‘STABILITY OF THE TAILINGS DAMS ‘This book intends to implement @ new methodology of estimating the stably ofthe tailings dams during ther exploitation. The methodology consists of the dieplacement signal and the settiement signal which are trusting tools for keeping under control tangs dam etabily. Both ieplacement signal and settlement signal ere based on feld deformation meesurements. Thetis why they represent an outstanding information regarding Ue evolution of the tings dam stat, “The new methodology is proved by case studies using tela measurements fon mining talings dams. nen a signal analysis shows a sign of instabity, ‘measures of stabity protection are presented, ‘Tallngs dams are spread all over the world in conection with mining industry, chemical industry, thermic power stations which use coal as a fuel and others. ‘Tailings dams represent a pollution factor. but. n the same time they are 2 potential source af important materials for coming generations In the lact 30 yeare four great catsttrophes occured by tailings dam failure, ‘cach of them causing ebout 100-200 humen victims: Chile (1965), Great Britin (1968), Romania (1874), United States (1972). That is why the main task ‘conceming talings dam stapitty Isto protect pubic secur ‘Adopting ine above presented methocology, the authors faith is that talings am fallures can be avoided Eddtard cu sprijinul Ministerului Cercetari si Tehnotogiei = Colegiul Consultativ pentru Cercetare Stiitificd si Dezvoltare Tehnologicd — MIRCEA N. FLOREA STABILITATEA IAZURILOR DE DECANTARE @ EDITURA TEHNICA Bucuresti - 1986Copyright©. 1906. EdturaTehica SFottesreoturleasupra acstl eli sunt rezervate eur ‘Adresé: Editura Tehnicd Plaga Presel Libere 4 $33 Bucurest, Romania cod 71347 Editor: ng. Adina lonesou Tennoredector: Nicoleta Negeiti Culegere gi tehnoredectere computerizaé Dan Bogdan si Constantin Nita opens: Simona Dumitrescu ‘Machetare lustrafi: Cristina Bactu Bun detipar: 20.10.1866 Coli tipo: 12.25 CZ: 6225 ISBN: 073.31.0061.4 CUVANT INAINTE Denumires de iaz de decsntsre observatd pe coperta unei c&rfi poate fi receplati cu 0 oarecare difcultate de c&ire public, ¢@ puténd fi ugor asocialé cu rrojlunea ae fez, cu sau fara peste. Ds rapt, lazurle de decentare repezinta un fel de delte articiele create cu ster! rezultat de la diferte industri. Depunerea Sterlulul find fécuta sub ap8, ca si in cazul deltelor, ea reprezinta nu numai elemental comun el esior doug nofiun, of gi tistture esenfialé cere distinge hofiunea de faz de decentare de cea de haldé de seri Ih limba englezé denumirea adoptaté pentru iazul de decantare este talinas dam, iar in ranceza barrage de stéri. lezurle de decantare deservesc industria miniers, termoenergetica po baz’ de edibune, © parte cin uzinele chimice seu metalurgice, stafile de epurare e apelorreziduale 3.2 Iszurle de decantere sunt deci un insoftor, ca punct terminus al proceselor tehnologice mentionate. Un insofitor nedor. dar fare! de care procesul tehnologic ‘nu poate avea les. Sunt nedorite pantru 68 ele nu aduc venitui, ci numai chettuial. aod iazurile de decantere vor fi considerate ca aparfindnd procesului tehnologic, c&ci de fept aga este, ele Se vor transforma dlnt-un insojtor nedont, im unele cazuri chiar private de dreptur,inl-un element de deservire efcient2, stabilé si de durat’, Stebilietce iezurior de decantare este neceseré nu numai pentru Continutetea procesetor tehnologice menjonate, of Im primul rand, pentru securtates publics. Cederse unui az de decentere poate reprezenta o adevérat catastrofé. In acest sens este bine de cunoscut c& tn utimele trei deceni au avut Jee patrs mari caiastrofe produse prin cedaree unor iazuri de decentare ale industrici miniere, soldete, fracare, cu 100-260 victime omenesti: Chilo (1966), ‘Angite (1969), Roménie (1971), Stetele Unite (1972). Cu privie la fara noastrg cetastote produsa In 1977 prin cederea lazutu! de Cscantare Certe}-Sacaramd & reprezental un moment important al preocupariior uilerioare pentru protectia Stabile lezuior de decantare, Din exporianfa dozostrclor menfionate resuit o8 oodarea unui iaz de decantare, desl prezinté semnale prealebiie care trebuie observate, se produce violent, rapid si cu o foarte mare putere de distrugere. Cu aceste trséturi s-a strofa de le Certo Sacérémmb. iszurlor de decentere depinde de elemente de ordin geologic, e0tohnia ¢ hidregeolegia, pe de o parte, arscum si de elemente constructive gi tele moduli de exploetere, pe de el porte, fn tucrere sunt prezentate fecare din <2ceste elemente, precum $I serinificafie lor pentru protecta stebitat Paites inedité a lucrdil consté In studiul deformetilor din corpul iezului de decantare, deformati observate fn timpul exploatéri, pe baza cérora se stabileste, folosind enaiizelo de semnel, sensu de evolufo al stabiltifi, metodologia uiizat&Fine! insofté de exemple de calcul pentru mai muite iazuri de cecantare cin fara roast Piecénd de la nevola de econumisie @ suprafefolor de feren ocupate de azure ge decantare, tendinfafreascé este de crestere a nBiimil ecestore. Pe de ara porte, oresterea'In indltime trebule fent& de riscul cedari. Este tn-edevar 0 ae pert de a to apropla do un peril f&r8 a intra in el. La notin fara inatimes roar atined de uncle fazui de decantare din industria minier& este de 60-80 m, Traitie’ respective ind 1nca menjiute in funofiune in condi de stabilfate rpurate, Menjoném si faptul cB pe plan mondial wwele jazuri de decantare 3u ‘dopa doa 150 m inaltime ‘preseuperea pentru protectia stabi iazurior de decantare réspunde $f necesitfior de protecte & meculu inconurdter, deoerece, sub o forms sau ata, ‘asunie de decantare sunt un agent de poluare @ naturi, Acosta este inc’ un spect ol conusi de ub fa care se afd iazurie de decanters. ‘on de altd pero, iazurle de decantare pot constitu o importanta sursa de materi prme, Aste, lezuie de decentere in industria minieré, in coneifile nor ater rial performante, pot consttul z8c&minte potenfale de minereuri pentru Sonarafile vitoere. De fept, chiar s/n conde procescior ehnologioe actuale Sent preooupari si chiar realizar privind valeifcarea stertulul din iazurile de Sershere, Spre exemplu, unele uzine de preparare introduc in procesul tennotogic Sort metaurgica, valorfcarea find rentabid dn punct de vedere economic, ft {nod un element in favoarea protecfie lazuriur de decanter. Tn tnchelere, In semn de recunostnt8, aoresez muftumiri tuturor inttupiler, Edturi Tehnice, procum si colegior care au sprint eparifa aceste! luca. ‘Momentul cumiant el vzifor mele pentru prezentarea confinutu lucrgri a fost Mins Ta Regia Autonoma @ Cuprulul - Deva, unde Directorul general, spreciatil Specialist ing. Mircea DOBRE, mi-a spus: “aceasta lucrare trebuie 28 ajungé la tecare unitate, do Ja drectar pnd la responsabilul de fa. Sub imbotdu acestor Injetopte wavnte 2-2 continua crural spre iterele tiparuii Autorul s2martie 1993 CUPRINS ELEMENTELE UNUI AZ 0¢ OECANTARE SI SEMNIFICATIALOR CATACTORI AI STABILTATH Pola Bigu amorare Corel eat Pie Bama Pant ae spl in laa degrach 1 Sal mest TIPURIDE IAZURI DE DECANTARE 25 lau de vale 32 lan de coma 2 tau pe rer laa 2A. Semmifcao ipl oa arsine ca acta de aii, SurgRUNEA 1 Procesul sale nara ol faa (2.2. Cauzele sufeziunii fecate 3.8. Sutosoa a trenl do nda in ana de daca 3.4, Studiul sufoziunié In iaborator fn Ge Secanta 23 proeteren larvae 35 preconl de eteters 4. PERNEABILITATEA SEDINENTELOR QIN CORFU IAZURIL DECANTARG PRIN DETERMINARI IN SITU. REOR DE 44 pemmaamet ou sue de ire doping ‘4.2. Modul de luors srt ° ‘ers 43. Dera te panes pepe Tecoora 418. Determine de pemeaninate fe lla Senaion CAPACITATEA DE CEDARE A APEL Enveccoret 52 Moca dete 53, Resotete sperineiia +. DReNAAcA Pa PaN capLaRAre Er erectinencoplrs,aines copter uaa caps 2 Date euperreantls vate de are cplaré 3 Sreares ape pon copra 7. DETEAMIARI GEOMECANCE IN SITU —EXEMPLU DE C8. 6. SUPRAFATA DE DEFORMATIE ZERO $I v El GEOMECANICA " BI SEMNIFICATIA 6. MONTORZAREA EXPLOATARII PRIN OBSEXVAREA NWELULL! APE! SUBTERANE DIN CORPUL IAZULUI DE DECANTARE “ " 2 8 3 4 5 8 8 2 m 2 2 23 2 2 = 3 a 2 4 4 s 7 % 3 13 n 7 60 88 ry a10, ESTIMAKEA S1ABILITA[II PRIN ANALIZE DE SEMNAL, 10.1. Semnalul depiasari, seminal tasan 10.2. Studi de caz + lazul de decantare Vaiea Devel + lazul de decantare Plopis-Cavnic + lazul de decantare ne. 2 Valea Podului Tele ‘+ lazul de cecantare Valea Vezinos+Oobrest ‘+ lazul de decantare Tamicioara-Tarnita + lazul de decantare Pérdul Calor-Fundu Moldovel + lnzul de decantare Valea Cufi-Beia de Ariog ‘1. PROTECTIA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE 1111, Protectia prin compactare 41.2, Protects prin fre inverse de berme ‘spe eubterane din corpul azul 19. IAZURILE DE DECANTARE - AGENT POLUANT AL. NATURIL, DAR $I REZERVA POTENTIALA DE MATERI PRIME. BISLIOGRAFIE. we 302 108 108 131 464 wm 173 178 178 102 102 43 404 485 186 408 195 } ELEMENTELE UNUI IAZ DE DECANTARE SI SEMNIFICATIA LOR CA FACTORI Al STABILITATII Prezentatea elementelor unui iaz de decantare are un scop dublu, In pnmul rand ea este neccsard pentru inlierea persoanelor care vin pentru prima dat3 in contact cu aceastd activitte, iar in al dollea rand foloseste si specialistuli format 1m acest domeniu sub aspect implicatiei pe care fiecare element o are asupra stablltatil iazului de decantare tn provesul de exploatare. Cu alle cuvinte, stabilitstes iazurior de decantare se pregateste prin viata fiecdrul element constitutiv, din chiar primele faze de proiectare sau executie. Odatd cu Brezentarea fiecdrui element se aralé si semnificaja lui ca tector el stabil, suD aspect calitativ Elementele constitutive ale unul iaz de decantare sunt redate th figuile 4.4 311.2, reprezentand un iaz amplasat pe o vale. 4.4. Patul lazulul lezurle de decantare find lucréd hidrotehnice constnute prin proceso uumede, arenarea pei din corpul lor reprezin'S o nececitate. pentru cicylerce fezervei de stabiltate. In figura 1.2 se prezint® atat un pat drenant, cdf onal impermeabil, Petu drenant este alcdtul dnt-otormatiune acoperioarerepresentatt pin aluviuni care se agaza peste roca de bazA impermeabil format din mare, Locul aluviunilor poate fi acupat de nisipuri ale unor formatiuni geologice mai vechi sau chiar de roci stincoase fisurate, In aceste situati'o parte @ apel din 2.5, a) dyd28 3) 1a2 20 cy unde: 1 este diametrul granulelornisipului mare, ¢-— Glametrut granulelor nisipull tn; 4 = diametrul porir formati numai de fractunea nisipului mare Pentru a evidentia rolul, de prim ordin, pe care Tl au gradientul hidreulic gi coeficientul de neuniformitate in procesul sufoziuni, in figura 3.6 se arat8 coretatia intr acest! dol factor. Astfel,inr-un nisip neuniform ca granuiale, sufoziunea se poate produce la gradient hidraulci de 2-3 ori maf mici decat in cazul risipurilor Lniforme.26 ‘STABUUTATEA AZURILOR DE DECANTARE Suloziune Coetiientul Ge neurifurwitate,Un Fig. 3.8. Corelata dine sufezione 7 coofiientul de neunifermutate. 2 $1073 2084 Qy 30.6: B02 ‘ientitor aamisibit So Fig. 36. oreatia dine gradientul hidraulc 1 coefcientul de 25 1 15 20 75 30 95 Coeficientul de neuniformitate, Un —qeunormiste (dupa istemina). 3.3. Sufoziunea in terenu! de fundare gi in iazurile de decantare ‘Sufoziunea, afectind terenul de fundare sau iazurile de decantare, poate produce degradarea sau chiar distrugerea constructilor. Asifol, pe baza unui caz citat de Karl Terzaghi am infocmit sectlunea ain figura 3.7. Este vorba de ‘efectuarea unui epuisment pentru cohararea nivelului apei subterane la baza unui taluz spat in nisipuri, Fiind un epuisment direct, prin pomparea apei @ fost antrenata gi o cantitate de nisip, formandu-se un got care s- depieset regresiv, pe irectia inilor de curent ale apel subterane, dar in sens invers curgeni, Golul, fepropiindu-se de suprafaja terenului, e-2 prébusit rezulténd o painie. Trebuie urcennen 27 retinut ©& pélnia de pribugire s-a format Ia circa 100 m depértare de locul epulsmentulul, De asemenea, palnia de pribusire este situatd cu circa 20 m deasupra cotei topografice a epuismentuul (1g. 3.7), Din acest exemplu trebuie ‘ofinut c% golurile formate prin sufoziune pot migra la distante considerabile de foculiniial de formare, atét pa orizontalé cat ip verticald. Citdm in acost sens prébusirea unel cldain de teatru ta Pars, in 1981, ca urmare a unui gol sufozionar format intial la c&teva zeci de metri de cladirea teatrului, cu ocazia epuismentelor {cute fa 0 linie de metrou executaté in 1930. Golul sufozionar a rezistat deci 21 ‘ani, dupa care s-a pr&busit provocand distrugeres cli ~100 Painie oe prabusire prapus Epiement rect Fig. 3.7. Painie de prabusire produs8 de sufezine. Un caz aseminstor ou cel din Paris, din punctul de vedere al migrate! ‘qolului sufozionar, a avut foc Tn Bucurest in timpul executlel sapatunior pentru linia de metrou din lungul Dambovitei. Astfel, din cauza epuismentelor facute pentru coborérea nivelulul apei subterane, s-a format un gol sufozionar care a ‘migrat, lateral faya de traseul metroului, pétrunzénd sub una din cl&dirle fostului Spital ‘Brancovenesc. Fiind observat la timp, golul a fost umplut cu materiale filrante, ovitandu-ee, astel, efectele dunStoare constructiel. Sufoziunea se produce si in regimul natural al eurgeri subterane, din cauza varitilor mad ale nivelului hidrostatlc, La Budapesta, de exemplu, de o parte s1 alta a Duna s-au observat fisuri In construc. Pe m&sura indepartani de malul fiourilo erau tot mai rare, pand la dispariie. Este vorba de terasa Dunéri, (cu Tluctuafi ale nivelului hidrostatic, determinate de variafile nivelulul ape! Dundri. La nivele scazute ale Duna, curgerea subterand tn terasa, cu sensul de ccurgere spre fluviu, a generat, in timp. 0 relativa deteriorare @ terenului de fundare, cauzetd de sufeziune, care s-a tradus prin fisuri apSrute tn construct, explicatia fenomenulul fing data de geotehnicientl unguri. Prezentém. in continuare, un proces de sufoziune care a avut loc in anul 41962 in teresa viulu, la Igalnita, in apropiorea Craiovei, cu ocazia sSpaturlor executate pentru 0 fundatie din cadrul Teimocentralei Craiova. Este vorba de un nivel de teras& inferioard a vJiului, siuatd pe partea stanga a raului. Roca de28 [STABLITATEA IAZURILOR DE DECANTARE bbazi identificaté la circa 10 m adancime (fig. 3.8) este formatd din argile pliocene, iar formatiunea de terasA din argila si nisipuri in amestec: cu pietrs. Argilele de pe terasd au 0 grosime micd, in jur de 2 m, lar depozitul de pietrig cu nisip circa 8 m. Acviferulfreatic, cu 0 grosime de 4 m, s-a Intainit la 6 m adéncime. Pe stratul de nisip cu pietrig, cu aproape 1 m deasupra limitei cu roca de baz8, s-a amplasat 0 fundatie, notatd cu A Tn figura 3.8, iar aldturi de aceasta au inceput spéturi pentru ‘© noua fundatic (B) amplasaté pe roca de baz8, mai jos de limita cu Cuatemnarul Sépaturd pentru fundotio 8 Custernor Nisip grosier cu ple wie Roca de bad {argite) Pliocen Fig. 3.8. Procesul de sufoziune in terasa Jiull la Igalrita-Craiova, Allandurse sub nivelulapei subterane, pe emplasamentu fundatet B sa executat un epulsmentarect. Tingnd seama cd tundatla Aare in sectiunea din figura 3.8 0 latime de 8 m si avand in vedere si celelalte date cifrice trecute pe schité. aradientlhidraulic sub fundafa A a fost de 0,2, ceca ce a delerminatantrenarea nisipului, form&ndu-se un gol sufozionar cu tendinfé evidentd de ineintare sub Tundatle, Soluja adoptatt @ constat in itreruperea epuismentuui in sapatura pentru fundatia B. ceea ce a determinat ridicarea nivelului apei subterane. radientulu hidraule i, ca urmare,ineatareaantrensri sip Sub fundatia A e-a putut execute 0 aubriire cu beton pores, umplandu-se golul surozionar. Soluja adoptata s-a coved ericienta, deoarece la relvarea epuismentuui antrenarea risiulu nu s-a mai produs. Au trecut de atunci peste 30 ani si consiruciaridiald pe fundatia A gia dovedit trinicia. Sedimontele nisipoase din corpul iazurlor de deceniere sunt mai ugor atectate de sufoziune decét depozttele nisipoase ain teraseie rauror, Gauzele principale sunt legate de valorile gradientului hidraulic, care sunt de zeci si chiar de sute de ori mai mari azurile de decantare decat in curgerea natural prin formatiunile geologice, precum 3i de sterea de indesere mult mai mick « sedimentelor ain f@zun. Th ngura 3.9 se prezinté un got format prin sufozlune, tn zona exfirailor de pe taluzul unui iaz de decantare. Odaté format golul, line de ‘SUFOZUNEA 29 ccurent ale curgeri sublerane se concentreaza spre el, marind puterea de antrenare. Ca urmare, golul patrunde in interiorul iazulul, pe directia linilor de ‘curent. Prin cedarea golului sufozionar se formeazé o pélnie de prabusice care pare la suprafat pe taluz sau po plaja iazului. Mentionim céteva iazuri de decanlare afectate de sufoziune tn procesul de exploatare: Valea Devel, Rovina- Gura Barza, Tamicioara, Pardul Calor $.2. Nivelut_hidrostetic Fig, 3.9, Procesul de sufoziune Int-un iez de decantare (dup L. Casagrande), 3.4, Studiul sufoziunii in laborator ncercarea de madelare a sufoziunii din natura, prezentatd tn figura 3.9, se poate face cu sufozimetrul, conceput de autorul lueriii in acest coop (fig. 8.10) Corpul aparatului in cere se introduce proba de nisip are dimensiuni relativ mar, 20x 10x70 cm. La compul aparatului se monteazé o coloand