Sunteți pe pagina 1din 59

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi din Iai

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului

Prevenirea Polurii i Protecia


Mediului

Proiect

ndrumtor:
.l. dr. Ing. Gabriela oreanu

Studeni:
Enachi Loredana, grupa 2302 B
Fornea Vladislav, grupa 2302 B
Sauc Ioana- Flavia, grupa 2302 B
Roman Monica- Maria, grupa 2302 B

1
Prevenirea poluarii aerului in cazul unui proces de ardere
pentru producerea aburului industrial

Tema :
In timpul procesarii combustibililor in arzatoare speciale pentru
producerea aburului , rezulta o serie de emisii gazoase cu impacte negative
asupra mediului . Se impune minimizarea acestor emisii prin adoptarea unor
masuri de prevenire a poluarii, in conformitate cu cele mai bune tehnici
disponibile. Analiza procesului in vederea proiectarii se va realiza considerand o
situatie de referinta pentru o centrala termica in care combustibilul folosit este:
gazos (gaz natural).

2
Cuprins ........................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.Problematica poluarii arerului in contextul procesului studiat ................................................................. 4
1.1. Descrierea procesului tehnologic. Schema tehnologica. .................................................................... 4
1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al conformarii cu cerintele de mediu privind evacuarea
emisiilor de poluanti in aer........................................................................................................................ 6
1.2.1. Valori limita de emisie. Criterii de conformare. .......................................................................... 6
1.2.2.Identificarea poluantilor ,surselor si cauzelor poluarii ................................................................ 9
1.3. Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor vizati si impactul acestora asupra
mediului.Caracteristici fizico-chimice ...................................................................................................... 12
2. Masuri de prevenire a poluarii aerului pentru procesul studiat ........................................................... 24
2.1.Consideratii generale privind cele mai bune tehnici disponibile ....................................................... 24
2.2 Masuri de prevenire a poluarii si protectiei a mediului..................................................................... 28
2.2.1 Masuri primare( de reducere directa la sursa) .......................................................................... 28
2.1.2 Masuri intermediare (de recirculare/reciclare/reutilizare) ....................................................... 38
2.1.3.Masuri secundare(end-of-pipe).............................................................................................. 45
2.3 Propunerea variantei optime de prevenire a poluarii aerului. ......................................................... 53
Bibliografie selectiva .................................................................................................................................. 58

3
1.Problematica poluarii arerului in contextul procesului
studiat
1.1. Descrierea procesului tehnologic. Schema
tehnologica.

Date initiale
Se considera o situatie de referinta precum cea schematizata in Figura 1,
pentru care se dau urmatoarele date initiale:
- Tip instalatie/ process de producere a aburului: in functiune din anul
1990; capacitate termica: 50 MWt; necesitate: abur incalzit;
- Date tehnice: debit gaz la emisie 75000 m3/h (cazan pe gaz), timp anual
de functionare: 300 zile;
- Recuperarea caldurii/ energie electrice: neprevazuta;
- Tratarea gazelor de ardere: neprevazuta;
- Sistem de monitorizare emisii: neprevazut;
- Concentratia la emisii (standardizata):

Cazul combustibililor gazosi:

CO2 = 150 g/m3


CO = 0,6 g/m3
NO2 = 0,25 g/m3
NO= nedetectat
SO2= nedetectat
PM10 < 5 mg/m3

4
Figura 1. Diagrama simplificata a procesului tehnologic de generare a aburului
industrial, propus ca situatie de referinta

M= modul de tratare a apei de rau (reprezentare simplificata);


K+= cationic (Ca2+,Mg2+,Na2+);
A-= anioni (Cl-,SO42-,NO3-,CO32-);
1- pompa pentru transportul apei de suprafata;
2- filtru de nisip,carbune active(pentru retinerea impuritatilor
mecanice,substantelor organize);
3- coloana schimbatoare de cationi in forma initiala H+;
4- coloana schimbatoare de anioni in forma initiala OH-.
Conform schemei tehnologice din Figura 1, apa de rau este preluata cu o
pompa centrifuga si trimisa la partea superioara a unor coloane de schimb ionic in
5
vederea dedurizarii. Apa astfel tratata este alimentata in cazanul de abur , de
unde mai departe aburul rezultat este trimis la utilizare in diverse scopuri.
Combustibilul este alimentat printr-un sistem tip conducta transportoare (lignitul
este in prealabil maruntit la dimensiuni de 80-40 mm(European Commission
2006b)) in incinta de ardere , situate la partea inferioara a cazanului de abur, iar
gazele de ardere rezultate sunt colectate si evacuate in atmosfera printr-un cos de
fum.
printr-un sistem tip conducta.

1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al


conformarii cu cerintele de mediu privind evacuarea
emisiilor de poluanti in aer.
1.2.1. Valori limita de emisie. Criterii de conformare.

In tabelele de mai jos se prezinta comparativ valorile la emisie ale


poluantilor vizati (conform scenariului analizat) si valorile reglementate (VLE). Pe
baza acestora se pot determina randamentele minime necesare ale aplicarii
masurilor de prevenire a poluarii si protectie a mediului (PPPM) pentru a atinge
limitele impuse in vederea conformarii (ecuatiile 2 si 3):

CemisieCreglementata
PPPM1= Cemisie
100, % (2)

in care:
Cemisie = concentraia poluantului la emisie;

Creglementata =concentratia limita la emisie reglementata CLE-tabelata.

6
Alternativ,se poate utiliza si ecuatia:

m emisiem reglementata
PPPM2= m emisie
100, % (3)

in care :

memisie=cantitatea poluantului la emisie(kg/an)- se calculeaza cu relatia 4;


mreglementata=cantitatea poluantului la emisie reglementata tabelata (prag de
emisie PE ,kg/an)

Cantitatea de poluant ( Mpoluant) emisa se determina pe baza debitului de gaz si a


concentratiei poluantului la emisie.

Mpoluant=Debit*Concentratie (4)

7
Tabel 1. Valori la emisie versus valori reglementate:stabilirea conformitatii
instalatiei.

Poluant Concentra CLE, Cantitatea PE,kg/an Confor- Criterii de conformare


tia la mg/m3 anuala conform mitate
Centra emisie,mg conform emisa,kg/an European
la /m3 European Commissi
PPPM1 PPPM2 PPPM
termic Commissi on 2006a
a on 2006b

Pe CO2 150 000 - ( 150.000 * 100 Da - (( nu este


gaz 75.000 * 24 milioane 81.000.00 necesar*
* 300) / 0
1.000.000 = 100.000.0
81.000.000 00 ) * 100
)/
81.000.00
0 = -23.45
%

CO 600 100 ( 600 * 500 mii Nu ( ( 600- 100 (( > 83


75.000 * 24 ) * 100 ) / 324.000
* 300 ) / 600 = 83,33 500.000 )
1.000.000 = % * 100 ) /
324.000 324.000 =
-54.32 %

NO2 250 100 ( 250 mg/m3 100 mii Nu ( (250 (( >60


* 75.000 100 ) * 100 135.000
m3/h* 24 h* ) / 250 = 100.000)
300 zile) / 60 % /
1.000.000 = 135.000)
135.000 = 25.92 %
kg/an

*totusi, reducerea CO2 ar putea prezenta interes din punct de vedere economic.
(CLE=concentratia limita la emisie reglementata; PE= pragul de emisie(cantitatea
anuala reglementata)).

