premenstrual.
Metroragiile disfuncţionale. Endometrioza şi adenomioza.
12. Infecţiile joase ale tractului genital. Infecţiile înalte ale tractului genital. Boala inflamatorie
pelvină.
13. Ginecologie pediatrică. Menopauza.
14. Tumorile benigne ale tractului genital feminin.prolapsul genital. Incontinenţa urinară.
Fistulele genito-urinare
15. Leziunile precanceroase ale colului uterin. Cancerul colului uterin.
16. Hiperplazia de endometru. Adenocarcinomul de endometru. Sarcoamele uterine
17. Cancerul ovarian epitelial şi nonepitelial. Leziunile precanceroase ale vulvei şi vaginului.
Cancerul vulvar. Cancerul vaginal. Cancerul trompei uterine
18. Patologia benignă a sînului. Screening-ul cancerului de sîn. Cancerul de sîn
19. Tehnici chirurgicale ginecologice. Chirurgia minim invazivă în ginecologie: laparoscopia şi
histeroscopia
Numărul de ore de curs, stagii şi lucrări practice
Pentru anul VI MG: Semestru I : 2 ore de curs. Semestrul II: 2 ore de curs + 17 ore de stagiu.
Evaluarea rezultatelor se face cuprinde 2 verificări pe parcursul celor 2 semestre respectiv examen
de final de an pentru anulVI Medicină generală, examen de semestru pentru facultatea de
Stomatologie anul III, respectiv la finele fiecăruia din cele 2 semestre pentru anul III Colegiul de
Medicină.
Numărul de credite: Pentru anul VI MG: 10 credite (la finele sem.II)
Preocupări de bază: diagnosticul antenatal şi sarcina cu risc crescut, sterilitatea feminină şi
chirurgia ginecologică (avînd statut de centru regional de referinţă)
PSIHIATRIE
Staff-ul disciplinei
Prof Aurel Nireştean
Prof. Gaboş Grecu losif
Conf. Marieta Grecu Gaboş
Asist. univ. Adriana Miliai
Prep. Dana Cîmpan
Prep. Benko Agnes
Statutul disciplinei
Psihiatrie anul VI mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul IV stomatologie - disciplina obligatorie
Etică medicală anul II mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul II Colegiu Medical - disciplina
obligatorie
Tematica cursurilor si a stagiilor
1. Noţiuni introductive în psihiatria actuală;
2. Conceptul de thren în psihopatologie;
3. Personalitatea, tulburările de personalitate;
4. Reţeaua de suport social;
5. Conştiinţa şi tulburările eisenzaţia. Percepţia.atenţia. Memoria şi tulburările lor;
6. Gândirea. Limbajul, imaginaţia şi tulburările lor afectivitatea, viaţa instinctuală,
voinţa;
7. Activitatea voluntară şl tulburările lor;
8. Sindroamele psihopatologice;
9. Reacţiile psihopatologice şi nevrozele;
10. Schizofreniile şi psihozele afective periodice;
11. Tulburările schizo- afective şi tulburările delirante;
12. Alcoolismul şi toxicomaniile;
13. Demenţele. Retardârile mintale şi tulburările;
14. Psihice ale vârstei a treia;
15. Tulburările psihice în traumatismele craniocerebrale, epilepsie, infecţia cu virusu
imunodeficienţei umane (sida) şi cele legate de maternitate;
16. Urgenţele psihiatrice. Terapiile psihiatrice.

Bibliografie obligatorie
1. Nireştean A.- Ghid de stagiu psihiatric. Litografia UMF Tg. Mureş, 1999;
2. Nireştean A.- Aspecte clinico-evolutive şi terapeutice în stările psihopatoidc,
teza de doctorat. 1994;
3. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Stomatologie, Litografia U.M.F. Tg.-Mureş,
1996;
4. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Medicină Generală, Litografia U.M.F.Tg.-
Mureş, 2001;
5. Grecu GH. -Curs de Psihiatrie, Litografia U.M.F, Tg.-Mureş, 1976;
6. ** * - DSM IV , Ed. Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, 2000
7. ***-ICD 10.Ed.All, 1998.
Număr de ore de curs - 3ore/săptămână
Procedura de examinare - examen
Numărul de credite - 6
Preocuparea de bază a disciplinei
Personalitatea normală şi patologică
Tulburări de dispoziţie
Psihoterapiile cognitiv comportamentale
Actualităţi psiho-farmacologîce