pentru apa si un bazin de recoltare, Aparatul functioneazé pe principiul permeametrului cu gradient constant, Inire proba de nisip si coloana de apé se aflS o plac& perforat care permite accesul apei in medial fitrant, iar partea extericard a probei este protejat de un fit cu diametrul ochiuritor mai mari decat dimensiunite granulelor de nisip, ppentru a nu impiedica antrenarea nisipulut la atingerea gradientuluinidraulic crt In timpul sufoziunii, nisipul eliminat din prob& este obliga s& se depund tn bazinul de decantare care este prevazut cu pereti despérjtori avand barbacane altemante la partea inferioard, rospectiv superioar’. Prin prelungirea liniei de curent se realizeazi depunerea risipuli, apa limpezité putdnd fi recolteté Int-un cindy ‘radar (ig. 3.10). Nisipul se introduce in aparat in stare uscaté. Pentru a putea compara rezuitatele obfinute in laborator cu cele din natur,privind manifestarea sufoziuni, ‘ste necesar ca proba din aparat sé abd aceeagi porozitate cu cea a nisipului din nalur’. Porozitatea, ca relaie de definite, are expresia ve n=2-100 5)30 'STABLITATEA JAZURILOR DE DECANTARE {in care: Vp reprezint& volumul totel al porilor din roc; V- volumul total al rocii, iar ‘n~ porozitatea, exprimata in procente. v, % me Vv ev a a 6) Unde: m este masa rocii in stare uscata, exprimata in grame, iat p; densitatea rosii, in g/cm: Fiezometru Evacuate } Placa perforata Probe despa itorr Pep) _20.en Bohinet v inde orada Fig. 9.40, Sufocimeta SUFOZUNEA 31 Formula (8.6) Se foloseste atat pentru determinarea porozitatl in taborator, cat si pe teren. Pe teren, proba de volum V se preleveaza cu o stanté, iar m, reprezintS masa rocii in stare uscatd din interiorul stantei. In taborator, volumul V este cel al probei din aparat (V = 2000 om), iar ms masa probei din aparat, de asemenea in stare uscat. Evident, atat pe teren cat si In laborator, densitatea rodii este aceeasi. Determinarea porozitali roci pe tefen. pe probe netulburate prelevate ou stenja din pleja iszului de decentare, esto o operatio simplé. In laborator, Ins, acest lucru se realtzeaza prin repetarea operalel pan ejungem sé objinem valoarea porozitti pe care nisipul 0 are In conditi naturale. Privind formula (3.6), parametii p, si V at! valor constante. Singurul parameins variabil fasupra cérvia pulem actions este mase nisipului ms, edio& masa nisipului din aparat, Pe masura Introducer nisipulul in corpul aparatulul, acesta se vibreaza, ceea ce produce cresterea masei de nisip. Repeténd operatia si continuénd vibrarea nisipulul se poate atinge acea valoare a masei m, pentru care porozitatea devine egald cu cea din teren upd realizarea conditjel de porozitate se wece 1a crearea gradientulul hidraulic, incepAnd eu cea mai mic& valoare pe care o oferd aparatul. In acest ‘moment are foe fitrarea apei prin nisip, a un gradient hidraulic dat. Aga cum am arétat mal Inainte, aparatul permite si determinarea coeticientului de fitrare care reprezinta, de fapt, mésura procesulul de sutoziune, Pentru determinerea coeficientuul de fitrare se foloseste reatia: x“ Si In care: Vreprezint& volumul de apa fitrat prin proba, recoltat ‘gradst, exprimat in om*; S = seetiunee de fitrare, S = 100 om? f= timpul de recottare @ volumulul de apa, secunae; i= radientul hidraulic, adimensional Aparatul este prevazut cu un piezometru pentru observarea nivelului apel din coloand fa timpul experientel ‘La vaion micl ale gradientulul hidraulic se produce o fitrare normata prin risip, f&r& antrenare de particule. Crescénd gradientul, care reprezint8, la atingerea unei anumite valor, gradientul critic de antrenare. prin orci filtrului ‘par in curentul de apa primele particule fine scoaso din masa risipului gi trecute In bazinul de decantare. Aceasta reprezin(& forma incipient a sufoziuni, adic’ antrenarea fir cu fir. Cu timpul, intr-un proces de fitrare continua, ta acelagi gradient hidraulic sau la gradienti cresetor, antrenarea fir cu fir se transform intr-o antrenare sub forma de jetur de nisip cu pa. Ambelo forme de antrenare, ‘dar mal cu seam aceasta din urma, aféneaza nisipul, lar starea de atanare favorizeazd formarea unui gol sufozionar care inainteaz& in corpul aparatulu. Starea affnaté, precum si cea cu formare de goluri sunt puse in evident& prin Yalori tot mai mari ale cooficientului de fitrare. Oar, s& analizim mai intdi Coeticlentul de fitrare in faza de inceput a experientel32 Srapurarea Lauran De DecanTaRe Privind formula (3.7) se ‘observa dependents coeficientulul de filtrare de gradlentul nidraullc. Pe masura cresterii gradientului hidraulic, coeficientul de filtrare scede. Pentru exemplificare, in figura 3.11 se prezintaunele 10 rezultate experimentale obtinute in Laboratorul de Mecanica rocilor al 1 Bucuresti epe, deci, cu “10 antrenarea celor mai fine particule do nisip, praf cau argil’, care, purtate de curentul de apa, nu ‘ntotdeauna pot fi scoase din masa risiputui. Are loc, deci, si o depunere de particule, ceca co determing reducerea permeabiltaji!_nisiputul, Avand in vedere c& aceasta colmatare partiald a porilor se face cu material din Tns8si masa nisipulul, fenomenul a fost denumit de autor proces de autocolmatare. Varlajia coencientiior de fitrare in functie de gradientul nidraulic se poate analiza si pe baza urmatoareirelatii de definite: kK Ke K Cems) 2 3 4 4 Fig. 3.14. Variata coefcientuul de rare K In functie de gractentu icraulic 6H {in care: Ky reprezint& coeficientul de fitrare la gradientul experienta, exprimat tn emis; ial la care s-a inceput K = coeficlentul de fitrare ta un gradient nidrautic mal mare aimms ° > Fig. 3.44, Identficaren efectu sutezinnl prin analize de granulation. La iazurile de decantare golurile prin sufoziune se formeaza, de regula, la baza treptelor de Indlfare, pe contactul dintre taluz gi berm. In figura 3.18 pot fi observate dou& asemenea goluii, imagines decantare Valea Deve La atingerea gradientului hidraulic critic, golurile prin sufoziune se produc gi In laborator, Astfol, in figura 3.16 golul poate fi observat in partes de sus a probel, lar n figura 3.17 In partea stanga, Fig, 3.46. Gol eufezionar, stinge Fig. 3.17, Gol suozioner,stinga, 408, format in laboretor. Tormat tn taborator,36 STABUTATEA IAZURILOR De DECANTARE. 3.6. Proiectarea filtrelor inverse Efectul negativ al cufoziunil asupra taluzurilor iazurilor de decantare sau, In cazul general, asupra versanflor sau taluzurilor spate in roci nisipoase, poete fi atenuat, sau chier eliminat, cu ajutorulfitrelor inverse care se aplicé pe supratata afectatl de sufoziune. Filtrele inverse pot fi formate dint-un singur strat fitrant ‘sau, pentru o asigurare mai bund, din doud strate fitrante. In ambele cazuri se pleacd de la cunvaslerea granulaliel rocii sau sedimentului in care are loc sufoziunea. Jn figura 3.18 sunt ilustrate trei curbe de granulajie, cea notaté cu t reprezentind curba medio de granulatio a terenului care trebuie protejat de sufoziune. ° 45087 Fg. 3.18. Prolectares unui tru invers: {-terenul de prota; fy» stratul tran tf strat mtrant 2. ‘84 considers mal nti un fiir invers format dintr-un singur strat filtrant f. Granulafja eratlu fitrantf; (curbs de granule f din fg. 3.48) este mai mare decat cea a terenuul de prteat si trebules& intruneascd urmatoaree erteri Ses 69 = £25 @.10) 9s Gi sa0 ean Un £20 @22) unde dis, roprezintd fitrant f,, deter ymetrul coraspunzitor procentulul de 15 % al stratulul nat de pe curba de granulatie a stratulul titrant f; (ig. 3.18); Surceunen 37 sq, — dlametrul corespunzator procentulul de 50 % al terenului; Uy, ~ coeficlentul do nouniformitate al stratululfitrant f, Celelalte diametre din relafile (8.10)-(8.11) se obfin in ecelagi mod, de pe ‘aceleasi curbe de granulate, Th cazul unui fitru invers format din doug strate fitrante, criterile de mai sus ‘se referd la granulatia stratelorfitrante f si f (fig. 3.18): asp es a1 Sear ess 14) 5.x Sh < 40 3.15) Un, £20 018) Lunde dua reprecinté ciametrul corespunzitor procentuui de 15 % al stratulut flan f, Us ~ coefcientul de neuniformitat al stretulu frat f Date fiind criteriile de mai sus, s4 urmarim acum modul de lucru pentru proieciaree unui fir invers. Folosind curba medie de granulate a terenuii care trebule proteat de sufoziune, se pleacd de fa procentul de 50‘ si se determing diametrul corespunzatoracestui procent, dn (fg. 3-18). Cu acest element calculi diametrul de 50% corespunzatorprimulu strat fitrant, dea, atl: diag = 0 @17 unde a = 5..10, Folesing difeite valor ale coeficientului a, incepénd eu lite inferioard a interval, ealculém dan, e care i punem pe formulerul analizei ae granulate (99.8.1). Se rdic8 apoi 0 perpandiculard din dap, pind la orizontala care corespunde procentului de 80 %. Prin punctl asitl obtinat se construiste 0 ‘curb de granulatie paralela la cea a terenului, objinandu-se granulatia stratulul firantf. Avand cole dou8 eurbe de granulate, ce trece Ia verfearea lor aplicnd criteriile (3.9)-(3.12). In cazul in care toate aceste criterii sunt satisf&cute, rezult& c& stratul filtrant f, este corect proiectat. In cazul In care unul sau mal muite din criteriile (3.9)-(3.12) nu sunt indeplinite, se proiecteazd un nou strat filtrant, Plecind de la 0 valoare « mai mare. Astal, prin incorcér succesive objinem, pentru o valoare minima a coeficlentuut strat fitran fy Peniry stall fitrant f se pleacd de la diametrul coespunzétor procentului do 60 % a stratulifltrantf, Gao, att: digg = ay 19) Adoptand sceieagi velori pentru cosfiientul a, si procedénd in mod aseménator a sla statu itrantf, se objine o curba de granulate pentru statu firant fs (ia, 3.48), care trebuie S& verficecrtrile (3.12-3.16)38 Sragurarea larune oR De DECANTARE {in figura 3.19 se prezint& un teluz al unui iez de decantare afectat de un gol sufozionar. Taluzul este acopert cu un nitru invers, format din doud strate fitrant pprojectat in modul arftat mai inainte. ‘Grosimea fiecdrui strat fitrant este de circa 20...40 cm, Asa cum se poate observa $i din figura 3.19, granulatie este din ce in ce mai mare, plecind de la terenul protejat si terminand cu stratu ftrant f. Granulatia stratelorfitrante fiind mai mare deca! cea a terenului care trebuie protejat, permeabiitatea fitrutul invers este gi ee mai mere, Aceast& calitate a fitrului invers m&reste capacitatea de drenare a apel din taluz. F Got eutozioncr Fig, 2.19, Protectiaterenulul impotiva sufeziunit prin mtruinvers: fteranul de prota: f- statu tant 1; f stratulfitrant 2 Caittatea esentialé a unul fru invers este, insé, capecitatee Wui do a reduce, sau chiar elimina, antrenarea nisipulul din taluz, decl de a stopa sufoziunea. Din ‘acest punct de vedere, un fitru invers eficient trebuie s& sib& 0 oranuictie ‘apropiats de cea e terenului de protejat, deoarace lao granulatie prea mare. antrenarea se continua prin chiar corput fitrulul invers. Rezult® deci necesitetea de a adopta valori cét mai mici ale coeficientului a, dar care s8 satisfaca ertertte ‘mentionate. La presiuni de titrare marl ale curgeril subterane se poate edopta si un cl trellea strat fitrant, format din anrocamente sau balast, care s4 lesteze fitrul invers, asigurdnd in acest mod stabiltatea acestuia. Filtrele inverse au o utiizare mal larga, care Uepaseste cadrul iazuritor do decantare Pranurile, de exemplu, folosite pentru mentinerea niveluiui coborat al ‘pel subterane in amplazamentele de construct, atunci cand stratul de fundare teste SUD nivetu! apel subterane, sunt imbrécete cu un fitru invers, pentru a evita ppracesul de colmatare, Spre exemplu, la Termocentrala Bucuresti Sud, un ‘asemenea dren, situat in jurul cladiri principale la executia acesteia in 1964, a fost tocaltzat fa circa 8 m sub nivelul hidrostatic gi protejat cu un fitru invers proiectat ddupé criterile arétate mai sus. Surcaunes 39 3.6. Procesul de lichefiere Procesul de tichefiere se produce In nisipurl situate sub nivetul apei sublerane, datorta vibrailor. Marea majoritate a proceselor de lichefiere sunt doterminate de vibratile generate de cutremurele de plmAnt, dar pot avea loc gi cca urmare @ unor explozii efectuete in diferite scopuri, intre care explostarca carierelor in roc stancoase reprezinté cazur treovente Distrugerea simultand, prin lichefiere, a 11 iazuri de decantare in Chile in timpul cutremurului din 1966 @ reprezentet prima mare catestrofé din lume in ultimele tret decent), soldatd cu peste 200 victime omenestl. inre lazurte distruse -2 aflat si cel denumit El Cobre, un iaz vechi cu ingtimea de 33 m care a fost in functiune intre anii 1930 gi 1963, iar ntre 1963 si 1965 a servit numai ca iaz de necesitate in caz de aver. Desi relativ vechi, timp in care gra realizet 0 oarecare Consoliare cel putin in partea inferoard, Sub actiunea cutremurulu circa jumatate din volumul iazuluis-a scurs in exterior. In timpul cutremurului pe suprafata iazului -au observat nor de praf formatj, nu de vEnt, ci prin expulzarea violont® a aerului aflat In sedimentele iacului, Fenomenul nu este nou, Nori de prat tn timpul cutremurelor de p&mant au fost observati si in regiunile ocupate de loess, energia ccutremuruui find transmis din interior, de la particuld la particul, ca la bilele de biliard, pnd la perticulele de le suprefeta terenului, care sunt desprinse din rocd gi expulzate in aer. Procesul de lichefiere are la baz principiul presiunii efective, conform cérvia, inte-un media permeabil saturet,efortul total o transmis torenului are dous componente: eforul o° care se transmite la contactul direct dintre granutele minerale, numit efort efectiv sau intergranular, $i presiunea apei din pori u (orosiunea neutrald). Efertl total este deci: oroltu @.19) {in condifi naturale, f8r8 nici o incBreare exterioard, efortul efectiv este reprezentat de sarcina geologic’ o,, In acest caz, in absenta apel c = oF = cy, iat rezistenfa la forfecare a nisipulu est: y= optgb (820) unde 4 este unghiul de frecare interioar& al rail (fg. 3.20, detaliul 1) ‘Sub nivelul hidrostatic, indnd scama de relotia (2.19), expresia (9.20) ia forma: w= (-W) 96 21) in care ou ‘Sub acflunea unor vibrafi, mai ales a celor provenite din cutremurele de pamént, presiunea apei din pori poate creste pand la anularea rezistentet la forfecare, provocdind lichefierea, care const in transformarea sedimentului, sau a rodi, intro masa Muid& curgatoare.40 _STABLITATEA IAZURROR DE DECANTARE Fig. 2.20, Lichefieresnicipurior. ‘In figura 3.20, detaliul 2, la adancimea fh + hy (sub nivelul hidrostatic) sarcina geologied, ea efor efectiv, adic’ echivalentul termenulul « ~ u din formula (@.21) este datd de relaia: eye ht Ye a2) care y reprezinta greutatea volumica in stare umeda a nisipului situat deasupra niveluulhidrostatic, iar greutatea volumicd in star inundat Procesul delichefiere afecieaz& nu num stabiitatea jazurilor de decentare, i gi terenul de fundare al constructilr. Ase, la Tokio, Hotelul Imperial desi a rezistat devastatorului cutremur din 1923, terenul de fundare a fost putemic afactat de lichefore, determinand scufundarea treptatd a hoteluul pang in 1068, And s-a luat decizia de a fi demolat. De asemenea, la San Francisco, in timpul Cutremurulut din 1906, parterul gt etaul 1 ale unui bloc au intrat in. pamant, tar t2 Hotelul Valencia scufundarea s-a produs pe intervalul a 4 nivele (parterul + 3 etaje). Toate aceste degradir ale calli terenului de fundare, prin piarderea capacitii portante, au avut o cauzd unica ichefierea nisipuul aoviter generat& de vibra Actiunea vibratiilor asupra nisipurilor acvifere nu duce, in toate cazurile, la procesul de lichefiere. Factorul care se opune lichefierii este atét de natura geclogiod edt gi geomecanicd. Factorul goologio ce referé la nature nisipulu, dad acesta este 0 rOcd sau un sediment. Nisipul-roc& opune o rezistent& mult mal mare procesulul de lichefiere fat de nisipul-sediment. De asemenea, tot ca factor SUFOZUNEA a aeolocic,varsta rci si chiar si cea a sedimentelor, este un element de rezistenta opucd lchefir Cu edt varsta unei roci este mai mare, gansela de formare a lichefiei se reduc. Din punct de vedere geomecanic, gredul de indesare al_nisipunor reprezinta si el un factor de rezistenta fata de lichefiere, atat in cazul rocilor cat si Sl codimontolor. In nisipuioafSnat,lichaferea se prods relatv user, in imp co Starea Indesaté a rsipurior ae opune ichefier In prezent, 50 eccoptd 8 intt-un Tisip cu gradut ce indesare fo 2 0,7 procesul de ichenere este Impledicat,iE EG DECANIAE ORIN DS TERieeta! aN TE Respectid 9 aa cu Suen intalich dropésnghvulaid, 1858 capa partes inturina ci 2 forse. PERMEABLITATEA SEDMENTELOR DN CoRPUL AZURILOR DE DECANTARE 43 Fereastra de fitrare se prelungeste pe verticald cu pereli metalici care intrd in teren pe § em adancime (fig. 4.1, b). La partea superioard este montat un suport previzut cu un orificiu in care se agaz& o sticld In poze résturnata. a b Fig. 41. Permeametru cu sectiune de fitrare dreptunghivlar ‘2 vedera In plan; 6 - sectune, 4.2, Modul de lucru Locul pe care se agazi permeametrul nerasité o anumitd pregatire. Astfel prin rézuire ugoaré se indepérteaz’ depunerile eduse de vant, pan8 ee cimto od $-2 ajuns la nivelul plajel tn care sedimentarea s-a realizat sub apa. Tot prin ‘azuire, cu un obiect ascuft, se realizeaz& o suprafald orizontald pe care se asazé permeametrul, Tindnd aparatul in pozitie verticala, acesta se introduce tn teren prin apaisare usoar’, pe toate laturile, p&nd c&nd fundul vasului vine tn contact cu ferenul pe toatd suprafata. Am realiza, atte, sectunea de fitrare a apel. Se trece ‘poi a tumplerea vasului cu apa. dup& care pe suport se agazé o sticlé cu apa In pezitio ractumat’ (fig. 4.4, 5). In acest moment incepe inftrarea, respectiv fitrarea apei in teren. La eperitia primelor bule do aor in sticlé, se Incope ‘cronometrarea timpului de golire al acestela. Pentru calculu/coeficientulu de fitrere se foloseste relat: «a44 SSTABUTATEA AZURILOR De DECANTARE In care: VreprezintS: volumul de ap infitrat in teren (yolumul stile), exprimat in om"; SS — _suprafata de fitrare, S= 50 em’; T= gradientut hidrautic (numér adimensionel At = timpul de fitrare (impul de golire a stile), secunde; K —— coeficientul de fitrare, cmis. Cu privie la veloerea gradiontului hidraulic,#éctnd 0 aproximatio, so adopt = 1. Din experienta objinuld p&nd in prezent rezult8 c& este potrivit 38 se foloseascd 0 sticlé cu volumul V = 280 cm*. Procesul de ftrare fiind continu, operat sa raat pnd cide obtine, prin determindri succesive, acelasi timp itrare al apei in teren, ceea ce inseamnd alingerea unei valori constante a Coetentuul de fiare, deoerece secfunea de fitrere, gradient hdrauli, precum si volumul de apa infitrat in teren sunt constante. ‘In formula (4.1) coeficientul de fitrare are, deci, un singur parametru variabil ‘At, Le obfinerea unei valori constante a coeficientului de fitrare, experianta in punctul respespectiv se considera incheieté. 