8
1.2.2.Identificarea poluantilor ,surselor si cauzelor
poluarii

Tinand cont de aspectele evidentiate mai sus, aplicatia se reduce in special


la rezolvarea problemei de poluare create de prezenta poluantilor pentru care se
constata limite depasite, fie acestia:
-CO si NO2 (cazul combustibililor gazosi);
-CO, SO2 si PM10 (cazul combustibililor solizi).
Optional, reducerea emisiilor de CO2 poate fi avuta in vedere ca un
instrument de crestere economica , din perspectiva certificatelor de dioxid de
carbon.
In cadrul acestei abordari, sursa de poluare este ansamblul raspunzator de
formarea si evacuarea poluantilor (constituit din cazan-arzator-cos de fum),
cauzele putand fi multiple:
- procesul de ardere:conditiile de ardere (continutul de oxigen, tipul de arzator
etc.);
- tipul de combustibil ,compozitie :gazos, solid;
- prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat;
- functionare tehnica defectuoasa:uzura echipamentelor/defectiuni tehnice ;
- lipsa controlului procesului din punct de vedere al emisiilor;
- conditii de operare neadecvate :parametri de operare neoptimizati etc.;
- lipsa unui sistem de tratare a gazelor de ardere;
- lipsa de instruire a personalului;
- management administrativ neperformant.
Cauzele identificate mai sus devin repere pentru dezbaterea masurilor de
prevenire a poluarii in partea a doua a proiectului.

9
Deoarece reactia de ardere este direct legata de formarea poluantilor , in
continuare se prezinta cateva aspecte care pot rezulta din analiza acesteia si care
pot oferi indicia cu privire la unele puncte slabe sau tari care ar trebui considerate
in ideea unei imbunatatiri din perspectiva prevenirii poluarii.

Arderea combustibililor gazosi (gaz metan):

a) Necesarul de oxigen:

CH4+ 2O2 CO2+2H2O+Q ardere complete


CH4+ 3/2O2 CO +2H2O +Q ardere incomplete
CH4+ O2 C+2H2O+Q ardere incompleta
( negru de fum)

In practica, se utilizeaza un exces de aer, ceea ce implica vehicularea unor


debite mari de gaz cu ajutorul unor compresoare (presiune si debit ridicat). In
acest caz se pune problema:
costul compresorului/energiei electrice
tipul/eficienta arzatorului.

b) Calitatea combustibilului
Prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat (ex.urme de alcani ,N2, CO2
etc.) implica o serie de aspecte precum:
-arderea incomplete a alcanilor , formarea oxizilor de azot ;
-cresterea consumuluide oxigen datorita acestor reactii ;
-cresterea costurilor pentru combaterea poluarii. In acest caz se pune problema:

10
costul unui combustibil gazos de puritate mai ridicata.

temp

N2+O2 2NO
NO+1/2 O2NO2

Arderea combustibililor solizi(carbune)

Emisiile de la arderea carbunelui depend de compozitia acestuia (C,S, etc.):


C+O2CO2+Q
S+O2SO2+Q

Aspectele care sunt avute in vedere la reducerea emisiilor nedorite se refera


la :

-costul unui carbune de calitate superioara;


-gradul de complexitate tehnica a instalatiei (transport/prelucrare carbune);
-managementul reziduurilor solide.

11
1.3. Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor vizati si
impactul acestora asupra mediului.Caracteristici fizico-
chimice

Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor joaca un rol important in


identificarea de solutii tehnice adecvate pentru reducerea acestora la sursa sau
pentru indepartarea lor din fluxul contaminat. In continuare sunt prezentate
principalele caracteristici fizico-chimice ale poluantilor considerati,sumarizate din
documentatiile tehnice aferente acestora.

Tabelul 2. Caracteristicele fizico-chimice ale dioxidului de carbon(MSDS-Material


safety data sheet CO2(SUPORT APLICATII))

Formula chimica CO2


CAS No* 124-38-9
Masa moleculara 44 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Fara culoare, fara miros
pH 3.7 (acid carbonic)
Punct de fierbere -78.5 C
Temperatura critica 31C
Presiunea de vapori 57.3 bar
Densitate relativa 1.22
Solubilitate In apa: 2000 mg/L, complet solubil
Log Pow ** 0.83
Proprietati oxidante Nu

12
Tabelul 3.Caracteristicele fizico-chimice ale monoxidului de carbon (MSDS-
Material safety data sheet CO)
Formula chimica CO
CAS No* 630-08-0
Masa moleculara 28 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Gaz incolor, inodor
pH Nu se aplica
Punct de fierbere 191,55 C
Temperatura critica -139.8 C
Presiunea de vapori Nu se aplica
Densitate relativa Nu se aplica
Solubilitate n ap 30 mg/l (20 C)
Log Pow ** 1.78
Proprietati oxidante -

Tabelul 4. Caracteristicele fizico-chimice ale dioxidului de azot (MSDS-Material


safety data sheet NO2)
Formula chimica NO2
CAS No* 10102-44-0
Masa moleculara 46 g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Gaz brun
pH Nu se aplica
Punct de fierbere 21.2 C
Temperatura critica 158.2 C
Presiunea de vapori 100 kPa
Densitate relativa 1.4
Solubilitate apa
Log Pow ** Nu se aplica
Proprietati oxidante Se oxideaza

13
Tabelul 5. Caracteristicele fizico-chimice ale dioxidului de azot (MSDS-Material
safety data sheet CO2)
Formula chimica CO2
CAS No* 124-38-9
Masa moleculara 44 g/mol
Stare fizica gaz
Aparenta Gaz colorat
pH 3.7
Punct de fierbere -78.5C
Temperatura critica 31C
Presiunea de vapori 57.3 bar
Densitate relativa 1.22
Solubilitate apa
Log Pow ** 0.83
Proprietati oxidante -

Impact
Efectele asupra mediului pentru poluantul vizat sunt prezentate mai jos:

Impactul dioxidului de azot

Principalul oxid de azot este:


dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros
puternic, inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat


brun-roscat.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile
formand oxidanti fotochimici.

14
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata
terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:
oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii
sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,
efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane .

Efecte asupra sanatatii populatiei


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni
cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai
mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi
fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii
ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o
concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem
pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor si animalelor


Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin
albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a
acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care
seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce
imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea
nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea
vopselurilor, degradarea metalelor.

15
Efectele directe ale poluantilor implicate in scenariul analizat pot fi
evidentiate cu ajutorul relatiilor de mai jos (Soreanu 2014, European Commission
2006c):

Impactul monoxidului de carbon

Caracteristici generale
La temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon este un gaz
incolor, inodor, insipid, de origine att natural ct i antropic. Monoxidul de
carbon se formeaz n principal prin arderea incomplet a combustibililor fosili.

Surse naturale
Arderea pdurilor, emisiile vulcanice i descrcrile electrice.
Surse antropice
Se formeaza n principal prin arderea incomplet a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea oelului i a fontei, rafinarea petrolului,
traficul rutier, aerian i feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos n special n
perioada de calm atmosferic din timpul iernii i primverii (acesta fiind mult mai
stabil din punct de vedere chimic la temperaturi sczute), cnd arderea
combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede
dispersat pe o suprafa ntins, nepunnd n pericol sntatea uman.
Efecte asupra sntii populaiei
Este un gaz toxic, n concentraii mari fiind letal (la concentraii de
aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitii de transport a oxigenului n
snge, cu consecine asupra sistemului respirator i a sistemului cardiovascular.
La concentraii relativ sczute:
- afecteaz sistemul nervos central;
16
- slbete pulsul inimii, micornd astfel volumul de snge distribuit n organism;
- reduce acuitatea vizual i capacitatea fizic;
- expunerea pe o perioada scurt poate cauza oboseal acut;
- poate cauza dificulti respiratorii i dureri n piept persoanelor cu boli
cardiovasculare;
- determin iritabilitate, migrene, respiraie rapid, lipsa de coordonare, grea,
ameeal, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populaie cea mai afectat de expunerea la monoxid de
carbon o reprezint: copiii, vrstnicii, persoanele cu boli respiratorii i
cardiovasculare, persoanele anemice, fumtorii.
Efecte asupra plantelor
La concentraii monitorizate n mod obinuit n atmosfer nu are efecte
asupra plantelor, animalelor sau mediului.
Dei creterea concentraiei de dioxid de carbon conduce la nclzirea
global, se pare c tot acesta este motivul pentru care suprafee aride mari au
nverzit, arat un studiu australian, citat de NBC News.
Ecologizarea terenurilor aride a putut fi observat cu mult timp n urm,
folosind imaginile transmise prin satelit. Cu toate acestea, procesul nu a putut fi
legat n mod direct de creterea concentraiei de dioxid de carbon, explic liderul
studiului, Randall Donohue, cercettor pe probleme de mediu n cadrul
Organizaiei de Cercetare tiinific i Industrial pentru Bunstarea general din
Australia.
Un nivel ridicat de dioxid de carbon ajut plantele n dezvoltare att prin
volumul mare de CO2 pus la dispoziia acestora, ct i prin micorarea cantitii
de ap pierdut n procesul de fotosintez.
Pentru a studia efectul creterii nivelului de dioxid de carbon asupra
plantelor, cercettorii s-au concentrat asupra imaginilor transmise prin satelit din
zonele aride unde cantitatea de precipitaii este sczut. Oamenii de tiin susin
c procesul de ecologizare pe fondul creterii nivelului de CO2 este un fenomen
global, ntlnit chiar i n zonele transformate n regiuni secetoase din cauza

17
schimbrilor de clim. Donohue este de prere c ecologizarea care va avea loc
atunci cnd un teren arid se va transforma ntr-unul mai umed va fi mult mai
mare, graie creterii nivelului de CO2".
Studiul scoate n eviden schimbri importante asupra mediului datorate
acestui fenomen, ca de exemplu, eventuale modificri ale cantitii de dioxid de
carbon absorbite de plante sau nivelul de combustibil lemnos disponibil n cazul
incendiilor forestiere.

Potentialul de incalzire globala (PIG,kg CO2 echivalent):


PIGtotal=PIG poluant*Mpoluant (5)
In care:
PIGtotal=potentialul cumulative de incalzire globala al emisiilor poluante ,kg CO2
echivalent;
PIG poluant=potentialul de incalzire globala al fiecarui poluant-tabelat,kg
CO2echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa in atmosfera ,kg.

Potentialul de epuizare a stratului de ozon (PFO,kg CFC-11 echivalent):


PEOtotal=PEOpoluant*Mpoluant (6)
In care:
PEOtotal=potentialul cumulative de epuizare a stratului de ozon ,al emisiilor
poluante ,kg CFC -11echivalent;
PEOpoluant=potentialul de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant
tabelat, kg CFC-11 echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

18
Potentialul de formare a ozonului (PFO,kg etilena echivalent):
PFOtotal=PFOpoluant*Mpoluant (7)
In care:
PFOtotal=potentialul cumulativ de formare a ozonului , al emisiilor poluante, kg
etilena echivalent;
PFOpoluant=potentialul de formare a ozonului pentru fiecare poluant tabelat,kg
etilena echivalent/kg;
Mpoluant =cantitatea de poluant emisa in atmosfera,kg.

Potentialul de acidifiere(PA, kg SO2echivalent) poate fi estimat cu


relatia(European Commission 2006c):
PAtotal=PApoluant*Mpoluant (8)
In care:
PAtotal=potentialul cumulativ de formare a ploilor acide,al emisiilor poluante ,kg
SO2 echivalent;
PApoluant=potentialul de formare a formare a ploilor acide ,pentru fiecare poluant-
tabelat , kg SO2 echivalent/kg;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa,kg.

Potentialul de eutrofizare (PE,kg PO43- echivalent):


PEtotal=PEpoluant*Mpoluant (9)
In care:
PEtotal=potentialul cumulative de eutrofizare, al emisiilor poluante,kg PO43-
echivalent;
PEpoluant=potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant-tabelat,kg PO43- echivalent;
Mpoluant=cantitatea de poluant emisa,kg.

19
Potentialui de cutrofizare (PE, kg PO43-- echivalent):
in care:
PEtotal = cumulativ de eutrofizare, al emisiilor poluante, kg PO43- echivalent;
PEpoluant = potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant tabelat, kg PO43- echivalent
/ kg;
Potentialul de toxicitate umana (PTU, kg Pb echivalent) al unor emisii
poluante se poate realiza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006c):
()
PTUtotal = (10)
()

in care:
PTUtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante kg Pb
echivalent;
fTUpoluant = factorul de toxicitate al poluantului tabelat;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in aer, kg,.