BOLI INFECŢIOASE
Staff-ul disciplinei:
Prof. dr. Rodica Pascu - şeful disciplinei
Şef lucrări dr. Carmen Chiriac
Şef lucrări dr. Zaharia Kezdi Iringo
As. univ. dr. Brânduşa Ţilea
As. univ. dr. Anca Georgescu
As. univ. dr. Cristina Gârbovan
As. univ. dr. Domnica Ţetcu Butiurcă
As. univ. dr. Mariana Pop
As. univ. dr. Andreea Moldovan
Prep. univ. dr. Andrea Incze
Statutul disciplinei din planul de învăţământ:
Boli Infecţioase - anul VI Medicină Generală- disciplină obligatorie
Enumerearea principalelor secţiuni şi capitole ( din programa analitică a cursurilor, stagiilor,
respectiv lucrărilor practice)
Programa analitică a cursurilor - MEDICINĂ GENERALĂ ANUL VI
Principii de diagnostic si tratament al bolilor infectioase , sindromul febril, sindrom eruptiv,
sindrom inflamator, sindroame localizatoare ale infectiilor
Infecţiile aparatului respirator, definiţie, clasificare, tablou clinic, diagnostic tratament
Anginele acute
Infecţiile streptococice
Infectii cu streptococ B hemolitic gr A
Scarlatina
Infecţiile streptococice cutanate şi ale părţilor moi
Infectii cu streptococi de gr B,
Infectii cu enterococcus si alti streptococi de gr D
Infectii cu streptococi de gr C,G, F si viridans
Rujeola
Rubeola
Infecţii cu Herpes-virusuri
Varicela
Herpes zoster
Mononucleoza infecţioasa
Mononucleoza infecţioasa cronicã.
Infectii cu herpes simplex
Infectii cu HHV6, HHV7, HHV8
Infectii cu cytomegalovirus
Oreionul
Difteria
Infectii cu alte corynebacterii
Infectii cauzate de Listeria monocytogenes
Infectii cauzate de Erysipelothrix rhusiopatie
Tusea convulsivă
Infecţii ale Sistemului Nervos Central
Meningite acute
Meningite bacteriene
Meningita cerebrospinală epidemică
Meningita pneumococica
Meningita cu hemophilus influenze
Alte meningite bacteriene: streptococice, stafilococice, bacili gramnegativi
Meningite purulente aseptice
Meningite virale acute
Meningite cu enterovirusuri, virusul choriomeningitei limfocitare benigne si altele
Meningita tuberculoasă
Encefalite acute infecţioase, Mielite şi Neurite
Rabia
Abcesul cerebral
Boli cu poartă de intrare cutanată:
Leptospirozele
Boala Lyme si alte borelioze
Antrax
Tetanos
Rickettsioze
Boli cu poartă de intrare digestivă
Diarei infecţioase
Diarei infecţioase de etiologie virala:rotavirusuri, parvovirusuri( Norwlk, Hawai), adenovirusuri,
astrovirusuri, calicivirusuri, etc
Dizenteria acută bacterină
Diareea călătorilor
Toxiinfecţiile alimentare
Botulismul
Salmoneloze
Febra tifoidă
Holera
Enteroviroze prezentare generală.
Poliomielita
Infecţii cu virusuri Coxasckie şi ECHO : tablouri clinice.
HEPATITE virale acute
Hepatita virală A.0,22
Hepatita virală B.
Hepatita cu virusul Delta.
Hepatita virală C
Alte hepatite virale
Infecţii bacteriene sistemice:
Definitii: Sindrom de răspuns inflamator sistemic, sepsis, sepsis sever, MSOF, bacteriemie.
Sepsis
Infecţia cu Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV/SIDA)
Infecţii nosocomiale
Infecţii la organisme cu imunitate compromisă
-neutropenici
-infecţii la pacienţii cu hemopatii maligne
-infecţii la recipienţii de măduva osoasa şi transplant de organe solide

Bibliografia obligatorie - MEDICINĂ GENERALĂ ANUL VI


1. Chiotan M: Boli infecţioase, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000
2. Ileana Rebedea: Boli infecţioase, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000
3. Angelescu M: Terapia cu antibiotice, 2004
4. Voiculescu Gh. : Boli infecţioase , Ed. Medicală, Bucureşti, 1989, Vol. I, II
5. Harrison's: Principles on Internal Medicine, Twelfth Edition, Part Five: Infection Diseases
Numărul de ore de curs, stagii , lucrări practice alocate disciplinei din planul de învăţământ:
Anul VI - Medicină Generală - TOTAL : 144 ore/an
Total cursuri: 42 ore/ an
Stagiu clinic: 102 ore/an
Procedura de evaluare a cunoştinţelor :
Facultatea de Medicină Generală - anul VI:
examen teeoretic oral
examen clinic practic la patul bolnavului
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ:
Facultatea de Medicină Generală - anul VI: 10 credite
Preocuparea de bază a disciplinei :
predarea patologiei bolilor infecţioase
terapia infecţiei HIV
terapia infecţiilor SNC