4.3. Determinari de permeabilitate pe plaja Tarnicioara Pe plaja Témicioara, de Ia lazul de decantare cu acelasi nuine, seau fécul S experiente de permeabilitate aliniate pe un profil perpendicular pe coronamentut jazului, in partea lui centrald. In figura 42 se prazint& pozitia experientelor pe plajd, distanta dintre dou fooatii succeeive flind de 36 m. La fiecare oxperionts datele de teren se introduc Intr-un tabel de calcul, lar rezutatete sunt reprezentate dfatic. Pentru cele 5 experiente se prezinta, deci, § tabele de calcul (tabelele 4.1- 4.5), pracum gi 6 figuri (ig. 4.3-4.8). Coreramentul Fig. 4.2, Peete experenslr la azul de docantare Tamicoara ~ plja Tamicioaa, Datele experientei 1 sunt inscrse in tabelul 41, care cuprinde un numér de 6 determina ale coeficentului de fitrare. In tabel sunt inscrisa timpul total de fitrare ‘continua in aceasta experienté, procum i timpul de fitrare al foodrei determing pe aza ciniia $a calculat coefclentul de fitrare, Din aceasté experient’ sa retinut valoarea final, stabiizat, a coeficientulul de fitrare, K= 510° cms. PesaeastsTATEA SEDMENTELOK DIN CORPUL IAZURILOR Ot DECANTARE 45 Tape 4.1 Cocficlentul de filtrara ~ plaja TErnicioara, experienta 4 Determinarce wr. | 1 |] 2 3 4 5 6 Timput total Joe Filtre continua tL minute} 20 40 Ee en Timpul de filtrare Jolunei determinari ||] gk 5 z Teariewntat [| > de filtere tervsi] 21] Se e Kee [ai] & sin [2 e540" F emls : V+250 om Reprezentind grafic cocficonti de flare calcuati tn tabelul 4:1, 0 ebservi 0 seddere a acestul parametru de la valoarea inilal8 4,00 107 cmis (determinarea 1), 1a circa 5: 10° cms, cat s-a objinut in determinaie 4, 5 §1 8 din faza finalé a procesului de fitrare, = K fem/s) 1 2 3 ‘ 5 6 ——m Determinares or Fig, 4.3. Variatiacoeficientului de fitrare ~plaja Térmicioara, experienta * in figura 4.3 sunt reprezentate valorile coeficientului de fittrare calculate In tabelul 4.1. Pe grafic se observa c& reducerea coeficientului de filrare, cu circa46 'STABILITATEA IAZURLOR De DECANTARE 412 ordin de marime, s-a produs Inire prima si a dova determinare, pentru restul testelorvariatia find neinsemnatd. F&r8 a mal intra in detali, dupa modell arétat la experionta 1, datele de teren ale experienfelor 2-5 sunt prezentate in tabelele 42-45 5 lustrate grafic In figuile 44-48. Astfel, in figura 4.4 se poate observa evolutia coeficientului de filtrare obyinut In experienta 2, evolutc foerte apropiaté de cea precedenté, marcat& de reducerea coeficientului de fitare, tot in interval dintre prima gi e doua determinare, dar, canttativ, educerea este mult mai mic. eK bemist 2a? CL 4 2 2 4 5 > peterminares or exparienta 2 1. Variayia coericertuul de fitrare~ paja TEmicioer Fig. 4 Tabs 4.2 Coeficientul de fltrare —plaja TEmnicloara, experienta 2 Aeterminocea ne | 2 3 4 5 Timput total trore continua : : tT minute 20 4 ae 50 so 100 Tiimpul de tiltrore lune’ determinéri |ra'ao"|} aa's0" |} 22'08" |] 21'38" || 21°58" at Lint, 200.1 Toeficientul de filtrare Lemis) aaa Sint e102 |] a7z1°3 |] 20°? |) 398 1 esi ket t? emie Evolutia coeficientului de filrare din experienta 3, prozontat’ in figura 4.5, pune in evident’ 0 valoare mai mic& a permeabiltii la determinerea nr. 4, PeRMEABUuTATER SEDMENTELOR DN CoRPUL AZURLOR De DECANTARE 47 variajia find de ta 6-10 Ia §:10" cms, Aceasta reducere de permeabilitate este dat de cresterea localé a continutuluiargilos-prafos al nisipului. Dep&sind aceasta zon’, in determindrile § si 6, din faza finald a experientei. coeficientul de fitrare ovine Ia 0 valosre cova mai ridicatd de cirea 6: 10° emis, valoare pe care o rolinem din aceasté experientl Tabotus 4.3 Coeficientul de itr plaja Térnioloara, experionta 3 Deterrinarce or | 1 |f 2 ff a ff « ffs ffs Tirnpul total rare contin : : tf minute) 20 49 60 vp Timpul de fitrore tune: cetecrinéri | 14°y0" |} 12°58" |f13'20"| | 16'28" |] 19448" fro'os At Cminute, sec ae Hiltrars tems) Isos10°] 16.10"? | 625184 | 5 10° | I 05109 e310" pia k=00079 emis Tabelul 4.4 CCosticientut de nitrare ~ piaja Tarnicloara, expertenta 4 Deterrninarea nr. ft 2 3 ‘ Tarp tetar de fltare continu tered 1 2 3 Tienpul de Fltrare at unei aeterminari| gg'as' || as'20" I so'ost wast at Lminu Toahicntar de filtrare [emés . “ enw 2) a7e-10°4 ff 1724074 fF a96-10 “Siat apr-r0"t Ket7 10S emis48. SrasuraTE sue 08 De DECANTARE > beterminarea oF Fig. A, Varia cosfclentll de fitrare~ pla Tamicloare, expeenta roasts come fo 2 ye a vovceina | _ _—.| t lore) 1 z 3 Tana aetitrare , ature’ determines | 51°20" sos’ |] sts wee attminute, see.1 Tosheentat ae fitore ters rea.to® |] rseao ff nero" fp a3 0" 2160-0 Diagrama ain figura 4.8, reprezentind experienta 4, mershead o valoare a coeficientului de firare de circa 1,7: 10° cms, care se mentine constant In toate ‘etermindile, peo durala total a procesull de fitrare continua de pest tei ore. Texperenta # (ig. 47), ulima de pe profi, prezintd un element nou fell de celelate experien. Astfel, dupa o reducere a coefcientuui de fitrare produss faire prima si a doua determinare, reducere menjionat® deja ta primele dous Cupetiente, permeabilistes reste de la cca 1,55-10" omis. la peste 7-10" eins pentru ultimele doua determinar Cresterea de permeabilitate este Kies) + 2 3 1 > oeterminarea or. Fig. 8. Vain concn de Rare plea Temiciora, xperionta 4 i 2 3 t > Determinares re. Fig. 47, Varian coin de Mare peje Temiciara,expsinta Sintetizind permeabiitaile obfinute prin teste n stu pe piaja Tarictoara, 1m ‘cole 5 experienfe, se constall reducere a coeficientuul de fra, plecdnd de ‘coronementul fezului de decentare spre interior, pind In apropierea zonel apei Timpezte, Promiul cercetat are circa’ 150 m, tungime pe cere a observat o reducere a coeficlentull de fitrare de a 8: 10° cmvs, cat s-a obtinut tn aproplerea ‘coronamentulifazulul, a circa 10° cms, valoare determinatd la extremitatea interna a profit (fig. 4.8). 4,4, Determinari de permoabilitate pe plaja Scaldatori Pardul SoBiditor al iazulul de decantare Tamicioara, la data determinarior de permeabiitate, avea 0 pla de cia 200 m ldtime. In zona central a plajl sa ‘organizat testarea permeabiital pe tel profile, numerctate 4.9, dstanta dintre50 STABUITATEA AZURALOR De DECANTARE oud profile aléturate find de 10 m. Pozitia centralé o ocup& profilul 2. profilul fiind in dreapta, lar profilul 3 fn tanga, pe sensul de curgere al Pardulu ‘SedldBtorl, Pe fiecare profil au fost efectuato c&te experiente, numerotate 1...8, Incepand de la coronament gi continuand spre interiorul jazului, aga cum se aratd In figura 4.9, distanta pe profit intre doua expenente alaturate fund de circa 30 m. Plaja a fost deci cercetatd, in zona ei centralé, pe o létime de circa 180 m. Prezentim, in continuare, pe fiecare profi, datele experimentale de teren, ee gas i 19-107 2a Se | Ss = : 3 3 T 3 32 determines oe Fig. 4.13. Variatiacoefilentulu de ntrare ~ plaja Scaldaton,promiul 1, experienta 456 STABUTATEA AZURLOR De Decanrane eK temis) = beterminares laa cosficientlui de fitrare ~plala Sc&ldatori, proflu 1, experienta 8. — K tenis} 1 2 a 4 5 8 1 ‘ > Determinares or Fig, 4:18, Varia coeticlentul de fitrare ~ploja Sedldator, profit, experianta 6 Mentionim tne& un element de detaliu, prezentat mai inainte ta Intefpretarea datelor de teren de la Tarnicioara, element care se regaseste In toate experientele profilulul 1, Este vorba de “putsatja" coeficientului de filtrare ‘atunci And in pracesul de filtare se traverseazd o lentil cu permeapititate mai ridicatd, care méregte afluxul de aps in teren. Profilul 2, situat in chiar centrut plajei Sc8idatori, are datele do toren gi deo calcul trecute in tabelele 4.12-4.17, reprezentarea coeficlentulul de fitrare fiind redetd in figurile 4.16-4,22. Ca gi la profilul 1, vom interpreta rezultatele, direct, pe baza reprezentélor grafice. Privind, mei inti, variatia coeficiontului Penwenbusraren Seomenreion Dis Conrus iazunon De DecanTane 57 do filters tn cadrul fleodrei experienle, in procesul de fire apare un element nou, tegat de cresterea aproape continu a coeticlentutul de ftrare, incepand cu chiar prima determinare. Aceasté particularitale © consemnam la experianta 6, la care cresterea cosficientului de fitrare este marcaté de primele 7 determinari, pe o duraté totalé a procesulul de ftrare de circa trel ore si jum&tate (labelul 4.17). $i aici, cresterea coeficientului de fitrare este datoraté prezentei in adancime a unor sedimonte cu granulatie mai mare. Aveasti particularitate se poate observa si fa experientele 1; 2 si 3 (tig. 4.16-4.18). Sinteza costiciontior de fitrare determinati pe acest profil este rodatd in figura 4.22. Aicl se poate observa cd pe o zond @ plajel avand latimea ce 100-200 m, situaté lang coronamentul iazului de decentare, coeficientul de fitrare este de circa 1,8-107 emis, iar in interior, spre oglinda apai limpezite, valoarea lui se reduce la vica 6° 10° cis. Profiu! 3 situat lateral, spre st&nga, faté de profilul 2 cuprinde tot 6 oxporiente, datole oxperimentale gi do calcul flind inscriso in tebelele 4.18-4.23 51 llustrate_ tm figure 4.28-4.28. Urmarind _rezuttatele determinarilor din fiecare experient& retinem. si aici, atat tendinta generaid de reducere a permeabilitatii in procesul de fitrare, o&t 3i uncle crester! Iccale. in toate testele, nsd, valorile finale, stablizate, ale coeficientului de filtrare se mentin in ordinul de marime 107 cm/s. $i Pe acest profil s-2 objinut o deserestere continu’ a cosficientului de Itrare intre coronamentut lazulul ogtinda pel tlmpezite. Asttel, dacd la experienta 1 coeficientul de filtare este 3,6-10° envs, prin reducerile do pe profil se ajunge, la experienta 6, la 1,08: 107 emis. Diagrama din figura 4.29 evidentiaza reducerea coeflclentulul de filtrare pe promiut 3, cele 5 valori finale ale coeficientului de fitrare conturand reducerea mentionata Depunera sedimentelor pe plaja lazulul de decantare fling racuta sub ap&, intre punctul de deversare al tulbureii de lang& coronament si oglinda apeilimpezite ce produce o granoclasare, in funclie de viteza tot mai redusé @ apel. Descresterea dlametrulul granulelor, pe masura ce ne Indepartam de punctul de deversare a tulbureli, determin& micsorarea coeficientului de fitrare al corpuluiiazului de decantare Permeabllitatea mal mare din aproplerea taluzurilor este un element In favoarea stabilititi, ca factor activ in drenajul natural, tn timp ce Permesbilitatea mai redusé a sedimentelor de po partea intern a plajel este defavorabiié stabiitatl, prin cresterea duratel drenajulul naturat at apei In incheieree ecestei piri, imi face plécere s8 mentionez contrbutie lui Catalin Giosan tn realizarea testelorexperimentate pe teren, sud 0 indrumare de scurt’ duraté din partea autoruluiabotl 4.12 Sragnurares IAZURLOR DE DECANTARE PERWEABUITATER SEDMENTELOR DI CORPUL IAZURLOR De DECANTARE Tabet 4.13 Coeticlentul de fltrare,plaja Sedldator, profilul 2, experienta 2 | owt] [2] 12 1+lls Le T wor Fgh sh Timmpul total S le | jae fttrare continu + | * | UL minute) 10 20 w 4 © $07 z | Timpulde fitrere . . . . | Javncictemeed B1 12} } 3] 811 8] 18 . gz 1 attminuter | 7 7 ~ ~ ~ ~ 5 g ; | & [ol [8Pms[ ee : | | coeticentt fos | fox | | oo] fe i aenieorek TL Po] |e] |e] ]%e} Pe & le aos | 2.8 8h | tems? Vay Paty Sy) et) St f= € - | — & | K 018-10"? emis z Lal sea | .ore | a | | Tabelul 4.14 | a j Coaficientul do ita, pala Sealdtor, profil 2, exparienta 3 s | 2 g i? ceernmeree or J] PP PIT? Le] delay pe i | | 3 | ove | —__ se ~ ‘ filtrore continu 2) tee - acdc 2 a0 i ‘ Fpl de itrare 5 TIL 3 é ore “del tel BITS] 1E] PSHE) |S g nt 5 determin 2 Ele] [el A : sti minute) =|22-|22-|5 3 coctcientat Lf, . k. , ARE geelé : vince. |] [8) FRY 2] Y's ale |g eleZelge els temist 12) Ja) AR a] |S ei |S BlFe~|ES sis 5 a] s jrz*|s K = 2,90-10°* emis60 Gragnrrares Lon De DECANTARE PERMEABLITATEA SEDMENTELOR DIN CORPULIAZURKOR De DECANTARE Tabet 4.18 oeticlentul de fitrare, plaja Scalditori, profitut 2, experionta 4 - It o s ahs 3 S et 2 ee al le yaar al | SS ber 5 eS an * aus forest w] Lebo | met £ 7 mrp gee oe | aoe Bi 3|2 3 els gE) 8 S Se 8 aie 1 Taveu4.16 Coeficlentul de fitrare, pala Scalditori, profil 2, experienta eterminarea nr | 1 2 3 ‘ 5 Tire fiat fitters contin Cirsmatet Tapa a itrare cerita | 80" ens’ scot] | oss | | atast Abtminutey Coetiientt vanes pose”?| frorsa’2| asa’? | | eso"? | Jora0? 21 K= 95-10"? cms Tape 4.17 Coefcientl de fitrare, paja Scdlditon, profil 2, experienta 8 meme (ell? le ee Le tnare eats | 3g gb “tiniute) ba zee Tied detiteoro] TThellells —T Tells ctu | & |) RT] e]) S]) Se B| EVs defer mina el] allell eile Elles simmer | ® |} &] | woos | £iPel} 2} et} eifetrey 2] jes tem/s} SU aT ath ey] rq Sipsy apy sie K=3810F emis62 _STABIUTATEA IAZURLOR DE DECANTARE > K bemis) = Oeterminerea or Fig. 4.16. Variatia coenci ull de fitrare~ plaja ScBId8tor, profil 2, experienta 1 a reo? E 5 ee? Sane 2 ew Too : —> Determinarea or Fig, 4.17. Variatia coeficientului de fire ~ plaja Sc&ld8tor, profil 2, experienta 2 PerascaBLiTATEA SEOMENTELOR DI CORPULIAZURILOR DE DECANTARE 63 = K bemisd 1 2 3 6 8 6 7 8 8 = Determinarea ar 8. Varata coetcietulu de ftrare ~plaja Sc&ld&tor,proful 2, experienta 6 7 8 8 —™ Determinares ar Fig. 4.19. Variatia coefcientlu de fitrare ~plaja Scld3torl, proful 2, experenta 4 Fig. 4.20. Verlatiacoeficientuul ce 1 23 8 8 sitrare plaja Scaldaton,proflul 2, > Determinarea ne. ‘exoerienta 5,65 past pore pose wee wee one y x ° 8 5 7 t t a 5 7 elumyndxo cnet worpitos ef oveniy sp mus=He00 i errimeaeL i 8, || 5, Bo 3, 5, e & a & 5 £ i —L a 9 s 7 e a 1 | ww vazuws9a9 | | Bjuspedxe ‘¢ ingord ‘uoyrpReas eferd ‘axes ep IMUDIIYeOD é arrose 48 papuW.eG —— a z 9 s 7 e we ‘ “wovepipos eferd - avegiy ap u to _ amuaoyooo eleven Zev Ba rs/wad w cs7uoa 9 <<66 Coeficientul de filtrare, plaja Sedlditori, STABLITATEA IAZURLOR DE DECANTARE Tabet! 4.20 profilul 3, experienta 3 Determinarea ar. Jt] [2] ] 3 [fs ][s Tirnpul total ae filtrare continus tL minute fo 20 30 oso Timpull de filtrare al unei determina 4! Urinute } 135 440" 40" 7 5'ss" on Ceeticentur. Fe | To] IG ie 2 J's} | e||'s nutcoree St |B] | s ells al }el]s 2|| emis) SLL] 15 Ells K 21.3810" emis. Tabet 4.21 CCoertctentul de nitrate, plala Scalaator,profiul 3, experlenta 4 Determinarea or. | 2 3 @ 5 Timpar al ae rire eontinus {Lminute? 