Potentialul de toxicitate acvatica (PTA, m3) aI unor emisii poluante se


poate realiza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006c):
PTAtotal = Mpoluant / PNECpoluant
ln care: PTAtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, m3 -
volum de apa echivalent realizarii PNECpoluant;
PNECpoluant = concentratia la care efectul poluantului nu poate fi prezis (nivelul la
care nu exista efecte toxice), g/m3 tabelat in mg/L;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in apa, g.
Cantitatea de poluant (Mpoluant) emisa se determina cu relatia 4, pe baza
debitului de gaz si a concentratiei poluantului la emisie:
Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe
cu ajutorul relatiilor prezentate mai sus, sunt prezentate pentru poluantii
considerati in urmatorul Tabel:

20
Tabelul 7: Valorile tabelate pentru factoriicare intervin in estimarea efectelor
directe ale poluantilor considerati (prezentare selectiva din European
Commission 2006c).
Poluan PIGpoluan PEOpoluant, PFOpolua PApoluant PEpoluant, fTUpoluan PNECpoluan
t t, kg kg CFC- nt, kg , kg SO2- kg PO43 t, factor t, g/m
3

CO2 11 etilena echiv./k echiv./k de


echiv./k echiv./kg echiv./k g g toxicitat
g g e
CO2 1 - - - - - -
CO 1.9 * - 0.027 - - 350.00 -
NO2 - - 0-3.8** 0.5 0.13 95.00 -
SO2 - - 0.048 - - 13.00 -
PM10 - - - - - 0.5- -
50***

Note: *efecte indirecte, in conformitate cu Praxair (2016b); **rol variabil; ***


depinzand de compozitie, care poate include metale grele sub diverse forme

PIGtotal = PIGpoluant * Mpoluant = PIGCO2 * MCO2+ PIGCO* MCO+ PIGNO2* MNO2 =


=(1 * 81.000.000 ) + ( 1.9 * 324.000 ) = 816.156.000
PFOtotal= PFOpoluant * Mpoluant = PFOCO2 * MCO2+ PFOCO* MCO+ PFONO2* MNO2=
=(0.027 * 81.000 ) + (3 * 135.000) = 259.200
PAtotal= PApoluant * Mpoluant = PACO2 * MCO2+ PACO* MCO+ PANO2* MNO2= (0.5 *
135.000) = 67.500
PEtotal= PEpoluant * Mpoluant = PECO2 * MCO2+ PECO* MCO+ PENO2* MNO2=
=( 0.13 * 135.000) = 17.550
fTUtotal = Mpoluant/fTUpoluant = (324.000/350) + (135.000/95) = 2346.7669

21
1.4. Reglernentari nationale si internationale privind prevenirea poluarii si
calitatea aerului.

- Prevenirea poluarii este reglementata prin directiva IPPC (Directive 2008/1/EC of


the European Parliament and of the Council of 15 January 2008 concerning
integrated pollution prevention and control).
- Ordonanta de Urgenta OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1078/30.11.2005).
- OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005, publicata in Monitorul Oficial
283/30.04.2010.
- Calitatea aerului inconjurator este reglementata prin Directiva 2008/50/EC si
Legea 104 din 15.06.2011.
- Emisiile industriale sunt reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile
industriale.

Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and Control


Reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants.
Din punct de vedere al limitelor impuse poluantilor pentru prevenirea
poluarii si protectia calitatii aerului, se disting urmatoarele directii de abordare:
- valori limita la emisie (VLE -prezentate in sectiunea 1.2.1);
- concentratii maxime admise in aerul inconjurator (CMA);
- limite permise de expunere la locul dc munca (OSHA PEL Permissible Exposure
Limits);
- doze toxice (LC50).
In continuare se prezinta valorile reglementate CMA, OSHA PEL si respectiv
LC50 pentru poluantii vizati (Tabelul 8 si respectiv Tabelul 9).

22
Tabclul 8. Valori CMA pentru protcctia sanatatii umane (Legea 104/ 15.06.2011;
Directiva 2008/50/EC-European Commission 2008b)

Poluant CMA
CO2 -
CO 10 mg/m3 (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore)
NO2 200 g/m3 pentru o perioada de mediere de o ora
SO2 350 idem NO2
PM10 50 g/m3 pentru o valoare de mediere de 24 h

Tabel 9. Valori OSHA PEL si LC50


Poluant OSHA PEL (TWA*) LC50*** Referinte
(mg/m3) inhalation rat
(ppm)
CO2 9000 Nu este clasificat MSDS
ca avand potential
de toxicitate acuta
CO 55 1880 MSDS
NO2 9 57.5 MSDS

23
2. Masuri de prevenire a poluarii aerului pentru procesul
studiat
2.1.Consideratii generale privind cele mai bune tehnici
disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniqucs, BAT) Cele mai
bune tehnici disponibile: "stadiul cel mai eficient i avansat n dezvoltarea
activitilor i a metodelor lor de exploatare care indic adecvarea din punct de
vedere practic a unor tehnici pentru a constitui, n principiu, o referin n
stabilirea valorilor limit de emisie, dcterminate pentru a preveni sau, acolo unde
nu este posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile i impactul acestora asupra
mediului n ntregul sau".
Astfel:
- tehnicile se refer la "tehnologia utilizat i modul n care instalaia este
proiectat, construit, ntreinut, exploatat, i scoas din functiune";
- tehnici disponibile se refer la "acele tehnici care au nregistrat un nivel de
dezvoltare care permite punerea lor n aplicare n sectorul industrial relevant, n
condiii economice i tehnice viabile, lundu-se n considerare costurile i
avantajele, indiferent dac aceste tehnici sunt sau nu produse sau utilizate n
statul membru respectiv, atta timp ct acestea sunt accesibile operatorului in
condiii acceptabile":
- cele mai bune se refer la ''cele mai eficiente tehnici pentru atingerea unui nivel
ridicat de protecie a mediului in ansamblul su".
Consideraii avute n vedere la determinarea celor mai bune tehnici diisponibile
I. Utililarea de tehnologii care produc mai puine deeuri:
2. utilizarea unor substane mai puin periculoase:
3. Promovarea utilizrii practicilor de recuperare i reciclare a substanelor
generate i utilizate n procesul tchnologic precum deeurilor dup caz;

24
4. Considerarea unor procese, echipamente i metode de operare demonstrate la
scar industrial
5. Considerarea progreselor tehnologice i ale cunoaterii tiinifice;
6. Considerarea naturii, efectelor i volumului emisiilor aferente;
7. Cunoaterea datelor de intrare n funciune pentru instalaiile noi sau existente;
8. Considerarea duratei necesare pentru punerca in aplicare a unci tehnici BAT;
9. Considerarea consumului naturii materiilor prime, inclusiv consumul de ap
utilizate n procesul tehnologic; cunoaterea eficienei energetice;
10. Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al
emisillor asupra mediului i respectiv a riscurilor pentru mediu;
11. Neeesitatea prevenirii accidentelor i minimizrii consecinelor acestora
asupra mediul ineonjurtor,
12. Asimilarea informaiilor publicate de Comisia European sau de alte
organizaii internaionale.

