Test 1

1.Notiuni de DPC.Obiectul si metoda DPC.

1.1Dati definitia DPC.
DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce reglementeaza relatiile care apar intre instanta
de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor
judecatoresti si altor organe jurisdictionale.
1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare referitor la obiectul DPC.
Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de judecata de examinare si solutionare a
cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor procesuale ale participantilor la proces si altor subiecti a procesului
civil.In litaratura de specialitate exista opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea
unor autori obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea procesului
civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti.Intro alta opinie-relatiile sociale ce apar intre
instantele de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor
judecatoresti.CPC prevede definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale referitoare la
raporturile procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si cele
specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in competenta lor.
1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare privitor la metoda de reglementare a
DPC.
Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unica.Sigur este doar caracterul mixt al
metodei,constituind o uniune dintre caracterul dispozitiv si cel imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat
in cadrul raportului juridic procesula civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de
judecata ,denota caracterul imperativ al metodei.Totodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie si caracterul
dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2 caractere.Unii autori definesc metoda re
reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar altii ca fiind dispozitiv-imperativa.Particularitatile metodei:1-
pozitia juridica a subiectilor raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol
diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate conform principiului
contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de subordonare,ci relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se
caracterizeaza prin disponibilitate in dr a participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..3-modalitatea
de aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-specificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca acestea de regula
imbraca forma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se efectueaza in termene si modul prevazut de
lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau stingerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a
faptelor juridice complexe..4-sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor de
procedura.
2.Partile in PC si conditiile necesare pt a fi parte la proces.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii
procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila
litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de
judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma
capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr
si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de
exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal
drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea
procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi
titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se
va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor
publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este
incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul
participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau
intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume
propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in
proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de
reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este
scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita
examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr
materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai
cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele
actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint
aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a
procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe
orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe
un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea
la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece
solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting
intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de
capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi
reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de
protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu
procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l
introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate
deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea
de pirit.
3.Temeiurile si procedura efectuarii expertizei.Cazurile de ordonare a expertizei
colegiale,complexe,suplimentare,si repetate.
3.1Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba.expuneti temeiurile pt efectuarea expertizei
colegiale,complexe,suplimentare si repetate.
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a obiectelor prezentate de
catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea
procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului intocmit in urma petrecerii
expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii
pricinii.El cuprinde descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt inst de judecata,insa daca
el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre
mai multi experti de aceiasi specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt
solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.3-
Suplimentara-care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet,ori apar noi
probleme referitot la circumstantele examinate ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-
Repetata-poate fi dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate
normele procesualede efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza este pusa la indoiala de
catre instanta.
3.2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia dintre raporturile de expertiza si
consultatia specialistului.
Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a investigatiilor,si consluziile pe
marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu
cu celelate probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de
jud,raportul d expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este respins
,respingerea trebuie sa fie motivata.
Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de
judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala. Specialistul isi expune opinia. La cercetarea nscrisurilor sau
a probelor materiale, la audierea i vizionarea nregistrrilor audio-video,etc instana judectoreasc, printr-o ncheiere,
poate atrage, din oficiu sau la cererea oricrui participant la proces, specialiti n domeniul respectiv pentru consultaii,.
Persoana citat n calitate de specialist este obligat s se prezinte n instan, s rspund la ntrebri, s-i acorde
asisten tehnic, dup caz. Specialistul d n judecat explicaii scrise sau orale, n funcie de cunotinele profesionale
i de genul activitii sale, fr a efectua investigatii speciale. Consultaia i explicaia oral a specialistului se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat, iar cele scrise se anexeaza la dosar.
3.3Apreciati legalitatea actiunilor judecatorului in urmatoarele cazuri:a)judecatorul a ordonat efectuarea din
oficiu a expertizei in procesul de spitalizare in stationarul de psihiatrie.b)instanta a refuzat admiterea cererii
reclamantului de efectuare a expertizei pe motiv ca la dosar este anexat actul birorului de expertiza intocmit
inainte de intentarea procesului pe care l-a examinat in sedinta de judecata in calitate de inscris.
1-legala
2- consider ilegala actiunea judecator, deoarece inscrisurile de regula apar pin la intentarea procesului neavind nici o
legatura cu cauza, si in conoformit cu CPC, judecator sau inst poate dispune efectuarea expert la cererea partii sau unui
alt participant la proces.

Test 2
1.Not de izvor al DPC si felurile izvoarelor.
1.1 Dati defin izvor de DPC
Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun
crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor
specializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca
astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice.
1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC
Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.
Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)
2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de
stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei,
CFisc)
Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de arbitsaj comercial internat,
Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si
penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si
uniforma a legislatiei.
1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.
Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip neretroactivitatii legii adika legea
procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata
aplicare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai
multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec
doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei nou competente.
3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja
produse si ca rezultat ala aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil
in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judecatoreti.

2.Temeiurile participarii procuror la judecar pricinilor civile.Dr si oblig proces ale procuror ca participant la
proces.
2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proces ale procuror. Procuror participa
la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii.
Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza
de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile,
indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui
nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de
lege.
Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte
probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se
foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale.
2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit publice. Procuror dispune in
proces civ de o calitate procesuala deosebita. El are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el
nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar
unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant :1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de
impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr
reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind
autorit publice pot participa prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz
prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se
adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie
initiativa. Autori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur
autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare.
2.3 Dati apreciere legalitatii act procesuale ale inst.Argum rsp.
a)Gincu
b)Valicescu
c)Popa
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst
in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de
reprezentat legal al feciorului sau minor.
c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si alti participanti la proces,
in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel
in interesele pensionar Popa.

3.Obiectul probatiunii si determinar lui in pricinile concrete

3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. Obiectul
probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie
dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu
caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger
RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si
desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei
sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor
la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei
corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii:
1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva.
Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca
legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare
in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de
judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material
si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii
neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea
acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale;
3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5
vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in
considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este
obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.
Test3
1Notiun de proced civ si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei proceduarle civ
1.1defin proced civ (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not de process civil este susceptibila de mai
multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei
civiile,4ca pricina civ concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare a justitiei.
Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces provine din
Latina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui
ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si participantii la process, reesind
din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea
desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n vederea
realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a
altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are
loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane.
1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma proceduarala civila reprez acea forma de
aparare a dr si intereselor legitime ale pers care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de
procedura civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate realizata de institutiii
specializate numite-inst de judecata care sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat is in
ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv, o
putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ distincte- norme de procedura civila care in
mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau
contestate, a libert si interes legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea legalitatii si a
ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii.
1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativa pers interesate; 2 cauya se
solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3la solutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea
de examinare si solutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestora este detaliat si
imprerativ reglementat de N DPC;5 sedintele de judecata de regula sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele
legii si treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de
judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind succesiv mai multe etape numite faze ale
proces civ.

2.Partile in PC si conditiile necesare pt a fi parte la proces.

2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii
procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila
litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de
judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma
capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr
si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de
exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal
drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea
procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi
titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se
va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare.

2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor

publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este
incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul
participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau
intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume
propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in
proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de
reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este
scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita
examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr
materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai
cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele
actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint
aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a
procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe
orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe
un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea
la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece
solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting
intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de
capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi
reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de
protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu
procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l
introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate
deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea
de pirit.

3.Temeiurile degrevarii de probatiune

3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite). 1faptele notorii care sunt
cunscute si inst de judecata si participantilor la proces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite:
a)prin hotar judecatoreasca irevocabila intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printo sentinta definitiva
irevocabile intro cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3 alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care
cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor. Refuzul
de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst ca recunoastere a scrisului ori a semnaturii.
3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si RJ, stabilite prin hot
judec definitiva intr-o pricina civila si sentinta penala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar
irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care participa
aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm
pen si ale procuror. Faptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr-o hotar
sau sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supune dubiilor. Printro sentinta
definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constata inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr,
deoare ce el este deja condamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers.
3.3 Determinati mod de dovedire a circums ce constit obiectul probatiunii in urmatoarele sit:
a)contr de imprumut 20mii lei
b)stabilirea paternitatii
c)v-c set de mobila.
A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta
din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de
judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea
circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz
faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale.
b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya se egaleaza cu recunoasterea lui in
calitate a copilului.
c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe document, daca orginalul este
pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor
probe al adevarului cuprins al originalului.
Test 4
1Not si importanta princ DPC
1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPC- idei fundamentale
calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara.
Izv: Const RM; CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO, Pact internat cu
privire la dr civile si politice. Leg privind tratatele internat etc.
1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli esentiale ce determina structura
procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica
legislativa , avind si o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si interpretarea
corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii
unor reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei
jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie generala stabilind trasaturiel
caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se
calauzesc judecatorii, in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ
fundamentale. Au un caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care se
aplika doar la anumite institutii.
1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate: a)princ constituionale si
b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa
izvor:interne si internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea inst judecatoresti,
din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii
in dezbaterile judiciare; organizational-functionale care pe linga organizare determina si funcionarea inst de judecata,
din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst
de judec egal constituita nu pot infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de
forta executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si organizatiilor, pr
publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.