EPIDEMIOLOGIE-MEDICINĂ PREVENTIVĂ
Stafful disciplinei n
î 2005:
Prof.dr. Monica Sabău
Şef lucr.dr. Cristina Golea
Preparator dr. Bacârea Vladimir
Stattul disciplinei: disciplină obligatorie
Principalele capitole ale programei de pregătire teoretică şi practică: Principii generale ale
epidemiologiei; Sănătatea şi boala; Epidemiologia bolilor transmisibile şi netransmisibile;
Epidemiologia genetică; Prevenţia; Epidemiologia, prevenţia şi controlul unor boli transmisibile şi
netransmisibile (bolile controlabile prin vaccinare în România, hepatitele virale, infecţia HIV/SIDA;
infecţiile nosocomiale, gripa, bolile cardiovasculare, cancerul, boli pulmonare cronice, tulburările
neuro-psihice cronice, diabetul); Supravegherea epidemiologică, Studii epidemiologice;
Screeningul; Imunizarea activă şi pasivă; Măsuri de investigare şi control în focarul de boli
infecţioase.
Bibliografia recomandată:
Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997;
Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, Editura Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999;
Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, ediţia a II-a, UMF, Tg. Mureş, 1987;
Sabău Monica, Golea Cristina, Bacârea V.: Epidemiologie specială (boli netransmisibile), 2005.
Nr. ore: pentru anul universitar 2004-2005, 28 ore curs şi 34 ore stagiu
Procedura de verificare: examen oral pentru verificarea noţiunilor teoretice şi teste pentru
activitatea practică
Număr credite: 6
Preocupări de bază:
Epidemiologia infecţiilor acute şi cronice produse de virusurile hepatitice;
Prevenţia tuberculozei prin acţiuni de educare - informare.
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
Staff-ul disciplinei:
Prof.dr. Monica Sabău
Prep.dr.Vladimir Bacârea
Statutul disciplinei: disciplină obligatorie
Principalele capitole din programa analitică: Metodologia cercetării medicale; Etapele unui studiu
clinic; Elaborarea unui protocol de cercetare; Studii epidemiologice; Redactarea medicală;
Documentarea şi Lectura critică a bibliografiei; Etica în cercetarea medicală.
Bibliografia:
• Achimaş A.C.: Metodologia cercetării ştiinţifice, Ed. Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj
Napoca, 1999;
• Browner S.W.: Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Williams and Wilkins,
Baltimore, 1999;
• Sabău Monica, BacâreaV.: Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale, University Press, Tg.
Mureş, 2005;
• Tigan St., Achimaş A.C., Drugan T.: Curs de informatică şi statistică meicală, Ed. Srima, Cluj
Napoca, 2001;
• Landirvon G., Delahaye F.: La recherche clinique, Masson, Paris, 1995
Nr. ore: 30 ore de curs
Procedura de verificare: verificare pe parcurs
Nr. credite: 2
Preocuparea de bază a disciplinei: elaborarea protocoalelor pentru studii de cercetare medicală

PROGRAMA ANALITICĂ
2004 – 2005
Medicină Generală anul II
Sem. I Curs - Sem. II Curs 30 ore
Stagiu - Seria I – IV Stagiu -
total - total 30 ore

Activitatea teoretică (curs)


Medicina bazată pe dovezi. Metodologia
cercetării medicale 1
Etapele studiului clinic 1
Pregătirea studiului clinic 1
Elaborarea protocolului de cercetare 1
Desig-ul studiului 1
Studii descriptive 1
Studii transversale 1
Studii caz – control 2
Studii privind strategia de diagnostic 2
Studii de cohortă 2
Trialuri clinice randomizate, controlate 3
Culegerea informaţiei 3
Prelucrarea datelor 3
Analiza şi interpretarea rezultatelor 2
Prezentarea rezultatelor 2
Etica medicală 1
Redactarea medicală 2
Prezentarea orală a unei lucrări ştiinţifice 1

Bibliografia:
1. Achimaş AC. Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Ed. Universitară Iuliu Haţieganu,
Cluj Napoca,1999.
2. Browner SW. Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Wiliams and Wilkins,
Baltimore, 1999.
3. Landrivon G, Delahaye F. La recherche clinique, Masson, Paris, 1995.
4. Sabău Monica, Bacârea V. Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, University Press, Târgu
Mureş, 2005.
PROGRAMA ANALITICĂ
2004-2005
Medicină Generală an VI