5 i 5 20 Timp cefitvare ete aie vs oe vos aost ? Seminate) Coeticientul 5 finore, [258077 laaw?] farce? | fara Cems 710" emis PERMEABILTATEA SEDMENTELOR DIN CORPULIAZURILOR DE DEGANTARE 67 Taher 422 Coatcantl de irae, pj Sdldiort, profil 3, expeionte 3 ovens « [+]? [121 l«1]=llelp Timpul eto ae fitrore eentinus P| {timated 1° Ss Tinbal ae fitrare Tall une allel lellalls aetermras PEI EV TST) S] | EY LS] 1S 7 a de 'o e "so 2 tiitrare, sllellelle 5 Lem/s} Zi,= = = = #1431072 emis Tobe 429 Coencentu de rare, plja Sealstot, prof 3, exprienta 6 Geermineree | 7 | 2 7 IL- Tl: Tle tt minute} s » » @ 9 @ delermnans rst rot | | s'as" | | a'sot | fr'sot fire x fh he) frosso?] | 110°? K-106.10°? emie68 SSTABUITATEA UAZURILOR De DECANTARE 70 —— > k bemist 1 2 3 4 5 6 me daterminarsa ar Fig. 4.23, Veriata oosficientull de fitrare —plaja Selddtor,proflul 3, experianta 4 1 2 3 4 5 m= Determinarea nr plaja Se&ld8tor,profilul 3, experienta 2 Fig. 4.24, Veriata coeficientului de fitrare [PERMEABEITATER SEDMENTELOR DN CORPUL IXZURILOR DE DECANTARE 69 Kk temisi 1 2 3 4 5 6 > Determinarea Fig. 4.25, Veriayia coeficientulul de ritrare ~plaja Scaldaton,proflul 3, experienta 3 1 2 3 & 3 —> ceterminerea rv. Fig, 420. Varlaia coefitentull demure ~ paja ScBldaton, proiul 3, expertena 470 STABLTATEA AZURKOR De DECANTARE 1 2 3 4 5 6 1 —> eterminarea nr 27. Varatia coeficientuli de fitrare ~ pala Sc&ld8ter, profil 3, experienta 6 4 5 6 —> beterminares nr. Fg. 4.28. Varatia coeticlentull de fitrare ~plaja Sedldator, profil 3, experienta 6 410 2 3.40 cs7u9) 4 10 > Determinarea nr i 3 ' s5 9 CAPACITATEA DE CEDARE A APEI Drenarea apei din iazurile de decantare reprezintl o conditie de prim ordin pentru fibiitatea stablitayl. Ea se realizeazé atat pe cate naturalé (drenajul natural), ct si prin mijloace constructive (drenajul constructiv). Trecerea ce la drenajul natural la cel constructiv reprezintl o cale eficienté de crestere a rezervei de stabiitate a iazurlor de decentare, tol mel des folost8 pe plan internalional Eficiena drenajului este, insa, in funclle de capacitates de ceuare a apel din sedimentele iazului. Ca rolatie de define, capacitaten de cadare a apel dintr-o roc8, respectiv sediment, alate in store seturetd, ere exprasi I= Wa ~ Wa! 1) fn care: wa reprezintd umiditatea la saturatie @ roc, exprimata In procente: Wns umiditatea molecular maxima, pronente: f= capacitetes de cedare e apel, numité gi poroztats activ’ procente. Cunoasiarea capacitaji de cedare a apel reprezinté un interes mai larg deoat cel leget de iezurile de decantare. De exernplu, estimarea debitelor d= ep isponibile pentru allmentarea din subteran, precum si cele necesar a fi drenste in ‘azul asecérilor executate pentru exploatarea unor zéc&minte aflate sud rivetut ‘pei subterane se havea7S si pe capacitates de cedare 2 apei, valorile acesteia fiind luate, do regul8, din Ikeratura de specialitate, deoarece determingrie directe ce laborator, mai eles in fare noastr8, sunt foarte puline. ‘Metodologia de laboretor ce va fl prezentald ti cele oe uimeaz’ poate fi usor preluatd si insusit& In vederea adanciti gradului de cunoastere al acestul important parametru hidrogeologic. 5.1. Cedometru Studiul capaciti de cedare a apei se realizeaz8 cu cedometru, un aparat de concepfe proprie, aflat in dotarea | ahoraionului lazuri de decantare al Universiti din Bucuresti CapacrraveA De Cenane a APE] 73 Corpul aparatului, in care se introduce roca sau sedimentul de studial, are un volum V = 3420 cm? (fig. 5.1). La partea inferioara roca se sprijind pe o placa perforata acoperité cu o sitd find, pentru a impiedica antrenarea particulelor din roc& in timpul drengjului Gravitational. Un brat tateral, terminat cu o palnie, este racordat la corpul aparatului, pentru realizarea stirli de saturatie 2 probei. Brajul ere dou’ robinete, unul (7) la baze painiel, tar al dotlea (2) 1a mijlocul racordulul in forma de U. Cele dou’ robinete servesc la introducerea, respectiv Ia evacuarea apei din aparat, colectarea flind fécut& Intr-un citindry ‘gradat (fig. 6.1). Fig. 5.1, Cedometru. 5.2, Modul de lucru Roca, sau sedimentul, pe care se determina capacitatea de cedare a apei se usucs fn etuv, ca la 0 operafie abignuitl de laborator geatehnic, dupa care se introduco in aparat. Ca gi in cazul prezontat la sufoziune, pentru a obtine in laborator un rezultat cat mal aproplat de cel din natur8, urmarim realizarea unel porozitafi a nisipului din corpul cedometrului egalA cu cea a nisipului din teren. Porozitatea n se calculeazs cu relatia (2.8) prezentatl anterior. m. pv in core, in acest cez, me, reprezint’ masa nisipul uscat inrodus in cedometru, expaimata Tn g ps — densitatea nisipulul, g/om*; V = volumul nisipului din cedometr, om’ Densitatea si volumul find constane, singurul parametru de care depinds porozitates este, deci, mse nisipului uscat introdusd in cedometu, Ca gin cazul sutozimetrulul, prezentat anterior, poroztatea tn taborator se determina prin ‘incercari succesive de crestere a masei de nisip, realizate prin vibrare, pana in ‘moment in eare poroztatea devine egall cu cea a nisipuul din teren. Cu priviro74 STABUTATEA AZURILOR De DECANTARE la modul de determinare a porozitati nisipului in teren, el este acelasi cu cel prezentat deja fn capitolul 3. ‘Avénd pregalité probe, se trece la introducerea apei in aparat prin bratut lateral, de sus in Jos, cele doud robinete find trecute pe poziia “Inchis™. Apa patrunzand in masa nisipului, de os in sus. prin evacuarea aerului se realizeazd saluraile bund a mediului paras, Frl indoiald cf starea de saturatie este in funolie gl de durata de introducere @ apei in probil. Cresterea stiri de saturate se opting, evident, printo introducere cat mai lenta a apelin aparat. Stabilrea duratei optime a timpului de saturate, care s8 determine starea de saturatie ‘maxim’, rimane in sarcina cercetéilior vitoars. In timpul finatidrit saturate, la partes supertoara a probel se realizeazd, pin indesare, 0 mic& depresiune cu adéncimea de 1-2 cm. In momentul in care aceasti denivelare se umple cu aps, saturatianisipulu este realizat§. Ca urmara, se intrerupe alimentarea cu apa gi se deschide robinetulr; de la capatul de sus al Dratulul pentru eliminarea apei din palnie. Prin aceasta ultima masurd, totul este Preaatit pentru obtinerea capacitatii de cedare a apel. In acest scop se deschide robinetul r2 de la partes inferioar8 brajuul in forma de U gi ee recolteaz’ apa intrun clindru gradat, volurmu fota recotat find Vi, in componenta céruia int’ Vi= Vat we 62) unde: Vp este volumul de apa aftat in bratul Iateral sin partea inferioard evazatd a ‘aparatului (ig. §.4 — partes hagurata), exprimet in om; vp~ Volumul de apa cedat de mediul poros, cm’. Cunoscénd si volumul nisipului din aparat, capacitatea de cedare a apel u. ‘exprimatd in procente, se detormind cu relatia: How e 100 63) volumul de apt cadat obyindndu-se cu ralatia (6.2). Urmand drumul invers saturatei, cedarea ape necesit& si ea un anumit lump. fn prima parte a procesului are toc 0 scurgere continua a apei din aparat, dup’ care cedarea se face lent. sub form de picttur, ceea ce necesitd Protejarea vasului do rocoltare impotriva evaporalici. Evident, cepacitates de ‘cedare a apel este In funcie sl de durata procesulul de cedare, Decl, $1 dln acest Punct de vedere, cercetétile vitoare au un larg cémp de activitate, deoarece, la ‘ndul ei, durata procesului de cedare depinde de natura mineralelor, precum si de ‘marimea granuivlor. Cu cat dimensiunile granulelor de nisip sunt mal mii, cu atat ‘mal mare este durata procesului de cedare a apei. Cunoscénd constanta aparatulul Vy = 470 cm? si aplicdnd relatile (6.2) si (6.2), 66 obtine capacitatea de oedare a opel Volumut rocii sau sedimentutul din cedometru este foarte mare in comparatle cu volumele folosite in determinérile curente de laborator, masa rocil in stare scald depAsind 5 kg. Dar, cu e&t volumul roci experimentate este mai mare, cu ‘at&t mai de incredere poate firezultatul obtinut in laborator. (CAPACITATEA Dé CeDARE 4 APE 6 6.3, Rezultate experimentale Capacilatea de cedare a ape din sedimentoleiazurlor de decanter gtinta aur sat nfo non tt Herts soscaga Seed Aebutul eu acsasté wera, felosind un nisi fn recatat gin pla tasty ee decanter Vata Deve, puncte rectare indi aropeea cfonamentll parca eentrald a azul Pentru caiculul porozitatii nisipului s-au folosit urmatoarele date; tm, 5367 0 ~ masa risipuu uecat introdus in codon V= 3420 em’ — volumul probei de nisip: : Ps= 2,8 glem® ~ densitatea nisipulul. Po aceste elemente, apicand formula (3.6), 2 determinat porortatea n: m. p= pean tk n= 048; = 48% sek t®G2d Jo determinarea propi-7s8 2 capactiti de codare « ape, wa realizat saturatia sedimentului, in circa 30 minute, dupa care sa a aparat, obtinandu-se: 8 cares evecuat apa cn V;= 510 cm — volumul total de apa recoltat: seaiment pee vy i 510 = 470 = 40 cm* - volumul de ap cedat de iment. Pe aceste element, folosind celia (5.2), ea eblinat copecheten Ge cedare a apel: HG) fst copectatce vs so = #2 400 = 40. bey 3420 Un studi deta ol capac de cedare a apei din nisipun si ! letra fost efectuat de noi. cu acelasi aparal, testind § troll aranulare cuprinse ire nisipul tn (0,1-0,25 mm) §1pietgul mérunt._m . In figura 5.2, pe 5 direct diferite Sunt reprazertate la ecard, veloc cepecitili de cedare 2. ape! (Gomeniul hagurat), dimensiunile fiecdreifracnt Granule tind trecute sub gu Into ata reprezentare, redata M2 In figura 5.3. este. prezentatd ecccbentitih capacitatea de’ cedare © apel In 2030 ptt) funcile de aiametrul_granulelor minerale siuat pe abscisa, la sear Fig. 82. Doman de valor ae copa de logartmicd. Capactatoe de ceden, cedsroa spel oe ten ee 8 spe pleacd de la cateva procente {ME f(4= 0.10.25 mm) v1 sip mes Pentru nisipurie fine, se rdicd la Si aspmorett aces on eran 106 12 w= 112%,76 StaBurtarea IzuRLOR De DECANTARE 40-15 % la nisipurile eu granulatio medie, iar la nisipul mare i ta pietris atinge 25-30%. on 025 os 22 3 me a tmm) Fig. 6.3. Variatia capaci de cedare a apel x in functie de diametrul granulelor, 2 9 DRENAREA APEI PRIN CAPILARITATE ‘Studlul drenariiapel_prin capilartate, tnceput tm Laboratorul lazun de decantare al Facultafi de Geologie si Geofizicd, a avut drept scop initial de a verifica experimental o ipotez4 fcutS de Ter. Stepanian, privind pierderile de ap dintr-un lac de acumulare prin drenaj capilar. Autorul a fcut aceasté ipotezs pentru a explica orlginea unor Izvoare aparute pe unul din versanfil laculul de acumulare, asa cum vom vedea intr-o figura in partea final a acestui capitol Ipoteza adoptaté de Ter. Stepanian. pe baza unei minutioase cercetari geologice Ingineresti de teren, a fost confirmaté de noi in laborator, prin numeroase experiente care au necesitat sute de ore de cercetare, dovedind drenajul apei prin Capilantate Intro structura antictinalé. Cercetarea a fost apoi continuatd pe sedimente din iazurle de decantare. punand si aici in eviden{é procesul de drenare al apel prin capllartate. Dack la lacurile de acumulare drenajul capilar reprezinté o cale de pierdere a apel, aga cum de fapt 2 privito Ter. Stepanian, deci un fenomen nedorit, fa lazurile de decantare, dimpotriva, drenajul capllar este tun fenomen pozitiv, cu efecte favorabile stablitai 6.1. Presiunea capilard, inaltimea capilara $1 umiditatea capilara Avand in vedere influentele pe care indltimea capilaré, umiditatea cepilard, precum si presiunea capilard le au asupra drendrii apel prin capilantate, atat ca viteza de filtrare ct si din punctul de vedere al debitului fiat, prezentarea acestor nofiuni este necesard pentru aprofundarea procesului de drenare, De fasemenea, datele experimentale de laborator privind inéitimea capiler’ si umiditatea’capliard, studiate tn paralet pe nisipurt aparjinand une! rormatiuni geologice si pe nisipuri din iazurile de decantare, reprezint& elemente noi pentru literatura de specialitate Presiunea capilars. In figura 6.1, 2 se prezint& coloana litologic& @ unui depozit de terasa format din nisipurl sl pletrs care are la baza un acvifer treatlc al crui pat este alcdtuit din mame aparjinand de roca de bazA. Aléturat coloanei78 'STABLITATEA IAZURILOR DE DECANTARE TRO STABRATEA TION fitologice se afl4 un tub de sticlé pln cu nisip, introdus int-un vas cu apa, oglinda lapel din vas find la aceeasi cot4 cu nivelul hidrostatic (NH) din teren (fig. 6.1, D). Famttem Ideea c& in laborator em realizat acolagi grad de indesare al nisipulul din fubul de sticid cu cel al nisipului din depozitul de teras8. tn aceste condifi rezultatele ce se vor obtine in laborator pot N reprezentative gi pentru fenomenul din natur’, HEHE Tae a bed a b- ¢ a e Fig. 6:1. Diagramele presiuni capllare(c), nBtimi capllare (2 51 ula capitare(e): 11 = zona capiar& nesaturata; 2~ zona capilaré saturata ‘Se consideré un punct / in masa nisipulul, att in teren o&t si in laborator, situat fa cota fy, Jeasupra nivelului hidrostatc, reepeciv la cota 2 falé de patel impermeabil, grosimea acviferulul find A. Pe aceste elemente se dofineste presiunea capilaré care are exoresi Bem yw (2) =~ ob in care: te reprezint& oreutatea volumicd a apel, exprimata in daNiom’, ft — gresimea acviferulul, em, -p, — presiunea capilar’, daN/em Presiunea capiler’, reprozentind un fenomen de suctiune, are valori negative cupnnse intre p. = 0 la nivetul fiber al apei si ps = ~ ywhe atunci cind se afinge inéltimea capilara maxima (fi. 6.1, ¢). inalimea capitara este redata in’ figura 6.1. d. Prima parte a acestel diograme pune in ovidenji un proces foarte aciiv de ridicare a apei prin Capiartate, dup care cresierea de indtime capilard necesité un timp iadelungat pan’ la staplizare, Acest IUcTU se observ8 3i pe diegramele experimentale din figura 6.2. Aici cercetarea a fost fécutd de autorul tucrérii pe un nisip din formatiunea de Kliva zona Valenii de Munte si de Mihaela Rosu pe un nisip din iazul de decantare Pardul Calor. Este interesant de ardtat o& desi din punciul de vedere al mérimii granulelor cele dou8 nisipur sunt foarte apropiate, ambele lind Fisipun fine, inaltmite capllare obtinute sunt foarte diferite. Referindu-ne la valor, DReNAREA Ape! PR CADLARITATE 79 acd la nisipul din formatiunea de Kiiva Indlimea capilarl este de circa 2,6 m, la cel din jazul de decantare Pardul Ceilor ea este de numai 1-1.1 m. Probabit ca ‘nut dine factor principal! care determina o asa mare dlferenta ine cefe doug curbe experimentale il reprezint& forma granulelor minerale. Se cuncaste ca nisipu din formatiunea de Kliva este bine ruat, in timp ce nisipule din iazurile de decantare, find obfinute prin sfZramare in mori, au forme predominant angulare, ‘care rup Tndilimea eapilarS. Un alt factor de diferente trebuie eSutat tn inodgi natura mineralelor din compozitia nisipului. Este, de asemenea, cunoscut ca tisipul din formatiunea de Kiva este format cin cuarytnt-un procent de peste 90 %, in timp ce nisipurile din iazurile de decantare sunt poliminerale, provenind din diterite minereur, densitatea metallor find mai mare dec&t a cuarului. Dec trabula relinut 0& diagramele experimentala ala Tndlfimilcapilare din figura 6.3 iio probleme noi pentru cercetarea slinffied, alét din punct de vedere ‘mineralogic cats! geomecanic. tem) 100 Indifimea copilar’ he 50 100 150 200250 Timpal { ere} Fig. 6.2. Diagrame experimentale ate maitmit caplre 2 nisip din formatunea de Kiva - Vélenl de Munte; b~nsip din azul de decentare Pardul Cale. Umiottatea capllaré, Apa ridicaté prin capilartate Intr-un mediu permeabit, deesupra unui acvifer cu nivel liber, reprezint& umiditatea capilar’. Ea satureaz’ ‘mediul permeabil imediat deasupra acviferului cu nivel liber. Pe aceast® portiune din Indifimea capllard, umiditatea capilard find la saturatie are o valoare maxim’ 31 delimitesz’ zona saturatt copilar (fig. 6.1, 6). Pe restul Indllimii capilere se Stueazi zona capilarS nesaturatd, umisitatea capiiaré find continu descrescatoare pana la valoarea zero, situata ia extremitatea superioard a ‘nditimii capilare, In figura 6.3 se prezint& dou8 diagrame experimentale ale umiditSt'capilare, obfinute pe aceleasi nisipuri arState mai inainle, cercetarea peStamuitarEA tacunton DE DECANTARE 8 8 risipul din iazul de decantare Pardul Cailor find fScut8, de asemenea, de Mihaela Rosu Si din punctul’ de vs ‘omiditéyi capilare apar deosebic esentiale intre cele oud ‘ipurl de nisipurl. Astel, dacd pe nisipul din formatiunea de Kiva cele ddou8 zone capilare pot fi separate, pe nisipul din iazul de decantare acoastd separare nu mai_ este _posibild, escresterea umiatayi pe tnalymea Zona casilers capa find foarte accentuatd necoturat La nisipul din fommayunes de Kiva, zona capi saturat&reprezintd aproximatly un sfert din. tnaiyimea 8 total he Marimea umicitat capilare, la saluralie, este gi ea mult diferté le cele doud tipunt de nisipur, avand tun curs crescdtor de la mai putin de O25he 30 % edt sa obfinut la nisipul din Tormayunea de Kiva a peste 40 % In Zona eopilars _Cazul nisipului din iazul de decantare faturst”——Pardul Cailor. De data aceasta, | cexpilcatia pare afl usor de Kéentiicat, deoarece nisipul ‘din iazul de fo 20 30 49 so decantare avand forma granulelor Umicitatea capitare, w predominant angulerd, 96 cum se aratat, poroziatea este si e2 mal Fig... Disgrameexperimentaies'e rare, ceea ce permite unel cant ‘cnet aeta suplimentare de apd s& fio ridioaté nisip ain frmafunea de Kiva - Vlei Serhinl: Dp dm auldedecartare pin eaplatate st acurustd tn por Pardu Car. nisipull 200 Inaltimee capilard,hg fem) 190 100 6.2, Date experimentale privind viteza de filtrare capilara Procesul de drenare a apei prin capilaritate a fost testat in laboratorfolosi capilarimetrul curb (fig. 0.4), precum si capilarimetrul orizontal (Nig. 6.8). Abele capiarimetre sunt caracterizate de inatimea hy, numit& indie de fitrare capilard, care reprezinté, dup cum vam vedea, numa o parte din inditimea capilard h.. In [DRENAREA APEI PRN CAPLARITATE at de filtrare capilara reprezint verticala aparatului. Procesul de filtrare este, Ts capita aga cuin s-a ardtat deja a sutconme, “A rig. oc Centar wees OTE Dupa umplere, extremitatile capi- searimeiru cur ta narac tin caa nd de cine er eben en vasa a Fig. 6.5. Fitrare capita onzontalé a8 oe alimentare, 2 vas de colectare Migraia capilaré este pusd in evident® prin schimbarea culon nisiputu ‘ato, in fa frontulu de migrate nsipu, rnd uscat, are o culoare in general alba ‘arin spatetetrontutu, prin umezire, capaté culoarea cenusie. Migraja capiard vs incheie in momentul in care frontul de umeziraajunge la extremitatoe bral calectara Selurfia cepiord succede migrail. Conventional, ea Incepe in moment In cave s-2 incheiat migratia si se termin& atunci cénd primele picktun Je apa apSrute tn vasul de colectare pun in evident Inceputel procesuul