2Competenta generala a inst judecatoresti (not si felurile )

2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Competenta generala este aptitudinea
recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o
anumita cauza.
In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta
unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta
exclusive si multipla.
Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor
judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea
paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii
casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi
clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil
poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale
extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de
alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas
partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.
CG dupa legatura intre pricni.

2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii N de competenta generala.

1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor altor organe- refuzul de a primi
cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea
cererii- cind reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute
de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea procesului civil-
pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe rol- reclamantul nu a respectat proceduar
prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoaterea cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr
prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat obiectii
impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei instante se caseaza; b)casarea hotaririi si
incetarea procesului ori scoaterea cererilor de pe rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita
recursul si sa incasesze integral sau partila hotarirea primei instante dispunidn incetarea procesului ori scoaterea cererii
de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii sau de scoatere a ei de pe rol.
2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rsp.
a)Fornea I
b)Ceban
c) SA MD ,SA Codru
a) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica antimonopol si infrastructura
pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i, n caz de necesitate, n judecat - competenta alternativa.
b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia dintre soti sau cind unul dintre ei
refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.
c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta
ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat
procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa.

3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii

3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupa legatura probelor cu circumstantele care
trebuie constatae: a)directe- care permit a face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii.
B) indirecte care permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa
mod de formare: a)primare-obtinute din prima sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa sau alte
surse, de ex: martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare: a)personale-in care persista factorul
subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-in care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul
de formare a probei: a)judiciare- care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex:depozitiile
martorilor, explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se formeaza inafara sedintei de judecata, de ex:in procesul
asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de catre notari, etc.
3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa diferite criterii, permite studierea
lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a
acestora. In cazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb sa aiba mai multe probe
indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea
unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a putea conditiona mai multe
concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. La clasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii
treb sa fie examinate mai intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare
importanta din punct de vedere al aprecierilor.
3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe.
a)aflarea pirit inafara RM
b)declaratiile martorului
c)raport de expertiza
a)se atrbuie la proba materiala si directa
b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-au obtinut informatii de la alt martor se
poate atrbui probe primare sau secundare, judiciara.
c)materiala,directa.
Test5
1Not si esenta principiului disponibilitatii
1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la proces , in primul rind al
partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de
dreputirle procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii
cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune.
1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult
la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de
judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la
infaptuirea justitiei. Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza respectarea
procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr
legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a
prevederilor cerintelor democratice. Acesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte
principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si
argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si pers , de asi
expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere
asupra initiativelor inst de judecata.
1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1 dr pers interesate de a porni sau nu
un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in
judecata, intocmita de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa
poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a
determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind
cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectul procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr
subiesctiv, de a stinge litigiul pt tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar
judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hotaririi.

2Participar intervenientilor principali la proc civ. Temeiurile si procedura intervenirii in proces.

2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced intervenirii acestuia in proces.
IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii asupra obiectului obiectului
litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi
identice cu cele inaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea
actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost intentat
procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutul
cererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In
instanta de apel interventia principala se poate face doar cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu
respectarea regulilor generale si este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea spre
examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza pretentii
asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia..

2.2 Analizati particularit in pozitia procesuala a intervenientilor principali in raport cu reclamant si coreclamant
IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa administreze probe ,sa renunte la pretentii,sa
incehie tranzactii de impacare,etc.Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui procesuala este identica cu cea a reclamantului
sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui
este inaintata impotriva ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor
IP,afectindule pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti sau ambele,litigiul dintre
reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot
intenta actiunea in comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele coreclamantilor coincid
si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele
ambelor parti.

2.3Argumentati solutia in urmatoarele sit:

a)Oprea catre Guzun
b)Miron catre Timciuc
a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el nu poate fi atras in proces civil,IP
intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului.
b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusu in calitate de IP,deaorece legea
impune pt participarea IL in apel acordul partilor.

3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti. Rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune.
3.1Identificati rol inst de jud in reclamarea probelor necesare solutionarii pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare
instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea
probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte
probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune prezentarea probelor la
solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul
ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de
adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date
suficiente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea
unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea cererii de chemare n judecat sau
respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel
demonstreaza rolul active al instantei de judecata.

3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul prezumtiilor probante.
Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei
indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe
care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o
anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa
devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi
pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau
neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor.
Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de
fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar
dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear
inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor
dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 300 zile din
momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca
posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.
3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea obligata sa le dovedeasca,, in
pricinile civile privind:
a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in
pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in
care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu
dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.
b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii
va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le
invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.
c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea
necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In
cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta
majora.

Test6
1.Asigurarea probelor
1.1dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.
Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa devina greu de
administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii
I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor.

1.2Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu privire la asigurarea probelor.
Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata locului si prin alte
modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul
indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele
partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau
infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii
asigurarii probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheierea de respingere a cererii de
asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor
la proces sau de la comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat
decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Persoana interesata si alti participanti la
proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesle-verbale si toate probele adunate in
cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta participantii la proces.

1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea procesului in judecata.

Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de notari,de persone oficiale
ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta cetatenilor RM. Orice persoan ndreptit care a prezentat elemente de
prob suficiente pentru a-i
sprijini afirmaiile conform crora drepturile sale snt nclcate poate cere instanei de judecat
sau unei alte autoriti competente, pn la iniierea unui proces mpotriva aciunilor ilegale,
aplicarea de msuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurrii
proteciei informaiilor confideniale i cu condiia depunerii unei cauiuni sau a unei garanii
echivalente corespunztoare, necesare s repare prejudiciile care ar putea fi cauzate prtului n
cazul n care nu va fi constatat existena unei nclcri.Cautiunea se va depune in bani pe contul special al oficiului de
executare. n procesul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare participanii la proces pot solicita instanei de judecat
efectuarea aciunilor pentru asigurarea probelor n vederea prevenirii dispariiei sau imposibilitii administrrii acestora
n viitor.
Legislaia admite efectuarea aciunilor procedurale respective n acest scop dup intentarea procesului civil.

2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.

2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia.
Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a
examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-
generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se
aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de
reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza
concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege
unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la
ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o
alta cauza.

2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala.

In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se
afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile
in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri.2-locul aflarii averii
succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de
catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-
aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in
instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului
imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul
resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de
pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati
instanta (instantele )competenta sa le examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Telenesti.
b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a MD
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in
CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat
actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.
b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica
carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la
sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD

3.Notiune de succesiune procesuala.Temeiurile si felurile succesiunii procesuale.

3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.
Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi
materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-
decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de
subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale
preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala
este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul
cesiunii de creanta sau preluarii datoriei.

3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in

drepturile materiale.
Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr
predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii
este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig
procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in
masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce
doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia
drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza
renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului.

3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm
cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii
B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea creditului
a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite
succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei
de incetare a procesului.
b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

TEST 7
1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit
probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta
de judecata. Instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si
nemijlocita a tuturor probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in
hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea preferintei unor probe fata de
alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni
toata probele.

1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta completului de judecata.

Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata ,nemijlocit de catre judecatorul sau
judecatorii care urmeaza sa ia hotarirea,componena completului de judecata trebuie sa ramina neschimbata pe parcursul
examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput.

1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii.

CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii de a aduna probe ori de
a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza
unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces
interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot
solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat
la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior
stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.

2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii.

2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele care nu pot fi reprezentati in
judecata.
Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza
imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane. Nu pot fi
reprezentani n judecat judectorii, procurorii, ofierii de urmrire penal, poliitii, deputaii, cu excepia cazurilor
participrii lor la proces n calitate de mputernicii ai acestor autoriti sau n calitate de reprezentani legali.Nu poate fi
reprezentant n judecat persoana care a acordat sau acord n pricina respectiv asisten judiciar unor persoane ale
cror interese snt n contradicie cu interesele persoanei pe care o reprezint, sau care a participat n calitate de
judector, de procuror, de ofier de urmrire penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane,
reprezentantul poate fi recuzat de participanii la proces.

2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt:

1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate
procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa
personal la process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process4.specificul exerciatrii
drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei
reprezentatului:
Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului.Reprezintare
judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul
de aparitie a reprezentarii avem:
1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele
prezentate in judecata.2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau
gratuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea din oficiu.Are loc
atunci cind: n cazul n care partea sau intervenientul snt lipsii sau limitai n capacitatea de exerciiu i nu au
reprezentani legali sau dac domiciliul prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict de interese ntre
reprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac persoana a crei spitalizare n staionarul
de psihiatrie se cere nu este reprezentat n judecat de avocat, judectorul desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i
apra interesele;dac, dup pornirea procesului privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu sau declararea
incapacitii ei, aceasta nu este asistat n judecat de avocat, pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul
numete din oficiu un avocat, care va dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.
5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.
6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.

2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate:

a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in capacitatea de
exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca
fiind neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al minorului-reclamant activeaza in
calitate de judecator.

3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:

A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de
exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe
care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca
reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca
fiind neintemeiate: Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are
nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura
eliberata d reprezentat.
C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de
judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate
de reprezentant legal.