Sem. I Curs 28 ore Sem. II Curs 28 ore


Seria I şi III Stagiu 34 ore Seria II şi IV Stagiu 34 ore
total 62 ore total 62 ore
Scopul cursurilor şi a activităţilor practice (stagiu) este de a explica studenţilor:
Conceptele şi metodele epidemiologice de studiu
Cauzalitatea în epidemiologie
Contribuţia epidemiologiei la controlul şi prevenirea îmbolnăvirilor, precum şi la promovarea
sănătăţii populaţionale
Metodele concrete de supraveghere a principalelor boli infecţioase şi neinfecţioase din România
Evaluarea cunoştinţelor: examen oral pentru activitatea teoretică şi teste pentru activitatea practică
I. Activitatea teoretică (28 ore)
Epidemiologia: definiţie, scop, aspecte istorice, clasificare, domenii de utilizare. 1 oră
Metoda epidemiologică, raţionamentul epidemiologic, epidemiologie practică.
Sănătatea: definiţie, factorii determinanţi ai sănătăţii, evaluare pe baze 1 oră
epidemiologice.
Cauzalitatea: conceptul de cauză, factorii implicaţi în cauzalitate, stabilirea 1 oră
cauzelor unei boli, ghidul de cauzalitate (relaţiile temporale, plauzibilitatea,
consistenţa, puterea asocierii, reversibilitatea, relaţia doză-răspuns)
Procesul epidemiologic al bolilor infecţioase şi neinfecţioase: definiţii, factori 3 ore
structurali, forme de manifestare. Controlul, eliminarea şi eradicarea bolilor
infecţioase.
Prevenţia: nivelele prevenţiei (primordială, primară, secundară, terţiară). Măsuri de 1 oră
prevenţie pentru boli infecţioase (generale, speciale, specifice). Screenigul.
Epidemiologia, controlul şi prevenirea bolilor infecţioase controlabile prin 6 ore
vaccinare din România: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, TBC,
rujeolă, hepatită virală B.
Epidemiologia, controlul, prevenirea hepatitelor virale A, C, D, E, G, TT. 3 ore
Epidemiologia, controlul, prevenirea infecţiilor cauzate de HIV. 2 ore
Epidemiologia, controlul, prevenirea unor boli cu risc epidemiologic: gripă, 6 ore
infecţii streptococice, boala diareică acută, toxiinfecţii alimentare, boli cu
transmitere sexuală, infecţii nozcomiale.
Epidemiologia afecţiunilor cardio-vasculare, neuropsihice şi a cancerului. 4 ore
Bibliografie:
1. Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997;
2. Bocşan I.S.: Epidemiologie practică pentru medicii de familie, Editura Medicală
Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999;
3. Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
4. Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, ediţia a II-a, UMF, Tg. Mureş, 1987;

MEDICINĂ DE FAMILIE
Staff-ul disciplinei:
Prof. Dr. Kiklei Pal Istvan – şef disciplină – medic primar Medicină Internă şi medic primar
Cardiologie
Conf. Dr. Pop Petre Diana – conferenţiar – medic primar Medicină Internă
Dr. Balint Szentendrey Dalma – asistent – Medic primar Medicină Internă, specialist
Cardiologie
Dr. Hubatsch Polinger Mihaela – preparator - medic rezident Medicină de Familie,
Pneumologie
Dr. Bocicor Andrea – preparator –medic rezident Medicină de Familie
Dr. Preg Zoltan – preparator – medic rezident Medinină Internă, Medicină de Familie
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: anul VI M.G. disciplină obligatorie
Principalele capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor, lucrărilor practice

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR


Definiţia medicinii de familie
Principiile medicinei de familie
Sarcinile medicinei de familie
Deprinderile necesare pentru medicul de familie
Reactualizarea medicinei de familie
Sistemul modern de sănătate. Locul medicinei de familie într-un sistem modern de sănătate
Sistemul asistenţei de sănătate din România
Principiile directoare ale medicinii contemporane şi etapele de dezvoltare ale acestora.
Relaţia medic - pacient în medicina de familie
Sistemul informaţional - în asistenţa de sănătate a populaţiei
Sănătatea. Abordarea holistică a sănătăţii
Riscul
Boala
Abordarea somato-psiho-socială a bolii
Particularităţile diagnosticului şi tratamentului în asistenţa primară
Conceptul preventiv în asistenţa primară
Pacientul cu distres respirator în practica medicinei de familie
Tablouri clinice asociate cu dispnee
Tablouri clinice asociate cu dispnee medie
Asistenţa primară a sindroamelor dureroase toracice în practica medicinei de familie
Durere toracică asociată cu atingerea funcţiilor vitale
Sindroame clinice cu risc vital asociate cu durere toracică
Sindroame clinice asociate cu durere toracică dar fără risc vital
Disconfortul şi durerea retrosternală
Asistarea primară a sindromului comun de durere toracică şi abdominală în practica medicinii de
familie
Asistenţa primară a sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinei de familie
Tratamentul primar al sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinii de familie
Localizarea durerii
Principiile reabilitării comprehensive în practica medicinei de familie
Strategia reabilitării complexe în practica medicului de familie
Faza de spitalizare
Faza de reconvalescenţă
Faza de îngrijire
Evaluarea complexă a rezervelor funcţionale definirea scopurilor tratamentului longitudinal
Psihoterapia
Probleme sociale