Documente de referin pentru BAT (BREFs)


Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) sunt cuprinse n
documentele de referin (Best Available Techniques REFerenee Documents,
BREFs) destinate fiecrui sector industrial (vertical BREFs) i unor domenii
complemctare precum eficiena energetic, efecte de interferen poluare-mediu,
monitorizare ete. (horizontal BREFs).
Aceste BREFuri reprezint un ghid /document suport pentru operatorii industriali
i autoritile competente n scopul determinrii BAT i respectiv
obinerii/eliberrii autorizaiei de mediu pentru o anumit activitate.
Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului su, atenia cititorului
este direcionat napoi, ctre prefaa documentului, n particular n seciunea 5 a
prefeei Cum s nelegem i s utilizm acest document. Tehnicile i nivelele
asociate de emisie i/sau consum, sau domeniile nivelelor, prezentate n acest
capitol au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat urmtorii pai:

25
identificarea surselor cheie de mediu pentru sector, care sunt emisiile n aer i
n ap, eficiena termic i rezidurile combustibile
examinarea tehnicilor relevante care se adreseaz respectivelor surse cheie
identificarea celor mai bune nivele de performan, pe baza datelor disponibile
n UE i n ntrega lume
examinarea condiiilr sub care au fost atinse aceste performane, cum ar fi:
costul, efecte, colaterale, principalele fore motrice implicate n implementarea
acestor tehnici
selecia celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i a nivelelor asociate de
emisie i/sau consum pentru acest sector n general, totul n acord cu Art. 2(11) i
Anexa IV a Directivei. Experii periodici din Biroul European pentru Prevenirea i
Controlul Integrat al Polurii i Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol cheie
n cadrul fiecruia din paii menionai i n stabilirea modului n care informaiile
sunt prezentate aici. n baza acestei evaluri n prezentul capitol sunt prezentate
tehnicile i att ct este posibil nivelele de emisii i consum asociate cu utilizarea
BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate sectorului ca un tot, i n unele cazuri
reflect performanele curente ale unor instalaii din sector. Acolo unde sunt
prezentate nivelele de emisii sau consum n asociere cu cele mai bune tehnici
disponibile, situaia trebuie neleas ca nsemnnd c acele nivele reprezint
performane de mediu care pot fi anticipate ca urmare a aplicrii tehnicilor
descrise n acest sector innd cont de balana de costuri i avantajele inerente
descrise n definirea BAT. Totui acestea nu reprezint valori limit nici n ce
privete emisia nici n ce privete consumul i deci nu trebuie nelese n acest
sens.
n unele cazuri poate fi tehnic posibil s se ating nivele de emisie sau de
consum mai bune, dar datorit costurilor pe care le implic sau din considerente
colaterale, acestea nu sunt considerate ca fiind BAT pentru sectorul luat ca un tot.
Cu toate acestea, asemenea nivele pot aprea ca justificate n mai multe cazuri
specifice, n care exist stimulari speciale. Nivelurile de emisie i consum asociate
cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu oricare condiie specific la care se
face referire (de exemplu: perioadele medii). Conceptul nivele asociate cu BAT
descris anterior trebuie s fie neles ca fiind distinct comparativ cu termenul
nivel realizat utilizat n alte pri ale acestui document. Unde un nivel este
26
descris ca realizabil prin utilizarea unei tehnici sau a unor tehnici combinate,
acestea trebuie neleas ca nsemnnd c acel nivel poate fi ateptat s fie atins
peste o substanial perioad de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat,
sau n procese care utilizeaz aceste tehnici. n capitolul anterior acolo unde au
fost disponibile, datele privind costurile au fost prezentate mpreun cu
descrierea tehnicilor. Acestea dau o indicaie primar (brut) asupra mrimii
costurilor. Totui, costul actual legat de aplicarea unei tehnici va depinde puternic
de situaiile specific, cum ar fi de exemplu cele referitoare la taxe, fiscaliti i
caracteristicile tehnice ale instalaiei n cauz. n acest document nu este posibil
evaluarea detaliat a unor asemenea factori specifici. n absena datelor privind
costurile, concluziile privind viabilitatea economic a tehnicilor prezentate au fost
trase din observarea instalaiilor existente. S-a avut n intenie ca BAT-urile
generale prezentate n acest capitol s fie un punct de referin n comparaie cu
care s se judece actualele performane a unei instalaii existente sau s se judece
o propunere pentru o nou instalaie. n acest fel ele ajut la determinarea
condiiilor adecvate pentru BAT-based pentru instalaia n cauz sau la stabilirea
regulilor generale de legtur . Se anticipeaz c noile instalaii pot fi concepute
s realizeze sau chiar s depeasc nivelele BAT generale prezentate aici. S-a
considerat de asemenea c actualele instalaii pot fi aduse la nivelele BAT general
sau chiar mai bune, cu condiia ca, aplicabilitatea tehnic i economic a
tehnologiei, s fie luat n considerare pentru fiecare caz. Ct timp BREF-urile nu
impun legal standarde de legtur (de referin), ele au nelesul de a da
informaii statelor membre i publicului pentru orientarea industrial n legtur
cu nivelele de emisii i consum posibil a fi realizate atunci cnd se utilizeaz
tehnici specifice. Valorile limit adecvate pentru fiecare caz specific, vor trebui
determinate lund n considerare obiectivele Directivei IPPC i criteriile locale.

27
2.2 Masuri de prevenire a poluarii si protectiei a
mediului
2.2.1 Masuri primare( de reducere directa la sursa)

A. Schimbarea combustibilului

1). Tehnici de reducere a emisiilor de CO:

Emisiile de gaze nearse, care pot fi impartite in doua mari grupe: monoxid
de carbon (CO) si hidrocarburi (CxHy), pot fi reduse prin tehnici avansate de
combustie. Emisiile de CO si hidrocarburi nearse sunt o consecinta a combustiei
incomplete si pot fi cauzate de temperaturi prea joase de ardere; de un timp prea
scurt de ramanere in zona de ardere; sau de un amestec ineficient de combustibil
si aer pentru ardere, ducand la zone limitate sarace in oxigen. Monoxidul de
carbon este cel mai important gaz nears. In lipsa oxigenului, este un compus stabil
chiar si la temperaturi ridicate. Hidrocarburile, din contra, pot fi descompuse
formand funingine la temperaturi inalte si intr-un mediu sarac in oxigen. In
general, se poate spune ca emisiile de hidrocarburi nearse pot fi generate atunci
cand temperaturi scazute in zona de ardere actioneaza simultan cu un amestec
ineficient de combustibil si aer. In orice caz, asemenea conditii sunt rare in
focarele actuale mari. In general, emisiile de CO pot fi tinute sub 50 mg/Nm3 ,
daca arderea este bine controlata. Emisiile de hidrocarburi in cazanele centralelor
electrice moderne sunt neglijabile, de regula sub 5 mg/ Nm3 . Tehnicile si
parametrii specifici emisiilor turbinelor de gaz si masinilor cu piston sunt descrise
in capitolele destinate combustibilului (lichid/gazos). Emisiile de gaze nearse sunt
afectate de mai multi parametri. De regula, emisiile de gaze nearse se afla la
nivelul cel mai superior atunci cand sunt probleme in controlul raportului
combustibil/aer in focare sau cand calitatea combustibilului este neomogena
(cum este cazul deseurilor si al biomasei). Carbunii cu reactivitate scazuta si
continut volatil (antracit) tind sa sporeasca emisiile de gaze de ardere. Emisiile
mari pot fi de asemenea determinate de temperaturi de ardere scazute, cauzate
la randul lor de folosirea unui combustibil de calitate inferioara, de o incarcare
28
partiala sau o malfunctionare a arzatorului. Unele masuri de reducere a emisiilor
de NOX , cum sunt arderile cu surplus redus de aer sau introducerea intensa de
aer in trepte, pot creste emisiile de gaze nearse. In aceste cazuri, importanta
asigurarii unui amestec eficient de aer si combustibil in cadrul sistemului de
ardere trebuie accentuata. Reducerea emisiilor de NOX prin metoda reducerii
necatalitice selective poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de
CO pot fi reduse, atunci cand alimentarea cu piatra de var este marita in cazanele
de ardere cu pat fluidizat. Similar costului reducerii emisiilor de NOX , este
imposibila separarea costului acestor masuri din totalul investitiilor. Daca sunt
probleme cu gazele nearse intr-o centrala electrica existenta, situatia trebuie
analizata separat, iar eventualele cheltuieli evidentiate in mod clar printr-o
evaluare a fezabilitatii.

2) Masurile primare de reducere a emisiilor de NOx


Exista numeroase masuri primare de reducere a emisiilor (modificari ale
arderii) pentru a suprima formarea oxizilor de azot in instalatiile de ardere. Toate
aceste masuri au ca scop modificarea parametrilor de operare sau de proiectare a
instalatiilor de ardere astfel incat formarea de oxizi de azot sa fie redusa sau astfel
incat oxizii de azot deja formati sa fie transformati in interiorul cazanului inainte
de a fi emisi. Figura 3.19 ilustreaza masurile primare.

29
La introducerea masurilor primare (modificari ale arderii) este important sa
se evite impactele negative asupra functionarii cazanului si formarea altor
poluanti. Astfel, trebuie avute in vedere urmatoarele criterii pentru operatiile cu
emisii reduse de NOX:
Siguranta de operare (de exemplu aprindere stabila peste intervalul de
sarcina)
Securitatea in functionare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii,
eroziunii, depunerilor , zgurificarii, supraincalzirii tevilor etc.)
capacitatea de a arde o gama variata de combustibili
ardere completa (pentru reducerea nivelurilor de carbon-in-cenusa, pana
la 5 % de carbon nears in cenusa zburatoare este o conditie obisnuita pentru a
putea comercializa cenusa zburatoare catre industria cimentului. Combustia
completa este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile ridicate de monoxid
de carbon)
cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv evitarea formarii altor
poluanti, de exemplu materie organica impurificatoare (POM), sau N2O
consecinte minime nedorite asupra echipamentului de curatare a gazelor
arse
costuri de intretinere reduse.

B. Utilizarea unui arzator performant


Deoarece reducerea dioxidului de azot (prin masuri primare sau secundare) ar
putea cotribui la cresterea emisiilor de CO, este necesara utilizarea unui sistem
optimizat care sa asigure mentinerea concentratiei de CO, sub valoarea limita de
emisie.
In cazul gazului natural, reducerea la sursa a NO2 se poate realiza prin
utilizarea arzatoarelor cu NOx redus. Aceste arzatoare se caracterizeaza prin
injectie directa de aer, in flacara, cee ace permite un spatiu redus al
flacarilor si reducerea emisiilor de NOx fara cresteri suplimentare ale
emisiilor de carbon nears.
Dotarea cu un astfel de arzator poate modifica instalatia si un consum
suplimentar de energie datorita necesitatii utilizarii unor ventilatoare mai mari
pentru a compensa caderile de presiune mai mari care apar in arzator pana la
circa 50% NOx pot fi reduse prin implementarea acestei masuri.
30
Pentru caderi de presiune mai mare de 50% necesita echipamente
suplimentare de tratare.
Utilizarea unor cazane mai perfomante cum ar fi cazanul cu circulatie
fortata si cu trecere directa( cu o singura trecere care prezinta
urmatoarele avantaje: eficienta ridicata a instalatiei , timpi rapizi de
pornire )
Cazanele instalatiilor energetice cu funcionare pe gaz este similar cu cea a
cazanelor. Cand este proiectata doar pentru arderea de gaz, camera de ardere
este putin mai mica, insa in cele mai multe cazuri, cazanele sunt proiectate si
pentru arderea de combustibil lichid, pentru situatii de urgenta sau pentru
arderea de proces.
Cldura de la combustibilul ars este utilizat pentru producerea de abur
supranclzit, care se destinde ntr-o turbin cu abur care acioneaz la rndul ei
un generator. n scopul de aeficientiza conversia energiei aburului n electricitate,
cazanele moderne cu funcionare pe gaz utilizeaz abur la parametrii supra-critici,
ceea ce conduce la creterea eficienei instalaiei la peste 48% pentru
funcionarea n regim de condensare, iar utilizarea combustibilului indic 93% la
producerea combinat a energiei electrice i termice. Aplicarea supranclzirii
duble i creterea parametrilor supracritici ai aburului la 290 bar i 5800C pot
atinge aceste randamente inalte.
O alt utilizare a cazanelor cu funcionare pe gaz este cea de cazane
auxiliare, care s realizeze funciile de pornire, inclusiv posibilitile de pornire de
la rece n diferite tipuri de centrale termoelectrice. Cazanele auxiliare sunt de
asemenea utilizate n cele mai multe centrale energetice pentru nclzirea
construciilor i echipamentelor n perioadele de oprire. Aceste cazane sunt
concepute s produc abur uor supranclzit i presiune relativ joas. Cazanele
mici nu sunt tratate n acest document.
Exista multe instalatii cu cazane cu ardere pe gaz in procesele industriale si
in sistemele de termoficare. Majoritatea sunt instalatii de marime medie (adica de
la 50 la 300 MW). Pentru aceste niveluri de productie de caldura, constrangerile in
crestere asupra emisiilor de SO2 si NOX duc la o utilizare mai mare a gazului

