CAPITOLUL 5 -MIJLOACELE DE COMUNICARE IN MASA CA SISTEME SOCIALE

mijloc de comunicare - sursa de informatie

mijloacele de comunicare au fost modelate de sistemele sociale, economice si
politice inca din cele mai vechi timpuri
pe masura ce apar noi mijloace, ele trebuie sa isi gaseasca locul intre cele deja
existente, nu le putem analiza doar separat, ci si prin legaturile dintre ele =>
sistem

SCHIMBAREA MASS MEDIA

mijloacele de comunicare - elemente ale structurii institutionale (au patruns in

cele cinci institutii de baza ale societatii)
institutia economica - prin servicii si produse
institutia politica - folosirea lor la diverse audieri, transmiterea stirilor
institutia familiala - divertismentul, educarea maselor
institutia religioasa - difuzarea slujbelor, canale specifice (trinitas)
institutia educationala
mass media-nucleul institutional

STABILITATEA MASS MEDIA

teoria extensiva a tranzitiilor - nu se refera la o evolutie continua, ci la o
serie de etape in care forma de baza a comunicarii umane a suferit modificari
relativ rapide de la o etaa la alta (pe parcursul unei astfel de etape, tehnologia
de baza a fost modernizata, dar nu radical transformata)

mass media supravietuiesc deoarece furnizeaza functii importante pentru ocietate-

are consecinte asupra populatiei-le satisface necesitatile

!!!! importanta este mentinerea functiilor, nu a micilor elemente (daca ziarele

devin sau nu populare, etc)

de-a lungul catorva decenii, paradigma covnitiva a stt la baza cercetarii mass
media - influenta ontinutului comunicarii de masa asupra proceselor mentale a le
membrilor publicului individual

capitolul este o analiza - accet pe sistemul mass media ca intreg si pe relatia sa

cu societatea

trei paradigme ce se axeaza pe sisteme mai degraba decat pe indivizi

(functionalismul structural, evolutia sociala, modelul conflictului).

stabilitatea sistemului mass media - perspectiva de baza: paradigma structural-

functionala

Stabilitatea mijloacelor de comunicare in societatea americana

supravietuiesc mijloacele de comunicare in cadrul unei societati pe o perioada mare

de timp?
SUA-societate totalitara-guvernul foloseste mijl. de comunicare pt a controla
gfluxul de informatii, a modela opinia publica, a furniza interpretari colective =>
mentinerea sprijinului populatiei si asentimentului lor

conflict cultura elitista vs. cultura de masa

mijl de comunicare criticate de elite ca ar fi de prost gust - factori ce
stimuleaza crima, exccesele sexuale, reducerea capacitatii intelectuale, degradarea
standardelor morale ale societatii
critica- aparatori ai gusturilor culturale, moralei publice critica
pornografia,violenta, pemisiunile de stiri superficiale, propaganda politica
exagerata, publicitatea plictisitoare
-se doreste ca publicului sa i se prezinte mai multa arta, teatru, literatura etc
stoparea culturii de masa

cu toate ca exista astfel de critici, se continua producerea si promovarea culturii

de masa - continut de prost gust
de ce rezista? pentru ca mijloacele de comunicare au prins radacini adanci in
sistemul institutional, deserveste necesitati fundamentale ale societatii (aici se
refera la paradigma structural-functionala)

LUNGA ISTORIE A CONTROVERSEI

platon - citat - Atunci sa le permitem pur si simplu copiilor nostri sa asculte

orice povesti pe
care le poate nascoci oricine si sa primeasca astfel n mintile lor idei adesea
foarte
opuse acelora pe care noi credem ca ei ar trebui sa le aiba cnd sunt mari?

SCRIITORI ai sec xix critica ziarul pt superficialitate si denaturare (Henry David

THoreau, Samuel Clemens, Stephen Crane

ELEMENTELE DE BAZA ALE ANALIZEI FUNCTIONALE

Persistenta si stabilitatea

- mass media persista in fata unei istorii lungi de critica, de ce?

explicatia simpla ar fi ca masele primesc tipul de continut pe care il doresc, prin

urmare mass media i-l ofera
sociologul skornia - explicatie insuficienta-este greu de demonstrat ca gustul
publicului determina continutului mass media sau ca influenteaza preferintele
publicului
mai degraba se merge pe ciruclaritatea relatiei preferintele publicului - continut
mass media (analogia gaina-ou)

intervine ca explicatie paradigma structural-functionalista

mijloace de comunicare - sisteme sociale (functioneaza intr un sistem exterior

specific, serie de conditii sociale - societatea)

analiza structural-functionala a sistemelor sociale - se axeaza pe patternurile de

actiune manifestate de indivizi sau subgrupuri - ei se raporteaza unul la altul in
astfel de sisteme
sistemul social-o abstractie, un complex de actiuni stabile, repetitive,
specificae, manifestare a culturii actorilor si a orientarilor lor psihologice

Sistemul cultural,
sistemul social si sistemele de personalitate (ale actorilor individuali) sunt,
prin
urmare, tipuri diferite de abstractii, care pornesc de la aceleasi date de baza,

sistemul sociale
functia fenomenelor repetitive in cadrul sistemului - explica stabilitatea mijl de
com (functie presupune ceva mai mult decat o consecinta) ex) Pentru o exemplificare
succinta, am putea
considera ca obiceiul repetitiv al purtarii verighetelor de catre cuplurile
casatorite
are rolul (consecinta) de a le aminti lor si altora ca cei doi sunt uniti prin
obligatiile
si legaturile pe care le implica casatoria. (sa dam ex pe campanie, mk, pr)
Acest obicei contribuie deci indirect la
mentinerea permanentei casatoriei - stabilitatea acelui sistem social.

in exemplu: doua componente, fiecare reprezinta un pattern comportamental care

deriva din psihic si normele culturale - isi asuma roluri, necesitate de a si le
indeplini, fara de care stabilitatea sistemului ar fi in pericol

exemplele - 138

STRUCTURA SI FUNCTIE IN SISTEMELE MASS MEDIA