Bibliografia obligatorie:
1. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan - Profilaxia în Medicina de Familie – editura Procardia 2001,
litografia UMF 2002
2. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan – A csaladorvoslas alapjai – editura Procardia 2000, litografia
UMF 2001
3. Pentru rezienţii de medicină de familie A. Restian: Bazele medicinei de familie. Editura
Medicala
Numărul de ore de curs şi stagii alocate disciplinei din planul de învăţământ:
Ore de curs: 28 ore
Ore de stagii: 51 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de învăţământ: 6 Credite
Preocuparea de bază a disciplinei: Prevenţie şi recuperare cardiovasculară, informatică medicală –
baze de date pe suport electronic pentru sistemul integrat de sănătate

TERAPIE INTENSIVĂ
Staff-ul disciplinei:
Conf.dr. Sanda Copotoiu
Şef lucr. dr. Leonard Azamfirei
Şef lucr.dr. Kovacs Iudit
Asist univ.dr. Lucian Baila
Asist. univ.dr. Ioana Ghiţescu
Prep. univ.dr. Copotoiu Ruxandra
Statutul disciplinei în planul de înv ăţământ:
- Terapie Intensivă - anul V MG - disciplină obligatorie
Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică
- Terapie intensivă – anul V MG
1. Disfuncţa respiratorie
2. Hemodinamica în terapia intensivă
3. Nutriţia bolnavului critic
4. Insuficienţa renală acută
5. Insuficienţa hepatică acută
6. Şocul
7. Dezechilibrele acido-bazice
8. Dezechilibrele hidro-electrolitice
9. Disfuncţia neurologică în terapia intensivă
10. Resuscitarea
11. Disfuncţia termoreglării
12. Anestezia
13. Durerea
Bibliografia obligatorie
Terapie Intensivă - anul V MG
1. Copotoiu Sanda - Curs de Anestezie-Terapie Intensiva, UMF Tg.Mureş, 2001
2. Chiorean Mircea, Copotoiu Sanda, Azamfirei Leonard - Managementul bolnavului critic,
Ed. University Press Tg. Mureş, 2004
Număr de ore
- de curs
Terapie Intensivă - anul V MG - 2 ore
Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 3 ore
- de stagiu
Terapie Intensivă - anul V MG - 40 ore
- de lucrări practice
Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 45 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor:
- Terapie Intensivă - anul V MG - verificare
- Terapie Intensivă - anul II Col. Med - examen
Număr de credite acumulate:
- Terapie Intensivă - anul V MG – 3 credite
- Terapie Intensivă - anul II Col. Med -
Preocuparea de bază a disciplinei: terapie intensivă, anestezie

REUMATOLOGIE (BALNEOLOGIE)
Staff-ul disciplinei:
Prof.Dr.Georgescu Lia
Asistent univ. Dr.Popoviciu Horaţiu
Asistent univ. Dr.Biro Anna Juliana
Preparator univ. Dr.Copotoiu Monica
Statutul disciplinei: disciplină obligatorie.
Programa analitică:
Cadrul nosologic al specialităţilor, clasificarea bolilor reumatismale, imunopatologie clinică.
- poliartrita reumatoidă - epidemiologie
- lupus eritematos sistemic - patogenie
- scleroză sistemică progresivă - tablou clinic
- polidermatomiozita - diagnostic
- vasculita sistemică - diagnostic diferenţiat
- spondilartrita seronegativă - tratament medicamentos
- osteoporoza - tratament fizica – recuperare
- boala artrozică
Diagnosticul diferenţial al monoartritelor şi poliartritelor.
Hidrotermoterapie
Electroterapie
Kinetoterapie
Artropatii microcristaliniene
Reumatism abarticular
Discopatie lombară.
a.) Lia Georgescu: Elemente de reumatologie (curs pentru uzul studenţilor) UMF.Tg.Mureş 1994.
b.) Harrison: Principles of Internal Medicine, Ed.14th, 15th, Ed.Teora, Bucureşti 2003.
Nr. ore:
28 ore de curs
280 ore stagii Total 308 ore.
Procedura de verificare: teste de evaluare.
Nr. credite: 4 credite anul VI., 2 credite anul V.
Preocuparea de bază a disciplinei: Reumatologie – imunoterapie.