de fitrere capilard. Esto posbil ca durata setuateicapilare s& depaseasca limites erate mai inainte, Probail c& 0 parte ain timp saturaia caplaré se suprapune pesto faza de migrate capliard. Este de presupus cf frontul de migrtic copia avanseazd in stare nesatureté. in ecelagi timp, starea nesaturaté rémasé tn urma frontului de inigraie se satureazé din “vecindtate*, prin faze succesive, nu direct82 SSTABLITATEA IAZURLOR DE DECANTARE in vasul fe, In acelasi timp, frontul de migrate, pentru @ putea avansa Shot tare nocturetstnorumut2p8 dn "veonatate seluat Prva in Scest mou evoluia seturaticicapilare, durata ei real& poate fi mai mare decat cea Stat mai Taint, - ave ia figura 6.6 se prezintS 0 diagrama expertmentalé care pune in evident® veriaiia impului de saturajie capilard in funolie de indiimea de fitrare capita. levis pe acca! cisip cin formatiunea de Kliva ~ zona Velen ve de capllenmete wurde, cu ciferte inBtin de Fitrare hy cuprinse in nallimee capliara pentru acest nisip find, apa cum se srétat cj, 2 cm. Frivind diegreme éin figare 66 se poate Gbserve cf fimpel Ge seturatie copilacé erase odald cu Indlimes de fitrare, ajungand l2 peste 200 ore, in cazul Indi de fitrere maxims, E Timout Core) Je where copa. de soturaje capi In func de Tapes Fig. 65. Variata tineu Filrerea capilar’, prin care co realizeezd drenaju! cxpilar, s& exprim’ prin ‘06 €2 calculeaza pe baza volurnului de ape cole see ia urata mare (mpulul de filrare capliara, volumut de sp coteciat este satisfleter la alingeraa valoril de 100 om’. Cunosoénd sectiunea de titrere S @ J'de apa V, se calculeaz’ viteze capilarimetrului gi timpul de colectara fal voluru de titrare v: v = on "St parametal avénd dimensiunile : V~om*; $~ om t~ secunde; v— emis. rimele experiente de fitrare caplara au Tost facute pe tel frectiuni grenulere: risip fBinos ~ cu diametrul granulelor d < 0,1 mm, nisip fin ~ 0 = 0,1-0,2 mm st nisip DRenAREs APEI PRIN CAPLARITATE 83 mediu ~ d = 0,2-0.6 mm, folosind un capiarimetru curb cu indtimea de fitrare ‘n= 20 cm (fa. 64). Datele experimentale sunt reprezentate in figura 8.7. pe toi Aire diterte, pe fiecare direcie find repcezentaté viteza de fitrare caplors poniru 0 singurd fractiune granular’. Privind acecte rezultate constatém of cea ‘mai activ fractiune granular, care d& cea mai mare viteza de fitrare capitan, este nsipul fn, pe care s-a objnuto vtez& de fitrare v = 2-10* cvs, adie cu un ordin de mérime in plus fal de celelate dou fraciuni (v = 2..5°10° om). Se poate aprecia ca important acest rezutat al cercetdi fiir capilare pe fractiuni ‘ranulare. Nim, veS1-10 emis Ne vezi Semis waa veh" emis Fig. 6.7. Variaia vitecsi do fitrare a aps pin capllartate in functie de ractunea granular ‘Nip. ~rsip fins (¢ < 01 mm); ALf —nisip fr (0,-0.2 mm}, Nm. ~nisip medi (03-06 men. Extinzénd experientele pe un set de capilarimetre curbe cu in<imi de fitrare crescétoare, s-a constatat c& fltrarea capilard s-a produs numai pentru inalimi de fitrare fy < 0,25 he, iar pentru hy > 0,26 he fitrarea capilerS au @ mal avut loc. ‘Aceasté cercetare a fost fécuta tot pe nisipul din formatiunea de Kiva, inaltimile de filtrare fiind fy = 15460 cm, ceea ce reprezint& zona saturatd capilar, din totalul ‘ndiiimil capilare h, ~ 250 em mentionaté mal inainte. Rezuitetele experimentale, pe Uiferite fnallini Ue fitare, sunt prezentale tn figura 6.8, Diagrama de variaile @ vitezel de fitrare cepilara pune tn evident doua rezultate: primul rezultat ne aratl ordinul de marime al vitezei de filtare capilard v = 10°~10° emis, iar cal de 21 dollea se raferd la descregterea vitezei de fitrare capilarl, cu un ordin de mérime, pe masura cresteri, pana la limit, a inaltini de ftrare capitars, In utimit 10-15 ani fitrarea capilara a fost cercetata pe iazurile de decantare Brdzesti-Baia de Aries, Valea Devei si Paréul Cailor. Prin aceste cercetéri,rezultate doosebite au fost puso in eviden\a de Minaola Rosu, la iazul de decantare Pardul Cailor. Aici s-a dovedit pentru prima data cé le iazurile de decantare fitrarea84 'STARUTATEA IAZURLOR De DECANTAR capilar’ are loc si in zona nesaturaté capllar. S-a dovedtt, de asemenca, c& fitrarea capilard are loc pana la hy < 0,5 h, ceea ce reprezintd o noutate pentru literature de specialitate in domeniul iazurllor de decantare. Asa cum s-a aratat deja pe nisipul din iazul de decentare Péréul Cailor, inditimea capilar’ este he = 100 om, nalimea de fitrare capliaré naicandu-se pana ta 50 cm. soS Sas? zw 25-10 Vitexe de fitrare capilard, cm/s Fig. 6.8. Variafa vite | de fitrare capliara in tuncte de nalymea ae trare 6.3. Drenarea apei prin capilaritate Drenarea apei prin capilantate reprezinté un proces natural care are loo tn lazurile de decantare, in favoarea stabltti acestora. In qura 6.9 este reprezentata, x> hy 2, Pentru y= 2yy = X= Mo 3. Deck y> 2m = X¢ he Din cele prezentate rezult& c8 adancimea x de la care Incepe sarcina ‘geologicd este egald sau apropiaté inatimil ho pana la care nivelu piezometric se Tidic& deasupra suprafetei terenului. In figura 8.1. a este reprezentaté si sarcina geologic’, la adéncimea x efortul in tren fiind nul. Sub aceast& adancime avem Starea de comprimare a roci produsd de sarcina geologic ca efor efectiv, lar pe adancimea x se dezvolté o stare de tensiune produsé de presiunea arteziand. In funeiia de structura geologie’, presiunea arteriand in acvifer poate fi diferté ‘Considernd in varianta b o inéitime e nivelului piezometric hoy mei mare decd h: Gin varlanta prezentsta mal tnainte (fig. 8.1, 6), la adancimea h efortl total va t acelasi. Nivelul piezometric find mai rdicat, presiunea apel din pori va fi mai mare (ig. 8.1, b). Folosind aceeasi relatie de calcul (6.4). pentru noua inéltime plozometric& hi, va rozulta 0 valoare x mai mare deeat in varianta a. In figura 8.1, sunt reprezentate diagramele presiunli epei din pori gi sercinile geologice corespunzatoare niveluul piezometic fy. $1 In acest Caz, la adancimes x efortul in teren este nul Unind varfurile celor dou’ diagrame ale presiunii apei din pori se objine suprafete nivelului piezometric cere, in funciie de structure geologie& @ eoviferului artezian, poate avea diferte inclindn (Ng. 8.1). ‘Asa cum am mentionat deja, la adéncimile x, efortul efectiv este nul. Ca urmare, in condi naturale, 1a addncimile x deformatia rocilor este gi ea nuld Ayauar, unind aceste adéncimi, cea ce corespunde cu varfurle diagremelor sarcinil geoiogice, se obtine supratare de deforma zero, Ce semnificatie geomecanicd are suprafata de deformatie zero ? ‘Tasarea rocilor din terenul de fundare este in functie.printre alti factor, de presiunea neté trensmisé de construct la teren, 6 = fipy). La réndul ei, presivnee neta depinde de marimea sarcini geologice existente la talpa fundatlel o, r= pmo 65) p tind presiunea efectiv’ transmisé de construct la teren. ‘$4 admitem 0 adancime de fundare fin = x. In acest caz, Tn prezenta ‘cviforului artezian Ia adancimea de fundare hy sarcina geologic find zero (fig. 8.1, ¢), presiunes neté este egeld cu presiunes efectivl, Pn = p. Constatéim ect ca presiunea neta are 0 valoare mai mare, toomal vin vauce prezentel acviferului artezian, de unde rezulté c& si tasarea terenuiul de fundare va fi mai mare, in orice metoda de calcul adoptats96 ‘Sramurares lazuaton De NrcanTaRe acd edmitem 0 adéncime de fundare hrz > x (fig. 8.4, 2), in formula (8.5) ‘sarcina geotoglca va f 9 v(ha~ ) in acest caz sarcina geologic& este mei mic decét cea ostimaté la un amplasament din afara acviferulul artezian, pentru care sarcina geologic8 er fi vhs; presiunea neta flind gi aici mai mare, ea ne conduce la o tasare, de ‘asemenea, mai mare. cazul constructilor amplasate pe structuri geologice ce ‘contin acvifere arteziene, inclusiv iezurile de decantare, calculul presiunii nete trebule facut tInandu-se seama Ge relatile (8.5) 51 (€.0), care iau in considerare pozitia in teren a suprafetei de deformalie zero, objinute prin metogoiogla prezentaté mai inainte, 9 MONITORIZAREA EXPLOATARII PRIN OBSERVAREA NIVELULUI APE! SUBTERANE DIN CORPUL IAZULUI DE DECANTARE ‘Asa cum s-a menjionat deja, lazurle de decantare deservess nu numai industria minierd. ci si termoeneroetica pe baz& de crbune. 0 parte din uzinele chimice sau metalugice, iar in unele cazuri chiar indus materialelor do constucfi, Dacd in industia minier din fara noastid se practic’ o ullutle mecie de 1/4-1/5, in termoenergetica dilutia medie este mult mai mare (1/10-1/12). Am arftat aceste cifre nu pentru a recomanda o anumit§ dilutie, care poate fi foarte ditert8 de ia un az fe atl, tn funofie at&t de ape neceser8 procesuiu tennologic, cat §1 de conaitile de transport, cl pentru a evidenjia canttaiie mart de. spa deversate pe plaja lezutior de decantare, Pe seama acestel ape, pe m&sura inl iazulu, tm corp acestuia se formesz4 un acviferfretie a eri grosime este mereu in cregtere. Practio, pe verila. zone} apei limperite grosimee acvlfeuiltreatic este egal cu cea a seaimentetor depuse in lz. In zona peje s be veticala oricérui punct de pe taluzul iazuu, rvelulhidostatic se aflé a 0 Aanumité adéncime. Cunoasterea acesiei adéncimi, care esto foarte importanté pentru stabiitatea fazulul de cecantare, se face cu ajutorl uner plezometre introduse in gduri de foraj, organizate pe profile distribuite pe suprafata taluzului (fg. 9:1) Mentinerea unui nivel e&t mei caborét al apei subterane in piezometre reprezinta unul dint csi mal important tacton de asiguare a stabiltai iazurior de decantare. Controlul ed8ncimil la care se afld apa subteran8 se face prin tmisuritor perodice in pezometr, asupra crora vom reven 8 ne refeti la caliva dintre facto care permit mentinerea unui nivel eat ‘mai coborat al apeisublerane in corpuliezurior de decantare. Lafimea plajei,acie8 distanta dintee coronament si 7ana apei limpezite, in funotie de dimensiunile lazuli, este neceser,s8 fe ct msi mare posibil. Dupi tnele opin exprimate fa congresele mart barge, lajmea pial trebule sé fe de minimum trei ori mai mare decét inélimea atins§ de iazul de decantare in rmomentul in care ee compari caste dou mami. Apropiorea zonei_ epei limpezite de coronamentutfazuul de decantare este tn defavoarea stall, ca urmare a ridicarii nivelului hidrostatic. In capitolul 11 se va prezenta o diagram’98 STABUTATEA IZURLOR De DECANTARE care arat& cresterea coeficientului de siqurant& al iazurilor in functie de coborarea nivelului hidrostati. Sedimente Potul_Iozutu Roca ¢¢ ba2d Fig, 91, Observerea nivelului hirostatic cu piezometre. Grosimee ecranulul de api de pe suprafata iazului de decantare trebuie 8 la un nivel ct mai mic posibil. Aceasta presupune evacuarea fa timp @ pei limperite. Cresterea grosimil ecranului de apa are ca efect imediat reducerea [atimil pljei gi, implicit, ridicarea nivelului hidrostatic. De asemenea, un alt efect Tl reprezinld micgoratea rezistenlei la fortecare a sedimentelor din corpul iazulul, co urmare a cresteni presiunii apel din pon. Litimea plajei si orosimea ecranului de ap’, ca factori de stabilitate~ inctabilitato, sunt prezenti la toate tipurle de iazuri de decantare, independent de industria pe care © deservese. Mentinerea lor sub contro! este posibilé, ereand conaiti favorable stapimayl. Drenajul natural oferit de patul lazulul, precum si crenajul constructiv executat in corpul lazului permit mentinerea unui nivel coborat al apei subterane, cu efect favorabil acupra stabilita Controlul adéncimii 1a care se afld epa subterand, control efectuat prin masurator directe in plezometre, reprezinté un mioc de supraveghere permanent a stabiltiiiazunilor de decantare. ‘Avand in vedere ch marea majoritate a iazurlor de decantare din {ara noastrl se executd cu “ridicere spre interior’, este important de refinul cd stabiltatea taluzuriior este asigurata de “coaja" exterioar& nisipoas& care avanseazé, ‘a2coperind sedimentele argiloase-préfoase. saturate cu ap&. ‘Apraciem c& la iazurle de decantare aflate in exploatare, a care adancimea ape subterane este mai mare de 10 mde la suprafota teluzului, mésurarea ‘adancimil nivelululhicrostatic tn plezometre poate Ml facutd la interval de 18 zile. Moweronaunea Expcoxrdsu Pun OsseRvanes Nivetuiur Ape! SUSTERANE 99 {pa find fa adéncime, din acest punct de vedere stabilitatea iczulii de docantare poate fi de incredere. La adéncimi ale nivelului hidrostatc situate itre 5-10 m, mésuratorie trebuie facute séptémana, tar pentru adancimi sub 8 m controll nivelului hidrostatic trebuie facut zilnic. area nivelului hidrocttic esto deci dofaverabilé stabil. Efectu negativasupra siablitli are dou componente, una cu efect general si ata cu fetect local. Componenta cu efect general este data de reducerea rezstentel a forfecare a sedimentelor nisipoase care formeaza "coaja" de protectie a taluzului. Cea de 2 doua component, cu efect local, o reprezinta exfirtile care apar po toluzur. Extitatile provin din curenti temporari de. ap8 desprinsl din ecviter, atuncl can intaines o intercaalenisipoasé mal grosleré, cu permeabittate mai mare, care favorizeaza o curgere locala mai activa. Zonele cu exfitrai sunt potenalelacuri de apart a antrendnor de aisip care submineazé taluzl In figura 9.1 2 precint&eBleve zone ou exfitrai Pe baza masuratorior de nivel ale apel subterane se Intocmeste narta cu hidroizohipse care ne permite identificarea zonelor probabile de aparitie a procosuiui de eufoaune, inclusv do pierdore localé a stabi lazuli, zon co Corespund gradientilorhdrauil maxim ai curgeri subterane In figura 9.2 se prezinta harta cu hidrolzonipse pe taluzul principal al iazului de decantare Pardul Calor-Mina Fundu Moldove, intocmit pe baze mésuréorior in 13 piozometee,Imaginea hii cu hidrolzohipse este Into continua modificare {in timpul exploatari unui iaz de decantare, motiv pentru care hasta tebuie sé poarte data la care au rst racute masuratorie. Daca la acviferele cu nivel liber. in curgerea subterand gradientul hidraulic ste, de regul8, mai mic de 0,01, I iazurle de decantare gradient au valori de zed de of mai mari, Cum procesul de sufoziune apare si in naturd la gradien( hidraulc mic, este lesne de Infelestrecventa mare a acestui proces la lazurile de decantare. Pentru a ne obisnui cu ordinul de marime al gradientilor hidraulici [a laurie de decantaro, pe baza hArti cu hidroizohipse din figura 9.2 s-a caleulat redientul hidreuto mediu al iezului de decantare Péréul Calor, objindndu-se Ime = 0.2. Totodata, sa estat $1 gradertu hldrauitc maxi, valoarea calcuaté flip int = 04, lcalizat la baza iazului in partea de sud-est. La acest iaz legatura dinte gradientul hidraulic si procesul de sufoziune este un caz clasic: procesul do. sufoziune e-a manifesiat in zona gradiontlui hidrauic maxim, antrenarea nisipuiti find atenuatd, gi in uncle pesoade chiar elimina, cu ejutoal ftrelor inverse. Monitorizarea exploatarii prin observarea nivelului hidrostatic din corpul iazuui do docantao £0 face in mod dfer, in functe de posible locale ‘$4 ne referim malin a unitate miniere care au iazuri tn exploatare. Prin cresterea rivelululhidostaic fa adAncimi mai mici de 2-5 m de la suprafata taluzului, iazul respectiv poate fi scos temporar din functiune. find dat in exploatareiazul de rezerv8. Odaté cas din funciune, pe fiecare 2i ce treca, prin renarea apei nivel! hdrostetic scade, iar rezerva de tabiltate crete, Cfectl produs prin scoaterea ‘cin funcyiune pe o durat@ de numal caleva luni este favorabil stabi5 t g a 3 3 2 3 ent hidraulle maim, ina 0.4. 