3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor dupa subiect de
provenienta ,continut si forma.
3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba.
Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza
civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne
grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea
informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc
electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului,
a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile
inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul
intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii; 3
inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare
audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa
indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii.
3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de
statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice,
pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si
au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc.
b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important
este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul
intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar,
adika genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele PJ ale
conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa.
B)informationale- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie
prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile
unor organe de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ
3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, *sa
fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare
civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa
simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente
3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri:
a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica avind consimtamintul
reclamantului
b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina
c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe document
a) ilegala
b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a fost intocmit inscrisul,
deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar
fi inducerea in eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita, inkeierea defectuasa a act
procedural, alte actiuni ilegale.
c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe doc, daa originalul este
pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice.

Test 8
1Proba prin declaratia martorului
1.1Dati defin si caracterizati declarat martor ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau
din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu
are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept
probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor
false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii
generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau
din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa depuna marturii. Nu pot fi
audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa
inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra
datelor ce constit secret de lege, care le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui.
3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secret informatiei
confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele aparute in dezbaterea circumstantelor
pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au
participat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea
autorului de materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca materialele
si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de martori: sotul impotriva sotiei si
viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii
referitor la datele care le-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii
impotriva altuia, etc.
1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor in virsta de pina la 14 ani sau de
la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul
minorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari
martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz
exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune
ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine
in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16
ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.
2Subiectii RJ procesual civile si clasificarea lor.
2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers care contribuie la faptuirea
justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr si obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit
de stat specializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei; pers care
asitsa la proces(observatorii). Particianti la proces partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, pers care
conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime ale altor pers; autori
publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala. Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca
dispun de interes juridic pt solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt
participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesului ca subiecti ai
R material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici
procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceea contribuie la infaptuirea
justa si rapida a cauzelor civile.
2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes subiectii se clasifica:1. a)inst de
judecata-indeplineste functiile acordate de lege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes material si
procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)care au numai interes procesual:
procurorul, reprezentatii legali, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea justitiei-
care nu au interes juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 4 pers care asita la
proces(observatorii).
2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp.
a)dl Marinescu,
b)autorit tutelara
c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator
a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul. DnMarinescu nu va avea nici o
calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia.
b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces.
c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect al procesului civil.
Mama va fi reprezentantul lui legal.

3. Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea drepturilor altor persoane.

3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers. Depunerea concluziilor de catre
autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei
Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta
judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in
curs de examinare.
3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor pers.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunii in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii de actiuni:1 actiuni in interesele unei alte
pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei
legal; 3 act in interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii
casatoriei, decaderea din dr parintesti.
-depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la cererea participantilor la proces;3 din
oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de
catre autorit publice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea hotar, precum si in
inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii.
Spre ex: participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc.
3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre
sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.
a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile
administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor
consumatorilor prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instana judectoreasc
de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de ctre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre
asociaiile obteti de consumatori.
b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele
copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul
decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din
drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.
c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC
prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea
membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test 9
1Not R PC si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC
1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si
participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar
judecator.
1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R procesuale nu pot exista in lipsa unui supert
ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista. 2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in
consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC
in calitate de sub obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul RPC-
alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces care difera in de pendenta de
felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun-
cauza civila concreta aflata pe rol sau R material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si
pirit, etc. Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- confirmat prin caracterul
imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul
proces civ. 6caracterul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece
dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea.
1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt necesare urmatoarele premize:
1existenta N de procedura civila- in lipsa N de procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care
contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica procesuala al subectelor
participante la proces- care este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului
juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are consecite juridice, adika atrage dupa
sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt
aparitia RPC au iportanta doar actiunile.

2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.

2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea
recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in
prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa
domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor
pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste
mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama
recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele
care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre
cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.
2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini care cad sub incidenta acestei
competente. Competenta teritor exception determina capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate
anumite cauze civile. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa. 1-dupa
locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor
acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2-locul
aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de
catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-
aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in
instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului
imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul
resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de
pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala si indicati inst competenta sa
examineze urmatoarele categorii de pricini civile:
a)Cucu
b)IS fabrica de sticla
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in
CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat
actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun.
b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica
carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la
sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD

3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri.

3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda
reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de
materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea
lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele
reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta
pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a
intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca,
de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia
tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.
3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a
imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia
existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator
(prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ
de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul
notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre
reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica.
Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului
contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are
drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare
judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de
reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc
prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile
reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate
de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati.
3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare:
a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata
a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care
este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta.
b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca
ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.
Test 10
1Obiectul si continututl R PC
1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si
participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar
judecator.
1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza faptul asupra caruia sunt indreptate RJ
concrete.Obiectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst
de jud treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de
judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor
circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel
adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel
procesuale dintre inst de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este
chemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au importanta esentiala
pt cauza.
1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor acestora, N de DPC stabilesc
volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul
corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr procesuale sunt
exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt
subiect. Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata
deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin
actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.

2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la inst sesizata la o alta inst.

2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale.
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de judectorii n a cror
competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori s o preia pentru
judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta.
Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strmutarea pricinii la instana de la domiciliul sau
locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea normelor de competen
jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte motive ntemeiate,
substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea
participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n temeiul unei ncheieri
motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana ierarhic superioar, a crei
ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.
2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst competenta sa dispuna
stramutarea:
a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu.
b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta generala.
c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob.
d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de competenta teritor.
a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era cunoscut-
stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este intenttat procesul.
b)nu este un caz de stramutare a pricinii
c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a inst in care este intentat procesul.
d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa constata ca pricina a
fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s-au
constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor
nu poae avea loc stramutarea.
3Temeiurile participarii procuror la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca participant la
proces.
3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima
inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate
inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate,
incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers
incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in
cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.
3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale de
reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina
lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are aceleasi dr
ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat; 2 nu poate incheia tranzactii de impacare;
3fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr
reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile
inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la ducerea mai departe a procesului.
3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:
a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea cet Gincu.
b)procuror Velicescu
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst
in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de
reprezentat legal al feciorului sau minor..

Test 11
1Not si esenta principiului contradictorialitatii
1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator, CPC.Esenta:PC este organizat astfel
incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a
alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei
probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de
judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase. Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii
armelor.
1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in toate stadiile si fazele in
PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii hotaririi. Intentarea.: la cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe
de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti
daca ei nu dspunde aceste acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a
pricinii pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, cheama in judec
pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva actiunii si problele prin are pot fi
dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce
constata ca pricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin care se stalib termne
de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterile-
cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii pricinii se solutioneaza prin inkeierea
judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui
participant la proces, dsp a carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de
jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa dovedeasca
circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu dispune altfel.
1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr procesuale, disponibilitatii si
legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii.
Egalitatea partilor in drepturile procedurale este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea posibilitatilor
egale, suficiente si adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra circumstantelor de
fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavorizata. Legalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si
uniforma anormelor de drept de catre instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la
infaptuirea justitiei in cadrul examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr nu este
adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii este un prinipiu cadru inauntrul careia
treb sa se regaseasca toate celelalte principii.

2Participarea intervenientilor accesorii la PC. Temeiurile si procedura intervenirii in proces. Efectele neatragerii
sau neintervenirii lor la proces.
2.1Formulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenirii atragerii acestuia in proces. IA
este persoana interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane care poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt
pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan dac hotrrea pronunat poate s influeneze drepturile sau
obligaiile lui fa de una din pri. Dac, n urma pronunrii hotrrii, partea n proces obine un drept fa de
intervenientul accesoriu sau acesta poate nainta pretenii mpotriva ei, partea interesat este obligat s-l ntiineze
despre pornirea procesului i s prezinte n judecat un demers, solicitnd introducerea lui n proces. n acest scop, partea
interesat depune n judecat o cerere, copia de pe care o expediaz intervenientului accesoriu, precum i explicaia
dreptului acestuia de a interveni n proces n timp de 15 zile.
2.2Evidentiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in R cu coreclamant si copirit. POzitia
procesuala a IA se deosebeste de pozitia copiritilor si coreclamant.. Spre deosebire de coreclamanti nu au pretentii
proprii asupra obiectului litigiului, ei nu sunt subiecti ai R material litigios cum sunt coreclamanti si copiritii,deci exista
doar un R adiacet intre intervenient si partea in favoarea careia el intervine Din punt de vedere al intereselor, coreclam si
coprit au interese comune, care nu se exclud reciporc. Dr si interesele intervenientilor aparate in proces nu coincid cu dr
si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si copiritilor. IA are dr si obligatiile procedurale ale
partii care i se alatura, cu exceptia dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul
pretentiilor din catiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a incheia tranzactia, de a
incheia actiunea reconventionala etc.
2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civile privind:
a)IS Calea ferata
b)Grecu catre Ursachi.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in instanta de judecata
sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept
al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si procesual in solutionarea
cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal

3Not de proba materiala. Proced cercetarii probei materiale, inclusiv la fata locului.
3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele materiale sint obiectele care prin
aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea
circumstantelor importante pt solutionarea cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe materiale sint insusi
obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele
defectuoase s.a.
3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate
n instan judectoreasc pot fi examinate i cercetate la locul lor de aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i
cercetarea probelor la faa locului instana pronun o ncheiere.
Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic participanilor la proces i reprezentanilor
lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea. Snt citai, dup caz, experii, specialitii i martorii.
Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat. La
acesta se anexeaz planurile, schemele, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente fcute sau verificate n
procesul cercetrii probelor, nregistrrile video, fotografiile de pe probele materiale fcute n timpul cercetrii la faa
locului, precum i raportul de expertiz, explicaiile specialistului.
3.3Indicati actiunile inst de jud in urmat cazuri:
a)reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst, inainte de adoptar hoatr.
b)pirit nu sa prezentat la examinar la fata loc a probei materiale.
c)reclamantu nu poate prezenta proba materiala, deoarece acesta se afla in posesia pirit.
a)in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care le-au prezentat, dupa ce hotar judecatoreasca
ramine irevocabile. Deci, dupa regula generala inst poate sa resituie problele materiale dupa terminarea procesului insa
probele materiale pot fi restituite si inainte de finalizarea procesului, numai daca acest lucru nu ipiedica solutionarea
cauzei. O conditie esentiala este ca anue reclamantul sa prezinte proba a carui restituire o cere.
b)Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comunikat participantilor la proces. Neprezentarea lor
insa nu impiedica examinarea. Sint citati dupa caz expertii, specialistii si martorii. Rezultatele examinarii si cercetarii
probelor la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. La acesta se anexeaza problele
materiale facute in timpul cercetarii la fata locului, precum si raportul de expertiza, explicatiile specialistului.
c)in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala, inst poate contribui la prezentarea probelor
necesare. Astfel, in cererea de reclamare a probelor treb sa fie specificate proba si circumstantele care ar putea fi
confirmate sau infirmate prin acea proba, cauzele ce impiedica prezentarea probelor. Inst judecatoreasca (judecator)
poate elibera dupa caz, la cererea partii un demers pt obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit,
pot trimite nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demersul pt a o prezenta in judecata.

Test 12
1Subiectii RPC si clasificarea lor
1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii. Subiectii
care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii sunt: 1partile reclamantul si piritul.
Reclamantul este pers prezumata ca fiind titularul drptului subiectiv sau al interesului legitim care s-a adresat in inst de
judecata sustinind ca dr sau subiectiv(interes) este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva
careia in inst de judecata s-a inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un dr subiectiv al
reclamantului. 2intervenientii participantii la proces care intrvin sau se atrag intr-un proces deja pornit pt asi apara
interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin hot jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului,
IA nu au pretentii proprii asupra obiect litigiului.
1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr altor pers.
1Procurorul care participa la judecarea pricinilor civile in prima instanta in calitate de participant la proces, daca el insusi
l-a pornit in conditile legii. El nu este subiect al R material litigios. El inainteaza actiuni in nume propriu, dar in
interesele reclamantului, deci el are doar un interes procesual. El dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu
anumite exceptii prevazute expres de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si cetatenii- scop de baza al participarii lor este
de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sa-si apere dr si interesele personal.
Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni
intr-un anumit domen de activitate si al vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a AOC la
PC:*inaintarea actiunii- in interesele unei alte pers la cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de cererea
acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta procesul privind declararea
nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii
concluziilor este de a apara dr , libert, interesele altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii.
1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea justitiei.
Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute, direct sau indirect fapte referitoare la
pricina. Pers citata in calitate de martor este obligata sa se prezinte in fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna
marturii veridice. Expertii sunt persoanele care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu stiintific, cultural,
tehnic, legislativ etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze expertiza
daca este numit oficial ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist- pers care cunoaste temeinic o disciplina
sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in modul prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului.
Interpret este pers invitata in proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau care
traduce semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai multe persoane. Traducator- pers care
traduce in scris un text dintr-o limba in alta.

2.Competenta generala si clasificarea ei.

2.1Formulati definitia competentei generale, coraportind notiunea acestea la competenta jurisdictionala.
Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate
jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta
de lege unei instante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza.
2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei
categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta
generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.Competenta generala exclusive tine numai de instantele
judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite
categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea
adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului
competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil
poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale
extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de
alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas
partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.CG dupa legatura
intre pricni. n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena instanei judectoreti de
drept comun, iar altele de competena unei instane specializate, toate preteniile se examineaz de ctre instana
judectoreasc de drept comun, cu excepia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. n
cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena instanei judectoreti economice, iar altele
de competena instanei de contencios administrativ, toate preteniile se examineaz de ctre instana economic, cu
excepia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.
2.3Indicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz:
a)plingerea cet Fornea
b)pretentiile SA Moldova
A) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica antimonopol sii infrastructura
pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i, n caz de necesitate, n judecat (conform Legii cu privire la
petiionare)-competenta alternativa.
B) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici
rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a
respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea
adversa

3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud. procedura de audiere a martor.
3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz:
a)Pavlicenco
b)Popovici
c)martor Rusu
a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii PavlicencoN.pe care este
obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va putea fi citat in judcata si audiat in calitate de martor.
B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face depozitii in calitate de martor,doar in
cazul in care datele din litigiu i-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat
Popovici nu este in drept a refuza depunerea marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului sau vecin.
C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii cu privire la litigiul.Rusu este
parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie la infptuirea justitiei.

Testul 13
I.Felurile de procedura in procesul civil
1.Dati definitia felului de proceduar
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a unui grup de cauze
civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale
judiciara.

2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni civile ce rezult din raporturi
juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu procedur
special i cu procedur n ordonan (simplificat), precum i a celor care apar n legtur cu executarea actelor
instanei judectoreti i actelor altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce determina stabilirea unor
reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii
unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin
intermediul unie procedure speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de
examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri.

3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura

Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:-clasice -de controlProcedurile clasice la rindul lor se despart in
contencioase(care constau in examinarea in contradictoriu a unui litigiu intre 2 pari cu interese opuse) si
necontencioase(constau in eaminarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea partilor).Din cele
contencioase fac parte:- Actiunea civila-stabileste ordinea de examinare a cauzelor civile ,comercile,familiale,de
minca,funciare si altele care au la baza un litigiu intre 2 persoane de drept privat.-contencios administrativ-stabileste
ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal si altele
care au la baza un litigiu intre o persoana de drpet privat si una de drept public sau intre 2 persoane de drpet public.
Procedurile neconticioase sint:-,procedura in ordonanta-stabileste ordinea simplificata de examinare a cauzelor,care desi
au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin incalvcarea unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se examineaza
fara citarea partilor,fara dezbateri judiciare si far de incheiere de proces verbal,judecatorul adoptind unipersonal o
ordonanta judecatoreasca,in baza materialelelor prezentate de creditor.-procedura speciala-stabileste ordinea de
examinare a cauzelor care nu sint legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are drpet scop stabilirea unor fapte care
au valoare juridical sau stari ale persoanei sau ale bunurilor.-,procedeura de declarare a insolvbiliatii-stabilseste ordinea
de intentare a procesului de insolvabilitate side supraveghere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate
chestiunile relevante prt procesul de insolvabilitate.
Cele de control sint:-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor judecatoresti si arbitralilor
straini-procedura de contestare a hot.arbitrale-procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale

II.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel de drept comun.

1.Enuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun.
Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile civile privind:
c) declararea legalitii unei greve;d) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate i de ctre ceteni
strini i apatrizi.Curile de apel de drept comun judec n prim instan litigiile privind contestrile actelor juridice cu
caracter normativ, hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor administraiei publice din municipii, ale consiliului
municipal i primriei municipiului Chiinu, ale funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile,
libertile i interesele legitime ale cetenilor i organizaiilor.

2.Analizati categoriile de pricini examinate in ordinea procedurii contanciosului administrativ atribuite in

competenta judecatoriilor de drept comun
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:a) litigiile privind nesoluionarea n termen legal a
unei cereri i privind legalitatea actelor administrative emise de autoritile administraiei publice din sate (comune),
orae, raioane, de funcionarii publici din cadrul acestora, precum i de persoanele de drept privat de orice nivel, care
presteaz servicii de interes public; b) cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii
consiliului local de nivelul nti; c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor date prin lege n competena altor
instane judectoreti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite acte notariale.

3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:

a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane
b)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain
c)contestarea ordinului de concediere a contabilului sef Moraru emis de SA Franzeluta.
a)litigiul privind lichidarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti republicane se va solutiona de catre CA
b)CA-incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain
c)judecatorie

III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor.

1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor
Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a
preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient
sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.
Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea
multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n ansamblul i interconexiunea lor,
cluzindu-se de lege.

2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare.

Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act
normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ
administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.