MEDICINA LEGALĂ
Staff-ul disciplinei
Dr. L.Hecser, conf.univ., şef de disciplină
Dr. V.Hădăreanu, asist.univ.
Dr. Katalin Palfi Siklodi, asist.univ.
Statutul disciplinei din planul de învăţâmânt
statut obligatoriu
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor,
lucrărilor practice)
(1) Programa analitică a cursurilor
1. Obiectul medicinei legale. Medicina şi dreptul: dreptul penal, dreptul civil, dreptul familiei,
dreptul muncii, dreptul administrativ. Organizarea medicinei legale în România.
2. Tanatologia şi tanatogeneză în medicina legală. Stările terminale. Moartea cerebrală.
3. Moartea violentă. Moartea suspectă. Moartea a cărei cauză nu se cunoaşte (moartea subită).
Sindromul morţii subite al sugarului (SMSS). Sindromul apneic de somn (SAS).
4. Traumatologia medico-legală. Mecanismele evenimentelor traumatice. Aspecte juridice
penale şi civile.
5. Accidentele de circulaţie. Traumatologia în accidentele de circulaţie. Legislaţie (HGR
nr.195/2002, OGR nr.85/2003). Consumul de alcool şi accidentele rutiere.
6. Traumatologie prin factori fizici şi alţi factori. Electrocutarea. Barotrauma. Agresiunea prin
hipotermie şi hipertermie. Inaniţia şi setea.
7. Asfixiile mecanice. Spânzurarea. Strangularea. Sugrumare cu mâna. Alte forme ale asfixiei
mecanice. Înecarea în apă dulce şi apă sărată.
8. Factori chimici cu implicaţii medico-legale. Intoxicaţiile acute. Aspecte juridice.
9. Pruncuciderea. Aspecte juridice. Autopsia medico-legală a nou-născutului. Examinarea
mamei, expertiza medico-legală psihiatrică.
10. Probleme medico-legale în legătură cu sarcina, naştere, lehuzia. Avortul posttraumatic.
11. Tãgada paternităţii. Filiaţiunea biologică. Codul familiei.
12. Violul. Aspectele medico-legale şi juridice. Perversiunea sexuală.
13. Psihiatria medico-legală. Aspecte penale, civile. Procedura expertală, legislaţie.
14. Responsabilitatea medicală. Aspecte juridice penale şi civile.
(2) Programa lucrărilor practice
1. Analiza legislativă privind medicina legală în România (OUG nr.1/2000, Legea
nr.459/2001, HGR nr.774/2000, Ordinul MJ nr.1134/C/2000 şi a MS nr.255/2000).
2. Codul penal. Codul de procedură penală. Cordul civil. Codul familiei. Codul muncii. Codul
administrativ.
3. Constatarea medico-legală pe cadavru (autopsia medico-legală). Art.114 Cod proc.pen.
Natura şi felul morţii.
4. Constatarea medico-legală pe cadavru. Raportul de autopsie medico-legală.
5. Examinarea medico-legală a persoanelor fizice. Certificatul medico-legal. Raportul de
constatare medico-legală.
6. Practica medico-legală în traumatologie mecanică. Implicaţii juridice.
7. Accidentele de circulaţie. Practica medico-legală. Alcoologie medico-legală.
8. Traumatologie fizică. Electrocutarea. Arsurile. Practica medico-legală.
9. Asfixiile mecanice. Practica medico-legală.
10. Toxicologie practică. Intoxicaţiile acute mortale.
11. Pruncuciderea. Criteriologie. Practica medico-legală: autopsia nou-născutului. Examinarea
mamei.
12. Violul. Examinarea medico-legală ginecologică. Biocriminalistică. Starea de virginitate.
13. Practica filiaţiunii biologice. Capacitatea de procreere.
14. Practica expertizelor medico-legale psihiatrice. Măsurile de siguranţă cu caracter medical
(art.113, art.114 Cod penal). Expertizele medico-legale speciale (amânarea de pedeapsă,
întrerupere de pedeapsă).
Bibliografie obligatorie
1. Crişu C. Codul penal. Codul de procedură penală. 64 legi speciale. Ed.Argessis-Juris, Curtea
de Argeş, 2001.
2. Scripcaru Gh. Medicina legală expertală în România. Ed.Cugetarea-Iaşi, 2000.
3. Hecser L., Hădăreanu V. Medicină legală şi drept medical. Noţiuni teoretice. Lit.UMF
Tg.Mureş, 2001.
4. Beliş V (ed.). Tratat de medicina legală. vol.I, II. Ed.Medicală;Bucureşti, 1995.
5. Voicu V. Toxicologie clinică. Ed.Albastros, Bucureşti, 1997.
6. Scripcaru Gh. Medicina legală. Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A..Bucureşti, 1993.
Numărul orelor de curs şi lucrări practice
14 cursuri – 28 ore
14 lucrări practice – 28 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor
verificare
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei pe planul de învăţâmânt
4 puncte
Preocupări de bază a disciplinei
- traumatologie
- psihiatrie medico-legală
- moartea subită
- actul de autoagresiune (suicid)
- toxicologie medico-legală