0.2 9K * gradiandulhidraute medhi nas Fig, 9.2. Harts cuhidroizehipse Monon zaRea EXPLOATARIPRN OBSERVAREA NWELULUI APE! SUSTERANE 101 Un caz special il reprezint& unele unitati ermoenergetice care au un singur jaz de decantare, dar pe care il exploateaza pe compartimente separate. prin fanctionare altemanté, Compartimentul Isat In repaus temporar isi reface traptat rezerva de stebiltate, dar, evident, mai lont decat in cazul precedent, deoarece ict coborarea nivelului hidrostatic se face mai greu, acviferul fiind continuy alimentat prin compartimentul vecn ‘La unitaile care au un singur iaz de decantare, dar cu dimensiuni mari, cum 1a fi cale amplasate pe terenur plane, sau chiar unele iazuri de vale, tn cazul in care nivelul hidrostatic se ridicd la adancimi mai mici de 3-5 m, deversaroa tulbureliltrebuie TntveruptS th sectorul respectiv 3i muteté pe 0 alt porfiune a Coronamentului. Pe portiunea fésata tn repaus temporar se obtine acelasi efect de refacere a rezervei de stablitate ca si in cazul lazurilor care functioneazé pe compartimente. ‘S& considerim gi cezul unitailr care au un singur iaz de decantare, la care nivelul hidrostatic se afld la 0 adancime mai mic de 8 m pe toatd intinderca ‘2cviferutu, In aceasta situafe, in afara masurstorilor zilnice ale variatici nivelului hidrostatic, decizia de continuare a exploataltrebule s4 tind seama sl de evotutta deformatiior de deplasare si tasare, problema ce se prezinta in capitolul urmator. In lipea deformatilor mAsurate, care permit stabiliea sensulul de evolutie @ stabiltii, continuarea exploatiri iazurilor de decantare, atunci cand apa subteran’ este la 0 adancime mai mica de 3 m de la suprefata terenulu, se face in condi de rise. In acest caz este mai potrivité scoaterea din func{iune a iacului de decantare, decat o eveniuald catastrof&. Trebuie avut in vedere $i faptul 2, desi deformajile de doplasare masurate pe taluzuri au o evolutie in general lenta, cedarea iazurilor de decantere ce produce cu o vitezi foarte mare, iar prin lipsa elementelor de avertzare, pericolul poate fi mai mere decal in cazul inundeitr.ESTIMAREA STABILITATII PRIN ANALIZE DE SEMNAL 10.4 Semnalul deplasérii, semnalul tasarii ‘Studiul stabi iazutlor de decantare prin analize de semnal se efectueaz4 in timpul funciona si se bazcaz& pe deplasic oi tesdrle mBsurate periodic po repere topografce amplasate pe corpul iazului, deformalile find raportate fa bore fixate in terenul natural cin veontateaiazuli. Poza repereior, numa sl dstanfa dine ele se stabilese prin consult ine inginerul gelog, ingneral topogre si reprezentantul Luni miniee pe care 0 deserveste_iazil de decantare Misurarea deformatiior vebuie incepuid odatd cu darea fn funcfiune a tazu de decaniare, primal prof de repere find empleset pe digul de emorsere. Pe mésura Indie iazull, pe dfesie bene se slabileso noi profile, aga eum von vaca fi exemplele ce Vor 1 prezentate. Cu piv ta construc unl Teper topograc, se pot {olosi bare din fier-beton, eava sau sind de cale feral, toate inroduse in corpul iazuli, seu in terenul natural, prin betere. Se pot folosi, de asemenea, si repere consinite din beton, in cazul in care terenul natural este format din roel sancaase Sunt eazur in care ici chiar corpul iazului nu permit introducorea reperelor prin betere. Gtém in acest sens azul de decentare Velee Vezinosi de le Exploateree minleré pentru bauxta Dobresl, care, avand taluzul acopent cu un strat de ‘anrocamente, solufa adoptaté a fost cea a reperelr din beton. In toate cazurie ins, reperee se intoduc in terenul natural. respec in corpul lazuli de decentare, pe minimum 1 m adancime pentru a se depisi adfneimea de tnghet ‘Somnalul deplasiri so calculeez& folosind deplastle orzontele. In figure 10.4 este figurat un reper topogratic situat pe laluzul jazulu, indicdndu-se si deplesarca corizontala ¢ masuraté topografic, Efectuand mal mute masurstor, Ia afer Intervale Ge timp, in aceeasi figurd se prezinté diagrama deplasarilor masurate, Evident, in functie de mérimea deplasai pe fecare interval de timp, sunt posibile mai multe forme ale acestel diagrame: curbe cu concavitatea in jos, curbe cu concavitatea in sus, sau chiar lini drepte duce la ciferite unghiurfat8 de orizontalé. Revenind fa figura 10.1, se ia timpul fo, denumit timpuf actual, delimitat de ultimele doua masuratori. Acestui timp Ti corespunde deplasarea dp pe care 0 refinem ca deplasare la timpul actual. Timpul precedent t este cuprins intre penultima gi antepenultima masurstoare, deplasarea la timpul precedent find d, Esrmanea SrABLITATH PRIN ANALE De SEMNAL 103 Deplasérile mentionate servese la calculul semnalului deplas&ri, care, in ipotera se determind cu relata: he (10.1) ‘in care Ad este semnalul deplaséiti exprimat in procente, tem Deplasare Time Fig. 10.4, Elemente pentru cemnelul deplaeir. In formuta (10.1, In functie de mérimea depiasaiorortzntale do, respectiv 41, se pot distinge tei cazur 4) pentru dp ~Ad (somnal negativ al deplasri); 2) pentru dip =d = 4d =0 (Semnal nul al deplasariy; 3) pentru dig > d, = +Ad (cemnal pozitiv al deplacSri) Cu privie la semnificatia semnalulul deplasarii pentru stabltatea iazului de cantare, menfioném c& semnalul negativ al deplaséri exprima o stare bund @ stabltfi, deoarece deplasérle sunt in curs de atenuare, Pe de itd parte, semnalu! pozitiv al deplasdrl, inclusiv semmnelul nul, exprimé 0 stare incerté @ sigurantet in exploatare, intrucat deplasaile sunt ain ce in ce mal martin cazul semalului poziiv, sau prezin’S 0 crestere constant&atunci cénd semnatul eplasdrii este nul, in cazurile 2 si 3 de mai sus, jazurle de decantare trebuie trecute sub observatie geologicé-geotehnicé de specialiate, cu caracter permanent, pentru cunoasterea fenomenului de reducere a rezervel de stabtate, In vederea adoptiri misurilor de protectie. De asemenea, tn functie de evolutia. fenomenuiui se pot adopta chiar mBcuri de crestare a rezerva de stabilitale. in cazul in care intervalele de timp dintre dou masurdtori consecutive nu sunt egale (t, #£), In formula (10.1) se introduce un coeficient de corecl. Aste,104 ‘StamusvaTea AZURLOR De DECANTARE pentru cazul te tse calculeazd coefcientul « =42 iar formula (10.4) ia forma: sad =($5--1) 100 192) ens stn ce Ft, cone este a=. ar fmm 1.) =} as Semnificatia semnalului deplasAiil,preventatS mai inainte la formula (10.1), ‘30 mentine gi la formulolo (10.2), respectiv (10.3). ‘Semnatul depleséri, ege cum am ardtat mel insinte, ne informesz’ asupra stabiltail fazulul de decantare tn timpul exploatéri. In acelagi timp, deplastrile totale care afecteaza taluzurile, la care semnalul aepiasénii este egativ, sunt deformatii admisibile pentru stabilitatea iazului de decantare, lata ined o sursé de informafi oferité de semnalul deplasari, necunoscutd pana in prezent in experienta pe care 0 avem de la unele lazurt de decantare din fara noastré, deformatile admisiile se extind chiar si in cazul unor valori pozitive ale emnalului deplaséri, ceea ce reprezint§ o sursé de informatie nebanuité ca find pesibil, ‘Semnalul tasaril are elementele de calcul recute in ngura 10.2. Reperul de pe taluz pe care se mAsoaré tasarea are o anumita pariculartate. Astfel, o parte a deformatiei verticale reprezinté tasarea propriu- isd dati de concolidarca codimentelor depuse in ia2, iar o altd parte inregistraté a tasare este de fapt o simpld diferent de cold rezulteté prin depiaseres reperului pe taluz slem) Tosare Timp Fig, 10.2, Elemente pentru sermnall tas Esrmanen StapastAri Pm AnaLce DE SEMA 108 i aici, timpului actual ty Th corespunde tasarea Ja timpul actual og, iar timputut precedent f, tasarea fa timpul precedent 3; . Menfinand conditia f= f, ‘semnalultaséri este dat de relatia: ssr-[22-4} 00 ooo tea soe umn et gina pct in formula (10.4) pot fi intainite aceteagi trei cezuri erdtate mai inainte la semnalul deplasari: 1 okt cs, te eal senate Dent ogee) asco Gonna na ty 2)fo am se (on conse alec ecu pl, ea zea meson i tart doplasarii. In cazul iazurilor de decantare, ins&. semnificatia semnalului Mathers suai eet aaa om aces taser us SSEIEHN cepts oor In cazul in cere, pe un profil dat, somnalul deplasérii ar fi negativ, iar cel tana aot ane ak oe et aa Sin nse Sac iseaSchi's soamance an lene eersc ea nes metic ae sn ea acelagi cosficient de corectie a. Astfel, pentru fp < t. se calouleazd « =. pentru care cla (104) devine ahs (22-4 400 (10.5) iarcnd > cece come ese a, ent cae wn (04) ; toma sae-(282 9 cao Cu privire la domeniile de valori slo semnalului deplasérii, respectiv semnalulul tasarii, ele sunt comune celar doua senmale. Valorile negative (Ad. respectiv As) sunt cuprinse intre 0 si ~100%. Cresterea in valoare absolutd a fiecdruia din samnale ne indicd o tendin{& de stingere @ deplaséri. Tespectiv a tasiiii, Teoretic, deplasarea sau tasarca sunt stabilizate Ia “Ad = -100% , respectiv ~As = -100%.. Practic Ins, pentru vatori mal mic! de 50% procesul de deformatie are o tendin{d foarte accentuaté de stabilizare.108 ‘STABLITATEA JAZURLOR DE DECANTARE Cu prvire fa valorile pozitive ale celor dou semnale, dup§ relate de calcul prezentate, acestea pot finelimitate, desi in natura atat deplasarea, cat si tasarea au valori finite. 10.2. Studii de caz lazul de decantare Valea Deve Flind dat in functiune th 1973, 1a doi ani dupa catastrofa de ta Certej- Sacarémb, acest iaz, care serveste Uzina de preparare a minereurilor din Deva, este un frumos exemplu de modul cum au fost evaluate deformatile pentru estimarea stabiltii. Ou siguranté c& si catastrofa mentionat& a sporit ‘tila pentru stabiltatea lazuriior de decantare. Trebule Insa retinut c@ modut in care au fost organizate si evaluate deformatille de c&tre regretatul ing. Rudolf Turi, acesta este cel mai reprezentativ gi instructiv model din intreaga industrie minierd a f&rii noastre. Valea Devel, pe care este amplasat acest laz, este sapaté In gresil cretacice, cunoscute sub denumirea de stratele de Deva, ca rocd de baz’. peste care se asteme formatiunea acoperitoare aluvial-proluviala. Gresile din patul iazulu, find ugor dezegregabile, ejutd a drensrea apsi din iaz, cvea ce reprezints lun element tn favoarea stablitatl. Versanjii vail, desi relativ abrupli, au o stabiltate naturald foarte bund. Autorul lucrdri a avut sansa de a cunoaste evolutia. stabil iar din chiar perioada de execufie a digului de amorsare, deci pe 0 pericadé de peste dous decenil Fiind cel mai tnatttaz de decantare din tara noastré, circa 90 m tnatjime atinsd Tn 1993, la o pant’ generalé 1:3, azul de decantare Valea Devel poate fi ‘mentinut inc& in functiune in conditi de sigurant In figura 10.3 este redatd sectiunca ecestui iaz de decantere al cérui pat are © panté de circa 5-6 Deformatile de deplasare si tasare au fost evaluate cu ajutorul a patru profile de repere situate la difente cote din indltimea lazulul, proflul 1 fiind localizat pe coronamentul digului de amorsare (fig. 10.3). Reperele au fost pozate pe borme, acoperind toatd distante dintre cei doi versanti. Situate la 10-20 m unul de aitul, numarul repereior pe fecare profi a fost de 10-18. Deplasérile digului de amorsare (profilul 1) sunt reprezentate in figura 10.4, acoperind perioada 1873-1978. Dupd 1978 masuratorile pe acest profil ‘nu eu mai putut fi continuste, deoarece la baza iazulul sa executat un Contrafor din stent de mind, ca masurd ce protectie a stabiiitatl. Contrafortul s-a ridicat pe 30 m indltime, acoperind nu numai digul de amorsare, ci si o parte din corpul iazului ‘gut de omo-sore 410.3. Sectiune prin fazul de decantare Valea Deva. st Yersantal drept 22.10.1975, rw suvs0id30 —— i é we Numical reper Lem, j i da amorsace (pet Fig. 10.4, Evoluja doplaséri du!108 Stapurarea lgunton De Dowson Revenind la deplasdile digului de amorsare, acectea au foct de circa 10 em tm axul vall, reduc&ndu-se accentuat spre cei dol versanj. Din partea centrala a digului de emorsare em selectionat reperele 6 si 7, pentru care am ilustrat doplasérile maxime fa timp (fig 10.5, respectiv 10.6). Pentru a pune in evident& stadiul evolulie! digului de emorsere, pe baza deplaséril ortzontate, am Intocmit analiza semnalulul depiasani tolosing unimele ‘rei masurétori efectuate in 1976, 1977 si 1978, pe reperele nr. 5....10 (fg.10.4) Timpul setuel te fiind mai mic dac&t timpul precedent f,s-a folosit formula (10.5). rozullatole calcululul flind trecute in tabelul 10.1 gi ilustrate In figura 10.7. ‘Semnatul deplasérit avand valori poztive la toate reperele, evolutja deplaséil are ‘un caracter activ, ceea ce justificd necesitatea contrafortulu Tasérile pe proflul 1, pe aceleasi repere, sunt prezentate in figura 10.8, valorle maxime pana in 1976 find de 3,6 om la reperele 6 (fig. 40.8) si 8 (fig. 10.10). _1 é Bs & { 1973 197% 751976 aT 1976 —e Am Fla. 105, Evo deposi reper 6 cil e amorsare (profil 1), ‘Sut de decartare Vales <1 & | a bd 5 a ole —_______— ‘974 1975 1976 1377 1978 = Anal Fla. 10.8, Evolutia deplasari reperuui @- digul de amorsare (profil 1), Tazul de dacantare Valea Devel, Cormanea GrabuTATs PRN ANALze De Gena, 109 5 big? 8 8D = Numérut reperului Fig. 10.7. Analiza semnaluul éeplasai digutul de amorsare (profi 1), lazul de decantare Valea Devel Tebelul 104 Analiza geranalulul deplzedtl- digul de amorsare (profiel 1) al lazulul de decantare Valea Devel Perioadele: 20.39.1976 20.07.1077 1=303.ile 2007-197 - 13.08.1978 fe= 236 ze e078 100 =220 (_2 ° (GE q- 100190 = © (Ea t0 02EsTMaREA SeBuiThqs Pei Anse De SEMA 444 SSAA STASUTATS Pe Ansure De Seyme tT 10.03.1075 22.10.1975 —2103.1915 —16.19. 8% Fob 6 SE en Sst tem) ——» Tosare 1973 19% 1075, 1976 om anal Fig. 40.9. Evolua tas ceperulu 6 - vigul de amersare (prof 1), ul de decantare Valea Devel Versantul_sténg ‘Yalea Deve Cola_de referints es sZt 8 w eg tumarut reperutui 16.09.1973, de decanta 1973 19% 1975 1976, = Anut Fig. 10.10, Evolupa tasari reperuii 8 - digul de amersare (profil 1), iazul de decantare Valea Devel 5 a & 2 z é 2 2 3 Analiza sernalulu tase, ofectuatd tot pentru ultimele (rei mésurtori mentionate ‘mai sus, este prezentatd in tabelul 10.2, utlizénd formula (10.5), Inrucat i ail ‘imput actual este mai mic decat imput precedent (ty< Semnalul taséni find nul la doud repere, respectiv poativ la altele tre felinem cf si tasarea digului de amorsare ara 0 evoluto activa, desi marimea ei ‘ste rolativ mic8 (fig. 10.41). In martie 1976, dupa mai bine de trel ant de functionare a jazulul de decantare, tasarea digulul de amorsare era deci de 2 3,5 om, in timp ce deplasarea atinsese 8 cm. Facand raportultasareldeplasare se objine f= s/d=0,43, valoare pe care o relinem pentru comparalia cu celetalte profi Tot pe 0 perioada de 5 ani au fost observate deformatil gi po profil 2, situat deasupra digului de amoreare (fig. 10.8), in intervalul 1874-1979, Din 1873 observatile nu au mai putut fi continuate, tot ain cauza contrafortuul care a acopertt 1 acest prof Deplasérie orzontale sunt reprezentate prin 12 curbe (ig. 10.12) avdnd valod ‘maxime in axul vail, de circa 23,5 cm, la roperele § (fig. 10.18) 516 (ig. 10.14) 4 a 5 Le a “ Versantul drept 2 9) 2050 —<—112 ‘STABUTATEAIAZURLOR DE DECANTARE Tabelul 10.2 Analiza semnalulultasirii- digul de amorsare (rofilu 1), fazul de decantare Valea Devel Peroacele: 27.03 - 22.10.1975 2240,1975- 10.02.1978 139 2! 9987 17 208 8 0 Numérut reperului Fig. 10.11, Analiza sermnaluui tari cigul de amorsare (profil 1), azul de decantare Valea Devel EESTMAREA STABLITATE PRN ANALZE DE SEMNAL 113 759 Versentul dest | Cem) 2704,1078 Versontul sting 77.03.1978 20 | = beptasere 20.02.1975 16.10.1974 27.06.1974 5 8 7 8 8 t som = Numarul reperut 10.12. Evoluta deplaedri~ profil 2, iazul de decantare Valea Devel 1974 1975, 1978 1771978 1978 nul Fig, 10.13. Evolupa ceplasan reperuu 5 pron 2, lazu Ge decartare Valea Devel114 ‘Samaras lanunt.n De DecAane Zz = g dos & 2 cae t 5 LZ o Le" w ; we ware eat Fig. 10.14, Evoliuja deplastr reper 6~ profil 2, lazul be decanter Valea Devel Sore versany rosimea sedimentelor micgorinduse,deplasarea orzontld se © reducere accontuat Analiza semnalului deplesdrii, calculatd in tabelut 10.9 gi reprezentaté grafic in figura 10.15, are valori negative de citca -20...50%, ceea ce arata 0 tendint& de stabilizare a deformatiei. Aceasta tendint& de atenuare a doplasaril este datorat’ efectului stabilizator al contrafortulul construit la baza jazului ‘Tasarea cumulaté pe profilul 2 este ilustrat in figura 10.16 si are valor maxime. de 11 om, la reperele 4 (fig. 10.17), respectiv § (fig. 10.18). Analiza ‘semnelului taséri fiind reprezentatd prin valor pozitive (labelu! 10.4 si fig. 10.18), procesul de tasare a sedimentelor din corpul lazulul este foarte acilv. $1 pe acest, profil, tasarea reprezinté mai putin de jumdtate din valoarea deplassri (coeficientul = 0.48 ) Pe profiul 3, cu 0 durata de observaiie de peste 6 ani (manie 1976 - octombrie 1964), atét deplasérile, cat si tasérile sedimentelor au atins valori maxime. Astfel, cele mai mari depiasri, produse tot tn partea central s tezulul sau apropiat do 60 om (fig. 10.20), reducerea spre versanli find foerte accentuatd. Ca $I pe profilele precedente, au fost selecyonste doud repere cin partea de mijloc a iazului (reperele 7 si ), pentru care se prezinté evolutia Anu wit 197 Fig. 10,48, Tasarea reperulul 5~ prfiul 2, lazul de decantare Valea Deve.118 SSTABUTATEAIAZURLOR DE DECANTARE 150 100: E? & \ 50 ° z 3 § > tr Fig. 10.19, Analiza semnalulu taséri,proflul2, ‘azul de decantare Valea Deve. Tebolu! 10.4 Analiza semnalulu tasarit ~ profiul 2, Perioadel: 18.03 - 27.00.1978 27.00.1078 -27.08.1079 Nt reper ESTMAREA STABLITATE PRIN ANALZE DE SEVNAL 419 80) Versontut zaorgee —Verssntat = seer 1.10,1983 sting 5 11.10.1982 2 44982 as 26.04.1982 > pepiasare 30. 25 20.10.1981 23,06. 1961 25.10.1980 18.02.1980 13.03.1978 20.07.1977 5.023.197 20.09.1976 21.07.3976 TNS 203 0 8 8 7 8 9 0 H @ 50m > Numérul reperutui Fig. 40.20. Evoluta deplaséri = profiu 3, azul de decantare Valea Devel124 Fe oot (i 6 oon (ate) ze 201 [r= ° wm (i) te ®. oor (v= moot (= 8 women) oe] [lee re 1) = 00t-(-: 9 -= 001 (1- — z rc z_) moony orien) ° nor (-atSs) $ wero (55) ro ae __) z ers der n ontop) = "ove wade i Hey . sec 9) : 80=See boos wo= eae i your ovet-eeevos1 eece=% —yasvorer eve E meee Gover caoe OL cresse=) nr Or a“ zesv Ora i toned peouna i ___ [stag seen smineoop 9p nest forog toreA om t209 9 nz 5 ‘¢ ymyoad ~ juRse; njnpeuUos ezTeUY ‘¢ imyoid — upseidep inyryeuuios ez eUY j vob meen sormeres 8 z Bs ° : gig Bie B30 3 ata alg ae & ae = Oe as z eae \ BSE 32 gO Ba 3s a8 g a8 g 22 e| #2 3 2 3s _ 88 a3 ae a 2 88 8) as » gu gs a "35 35 re a3 = €8 5 oF a8 2 3 Bos 2 1 aiosoag up) 99s3}daq —— 120are | em) — to 122 SSTABIUTATEA AZURILOR DE DECANTARE 1S) Verzantut Versontul sting arept 23.10.1984 11.10.1982 21.08 1982 10 : 2 510.1979 715.03. 1976 Cote Ge Fe 2 3 6 35 16 8 os wv ou eR LOM ge Numarut reperutui Fig, 10.24, Evolujia testi pe profi 3, azul de decantare Valea Deve. EsTMAREA STABILITATH PRIN ANALZE DE SEVNAL 123 e 976.1977 1876. 1979" 1880" 1881. 