3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe
administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei de locuit.:
a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de locuit
b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre pirit ca tre reclamant a pretului
casei.
c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autentificat notarial nu corespunde cu
modelul de scris prezentat de reclamant.
Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea lor.
a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in proces ele nu poarta intotdeauna
caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte
probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti
daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta.
b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind
este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor
depend de kit timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul
psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de
cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea.c)Raportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este
evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza
adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si
nemijlocita.Respingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 14
I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata
1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului
Judectorul care judec pricina urmeaz a fi recuzat dac:
a) la judecarea anterioar a pricinii a participat n calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier
sau executor judectoresc;b) se afl n raporturi de rudenie pn la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pn la al doilea
grad inclusiv cu vreuna dintre pri, cu ali participani la proces sau cu reprezentanii acestora; c) este tutore, curator sau
adoptator al uneia dintre pri; d) i-a expus opinia asupra pricinii care se judec; e) are un interes personal, direct sau
indirect, n soluionarea pricinii ori exist alte mprejurri care pun la ndoial obiectivitatea i neprtinirea lui.Din
completul care judec pricina nu pot face parte persoane care se afl n raporturi de rudenie sau de cstorie.

2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare

Propunerea de recuzare se examineaz de instana sesizat cu aciunea. Instana audiaz persoana a crei recuzare se
solicit, dac aceasta dorete s dea explicaii, i ascult opinia participanilor la proces. Nu se admite interogarea ca
mijloc de dovad a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedur.
Recuzarea judectorului se hotrte, n lipsa acestuia, de un alt judector sau de un alt complet de judecat, de regul n
aceeai zi, iar dac problema aceasta este examinat de instana ierarhic superioar spre care se ndreapt calea de atac
respectiv, n cel mult 10 zile. Judectorii care au fcut parte din completul de judecat i crora nu le-au fost naintate
recuzri pot fi inclui n noul complet pentru soluionarea recuzrii.
Dac, din motivul recuzrii, n instana sesizat cu pricin nu se poate constitui complet de judecat i dac recuzarea i
privete pe toi judectorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instana ierarhic superioar spre care se ndreapt calea
de atac respectiv.
Recuzarea expertului, specialistului, interpretului i grefierului se examineaz de instana care judec pricina.
Instana decide asupra recuzrii n camera de deliberare printr-o ncheiere motivat, care nu se supune nici unei ci de
atac dect o dat cu fondul hotrrii sau al deciziei.

3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare

Dac cererea de recuzare a fost admis de instana sesizat, pricina se examineaz de un alt judector sau de un alt
complet de judectori al acestei instane. n cazul neadmiterii cererii, pricina se examineaz de judectorii desemnai.
Dac instana superioar nvestit cu dreptul de a examina cereri de recuzare gsete c cererea de recuzare este
ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o instan de acelai grad, iar n cazul imposibilitii o va expedia spre
examinare instanei ierarhic superioare spre care se ndreapt calea de atac respectiv.
n cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instanei iniiale.
n ncheierea prin care s-a admis recuzarea se precizeaz n ce msur actele ndeplinite de judectorul recuzat urmeaz
s fie meninute.

II.Competenta jurisdctionlala materiala a JEC si a CAE

1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a JEC
Judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan toate categoriile de litigii economice date prin lege n
competenta lor, cu excepia celor atribuite Curii de Apel Economice.
Prin competen special, judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan pricinile dintre acionar i
societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi, indiferent de subiect, ce rezult din activitatea
economic a societii respective.

2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor economice de competenta
generala a instantelor judecatoresti de drept comun.
Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor de drpet comun
sint:1.componenta subiectiva a raportului2.natura juridical a raportului material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in
competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa
aiba un character economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator.
De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu
exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint
competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare
pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat
o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice.

3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:

a)actiune SRL X catre SA Z privind incasarea datoriei in marime de 600 mii lei
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii
c)declararea insolvabilitatii unei societati comerciale.
a)de catre JEC intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinzator si litigiul are un caracter economic.b)
Prin competen special, judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan pricinile dintre acionar i
societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi, indiferent de subiect, ce rezult din activitatea
economic a societii respective.c) Curtea de Apel Economic judec n prim instan cererile de declarare a
insolvabilitii;

III.Proba prin explicatiilor partilor si intervenientilor

1.Dati definitia si caracterizati explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de probaExplicatiile date de parti
si de intervenienti reprezinta informatia furnizata de catre aceste persoane in cadrul sedintei de judecata cu privire la
cirumstantele importante pt justa solutionare a cauzei.Urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe.
Explicaiile pot fi date oral sau n scris.Constituie probe doar informatia dsp circumstantele care formeaza obiectul
probatiunei.Emotiile ,aprecierile date circumstantelor ,calificarea juridical a raportului nu reprezinta probe.Explicatiile
date de parti si de intervenieint sint o categorie de probe cu caracter personal si de regula se atribuie la cele primare.

2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa interesul procesual al acestora

Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proces o pozitie dubla:-sunt subiecti ai raportului
material litigious,avind interes juridic-sunt un mijloc de probatie.

3.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor:

1.explicatiile mamei copilului minor(10Ani) care a cauzat un prejudiciu material.
2.explic psihologului pr cauyele comportam minorului.
3.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor repararii prejudiciului material
4.Explicatiile minorului insasi.

Testul 15
I.Fazekle procesului civil si sarcinile fiecarei faze.
1.Definiti notiunea de faza .
Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de judecata si aprticipantii la
process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat.

2.Numiti fazele obligatorii si facultative

Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in cadrul desfasurarii
procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces.
Fazele obligatorii ale procesului civil sint :1.intentarea procesului civil2.pragatirea pricinei pt dezbateri
judiciare3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:-partea pregatitoare-judecarea pricinei in
fond-sustinerile orale si replicile-delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei4.executarea hotarirei.Faza facultative a
procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la
process.Faze facultative ale procesului civil sint:1.caile de atac:
-apelul-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul-recusrul impotriva deciziilor instantei de
apel-revizuirea hotaririlor irevocabile.2.executarea silita hotarirlor judecatoresti.

3.Descrieti sarcinile fiecarei faze a procesului civil.

Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui
scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiuni
procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta.
Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs
cererii.In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a
pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical
dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei
participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe.Dezbaterile judiciare au ca sarcina
generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor.

II.Competenta jurisdictionala teriroriala si alternative.

1.Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia.
Competenta jurisd.terit.delimiteaza competenta instantelor judecatoresti de aceslasi grad in vederea solutionarii cauzelor
cuivile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde activitatea lor.
Competenta jurisd terit poate fi de mai multe feluri:
1.generala-care este determinate dupa domiciliul\sediul sau locul de aflarte a piitului.
2.alternativa-care este determinate de caytre reclamant
3.exclusiva-care este arbitrate expres de lege unei instante de judecat in exclusivitate.In astfel de cazuri nu functioneaza
competenta generala si nici cea alternative.Normele de procedura care reglementeaza competenta exclusive sint
imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.
4.dupa legatura intre cauze-care este determinate dupa instanta in care se examineaza o alta cauza.Competenta terotoriala
dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputernicire unei anumite instante de a solutiona intrun proces cauze de
diferita competenta,daca intre ele exista o strinsa legatura.
2.Analizati crieteriile de determinare a competentei jurisd terit generale si alternative
Determinrea compet jurisd terit generale are loc dupa criteriul ca aciunea se intenteaz n instana de la domiciliul sau
de la locul de aflare a prtului.
Aciunea mpotriva unei organizaii se intenteaz n instana de la sediul ei sau al organului ei de administraie. Criteriile
de delimitare a compete jurisd terit alternative sint:
-Aciunea mpotriva unei persoane juridice sau a unei alte organizaii poate fi intentat i n instana de la locul de aflare
a bunurilor acestora.-Aciunea pentru plata pensiei de ntreinere i aciunea pentru constatarea paternitii pot fi intentate
i n instana de la domiciliul reclamantului.- Aciunea de desfacere a cstoriei poate fi intentat i n instana de la
domiciliul reclamantului dac n grija lui se afl copii minori sau dac deplasarea lui la instana de la domiciliul prtului
ntmpin dificulti ntemeiate.-Aciunea de divor n cazul n care unul dintre soi este declarat, n modul stabilit,
disprut fr urm, incapabil din cauza unei boli psihice ori este condamnat la privaiune de libertate poate fi intentat i
n instana de la domiciliul reclamantului.- Aciunile n reparare a prejudiciului cauzat prin vtmare a integritii
corporale ori prin alt vtmare a sntii sau prin deces pot fi intentate i n instana de la domiciliul reclamantului ori
n instana de la locul prejudiciului.- Aciunile n reparaie a daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei
organizaii pot fi intentate i n instana de la locul daunei.-Aciunile n materie de asigurare se pot depune n instana de
la domiciliul asiguratului, de la locul aflrii bunurilor sau de la locul accidentului.