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR


Staff-ul disciplinei:
- Dr. şt. med. Farkas Evelyn şef de disciplină, şef de lucrări
- Doctorand, Ceană Daniela Edith, asistent universitar
- Asistentă medicală Hadnagy Ildiko, angajată pe post de laborantă
- Belza Otto, operator calculator
Statutul disciplinei din planul de învăţământ:
Cele trei discipline cuprinse în planul de învăţământ sunt obligatorii
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole: Definiţia sănătăţii şi sănătăţii publice, Etapele
profilaxiei, Evaluarea stării de sănătate a populaţiei, Educaţia pentru sănătate, management sanitar,
economie sanitară, organizarea cabinetelor medicale de medicină generală, medicină dentară şi
medicină de urgenţă, sistemul informaţional demografic al României, metodologia cercetării
statistice şi elemente de statistică sanitară, metode de lucru utilizate în sănătatea publică, etc.
Bibliografia obligatorie:
1. Detels R., Holland W. W., McEwen J. and Omenn G. S.: Oxford of Textbox of Public
Health Third Edition vol 2, Oxford University Press, New York, Oxford, Tokyo, 1997
2. Enăchescu D., Marcu M. Gh.: Sănătate Publică şi Management Sanitar, Editura All,
Bucureşti, 1994, 1999
3. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Vademecum medici generalis, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe
Medicale, filiala Mureş, secţia de medicină generală, 1987
4. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Curs de medicină socială, IMF Tg. Mureş, 1988
5. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Îndreptar de lucrări practice în medicina socială, IMF Tg.
Mureş, 1989
6. Farkas Evelyn: Îndreptar de lucrări practice în sănătatea publică, Legislaţie sanitară, UMF
Tg. Mureş, 2000
7. Farkas Evelyn: Curs de Sănătate Publică şi Management Sanitar, UMF Tg. Mureş, 2001
8. Mureşan P.: Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Editura Medicală,
Bucureşti, 1989
9. Mureşan P.: Reglementările privind clasificarea şi codificarea cauzelor de boală şi deces,
Revizia a 10-a OMS, Editura Medicală, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul,
Statistică Sanitară, 1993, 2001
10. *** HCM 880/1965
11. *** Clasificarea internaţională a maladiilor (CIM) – Revizia a 10-a a OMS vol I Editura
Medicală, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul, Statistică Sanitară, 1993, 2001
12. *** Compendium of Human Settlements Statistics, United Nations, 1995
13. *** World Health Statistics 1993, World Health Organization, Genéve, 1996
14. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 204/1 VI 1998
15. *** Ordin Nr. 84/6 II, 1998, al MS privind autorizaţia de liberă practică în România
16. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 631/5 XII 2000
17. *** Legea 19/2000
18. *** Demographic Yearbook, 1998 UNO, New York 2000
19. *** Demographic Yearbook, United Nations, 2003
20. *** Anuar de statistică sanitară 2002, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Centrul de calcul,
statistică sanitară şi documentare medicală, Bucureşti, 2003
Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocate celor 3 discipline:
28 ore curs, 28 ore lucrări practice
14 ore curs, 14 ore lucrări practice
14 ore curs, 14 ore lucrări practice
Procedura de evaluare a cunoştinţelor:
a) verificare
b) colocviu
c) colocviu
Numărul de credite acumulate
6 credite
4 credite
2 credite
Preocuparea de bază a disciplinei: sănătate publică şi management sanitar, analiza eficienţei
sectorului medico-sanitar, analiza stării de sănătate a populaţiei.