1882 “Te83 "1984 = Anal Fig, 10.25, Evolutia tas reperull 4 -protiu 3, iazul de decantare Valea Devel 184 2 é g10 3 t 99 "1980 ' 1981 "1982 1963 "1964 Aout s978 "1977 “1878 Fig, 10,26, Evoluta taséri reperului §~ profiul 3, azul de decantare Valea Deve124 STABUTATEA AZURILOR De DECANTARE _ ne = 4 4 24 a 7 Sy,e 2 8 9 Len | Sanat veperats Fg. 10.27. Analica serail tasdri~ profil 3, azul de decantare Valea Devel ea tasérii cumulate pe profilul 3 este prezentata in figura 10.24. pe acclagi interval de timp gi pe acolagi numar de repere ca gi in cazul deplasirii. Ca 0 particularitate, spre deosebire de celelalte profile, tasdrite maxime au fost observate pe intervalul dintre mijlocul iazulul si versantul rept. la reperele 4 si 5 reprezentate tn figura 10.25, respectiv 10.26, din care ‘8 refine valoarea de 16 om. Pe acest profil tasarea este de numei 30% din marimea depiasaril (p = 0,30). Calculul analizei de semnal (tabelul 10.6 gi fig. 10.27) indiednd vatori pozitive ele semnelului tasdrii, procesul de tasare a sedimentelor este 91 pe acest profil foarte acti Profilul 4, situat in partea superioard a iazului de decantare (fig. 10.3), observat pe o perioad’ de 5 ani (1979-1984), prezint’ elemente noi atat din punctul de vedere el deplasérii, cat si al tesérii, Astfel, deplasirile au o evolutie mult mai activa decat tasarile. Imaginea spajiala a deplasani este ilustraté in figura 10.28. iar pentru reperele 9 si 10 din mijlocul iazului, care au doplasiri maximo, evolutia deplasiirii in timp este prezentatd in figura 10.20, Fespectiv 10.30. Varialia liniard a deplasaiii im limp pune in eviden|’ ccaracterul activ al acestei deformatii care a atins 20 em in timp de ani, Calculand semnalul deplasarii (tabelul 107), acesta pleack de la o valoare negativ’ (-4%), trace prin zero, ureand gpre 0 valoare pozitiv’ (4%), dup& care din nou intersecteaz axa zero, intrand In domeniul valorilor Negative (fig. 10.31). Aceste valori atesta caracterul activ al deplasaril chiar si in conditile existentei contrafortului la baza iazului, Distanta mare dintre contrafort gi profilul 4 nu mai poate atenua deplasarea orizontalé, efectul de atenuare fiind resimtit numai ta profilele 2 si 3, 3.10,1986 Versantat sting 23.04.1931 5 = (ws) suosoideg 18,03.398¢ ——— Numérat reperatu ial de docantare Valea Devel teplastil—proftul126 STABUTATER IAZURLON De DECANTARE ESTRUREA STABLITATH PRIN ANALZE De SEUNAL 127 —m Ddenlesere tem) a A 1878 1980" G8r "1982 1609 “1986 : Fig, 1028. Evolute de Anul reperulul 9 - profilul 4, iezul de ucariar Valen Deve gx 5 i Zo 1] ry ole Woe 180 THT HED BES Ly toa crude = Anu reperuiui 10— pre iezul de Gecetar Vloa Dove Noa 0 1" je Numarut reperulu omy Fig, 10.91, Analiza semneluli deplasii pe profil 4, lazul de devantare Valea Devel Tebetu 10.7 ‘Analiza zemnalulul deplasdsll— proflul 4, azul de decantare Valea Devel Perioadele: “14.10.1982 -1.10.1989 4.40,1983- 23.10.1984 Ne reper 10 " 68 pe profiul 4, observatl in acelag! interval de timp ca gi deplaseres este iustialé in figura 10.52, ca deformate spalial a un timp dat, precum si in ngurie 10.33 51 10.34, ca detormatie tn timp pentru valorle maxime indicate de reperele 7 si 8 ale profil Tendinja de atenuare a tasirii sugeraté de diagramele din ultimele dou figusi este dovedité de ancliza semnalului tasdri caloulaté in tabelul 10.8, tn care toate varie sunt negative. Diagrama semnatului taséii (ig. 10.98) pune tn evident varat mici de la un reper la alu, valoarea medie ind tn jur de ~35%, Cu privire a raportuldintre tasare si deplasare acesta este = 0,75. Avand in vedere caracterul activ el deplaséri, artet mai inainte, in faza de stablizere = Cetormatilor, prin cresterea depiasl,coeficentul va tine spre o valoare mal mic Tacheind prezentarea deformatilr observate la iazul de decantare Valea Devel pe un inlervel do 12 ani (1073-1084), deforma insotilo de celculut analzelor Ue seul, aulorul méturseste of aceast8 metodologie de luc, prt Concluzie ei, a reprezentat garantia stebitat lazulul de decantare in timpul ‘exploatéi. Dupa o pauzi de 6-7 ai, timo in care a fost folosit un iaz nou ~ cel de pe Valea Herepela, s-a reluat functionarea iazului Valea Devel. Durata mare de nefolosire reprezentato goranti a tbiti la reluarea expoatir in aii 1901-1003,Versontti sténg 23.10.1984 rept 8 (uy 8 ] 220801 —— 23.04.1981 reperulul a Se Numarul Fig. 10.32, Evoluja taséci pe profil 4, iazu do decantare Valea Devel. 50m ? 92312.1979 - Cota de referntd Estaapes StABLITAT! PAN ANALZE De Sema 420 a g $0 ° wea ee et Fig, 10.33, Evolutia tas reperului 7— proful 4, iazul de decantare Valea Devel, | . : ee a Anat Fig, 10.34, Evoltia tas eperului @— profil 4, iazul de decantare Valea Deve —e Tasore Cem) wi Serrnll tastri ee ee (222 | Numérul reperutui semnalulul tae8ri pe proflul 4, iazul de deoantare Valea Devel130 ‘STABLITATEA IAZURILOR DE DECANTARE Estivanes Srasuirinn PRN ANAL De Senna 134 Tape 10.8 11.10.1982 110.1983 41.10.1983 23.10.1984 Ne reper (a9r.t3 ° or 7 O88 4) 000-37 8 ° 0 u 2 8 azul de decantare Valea Devel, cu inaltimea lui de circa 90 m, continua i fie un iaz stabil care mai poate fi ined folosit. in acest scop este necesar’ continuarea observiril deformatilor pe profilele existento, precum si montarea unui nou profil de repere pe una din bermele situate in apropieree coronamentulul actual, profil care sa identifice deformatilie din parea superioard a iazulul Din experienta iazului de decantare Valea Devel retinem un lucru foarte important pentru activitatea vitoare. Astfel, deplasérile orizontale, de circa 10 cm, ale digulul de amorsare, precum si deplasanie de clrca 50 cm ale corpulul fazului S-au dovedit a fi deformatii admisibile pentru stabiltate. Singur! moment dificil Pentru stabilitatea acestui iaz a avut loc in august 1979, c&ind 0 sonda inversa abandonatd, situati tn partea inferioaré a taluzulu, s-a transformat fnli-o vertapia {fanténd erteziand, provocénd o masiv& antrenare de nisip. lazul de decantare Plopig-Cavnic lazul de decantare Plopig-Cavnic este situat in aval de Uzina de preparare @ ‘minereurilor din Cavnie, pe partea stanga a Paraului Cavnic. Este deci un iaz de Coast situat cu digul de amorsare pe un nivel de teras& inferioaré a Péraul Cavnic, corpuliazului find rezemat pe versant (fig. 10.36) Roca de bazi din corpul iazului este format din mame sarmatiene care contin gi intercalati subir de tufuri. Peste roca de baz se asleme formatiunea ‘acoperitoare reprezentata printr-un nivel de terasa inferioar a P&rdului Cavnic, Versantul care spriind iazul este imbrécat cu un depozit deluvial cu caracter argilos, dar care cuprinde si sfSramituri de roci stneoase cu dimensiuni mari (fig. 10.37) Spre finele anuiu! 1985, dupé 8 ani de functionare, pe mai mult de jumatate in lungimea iazului (partea din amonte) au apérut primele crépaturi pe taluz ‘si pe plaja, ca semne ale unei viitoare cedari de taluz. In aceste conditi, pentru Conturul_iazutui Numerut reper 100m Fig, 10.36, Schitaiazuui de decantare Plopig-Cavnio.132 Svan raTEA[AZURIOR De DECANTARE atenuarea procesulul de alunecare, iazul a fost scas temporar din functiune Settna a cunoaste tendinia de evoluje a stebitBjil e-au montat tel prof, de Tepere topogatie, profil 1 pe digu de amorsare de fa baza lazer provite 2 $3 pe ina voronamentuli (ig. 10.36 si 10:37). Reperele, formate ain sin de Seve feral, au fost introduse prin batere, la 20 m distant& unl de atl lazul, Cu o fontd do 12.5.1: la apariia primelor semne Ge alunecare avea circa 24 m inanjme. Sle ume a Fig. 10.37, Secjune prin azul ce decantere Plopig-Cavnic. “Intervalul dintre m8surdtorle topografice se stabileste tn tunctie de ‘evolitia procesulul de alunecare. In cazul de fat8, dup cum vom vedea din Grafice, masurdtorle topografice au fost facute in faze de paroxism 2 Ter renului, {a infervele de numai §-10 zile, ceea ce @ contribu 1a 0 foarte bun’ cunoastere, prin calcul! anelizelor de semnal, 2 evolutiei stabilitat iazului de decantare. Pe profilul 1 doplasérile sunt redate in figura 10.38, oin care se poste vedea cA suprafala de alunecare co afid intre reperele 1 si 2. reperul 1 tind fe partea de taluz neafectata de alunecate, Cu toate acostea si reperil 4 Baterit o doplasare de circa 10 cm, f&rd ca pe taluz S8 posta fi observeto crapatur, Legat de acest fapt, mentionez un element observat in practic cy privire [a evolutia cr&patulor In studiul atunecérior de teren. Astfel, dacd pe tn versant se profileazd o vitoare alunecare de teren, primele crapaturi eper onstructite situate pe versant si numai dupa aceea ele se formeaza $1 In teren. Estuanen StamuitAla Prin ANALZE De Sean, 133 evening ta fgura 10.38, se observ tecerea, pin ee deplacris de a reper 1 nesfete de aunecare aes tpertor dee epee Zna areca ude Separate circa 70 cm, puse in evidenta de un fascicul de rbe eliniate pe c ngime de taluz de peste 100 m. " "de § urbe elnote pe o ungime Tn figure 10.3 91 10.40, rep repercor 3, respectv 4 de pe pro Ge alunecare petrecut n primavar. tind deplasaren prin alunecore tate meret peronamet process all 1987, dup care umeara Ge atonuara 4 depasarit Aceste elope ale aluecdrl sunt vallate de Sratete ce sempel ealulete fo taeele 18.9) respectv. 10:10, Spre Exempla, analiza Ge sermnal or. 1 (abel 0.3), cae cupinse Geptasérie Gin primolo 4 ini ale anu 1267. ae. pe toatd Zona slunecén vale poulive ale sermnlul doplatéi, rolefand earectorl foarte activ ShnecEnt ig, To4%), Pee aid pare, analiza ne. 2 (abet! ¥0.10), ffectuatd peru utmdtoral interval de timp, are valor negative ale Scroll deplasiil fort aproplate de linia tore 4 atenvi oale a procesulul de slunecare (10.42) “Analzatasiiorobservate pe profil + repreznto confmare a uel de aritete la inceputul acostul capitol, conform cdreia deplasarea verticalé cuprinds, 5 2 5.01 1360 fee Whee 188) ¥B.oe tos? = "soi i907 toy JPM RS -Catn de coer } 8 Hi 2 i a i - 5 6 22M fa Numacut reperului Fig, 10.38, Evolua deplaséti prin lunecare - profil 1, inzul de decantare Plops-Cavnic.134 STABUITATEA IazuRton De DeceeTARE —e deplasare (cm) Ce ee IEaal TOSSES SOW e LT 2 ___ 1987 1988 Fig. 1039, eva cepa rin aunecere repr 3, profi * lazul de decantare Plopig-Cavnic. = Deplasore cml Fig. 40.40, Evoltia deplasdl prin alunecare ~reperul 4, profit, Tazul de decanta apig-Cavnie 3 4 3 é 20 | pumérul reper Fig, 10.41, Analiza 1 2 sernnelull deplesd pe profiult, {azul de eecantare Piopiy-Cevnic. Eormanen SrasuTAts Priv ANALZE De SEYMAL 135 2 3 qt 3 3 LEE Numérut reperutai Fig, 10.42, Analiza 2 sernallu deplaséri pe profiul 1, iazul de decantare Popig Cave. Tebelul 10.9 ‘Analiza 1 semnalulul deplasari pe profiul 1, azul de decantare Plopis-Cavnic Perioadele 15.12, 1980 -0.04.1987 1212420 8.04.1987 - 23.04.1987 iS zile Ne oper136 Grasurarea lazuRtoR De DECANTARE Tabet 10.10 Analiza 2 a semnelului deplaedrii- profil 1, azul de decantare Plopig-Cavnic Perioadele 2.04 - 29.04.1987 20.04.1087 21.08.1087 Sle s202ie 12 Nr reper pe langd tasarea sedimentului, so diferenta de cota rezultat& din migcarea pe panté a reperului. Astfel, aga cum se observa in figura 10.43, tasarea Sedimentului in zone taluzului stabil (reperul 1) este de 2-3 cm, in timp ce tasarea din zona alunecarii, in acelasi interval de timp, se ridic& ta 6-8 cm Este evident acum cd si analizele de semnal ate tasérii, aga dup& cum vom vedea imediat, pot semnala un moment de pierdere a stabiitayi lazuriior de Gecantare. In acest scop, in figurile 10.44 si 10.45 sunt reprezentate tasaril reperelor 3, respectiv 8, care marcheazé 0 creglere accentuat’ a tasdrii tot in prima parte a anului 1987, dupa care cresterile de tasare sunt neinsemnate. ‘Trecdnd la calculul analizelor de semnal, in tabelul 10.11 este prezentat ‘sernnalul tas&di pentru care ¢-au obinut valori pozitive, ca si in cazul deplasérii, Geea ce Semnitica un proces de tasere foarte activ (fg. 10.46). In cea de a doua ‘nalizé de semnal (fabelul 10.12) valortle negative limit ale semnalulu taedili ne ‘aratd o crestere neuniforma a deplaséri verticale. Pe profiul 2 situat, cum s-a aritat deja, pe coronamentul iazului, deasupra profiuiul 1 (fig. 10.96), deplaserea prin alunecare este ceva mai mic’. circa Eeraunca STanUTATI PRN AuwLze De Semis 437 60 em. $i pe acest profi, trecerea de Ia zona stabilé a taluzului fa coa alunecaté este evident marcat& de un fascicul de 7 curbe ele deplasarii orizontale (Mig. 10.48). Depiasarea maxima, pe doua repere ale acestul profil, poate fi Urmarité in figurile 10.49 si 10.50. unde se pot dstinge atat faza alunecirt active, cat gi faza atenuatd. Dovedirea cantitativ’ a acestor dou faze este custinutd de analizele de semnal ale depiaséri, calculate in tabelele 10.13 i 10.14. Spre exemplu, in faza 1 s-au obtinut valor pozttive ale semnalului deplasdiii (tabelul 10.13), iar in faza a doua valori negative (labelul 10.44), rezuitatele find ilustrate gi grafic in figura 10.51, respect 10.52, Des! tastinle pe proful 2 sunt mult mal mart decat cele de pe prontut 1, depaisind 30 cm, esential réméne faptul cd trecerea de la taluzul stabil la zona alunecatd este marcatd de o crestere abrupt a tasdfi (ig. 10.53), Evolutia taedri in timp, pe ropare individuale, este redaté In figuile 10.64 gi 40.55, pentru reperele 2, respectv 3. $i din aceste reprezentiri se poate observa trecerea de la procesul de alunecare toate activ ta faza de stingere a fenomenului Folosind accleasi intervale de timp ca si in cazul deplaséri, in tabolele 40.45 $i 10.16 s-a calculat semnelultasdrit care indic8 valor pozitive In primul caz si negative In cel de-al doilea, rezuitatele find reprezentate In figura 10.56, Fespeciiv 10.57. Se confirma deci, si pe profiu 2. uliitatea semnalului tasérit in ‘ovidentiorea tendinfelor de evoluio a stabiitati taluzurior. ‘Studiul deformatilor la acest iez se continu cu profiul 3, amplasat in partea din amonte, tot pe coronement (ig. 10.36). Pe acest profil deplaséiie prin alunecare nu au depasit 35 om, valoare masurata In partea centrala @ profilul (fig. 10.58). In figurile 10 59 si 10.60, reprezenténd evolutia deplas&ri renerelor 51 6, 80 poate observa doosebirea dintro fazele de evolutie ale procesuii de ‘alunecare In cursul anului 1987. Trecdnd fa calcul sernnatului deplaséri, efectuat in tabelele 10.17 si 10.18, ezultatele ara si aici parox'smul tenomenulul petrecut fn primele luni ale anului 1987 (tabelul 10.17) cu valori pozitive ale semnalului ddeplasirii, cuccedat de atenuarea procesului in urmatoarele patru luni, c&ind semnalul deplasdril se inscrie in valor negative (abel 19.18). Imaginea grafica a semnalului deplasri calculat in tabelele mentionate mai inainte este redeta In figura 10.61. respectiv 10.62. Doformatile de tazare observate pe profil 3, prezentate in figura 10.63, au valor foarte diferte, de la £-6 em la 20-35 em, provenind, in cca mai mare parte, ‘nu din tasarea seaimentetor, cl ain cterentele de cot# determinate de deplasarea prin alunecare a taluzulu, asa cum s-a mai ardtat. Cresterea accentuat’ a doplasirii vericale, urmatd de o atenuare evident, este reprezentat& in figurile 10.64 31 10.65. Ga $i in cazul deplasari, semnalultasérl, calculat in tabelele 10.19 s1 10.20 silustrat in figura 10.66, respectiv 10.67. cu valoile lui pozitive din prima parte @ ‘anului 1987, urmat de valori negative, se aliniazi concluzilor precedente, ‘Semnalul tasérii este un instrument de testare a evolullel procesuiti de tasare, iar {in cazul de fal si a evolutei procesului de alunecare.ee Tesore fem) emt —> Tosare 138 STABUTATEA AZURILOR De DECANTARE —w Tasore Cem) 2 ee 25.12 1886-Cota 1 2 om 3 4 eferintd 5 6 = Numeral reperalui Fig, 10.43, Evoluatastri pe profil 1, azul ‘de deoantare Plapig Cavnie. 5 2 64 2 ee ° 2 ats te a 1997 8 L sleta Ts Fig. 10.44, Evolutia tasarire- petului ~ proflul 1, iazul de decantare Plopis-Cavnic Fig. 10.48, Evotuta tari cor perulul 5~ profil 1, iazul de ‘decantare Plopiy-Cavric. EsTWMAREA STABLITATH PRN ANALZE DE SEMWAL 439 Tebetul 10.11 ‘Analiza 1 semnalulul tasari~ profiul 1, azul de decantare Plopig-Cavnie Perioads 16.12.1988 -8.04.1987 t= 1246 8.09.1987 - 23.08.1987 t= 19zIe wo ; : : : : ' . 20m, > Numérul reperutul Fig, 10.48, Analza 1 a semnalusi tas profil 4, Tazul de decantare Plopig-Cavnic.140 SSTABLITATEA AZURLOR DE DECANTARE Tabelul 10.12 Analiza 2 a sernalulul tasdrll- profit 4, Tazul de decantare Plopig-Cavnic 3.04 - 29.04.1987, t= 1526 23.08.1987 -6.08.1987 fo= 105 ze et AS oss nots Ne teper 2 2 4 5 6 ~100: g s gers a 4 90 ® —————— 2 3 q 3 8 20m) em Numarul reperutui Fig. 10.47. Analize 2 ¢ semnaloli tess profil, azul de decantare Plopl-Cavnlc Esraunen Sraauirany Pas ANALte De Senn 144 > 6.01.1988 21.98.1987 6.08.1987 tem) ¢ | Teen 3 { 9.051087, é a! 23.04.1987 $40 304867 ry \. | 13.04.1867 2 Sy 5.12 1886-Coto de referints 7 ? 3 ‘ ne = Numarut reperutu: Fig. 10.40, Evol deptasar prin atunecare ~profiu 2, lazul de deeantare Plopi-Cavmie, Tosore me Tesare emi 144 STABUTATEA AZURLOR De DECANTARE 65.08.1987 23,04.1967 13.06, 1987 8.04, 1987 —e Tosore Cem) 5.19 19R6-Cota de referints o 1 2 3 4 1 20m) Numarul reperului Fig. 10.53. Evoluti tasari~ promt 2, lazut ‘e cecantare Plopig-Cavnic. “0 20 ST STE TET TTF Fi 10.54, Evol test vratata erulit 2 profil 2, fazed i987 oi 44 de decantare Pioplg-Cavnl. 