31
natural. O mare parte dintre aceste cazane ar putea fi de asemenea alimentate cu
combustibil lichid in situatii de urgenta si pentru co-ardere.
Arztoarele cazanelor sunt n general aranjate pe mai multe nivele in pereii
(ardere frontal sauardere opus) sau pe mai multe nivele aezate tangenial n
cele 4 coluri ale cazanului. Sistemul de ardere pentru cazanele pe gaz este similar
cu cel aferent cazanelor pe crbune sau pcur.
Arztoarele de gaz sunt de asemenea utilizate n instalaii de nclzire de proces,
care uneori se refer la focare de proces sau nclzirea direct prin ardere.
Acestea sunt uniti de transfer termic concepute s nclzeasc produsele
petroliere, chimice i alte lichide i gaze circulnd prin evi. Lichidele sau gazele
curg printr-o reea de evi amplasate n interiorul focarului sau al nclzitorului.
evile sunt nclzite direct de ctre flacra arztoarelor care utilizeaz
combustibili standard specifici cum ar fi combustibil lichid greu, combustibil lichid
uor i gaz natural, sau de ctre produsele colaterale din instalaiile de proces,
acestea din urm putnd varia foarte mult n compoziie. Combustibilii gazoi
sunt utilizai n mod obinuit n cele mai multe aplicaii de agent termic industrial
n SUA. n Europa, gazele naturale sunt de obicei utilizate alturi de combustibilii
lichizi uori. n Asia i America de Sud este preferat n cea mai mare parte
combustibilul lichid greu, dei utilizarea combustibililor gazoi este n cretere.
Combustibilii gazoi sunt utilizai ca suport sau combustibil de pornire pentru
cazanele cu funcionare pe huila, lignit sau combustibil lichid.

C. Utilizarea de tehnici de monitorizare


Se recomanda monitorizarea continua care se poate realiza automat si ea
trebuie aplicata cel putin pentru urmatorii poluanti reglementati: pulberi, oxizi de
sulf, azot si monoxid de carbon.
Componentele emisiilor
Cele mai obisnuite componente ale emisiilor in aer care sunt masurate la LCP
folosind combustibili fosili sau cele care sunt calculate folosind factorii de emisie
si alte metode sunt:

32
emisii de pulberi, de ex. de la descarcare, depozitare, (depozitare pe
durata scurta si mare) si manipularea combustibililor
praful ca emisie la cos (include PM10 si PM2.5)
oxizi de sulf
oxizi de azot (NOx)
oxid azotic (poate fi generat de arderea in strat fluidizat)
metale grele
monoxid de carbon
dioxid de carbon
acid fluorhidric (poate fi cauzat de resturile de la schimbatorului de
caldura rotativ, preincalzitorul de aer)
compusi halogeni
amoniac NH3
hidrocarburi (ca hidrocarburi, nearse)
Compusi organici volatili (COV)
dioxine si/sau POPs

Pentru gradul de poluare al apei pot fi monitorizati urmatorii parametri:


particule solide in suspensie
metale grele
saruri ( cloruri si sulfati)
halogeni organici
bioxizi
fosfati
Valori ale PH-ului modificate
Valoarea PH-ului si alte componente sunt prezentate ca un intreg sau in parte in
capitolele specifice combustibililor, depinzand de combustibilul utilizat si de
datele disponibile. Metodele de analiza sunt date in ghidurile de monitorizare si
analiza cu relevanta nationala si internationala.

33
Parametrii si conditii de referinta
Pentru emisiile in aer, urmatorii parametrii ai gazului de evacuare trebuie
de asemenea sa fie determinati pentru transformarea concentratiilor emisiei
obtinute la conditiile standard, adica 273 K, 101.3kPa, cu masurarea continutului
de oxigen si gaz uscat: debitul volumetric al fluxului de gaze de evacuare (pentru
calculul concentratiei si a emisiei fluxului masic) temperatura gazului de evacuare
continutul de vapori de apa al gazului de evacuare resiunea statica in conducta
gazelor de evacuare presiunea atmosferica perioada de monitorizare/perioada
relevanta pentru calculul mediei Pe langa parametrii mentionati mai sus, pentru o
buna functionare a cazanului si a instalatiei de inlaturare a gazelor de ardere, sunt
necesare masurari suplimentare ale unor anumiti parametri (cum sunt voltajul si
electricitatea (filtre electrostatice), caderea de presiune (filtre-sac), PH-ul fluidelor
din scrubere (scrubere) si ale concentratiilor de agent poluant din diferite locatii
ale conductelor de gaze de ardere.
Punctele de prelevare trebuie sa vina in intampinarea directivelor relevante pe
plan national.
Cele doua tipuri importante de monitorizare a emisiilor continue (CEM) sunt:
in situ, la care mostra este analizata la cos sau conducta, cu tratament de
prelevare redus sau fara
extractiv, la care prelevarea este cu extractie pentru analiza din orice loc
(fie pentru un laborator la fata locului sau pentru un client din afara).

34
Punctele de prelevare tipice:
sunt reprezentative
sunt clar marcate
daca este posibil, sa nu fie o perturbatie a fluxului liber in sectiunea
masurata
punctele de monitorizare sa poata fi inchise
sa fie alimentate cu energie necesara
sa corespunda conditiilor de asigurare a sanatatii si protectiei muncii

Monitorizarea emisiilor
Monitorizarea emisiilor este efectuata pentru a determina substantele in gazele
curate sau in apele reziduale astfel incat sa poata fi raportate, sau efectuata
pentru a controla procesul de ardere sau instalatia de evacuare a gazelor, sau
pentru a estima impactul instalatiei sau procesului asupra mediului. Procesul de
control si monitorizare a emisiilor in aer aplicat curent la instalatiile energetice
este prezentat in figura urmatoare :

35
Analiza de monitorizare poate fi facuta prin masuratori directe (adica prin
testarea directa a sursei) sau din calcule bazate pe masuratori al parametrilor de
functionare. Pentru instalatiile noi si pentru schimbarile substantiale intr-o
instalatie, factorii de emisie pot fi utilizati la estimarea emisiilor in mediul
inconjurator.
Inainte de efectuarea masuratorilor, planurile de monitorizare pot fi realizate
tinand cont de:
modul de functionare (instalatii in avarie sau in rezerva, instalatii cu timp
de operare redus in acord cu necesarul de energie, instalatii cu incarcare de
varf sau medie si incarcare la baza sau instalatii care functioneaza in
permanenta)
gradul de functionare a filtrarii gazului de evacuare sau a instalatiilor de
tratarea a apei uzate
conditiile de functionare in instalatie (continue, discontinue, operatii de
pornire si oprire) si
efectul factorilor termodinamici de interferinta

Acesti factori formeaza baza pentru selectarea conditiilor de functionare:

la care se pot inregistra emisii ridicate


pentru alegerea numarului si duratei masuratorilor
pentru alegerea celor mai potrivite metode de masurare
si pentru determinarea pozitiei punctelor de masurare si a punctelor
specifice de masurare. Pentru emisiile din apa reziduala pot fi folosite
prelevari aleatori sau prelevari complexe de 24 de ore bazate pe fluxul
proportional sau prelevari mediate in timp.
Pentru functionari continue, timpul minim de colectare a probei sau de
masurare este de jumatate de ora. Pentru determinarea substantelor
asemanatoare cu PCDD/PCDF, timpul de masurare este mai lung si in consecinta,
alti timpi de referinta pot fi necesari datorita limitari detectiei. Pentru
functionarea continua, cand fluctuatiile sunt slabe in caracteristicile emisiei, pot fi
facute trei masuratori individuale la cel mai ridicat nivel de emisie. Prelevarea sau
masurarea se executa numai in timpul functionarii instalatiei iar aerul este exclus.