LIMBA MODERNĂ
Staff-ul disciplinei:
Lect.dr.Mirela Dredeţianu (1991)
Asist.Angela Bârsan (1991)
Asist.Bucur Liana (1991)
Asist.Bucur Stanca (2001)
Asist.Patricia Serbac (2001)
Secretar Claudia Vodă (1996)
Statutul disciplinei: disciplina este obligatorie.
Principalele capitole predate la cursuri : termeni medicali, texte medicale, texete de cultură şi
civilizaţie , dezvoltarea aptitudinilor de vorbit, de scris , de citit, folosind limbajul medical (vezi
programa analitică).
Bibliografia
Germană
1. “Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer”, Leipzig 1980
2. Abager, S.: “Gramatica practică a limbii germane”, Bucureşti 1974
3. Lăzărescu, I.: “Curs practic de limba germană”, Bucureşti 1992
4. Bauer, E.W. u.a.: “Biologie”, Berlin 1978
5. Livescu, J., Savin, Emilia şi Abager, B.: “Limba germană. Curs practic” Bucureşti 1970
6. Helbig, G. şi Buscha, J.: “Kurze deutsche Grammatik für Ausländer”
7. Haneş, Gheorghina: “Ghid de conversaţie român-german”, Bucureşti 1979
8. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Verb”, Timişoara 2001
9. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Adjektiv”, Timişoara 2001
10. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Präpositionen im Unterricht”, Timişoara 1999
11. Marcu-Lapadat, Mihaela, Macovei, Florica şi Dobran, Floarea: „Biologie. Lehrbuch für die
VII. Klasse”, Editura Teora, Bucureşti 2000

Engleză
1. Nucleus - Medicine ,Tony O’Brien, Jeffrey Jameson, David Kirwan.
2. Gramatica limbii engleze - Georgiana Gălăţeanu.
3. English for academic purposes.Medicine - David V. James
4. English in medicine - Eric Glendinning&Beverly Holmströ m
5. Headway- Intermediate John & Liz Soars.
6. Medical journals
7. Magazines
8. English in Medicine.
9. Test your vocabulary for medicine.David Riley.
Franceză
1. Dictionnaire de la langue française, Le Petit Robert, Paris, Xie, 1990.
2. Dictionnaire Encyclopédique pous Tous, Nouveau Petit Larousse, Paris, Vie, 1969.
3. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex o6, 1996.
4. Nouveau Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994.
5. Bienvenue en France, Méthode d’apprentissage du français, Les Editions Didier, 1991.
6. Espaces, Méthodes de français, Hachette, Paris, 1990.
7. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Paris, 1990.
8. Presse-Papiers, Extraits de la presse française, Année VI, N0 5, février, 1996.
9. Science et Vie, avril, septembre, novembre 1997
10. Grevisse, Maurice, Le bon usage, Grammaire française, Editions y Duclot, S.A. Gembloux,
1974.
11. Jü rgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrô ler et améliorer
votre français, Presses Pocket 1989.
Nr.de ore:
An I,II med.gen.sem. I,II – 2 ore curs practic/săptămână.
Evaluarea cunoştinţelor se face prin teste scrise şi orale.
Nr.credite:
An I Mg.-4
An II Mg.-4
Însuşirea corectă a limbajului de specialitate şi dezvoltarea automatismului de folosire a limbii
străine. Preocuparea întregului colectiv de a-şi însuşi ultimele noutăţi apărute în metodica predării
limbilor străine.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


Staff-ul disciplinei
Lect.drd.Burcă Ioan şef disciplină
Asist.drd.Ţurcanu Florin
Asist.Szabo Barna
Asist.Ciulea Laura
Statutul disciplinei: disciplina este obligatorie pentru anii I şi II.
Programa analitică cuprinde:
- Eşalonarea lecţiilor pe parcursul celor 4 semestre.
- Posibilităţi de activitate sportivă a studenţilor din anii III, IV, V, VI.
- Participarea în competiţii sportive naţionale studenţeşti.
- Modul de evaluare a activităţii studenţilor din anii I şi II.
- Bibliografie de specialitate.
Bibliografia: Studenţii vor studia din literatura sportivă lucrări de specialitate specifice
disciplinelor sportive pentru care aceştia manifestă interes.
Nr. ore: câte o lecţie practică săptămânal (2 ore) pentru studenţii anului I şi II.
Procedura de verificare: Verificare pe parcurs cu notă la sfârşitul anului (sem.II şi sem.IV).
Nr. credite: Nu se acordă credite.
Preocuparea de bază a disciplinei: asigurarea lecţiilor, un sporit grad de eficienţă care să
corespundă exigenţelor de pregătire fizică generală şi moral volitivă a viitoarelor cadre medicale.