7 Fig. 10.55. Evolutia tas Feperului $= profil 2, iazul de decantare Plopis.Cavnie. Estmanea STABLITATI PRN ANALZE De Sewn, Tabelul 10,15 Analiza 1 a semnalulu tas&ri - profil 2, azul de decantare Plopis-Cavnic Perioedele 15.12.1986 -8.04.1987 8.04 - 23.04.1987 24 ale 1Szile , 2 ~1).100 = Gis} 3 > (aaa) Tabet 10,16 Analiza 2a somnalulultaedsil- proflul 2, Tazul de decantate Plopig-Cavnio Perioacete: 8.04 - 23.04.1987 23.04.1987 -6.08,1087 We mt) 2 00 (1 oneaes 2 (HES) o 4 (ee 4 100 --90,6, % 145146 STABLITATEA lacURZOR De DECARTARE C — Deplosare 2505 m Numarat 2 | report Fig. 10.56, Analiza 18 semnalulultasdil~profiul 2, Taaul de dacantare Plopis-Cavnie Semnaly} tora 2m se Nor Wn Feperulut Fig. 10.67, Anelize 2« semnaiuiul taedrli~ profil 2 lazul de decantare Micpig-Cavnis. 5.02 986-Cole de referintd oe tf 1 2 3) 4 5 6 7) 8 8 20m. > Numarut reperutul Fig. 10.58, Evoluta deplasati prin slunevare = profilu 9, Fazul ae decantare Piops-Cavnic. EeTaanea STABLTATH Prat AUALRE De Sau, 147 5 g t 20] 1987 1998 Fg 40.59, Evoluta deplasiri prin alunacare — reperul§ prfilul 3, i de decantare Plopig-Cavnie, | —PDeplasare tem) Bo Fig. 10.60, Evoluta deplaséti prin elunecare — reperu 8, profil 9, azul de decantare Plopip-Cevnic, Tabotu! 10.17 Analiza 1 a eomnatului deplasdri~ profil 3, azul de decantare Ploplg Cavnie Perioadele: 45.12.1986 - 8.04.1987 124 ile 8.04 13.04.1987 fy Sze 0,04 Ne. reper148 SSTABUTATEA JUROR De DECAITTARE Tebotu! 10.17 (continuare) Nr oper a 5 5 7 3 ° 20m) —2Numérul reperutui Fig, 10.81, Analiza 1/2 somnalului doplasdri pe prof 3 — azul cantare Plopi-Cavnio. Esnuaea Sieur Pace Sone 149 “no | ye Dm) Pe Nuseleprte Fg. 10.62, Analiza 2 semnalului deplasAtl pa profil 3 iazul de decantara Plopig-Cavnic Tabelul 10.48 2.a comnalului deplasiril profilul 3, Tazul de decantare Plopig-Cavnic Pencadele 8.08 - 23.04.1987 152ile 15.04.1987 - 21.08.1987 30 ze Ans aro, Ne. reper6.08.1987 “93061987 13.04.1987 6.04, 1987 | 9 8 = Numirel reperulul 3, lazul de decaniare Plopip-Cavnic. Fig. 10.63. Evolitiafasari pe pr (wo) esos) —— Fig 10.94, Evokdintact repeal profit 3, azul de decanlare Pops Cam. Estmanea STABU:TATH Prin ANALZE De Sent 151 me Tosore (em) 1982 Fig, 10.65, Evoluia toed reperulul 2— profil 3, iazul de deoantare Plopig-Cavnie. (20m umarut reperuiui Fig. 10.68, Analiza 4 a semnaluul tasari- profil 3, ‘azul de dacantate Plepg-Cavnie. 100 3. Zz ef | Aon oo 7 2 9 © 5 6 7 8 9 omy — > Numérul reperului Fig, 10.07, Anaiza 2 a semnatulul tasari~ proflu 8, ‘azul de cecantare Plops-Cavnic152 SStaBUITATEA IZURLOR De DECANTARE Tapett 10.19 ‘Analiza 1 a semnalulul tasiri~ profiul 3, iazul de decantare Plopis-Cavnic Perioadele: 5.12,1986 -8.04.1987 t= 124 2le 8.04.1987 - 23.04.1907 tor 182il0 afte 8-092 e042 1308 Ne reper EsThanea STABUTATH PRIN AMAZE De Sea 153 Tabet 10.20 Analiza 2 a semnalului tasaril- proflul 3, ‘azul de decantare Plopis-Cavnic Perioadale: 1,04 -29,04.1987 t= 16zile 23.04.1967 -€.08.1987 = 108 zite 148 anf eon ° (mas 9}rc0 28 ‘Alunecarea de Ia ian! de decantare Plopig-Cavric s2 produs tn mamele sarmatjone din atu iazuli, antronénd taluzul acess. Suprefaja do alunecere a ‘recut pe sub Paraul Cavnic, determinéne o usoarricicare a tatveguul, care a produs 0 revarsare a pérduli peste malul dept. Baza alunecari s-aconturt dincolo de malul rept le céteve zeci de meri de pareu, pit ridcare a terenuli pe 30-40 cm. Cu privire la cauzele acestei alunactri de teren, in afarl de caracterul ‘ergilos al patuuliezulu, trebuie considerats gi panta acestvia. Ca iaz de coast,154 _STABLITATEA UAZURLOR De DECANTARE panta pardului in porjiunea in care lazul se sprijina direct pe versant este un element defavorabil stabilititi, De asemenea, deluviul de pe versant devine el Ineugi instabil eub actiunea sercinii geologice transmise de corpul iszului. Un alt element defavorabll ra reprezentat masura de deversare a ape/ de mind In lazut dde decantare. Cheia succesului in mentinerea stabilti iazurllor de decantare in timpul exploatarii este de a mentine grasimea ecranului de ap& din iaz la un nivel cet mai mic posibil. Deversarea apel de mind In iaz, dimpotrivd, méreste grosimea ecranulul de apa, cea ce duce la cresterea presiunll apel ain poril sedimentelor, avnd drept rezuitat micsorarea rezistentei la forfecare a sedimentelor, urmatd de plerderea stabiltéti. Pentru a ne forma 0 idee asupra efectului negativ al apei de ‘mind, men{iondm ed in perloada care a precedat alunecerea, tn iazul de decantare se deversa un debit al apei de mind mai mare deca debilul de apa tehnologic& provenind de la Uzina de preparare Cavnic. La proiectarea si exploatarea iazutlor de decantare contribuieciferj specialist, dar, dupa plrorea aulorul prezentel hur’, daod flecare ar rlmane in domeniul su de pregitire, apele de mind r-ar putea ajunge niciodaté tn iazuile de decantare, lazul de decantare nr. 2 Valea Podului-Teliuc ‘Situat in partea superioaré a Vai Podului, acest iaz a intra in funcfune in 1975, Cconstnt ca iaz de vale. Valea Pedului avand versanjasimeticl ca Indie, versantui ‘kang abrupt gi Inalt ar cel drept mult mal scund gin, de lao enumit& Tnalime pe ‘versantul crept iazul a continuat sf fle Indlat ca laz de coastd, pand tn 1880, cénd, fa ‘ooaterea lui in tuncjune avea 60 m inatime, lao pantd medie de 12-13%, Tn figura 10.68 este prezentata schita iazului de decantare, iar In figura 10.89 0 sectiune prin ia. Patul iazului este elodtut din meme in attemanté cu risipurt fine (Badenian, ca roca de baza. Pe Valea Podulul aluviunile au o grosime mica, iar pe cei doi versantiformatiunea deluvialé este neinsemnati ca grasime, sub salul ‘vegetal intdinindu-se, de regu, roca de bazs. In ultinit eni de functionere, acest az de decantare a prezentat aspecte ‘evidente de plerdere a stabil, Aster, in enul 1988 @ inceputs@ se contureze o suprefa{a de alunecare in zona versantului sting (fig. 10.68), alunecare care a Continuat s& fie activa in 1989 si 1990, conturdind pe taluz 0 suprafalé de rupere ccurbé care a avansat treptat pand in zona coronamentulul, sub forma de {eurcubeu", cum frumes s-a exprimet unul din crater de pe jaz. Alunecarea & afectat lazul pe toata grosimea, patrunzand si in patul mamas al acestuia (fig. 10.89). Examinarea stabiltSfi acestui tax de decantare, care a functional 1-2 ani in ‘conditi de rupere, poate fi utd prin valoarea ei de experien(& rar intalnit8, Pentru ‘cunoasterea evolutil stabit, in zona atectatd de alunecare au fost amplasate ttel profile de repere topografice care pot fi urmarite att in plan (fig. 10.68). cat si jn seojine (fig. 10.89), fiecare profil numarand 5-8 repore, Profilul 1 este ‘amplasat pe digul de amorsare care a fost afectat in intregime de alunecare, profil 2 in gona mediand a taluzulul, lar profiul 3 Tn partea superioara FEsTauanea SraBurrAys Pra ANAL DE Seta 155 Contorut iazului ge decantare, Playa tozutl Sercnoment_igzului ge “de alinedan, Digu de omorsare =. se nae ay eS ea i cs Se se (a easeornms nc Seagate oa Un curs foarte lent (fig. 10.74 gi 10, a +e 1981 192 proces ce jalizels de semnal caicutate in tabele SiO. ma ?plesdrii recut din valorile Shai ai tenuaree eplasarii este dati de valor ti tabelu 10 22). fore i lor dous snalize de ser fe sera, tustrate 'S 3 procesul de slunecare aie s ‘mult mai compacta in compara co187 Estmanea STASUITATH PRN ANALZE DE SEWNAL > Anu amoreare (profil), alive g z 8 z 3 3 1992 = Anut 909) Fig. 10.74. Evoluia depiasdiicoperu 2~ digut 104 (us) suoroideg —— (9) osoysoq Fig. 10.72, Evolutia depiasérireperului 3 diaul de amorsare (profil 1), iazul de decantare nr. 2 Valea Podului-Teliu, ups. ynju0s.an ‘onijeL-ininped Bae Z Iu axe UeD9p oP 4 Inzey", piyoxd) xesiowe op dip ~ ares0une uj weseidep eiiiong “OL04 “El inynsadas pupuny <— wee! 5 2 © eho w 2109 a 6 jot Ges eC 6061 90Z2 i foe 0661 10 61 ele Saco? a lock | joi eb Tse 266 BO ZI ‘onjeysnnpod enn z sv ome29p op ize uid eunipos éB°O4 is (wo1u9pe@) s | exon sp" 020 t_, © OG doy es nabs IMD SOON = owauppes “fs (e961) 1 az09aL0 ap djojoscns y158 ‘STABLITATEA AZURLOR DE DECANTARE Teetu 10.21 ‘Analiza + = semnalului dey amorsare (profil t),iazul Valea Podulu Petioadele 27.06.1989 -26.09,1989 26.09.1089 - 24.11.1989 Ir reper ‘ ( Tebelul 10.22 iza 2 a semnalului deplasérii~ digul de ),lazul de decantare nr. 2 edulul-Teliue Perioacele! "26.09.1989 - 24.11.1989 (= 58.2lle 24.11.1989 - 28.03.1880, tor 124 ile 2047 Cc Ne reper Esinawea S asst AjuPRI Anse De Sewn, 159 2 3 1 Fig, 10.73, Analza 1 a semnalui Numérut deplaséri - digul de amorsare 25m peru (profi) iazul de decantare ne. 2 Valea Podulu TT Fig. 10.74. Analiza 2 a sermnallui 3 4 eplaséri — digul de amoreare am amir” Gp’) azul Se dearer Be re Oe pedi Telve Deplasarea prin alunecare pe profil 2, etuat in partea de mills « iazutut e decontare, este prezentaté In figura 10.75, pe un interval de timp de peste 23,5 20l. Onservaté pe un numar de 8 repere, depleserea finalé prin alunecare 2 Gepisit 250.om In zona versantului sténg. Mergénd spre_versantul oreo, daplasarca se reduce la 180 om. Trecerea de fe faluzul stabil la cel stunecai este marcatl de o denivalare pe linia de rupere, do circa 100 em. Pe proflu! 2 se poate vodes cit reperul 1 este in teluzel stabil. Cu toate ecesten, deplastri Ge circa 50 cm s-2u produs 51 fn terenu! stabil, fara a se observa crepdiun pe taluz Deplasarea pe repere indvidusle este iustraté in figura 1078 pentru repent & si in figura 10.77 pentru roperul 6. Alura acestor dous curbe este foarte aproplats de cea prezentaté la digul de amorsare, cea ce pune In evidend160 StaSuTATEA AZURLoR De Decantane BuDis jnjuosiay caracterul uniter al procesului de alunecare care « afecat pal iazului. Dat& 588 «S38 (ees ee ‘ing ampioarea acest! alunecan, pe baza datelor de oDservatie au fost calculate B22 88 8 8S 3 gee patru analize de semnal pentru testarea, din aproape in aproape, a evolutiei sss = 2 $8 § ggg alunecdri. Prima analiz8 de semnal. intocmit’ pentru deplasdrile observate la axe = & es 8 8se miloculanulii 1989, ne indie un proces de slunecare foarte activ (abelul 10.28). & § 82 8 ess Continuénd observatile, analiza de semnel 2, efectuatd pe baze deplasdriior din \ prima parte a anulu! 1880, dovedeste, pnn valonie negative foarte apropiate de limita teoretic&, c& procesul de alunecare a intrat intr-o fazi foarte lenté (Qabelul 10.24) Daté fiind necesitatea cunoastertendinfel de evolute a stabltiifazulul de decantare, in analiza de semnal 3 s-au folosit atat datele din 1990, cat si cele din primele luni ale anului 1991 (lahelul 10.25). Si aceast analiza confirm’ continuarea procesului do alunecare fn faza lont8. in eférgt, analiza 4 a acostui profil se referd la deplasarle observate In 1991 si 1982 care au, In continuare, fevolutle tent, dovedind nu numat caracterul unitar al alunecari ci i stingerea acestui proces (tabelul 10.26). ‘Semnalul deplasarii calculat pe profilul 2, in cele 4 analize prezentate mai Ineinte, este ilustrat in figura 10.76 (analiza 1), respectiv 10.78 (analizele 2, 3 $14). Examinand alura curbelor din tigurile mentionate se poate constata ca In faza de paroxism a procesului de alunecare s-au objinut variaii mari ale ‘semnalului deplaséri (fig. 10.78). De asemenea, acoste variatii au continuat gi in prima faz a procesului lent de alunecare (fg. 10.78 - analiza 2), dup& care semnaiul deplasari a deverit tot mai omogen (fig. 10.79 analizele 3 i 4). Pe profilul 3, situat in partea superinard a iazului de decantara, deplasarea prin slunecare a foct de poste 200 em In numai 1,5 ani (februario 1980 - julie 1990), mersul deformafilor find reprezentat In figura 10.00. Din analiza ‘acestor reprezentani se poate observa cA procesul act de alunecare s-a petrecut, ca sila celelaite doud profile, in cursul anulul 1989, lar trecerea la caracterul lent al procesului de alunecare a avat loc in prima perioadd 2 anului 1990 (fig. 10.81 si 410.82). Calculand cemnalul deplasdiii pentru cele dovd etepe distincte ale procesului de alunecate, redat th tabelul 10.27 pentru 1989 $1 In tabelul 10.28 pentru faza din 1990, valorle obfinute, desi au un caracter neomogen, pun in evident 0 evolutie foarte activ’ a alunecérii in 1989, urmati de atenuarea accentuat& a procesulu in 1900, pe toaté lungimea profiuiui, ape cum se poate figurile 10.89 51 10.84, care lustreaz4 cele dou’ anaiize de semnal ale acestut profi Experienta obtinutd fa iarul de decantare nr. 2 Valea Podului-Taliue esta lunicd in fara noastra gi poate fi luatS ca exemplu pentru literatura de te in acest domeniu, in 1969 iazul a continuat 8 funciloneze des! alunecarea formata in patul iazului a prezentat pe taluz o denivelare, prin Tupere, de circa 100.cm si o deplasare orizontali de peste 250 cm. Recapitulénd, pe taluz au avut loc deplaséri prin slunecare de peste 260 em, jar la digul de amvrsare numal circa 40 cm. Suntem deci in prezenja unul [proces de comprimare a taluzului pe directia alunecarii, comprimare produs& ‘numai prin rezistenta apusd de digul de amorsare. $2 15.01.1990 11.08, 1992 “ 29.01.1989-Cota de reterint 56 t y. 2 = Humdrut ceperuitui Fig. 10.15. Evoluja deplaséei prin alunecare— profiul2, iazul ‘de decantare ar. 2 Vales Podultl- Tele,162 SSTABLITATEA IAZURLOR DE DECANTARE wo 1989 90 er” SC992 Se nut Fg 40.7. Elta dels repel 5 profile de decararen.2 ite Soca _ 250 § j 2 | «2001 $ iso 1989 1999 ig. 10.77. Evolutia deplasérireperulu 6 ~ profil 2, jazul de decantare nr. 2 Valea Poduli- Tele, ESTWAREA STABLITATH PRIN ANALZE DE SMa, 163 Tebotu! 10.29 Analiza 4 a semnalului deplasacil- profil 2, lazul de decantare nr. 2 Valea Podulul-Teliue Perioadele: 24.05.1989 -23.08.1989 23106.1980.. 18.07.1989, pe ssa -(S4-165 ESTIMARes STABLITATE PRIN ANALZE DE SENNAL, ene : : ; ves EE] : : ; ( oh 2) j ( oe 2) i 8 z z won) a °. Jade. oN * welt, => yon Stay een — ‘ore ininpog e9} :Az 24 a1eqweD9p 9p \nzU) onu.-Inmpog wojeA Z 3U erewtED=p ep inzey 164 zines mineuios vy eer ‘Zinnjaud —naeee|dop inyoqeuuios e eet ezo1 moves . 501 moves ' g i gg dee é Bee rhe elelals 5 a els|glis /File]e |e 5 32 wlele|e|e8l/e)e]s HOES Se lelele|ele 32 888 5 | ly as a | Sle 23 oe ele ise ar Ee sf | ae ei ages ot | el ol s$ 88 33488 #33 z aig Bolw lo le feller fe é z3 exqueoap op S81c9F sHnDr3 Ov OL ‘By reg ize ei nsedas imspuiny oq cast eo'6 5a6L70°e 6861'S05 91 ap 9109 - ener 10°62 ° 06a 10'6L | a ‘omoy-tninpeg eajen z su etequeD9p ap Mz "Z MO — ae mpusdas ynscuunyy ae — wos 8 it i jt ‘Suis myuos.an eI eY gsoydap ipjouwes omfoL-minped CHIEN z 4U ax UeD20 oz) iymsatos gun agg : ° og roe et # foo g ; gym & fuze 0¢168 sriuravenumon On Decne esrauen sou ue Oe Se 109 rete 1027 natn +a eal deslstl- rot = faa, yasnra epee gta . Sen | he frm e178 0 Jv0=20 ° —— 28054) 88 * 3 (2288) sone sso a $ i. 108, Eo pent pnd ps 3 ad ce eae € * 200 y S 180° 00 1004 4 “| ee a 509) a 200 — ‘ — er 1082 a cepa pert 3p de decantare nr. 2 Valea Podulu-Telu. Fig. 10.89. Anatiza 1 2 sermnalului deplesdrit~proful 3, zu de decantare nr. 2 Valea Poduli-Telve{TEAIAZURILOK De DECANTARE 470 STABUTATEA AZUL Tabelul 10.28 ef aes 2a emt plese ~ pro nalts gecatare ni 2YteePosu-Talse Penoadele 26.02.1080 - 28.03.1290 ‘AMS 1980 - 15.08.1980 § & -1009 __ Sernal ath) Versantul drept Versontut sting 1 | fog 1 2 3 Hi 80 ms pe Numarat reperulul ? zn 2 eral delat epofi az Fa 1004 ae ecotre 2 Valea Pale TeN® cranes Srasuiriys PaN ANALZE De Sent, 471 Conciuzille objinute prin calculul analizelor de semnal cu privire fa evolutia aluneciri, precum si observatile periodice asupra st&rli generale a teluzului au permis menjineree iezului de decentare in functiune, in condi limita de stabiitate In 1990, insd, s-a format o noua suprafaté’ de rupere a taluzulul Principal, in partea dinspre versantul sting, de unde @ urcat spre coronament. ba afectat si pe acesta, continuandu-se pe plajd, lungimea tolalé a lniei de rupere find de ciroa 450 m (fig. 19.68); denivelarea pe aceastS nous lnie do rupere a fost de 20 cm, iar deschicerea crépaturii de aproximativ 10 cm. Formarea acestei noi supratele de alunecare, inclusiv unele deforma produse in fata digului de amorsare, la 0 distant& de 20-30 m, deformatii gen brazd& de plug care au intors o miriste cu varful in jos, au determinat scoaterea din functiune @ feztlui de decentare. lazul de decantare Valea Vezinosi-Dobresti lazul de decantare Valea Vezinosi-Dobresti, Impreund cu un at iz situat pe versantul sténg al VAii lui Vasile deservesc Exploatarea minierS de bauxité de la Dobregti fazul de pe Valea lui Vesile este un iaz de coasta, in timp ce pe Valea Vezinog! lazul este de tip vale". Functlonand altemativ, cele doud lazuri asigura continuitatea activtéti Uzinei Dobresti. In aceste iazui se depun sedimente angiloase razultate din spalarea bauxitel Valea Vazinogi este o vale Tngust®, lazul atingSind la finele anului 1903 circa 30 m inditime, panta medie a tefuzutul find 1:2,6 (fig. 10.85). Petul iazului de Gecantare este (crmat cin nisipuri fine si mame aparinand rocil de baz (miocen), peste care se agaz3 o depunere aluviald foarte subtire. _Sedimente E] proms — 38 : : | : aia 7 “Roca de bozd r Neipur sme (Miceen) 40.86. Seotiune prin iazul de decantare Vales Vesinog: Dobro Versanji vali eu un caracter stabi, roca de baz aparand in atlonmente sau jascrindu-se imediai sub solul vegetal, Din formatiunea nisipoas& a rocii de baz 2parizvoare slabe foloste de céteva gospodérl aflale pe partea stinga a vai, Drenarea apei prin pelul lezuiui, dat find ceracterul slab permeebil el rocit de baza, este $1 ea recusa, lazutile de decantare de la Dobresti se deosebesc de marea majoritate a fazutlor din industia minier. In primul rnd depunerie din iaz sunt sedimente