3.Calificati argumentat felul de competemta jurisdictionala teritoriala in urmatoarele categoii de cauze:

a)Actiunea dnei Vultur catre dnul Vultir. a)Competenta jurisd teritoriala alternnativa: Aciunea de divor n cazul
n care unul dintre soi este declarat, n modul stabilit, disprut fr urm poate fi intentat i n instana de la
domiciliul reclamantului.
b)in actiunea lui Boroi cu dom in or Balti catre uzina de tractoareTracom SA. b)competenta jurisdictionala
teritoriala alternative: aciunile n reparare a prejudiciului cauzat prin vtmare a sntii pot fi intentate i n instana de
la domiciliul reclamantului ori n instana de la locul prejudiciului

Testul 16

3.Expuneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si de alte persoane care nu participa
la proces.
nscrisurile se depun n judecat de ctre pri i de ali participani la proces. La solicitarea acestora, nscrisurile pot fi
reclamate de instan prilor, altor participani la proces, precum i persoanelor care nu snt participani la proces.
nscrisul se depune n original sau n copie autentificat n modul stabilit de lege, indicndu-se locul de aflare a
originalului. nscrisul se depune n original cnd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanele pricinii trebuie
confirmate numai cu documente n original sau cnd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii,
precum i n alte cazuri cnd instana consider necesar prezentarea originalului.
Dac, n conformitate cu afirmaiile prii interesate, documentul n original se afl pe mna prii adverse, probaiunea
se efectueaz prin naintarea unui demers privind obligarea prii adverse la prezentarea lui n original. n cazul n care
partea advers nu execut ncheierea judectoreasc privind prezentarea documentului n original, se va utiliza copia de
pe original, prezentat de persoana interesat dac legea nu prevede altfel. Instana va aprecia fora probant a copiei
autentificate dup intima ei convingere.Copiile de pe documentele prezentate n judecat de ctre participantul la proces,
precum i de pe cele reclamate din oficiu de instan, se nmneaz participanilor la proces care nu dispun de ele.Partea
care a prezentat un document sau un alt nscris pentru a dovedi anumite circumstane poate renuna la acest mijloc de
probaiune numai cu consimmntul prii adverse.

II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta

1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de judectorii n a cror
competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori s o preia pentru
judecare n procedura sa.

2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte. Instana strmut pricina la o alt
instan dac: a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strmutarea pricinii la instana de la
domiciliul sau locul de aflare al su;b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu
nclcarea normelor de competen jurisdicional; c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul
aflrii majoritii probelor;d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte
motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil; e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea participanilor
la proces; g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp
ndelungat. Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n temeiul unei
ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana ierarhic superioar, a crei
ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.

3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta
competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu -in cazyul dat cauza nu va fi starmutata
di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala
-Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta
procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflraii majoritatii probelor- Instana
strmut pricina la o alt instan dac ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii
probelor;

III. 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de

imputerniciri.
3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda
reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de
materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea
lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele
reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta
pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a
intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca,
de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia
tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.

3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a

imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia
existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator
(prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ
de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul
notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre
reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica.
Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului
contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are
drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare
judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de
reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc
prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile
reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate
de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati.

3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare:

a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata
a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care
este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta.
b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca
ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.

Testul 17
I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor
1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba.
Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care au un interes juridic in proces si
care nu poarta raspundere pt declaratiile false..explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi
verificate si evaluate deopotriva cu celellate probe.
Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca informatie dsp circumstantele care
formeaza obicetul probatiunei.Emotiile aprecierile date circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta
probe.

2.Descrieti forma de administrare a explicatiilor partilor si intervenientilor.

Explicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de :

1.afirmatie-acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele importsnte pt justa solutionare a
cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti
daca cealalta parte detine proba,dar nu o reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa dovedeasca afirmatiile
sale ,detine,dar nu rezinta in judecata,probele necesare,instanta este in drept sa-si intemeieze concluziile pe explicatiile
date de partea adversa.
2.recunoastere-acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea de catre o parte a circumstantelor pe care
cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile,avind ca rezultat eliberareade obligatia dovedirii. Recunoaterea se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat. Recunoaterea expus n scris se anexeaz la materialele
dosarului.Renunarea la recunoaterea efectuat n judecat influeneaz recunoaterea numai dac partea care a
recunoscut faptele dovedete c mrturisirea lor nu corespunde adevrului, ci este rezultatul unei erori. Numai n acest
caz, recunoaterea i pierde valabilitatea.

3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute i care au importan n proces
urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe.
Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza explicaiilor uneia dintre pri dac
cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu o prezint.
Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat, probele necesare, instana este n
drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei judiciare faptele pe care cealalt parte
i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta din urm este degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat, constatnd c s-a procedat astfel
pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori n urma unei nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va
respinge, printr-o ncheiere, recunoaterea. n acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n baza regulilor
generale.

II.Notiunea si esebta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor judiciare

1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare.
Instana trebuie s cerceteze direct i nemijlocit probele, s asculte explicaiile prilor i intervenienilor, depoziiile
martorilor, concluziile expertului, consultaiile i explicaiile specialistului, s ia cunotin de nscrisuri, s cerceteze
probele materiale, s audieze nregistrrile audio i s vizioneze nregistrrile video, s emit hotrrea numai n temeiul
circumstanelor constatate i al probelor cercetate i verificate n edin de judecat.
Esenta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct
si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate
in sedinta de judecata.Principiul dat confera instanytei drpetul si totodata obligatia de a cerceta in mod nemijlocit si
nemediat toate elementele care se impugn a fi analizate pt solutionarea corecat,legala si temeinica a cauzei deduse
judecatii.

2.Evedentiati si analizati exceptiile

CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii de a aduna probe ori de
a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza
unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces
interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot
solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat
la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior
stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.

3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri:

1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a audierii unui martor care la momentul
desfasurarii sedintei de judecata nu potae fi present in instanta de judecata. -nu este legala actiunea
instaneti,deoare confom CPC martotul citat care nu poate sa se przinte in instantta poate fi audiat de instanta la locul
aflarii sale.
2.dupa sustinirile verbale ,din motive de sanatate,a fost inlocuit unul din judecatori completului din 3
judecatori ,care a participat la deliberare si a semnat hotarirea. -in speta nu este clar care judecator a participat la
deliberare si a semnat hotarirea,cela care a fost inlocuit sau cel cu care s-a inlocuit.In cazul in care cel care a fost inlociut
a participat la deliberare si a semnat hotarirea,nu este nici un temei de inlocuire a judecatorului intrucit hotarirea dj a
fost semnata.Insa daca dupa sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judecator,atunci dezbaterile trebuie sa se reia de la
inceput.
3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in locurile de dtentie ,facuta in prezenta
sefului penitenciarului si legalizata prin semnatura acestiuia. -in cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum
audierea martorului a fost facuta in prezenta sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.

III.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drpet comun.

1.Enuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun.
Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile civile privind: c) declararea legalitii unei
greve;d) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate i de ctre ceteni
strini i apatrizi.

Curile de apel de drept comun judec n prim instan litigiile privind contestrile actelor juridice cu caracter normativ,
hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor administraiei publice din municipii, ale consiliului municipal i
primriei municipiului Chiinu, ale funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile, libertile i
interesele legitime ale cetenilor i organizaiilor.

2.Expuneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in competenta CA de drept comun

Curtea de Apel examineaz n prim instan litigiile de contencios administrativ:
a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de Preedintele Republicii
Moldova i de Guvern, prin care snt vtmate n drepturi i interese legitime persoanele fizice i juridice, n afara celor
exceptate prin lege;
b) privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor administrative emise de organele
centrale de specialitate ale administraiei publice, n afara celor exceptate prin lege, precum i legalitatea hotrrilor
Comisiei Electorale Centrale;c) privind verificarea legalitii hotrrilor Consiliului Superior al Magistraturii, n cazurile
prevzute de lege; d) privind pstrarea secretului de stat.

3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece pricina privind:
a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale
b)declararea nulit adoptiei
c)contestarea dispozitiei primarului or.Balti cu privire la aprobarea listelor persoanelor cu drept de circulare
gratis in transportul public urban.
1)
2)CA incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini.
3)CA-judeca in prima instanta litigiile privind conytestatiiile acrelor juridice cu character normativ.

Testul 18
3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute i care au importan n proces
urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe.
Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza explicaiilor uneia dintre pri dac
cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu o prezint.
Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat, probele necesare, instana este n
drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei judiciare faptele pe care cealalt parte
i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta din urm este degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat, constatnd c s-a procedat astfel
pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori n urma unei nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va
respinge, printr-o ncheiere, recunoaterea. n acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n baza regulilor
generale.

II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta

1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de judectorii n a cror
competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori s o preia pentru
judecare n procedura sa.

2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte.

Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strmutarea pricinii la instana de la domiciliul sau
locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea normelor de competen
jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte motive ntemeiate,
substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea
participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n temeiul unei ncheieri
motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana ierarhic superioar, a crei
ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.
3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare din ele instanta
competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala
C)din motivul recuzarii mai multor judecatori examinarea in instanta respective este imposibila.

A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta
procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic superioara,a carei inchieire este
irevocabila si nu este susceptibila ded recurs.

III.Notiunea temeiurile si formale coparticiparii procesuale.

Tastul221.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti
interesele carora nu se exclude reciproc.Temeiurile coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului l constituie
drepturile i obligaiile comune ale mai multor reclamani sau pri; b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor
decurg din aceleai temeiuri de fapt sau de drept; c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai
natur.

2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.

Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este
determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane
iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut
expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este
obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in
calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid i just a litigiilor, instana judectoreasc este n drept s admit
examinarea concomitent a mai multor pretenii naintate de mai muli reclamani ctre acelai prt ori de un reclamant
ctre mai muli pri, ori de mai muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv n cazul cnd fiecare pretenie
poate fi examinat i executat de sine stttor), cnd ele se afl n conexiune prin raportul material juridic dintre
coparticipani, prin preteniile naintate sau probele comune i cnd exist posibilitatea examinrii lor n aceeai
procedur i de aceeai instan.

3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:

A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu

A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3
frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.

B)
Test 19
3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile.
In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este imprimata prin semne ,litere,cifre,asa cum
este in cazul inscrisurilor ,ci o percepem din caracteristicile obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebesc
probele materiale de cele scrise.De ex:un act scris atunci kind este examinat in instanta din punctual de vedere a
contiunutului constituie o proba scrisa ,iar daca acelasi act este examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni fizice
sau chimice ,atunci va constitui o proba material.Mai mult decit atit probele materile in procesul civil aproape
intotdeauna constituie probe cu character primar,adica instanta le examineaza si apreciaza nemijlocit,fara a sloicita
copii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege.

II.Felurile de procedura in procesul civil

3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele pricini civile_
a)anularea adoptiei
b)restabilire in functie a unui functionar public
c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile

a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din raporturi de dreptul familial.
b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte sa fie exponent al
puterii de stat,ceea ce aici avem.
c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un litigiu de drept ci are drept scop
constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat.
Testul20
I.Proba prin raportul de expertiza
1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a obiectelor prezentate de
catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea
procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului intocmit in urma petrecerii
expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii
pricinii.El cuprinde descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt inst de judecata,insa daca
el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.

2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia dintre raporturile de expertiza si

consultatia specialistului.
Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a investigatiilor,si consluziile pe
marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu
cu celelate probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de
jud,raportul d expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este respins
,respingerea trebuie sa fie motivata.
Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de
judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala. Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,pe
cind expertul analizeaza nemijlocit circumstantele faptei.

3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a expertizei:colegiale,complexe,suplimentare si repetate

1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi experti de aceiasi
specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei sint
necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.3-Suplimentara-care are loc
atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la
circumstantele examinate ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Repetata-poate fi
dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate normele procesualede
efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza este pusa la indoiala de catre instanta.
3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati
instanta (instantele )competenta sa le examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Straseni
B)actiunea dnei Donea catre SA1 si SA2 privind anularea ordinului transfer de la un angajator la altul.

a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in
CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat
actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.

b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede ca aciunea mpotriva
mai multor pri cu diferite domicilii se intenteaz n instana de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la
alegerea reclamantului.

III.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si procedura intervenirii lor in

process.Efectele neatragerii sau neintervenirii IA in process.
2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa IA
n caz de examinare a pricinii fr ca partea interesat s atrag n proces intervenientul accesoriu, faptele i raporturile
juridice stabilite prin hotrre judectoreasc irevocabil nu au efecte juridice la examinarea aciunii de regres depuse
mpotriva intervenientului.
Neintervenirea n proces fr motive ntemeiate a intervenientului accesoriu, ntiinat n modul stabilit l decade din
dreptul de a dovedi c litigiul a fost soluionat greit din cauza incorectitudinii n proces a prii la care urma s se
alture n msura n care nu dovedete c explicaiile, aciunile i mijloacele de aprare ale prii au fost greite din
intenie sau din culp grav.
Testul 21
IProbatiunea judiciara si probele
1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare.
Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si participantii la process ce
reiesi din principiuul contradictorialitatii si este indreptata spre realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au
importanta pt justa solutionre a cauzei civile.Etapele probatiunei judiciare sint:
1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este pus ape seama partilor.Totusi
determinarea definitive a circumstantelor care a\u importanta pt solutionarea justa a cauzei ii revine instantei.
2.afirmarea unor fapte.
3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate
4.prezentarea si reclamarea probelor.
Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la process
5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit instanta de judecata kit si
participantii la proces
6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata
7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de probatiune judiciara.Subiect-instanta de
control judiciar.

2.Formulati definitia si caracterizati probele judiciare.

Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia procesuala.In doctrina probele sint definite ca
mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care au importanta pt examinarea
cauzei.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite in modul prevazut de lege,care servesc la
constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt
justa solutionare a cauzei
Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si mijloace prin care se
obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla:
-in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cauzei
-in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza veridicitatea informatiei
-in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele obtinute cu incalcarea legii nu au
putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in temeiul hotarirei..
In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt pe care se intemeiaza pretentiile
si obiectiile partilor,precum si alte circumstante impotante pt justa solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc
obiectul probatiei in cauza data,informatie care se contine pe anumite suporturi numite mijloace de probatie si care
terbuie sa fie determinate,colectata,prezentata si cercetata intr-o anumita ordine procesuala stabilita de lege.

3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadrul probatiunei judiciare.

Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti participanti la process .Instanta de
judecata nu poate fi exclusa din cadrul probatiunei judiciare.Anume instanta de judecata determina definitive
circumstantele care au importanta pt solutionarea justa a cauzei.La fel importanta instantei de judecata in cadrul
probatiuii judiciare se reflevcta in faptul ca propune partilor si altor participanti la process sa prezinte probe
suplimentare sis a dovedeasca faptele ce constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.La fel
instanta contribuie la procesul de adunare a probelor,daca partile sau alti participanti la process solicita ajutorulinstantei
din cauza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele dupa intima convingere.
Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participantii colecteaza probele si ulterior le pun la
dispozitia instantei.

II.Fazeke procesului civil si sarcinile fiecarei faze.

2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil.

Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata spre atingerea unui
scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiuni
procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta.
Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs
cererii.
In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in
cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre
parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei
participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe.
Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror probelor.

3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi effectuate urmatoarele acte de procedura.Argumentai
raspunsul:
-incetarea procesului
-dispunerea efectuarii exprtizei
-asigurarea actiunei.
A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza pregatirii pt dezbateri judiciare
si in faza dezbaterilor judiciare.
B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor judiciare
C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate lua masuri de asigurare a
actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a procesului-in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar
crea dificultati judecatoresti sau ar face imposibila executarea hotaritlor judecatoresti.
Testul 22
I. Delegatiile judecatoresti
1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti.

n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora, municipiu sau raion, instana care
judec pricina d instanei judectoreti respective, prin ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de
procedur,aceasta delegatie se numeste delgatie judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la acesta modalitate
cind probele se afla in alt raion administrative-teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce
examineaza cauza..In incheierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele referitoare la
parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate si probele pe caretre sa le adune
instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie
indeplinita in cel mult 10 zile de la dat primiriii delegatiei. Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da
delegaii instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu legislaia
Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.

2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatoresti

Delegaia judectoreasc se ndeplinete n edin de judecat conform regulilor stabilite de CPC Participanilor la
proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic ndeplinirea delegaiei. Procesele-
verbale i probele adunate n legtur cu ndeplinirea delegaiei se remit imediat instanei care judec pricina. n cazul n
care participanii la proces, martorii sau experii care au depus mrturii, au dat explicaii ori au expus concluzii n faa
instanei executoare a delegaiei se prezint n faa instanei care judec pricina, ei depun mrturii, dau explicaii, expun
concluzii conform regulilor generale.

3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judecatoresti straineInstanele judectoreti ale

Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n
conformitate cu legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.

3.Notiunea ,temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si obligatiile procesuale ale participantilor.
1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti
interesele carora nu se exclude reciproc.
Temeiurile coparticiparii procesuale sint:
a) obiectul litigiului l constituie drepturile i obligaiile comune ale mai multor reclamani sau pri;
b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor decurg din aceleai temeiuri de fapt sau de drept;
 c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai natur.

2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.

Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie
2.facultativa.
Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile
legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau obligatiilor mai multor persoane
iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.
Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea
acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot
participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid i just a litigiilor, instana judectoreasc este n
drept s admit examinarea concomitent a mai multor pretenii naintate de mai muli reclamani ctre acelai prt ori
de un reclamant ctre mai muli pri, ori de mai muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv n cazul cnd
fiecare pretenie poate fi examinat i executat de sine stttor), cnd ele se afl n conexiune prin raportul material
juridic dintre coparticipani, prin preteniile naintate sau probele comune i cnd exist posibilitatea examinrii lor n
aceeai procedur i de aceeai instan.

3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:

A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu

A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3
frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.

B)

Testul 23
I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba
1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor

Instana judectoreasc reine spre examinare i cercetare numai probele pertinente care confirm, combat ori pun la
ndoial concluziile referitoare la existena sau inexistena de circumstane, importante pentru soluionarea just a
cazului.
Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de catre instanta de
judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de probatiune pot dag res in determinarea pertinentei.La del din
definitie rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile referitoare
la existenta sau inezistenta circumstantelor.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si
solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele trebuie sa fie necesare si
importante pt cauza data.
Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape:
1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei
2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce formeaza obiectul probatiunei.

2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba.

Admisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia circumstantele cauzei care tre sa fie dovedite
prin anumite mijloace de probatiune,expres indicate in lege,nu pot fi dovedite prin anumite mijloace de proba cu
respectarea regulilor cu privire la colecatre,prezentare si administrarea lor.
Fata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte:
A. Regulile generale :
- sint admisibile doar mijloacele de proba exhaustive prevazute de lege
- probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate cu legislatia.
B.regulile speciale:
 -admisibilitatea negative-interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz de nerespecatare a formei simple
scrise nu va putea fi invocate proba cu martori
-admisibilitatea pozitiva-potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de proba expres prevazute de lege.

3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinenta probelor si admisibilitatea
mijloacelor de proba.

Efectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint dure.Nerespectarea pertinentei nu adduce la
nulitatea actului.Probele neperttinente pur si simplu se exclude din hotarire si ea se modifica.
In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va pute invoca proba cu martori.

Testul 24
I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile
1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare.
Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr-un anumit tip de activitate a
organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al persoanei,activitate reglementata de norme
juridice.

Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie acele masuri de protectie care
necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop inlaturarea
impedimentelor de realizare a dreptului respectiv.

Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept material si metodele dsate
sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie de drpet procesual si constituie activitatea organelor
jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si solutionarii cauzelor civile,in vederea apararii
drepturilor inculcate sau contestate ale persoanei.

2.Descrieti formele de aparare.

Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor
legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta.
Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este realizata de
catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila.Din punct de vedere a criteriului subiectiv
aceasta forma este o activitate realizata de institutii specializate numite-instanta de judecata.
Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor legitime ale persoanei care este
realizata de catre autoritatile publice si reglementate de acte normative speciale.Acest tip de forma include activitatea
urmatoarelor organe:
1.autoritatile tutlere
2.organele de stare civilas
3.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea litigiilor.
Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este
realizata de catre anumite persoane,organe sau anumite orgenizatii neguvernamentale si este reglementata de norme ce se
contin in acte normative speciale.Forma neguvernamentala de aparare este realizata prin activitatea organelor
nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor
organe:
1judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului dintre parti de catre o persoana aleasa
de acestea.
2comisia de conciliere
3alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu competenta de a solutiona litigiul.
Forma notariala-Notarul sau alt persoan care desfoar activitate notarial, lund msurile pentru paza bunurilor
succesorale, informeaz notarul de la locul deschiderii succesiunii despre luarea acestor msuri.
Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoeni care este realizata de catre
mai multe organe,din cadru diferitor forme de aparare.

3.expuneti midalitatile de aparare.

Aprarea drepturilor civile se face prin:

a)Recunoaterea dreptului. Necesitatea aplicrii metodei respective apare n cazul n care dreptul subiectiv al titularului
este contestat, negat sau exist pericolul real de a fi exercitate asemenea aciuni. Recunoaterea dreptului, ca metod de
aprare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciar.
b) Restabilirea situaiei existente anterior nclcrii dreptului este alt metod independent de aprare a dreptului.
Aceast metod se aplic n cazurile n care dreptul subiectiv civil nclcat nu se stinge i poate fi restabilit ca rezultat al
nlturrii consecinelor negative ale nclcrii lui. Esena acestei metode de aprare a dreptului const n posibilitatea
titularului dreptului de a suprima (nltura) aciunile care nclc dreptul sau care creeaz pericolul nclcrii lui.
c) Aprarea drepturilor subiective civile poate avea loc i prin metoda recunoaterii nulitii actului juridic. Nulitatea este
o sanciune civil, ndreptat mpotriva efectelor actului juridic civil, care este ncheiat cu nerespectarea condiiilor de
valabilitate
d) Aprarea drepturilor i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin intermediul
declarrii nulitii actului emis de o autoritate public. Dac prin emiterea de ctre o autoritate public a unui act se
ncalc drepturile titularilor, acetia sunt n drept s cear instanei de judecat nulitatea lui.
e) Impunerea la executarea obligaiei n natur se caracterizeaz prin aceea c debitorul este obligat, la cererea
creditorului, s execute acea prestaie la care s-a obligat. Prestaia poate consta n a da, a face sau a nu face. Aceast
metod de aprare a dreptului se aplic n raporturile obligaionale.
f) Autoaprarea ocup un loc aparte n sistemul mijloacelor de aprare a drepturilor subiective civile. n scopul
autoaprrii, nu sunt considerate ilicite aciunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deterioreaz un bun sau reine
persoana obligat care ar putea s se ascund, sau nltur rezistena celui obligat la aciunea pe care acesta trebuie s-o
tolereze, dac nu se poate obine asistena organelor competente i, fr o intervenie imediat, exist pericolul c
realizarea dreptului va deveni imposibil sau substanial ngreuiat
g) Repararea prejudiciilor reprezint acea metod de aprare a drepturilor civile nclcate, care d posibilitate persoanei
drepturile creia au fost lezate s cear repararea integral acestora
h) Clauza penal reprezint o evaluare anticipat de ctre pri a prejudiciului. Stabilirea clauzei penale prin contract sau
prin lege are ca scop prentmpinarea nclcrii drepturilor civile i stimuleaz executarea obligaiilor. De aceea clauza
penal este nu numai mijloc de aprare a drepturilor civile, dar i mijloc de garantare a executrii obligaiilor civile
i) Repararea prejudiciului moral este acea metod de aprare a dreptului civil care const n obligarea persoanei care a
cauzat suferine fizice sau psihice la plata unei compensaii bneti unei alte persoane. Aplicarea metodei date de aprare
a drepturilor civile se limiteaz la urmtoarele circumstane: n primul rnd, cererea de compensare a prejudiciului moral
poate fi intentat de o persoan fizic concret i n al doilea rnd, prin fapta persoanei obligate la compensarea
prejudiciului sunt nclcate drepturile personale nepatrimoniale.
j) Metod specific de aprare a drepturilor civile constituie desfiinarea sau modificarea raportului juridic. n temeiul
acestei metode de aprare a dreptului nclcat, titularul dreptului este ndreptit s solicite de la contraagentul su
desfiinarea sau modificarea raportului juridic
k) Neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate public. n cazul emiterii de
ctre autoritatea public a actelor care contravin legii, instana de judecat nu le aplic, chiar dac declararea nulitii lor
nu este de competena sa.
l) Aprarea drepturilor civile poate avea loc i prin intermediul altor metode. Posibilitatea dat rezult din
coninutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este exhaustiv. Astfel, prin lege pot fi prevzute alte
metode de aprare a drepturilor civile.

IICompetenta jurisdictionala matteriala a judecatoriilor de drept comun

1.Enuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drpt
comun.
Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor:
-judeca doar in prima instanta
-este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date in competenta altor instante
judecatoresti
-se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in actiune civila si competenta
ca instanta de contencios administrative,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative
Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel:
-este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si exhaustive prin lege
-se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios administrative
-se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs.
Competenta jurisdictionala materiala a CSJ:
-judeca cauze doar ca instanta de recurs.

2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in competenta judecatoriilor de drept

comun.
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:
a) litigiile privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri i privind legalitatea actelor administrative emise de
autoritile administraiei publice din sate (comune), orae, raioane, de funcionarii publici din cadrul acestora, precum i
de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz servicii de interes public;
b) cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliului local de nivelul nti;
c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane judectoreti;
d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite acte notariale.

3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire la:
A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din cauza existentei unui testament.
b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni
c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in strainatate.

Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite acte notariale sunt
examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ.
La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind contestarea actelor
adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind contestarea deciziei consiliului raional Briceni va fi examinat
de catre judecatorie ca instanta de contencios administrativ.
CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile civile privind incuviintarea adoptiei da
catre cetateni ai RM domiciliati in strainatate .Daca CA are competenta de a judeca litigii cu privire la incuviintarea
adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domivciliati in
starinatate.

III.obiectul probatiunei
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea
acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale;
3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5
vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in
considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este
obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test 25

II.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea drepturilor altor persoane.

2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunei
-depunerea concluziilor
Temeiurile de inaintare a actiune sint:
-cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si interesele.
- indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal
-propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cerc nedeterminat de persoane.
Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei
Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta
judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in
curs de examinare.

2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu reclamantul si reprezentant.

Autorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.Ele inainteaza actiune in numele propriu dar in interesul
reclamantului.Prin urmare AP au doar un interes procesual in process neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul
in care AP inainteaza o actiune in interesele altei persoane,aceasta din urma trebuie sa fie instiintata despre pornirea
procesului,urmind sa participa la process in calitate de reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea AP sau nu
intervinein process,instanta scoate cererea de pe rol.Daca insa AP renunta la pretentiile inaintate,reclamantul poate
solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia achitarii taxei de stat.
AP care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia :AP este scutita de achitarea taxei de stat,nu pot
incheia tranzactie de impacare,fata de AP nu poate fi inaintata o actiune reconventioanala.
Deosebit de AP repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor persoane si el are drepturi si obligatii
prorii in proces.

2.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre
sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.

Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile
administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor
consumatorilor prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instana judectoreasc
de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de ctre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre
asociaiile obteti de consumatori.

Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele
copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul
decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din
drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.

In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC
prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea
membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

IIIRepartizarea sarcinii de probatiune intre parti

1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti.
Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei
indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.
Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si
pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o
circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta
circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau
neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor.

2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si rolul prezumtiilor in repartizarea
sarcinii de probatiune.
In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la
solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata
si propune partilor sa prezinte probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune prezentarea probelor la
solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul
ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de
adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date
suficiente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea
unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea cererii de chemare n judecat sau
respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel
demonstreaza rolul active al instantei de judecata.

Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de
fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar
dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear
inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor
dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 300 zile din
momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.
Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a
inceput sa posede pt altul.

3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul probatiunei in pricinile civile
privind:
a)repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil)
b)dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea
c)repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuele,daca piritul invoca
existenta e forta majora.
Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea
prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa
obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca
neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.

In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului
deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al
obiectiilor si pretentiilor sale.

Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca
piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula
generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.