36
Monitorizare continua

In general, masuratorile directe sunt cele mai exacte si preferate metode de


monitorizare a emisiilor. Monitorizarea continua a emisiilor unui numar de
componente din gaze sau din apa reziduala este posibila si, in multe cazuri,
concentratiile exacte (mg/Nm3 sau mg/l) pot fi raportate continuu sau ca valori
medii perioade de timp agreate (jumatati de ora, zile etc). In orice caz, premisele
sunt ca infrastructura existenta sa fie buna iar personalul care opereaza
dispozitive sa fie scolarizat si disponibil (pentru proceduri de calibare, etc). In
aceste cazuri, se intocmeste o analiza a mediilor si o utilizare a procentuala care
constitue o metoda flexibila pentru a demonstra indeplinirea conditiilor permise.
Diferentele majore cum sunt supra/sub presiunile gazelor de ardere, fluctuatiile
de presiune, temperatura gazului de ardere, etc. trebuie luate in considerare la
alegerea echipamentului. In aceste cazuri sunt preferate masuratorile
discontinue, de exemplu masuratorile anuale/semestriale (daca sunt mai
practice).
Masuratori discontinue
In cazul in care monitorizarea continua nu este posibila, valoarea va fi media de-a
lungul perioadei de prelevare. Concentratiile din apa reziduala sunt adesea date
ca un total de materiale solubile si insolubile.
Factorii de emisie
Daca nu sunt disponibile date masurate, factorii de emisie pot fi de asemenea
utilizati la estimarea emisiilor din instalatiile mari de ardere. Factorii de emisie se
pot baza fie pe consumul de combustibil (g/tona de combustibil consumat), fie pe
consumul de energie (g/GJ de energie de intrare). O instalatie de ardere poate fi
tratata fie ca un intreg (fara sa tina seama de felul/marimea fiecarui cazan) sau pe
parti, adica pe fiecare cazan. Diferentele in proiectarea si functionarea cazanelor,
in combustibili utilizati si/sau dispozitivelor de control instalate implica diversi
factori de emisie.Acelasi lucru se aplica la turbinele cu gaz si masini stationare.
Pentru a determina cantitatea de agent poluant emisa prin utilizarea unui factor
de emisie, este de asemeni necesar sa avem informatii despre gradul de activitate
al instalatiei. Gradul de activitate si factorul de emisie trebuie sa fie determinati
pentru acelasi nivel de agregate (adica la instalatia ca un intreg sau cazan cu
37
cazan) prin utilizarea datelor disponibile (consum de combustibil). Pentru gradul
de activitate, se utilizeaza energia la intrare (GJ), dar in principiu se pot aplica si
alte relatii. Pentru a obtine factorii de emisie se propun doua abordari diferite:
Factorul de emisie general: Factorul de emisie general este o valoare medie
pentru categorii definite de cazane luand in consideratie masurile de reducere
aplicate (primare si secundare). Factorul de emisie general este raportat numai la
tipul de combustibil utilizat si se aplica pentru toti poluantii considerati, exceptie
facand SO2. Nu se poate aplica pentru SO2, deoarece sulful continut in
combustibil este solicitat pentru determinarea corecta a emisiilor de SO2. Factorii
de emisie generali trebuiesc utilizati (ca masura provizorie) numai unde datele
tehnice specifice nu sunt disponibile.
Factorul de emisie specific: Factorul de emisie specific este o valoare definita
individual pentru cazane luand in consideratie masurile de reducere (primare si
secundare). Un factor de emisie specific se raporteaza la caracteristicile
individuale ale combustibililor (continutul de sulf al combustibilului) si la
parametrii tehnologici specifici.

2.1.2 Masuri intermediare (de recirculare/reciclare/reutilizare)

Generalitati-exemple de abordare

Upgradarea instalatiei pentru cresterea eficientei energetic a instalatiei


prin cogenerare(producerea de energie termica si electrica).

Numai 40-60% din energia combustibilului (msurat ca putere calorific


inferioar) poate fi convertit n energie electric n cadrul unei centrale care
produce numai energie electric. Restul este pierdut cu cldur rezidual de
joas temperatur n aer, n ap sau n ambele. Deoarece n acelai timp exist
necesitatea unor cantiti importante de cldur la consumatorii finali, pentru
nclzirea spaiilor i n multe procese industriale s-a ivit ntrebarea cum poate fi
fcut util cldura irosit (neutilizat) de centralele electrice n condensaie. Din

38
punct de vedere termodinamic, rspunsul la aceast ntrebare este destul de
simplu. Ridicarea temperaturii cldurii risipite la nivelele utile necesare, exemplu
70-1200 C pentru nclzirea spaiilor i 120-2000 C pentru procesele industriale.
Oricum aceasta se ntmpl la acelai cost de producere a energiei electrice.
Cogenerarea este un mijloc de a mbunti eficiena energetic prin influenarea
structurii sistemului de alimentare cu energie. n fiecare caz, coogenerarea poate
salva/economisi combustibil, n comparaie cu producerea separat de
electricitate i energie termic din combustibilii fosili. Dac cererea de cldur (de
energie termic) local este destul de mare i instalaia de coogenerare este
corespunztor destul de mare, coogenerarea poate de asemenea s salveze bani.
Tehnic, toate centralele electrice pot fi modificate pentru funcionarea n
coogenerare. Oportunitatea de a aplica (implementa) o TG n instalaia de
coogenerare este parial legat de costurile de investiie relativ sczute i de
eficiena ridicat a ciclului, pe care le ofer TG. Cldura gazelor arse evacuate de
TG este utilizat pentru producerea de abur n cazane recuperatoare (numite de
asemenea cazane de cldur rezidual). Aburul poate fi folosit n ntregime pentru
producerea energiei electrice, ca n cazul ciclului combinat, sau poate fi parial
extras (sau uneori n totalitate) i utilizat ca abur de alimentare a consumatorilor
care-l pot utiliza n procesele lor sau n alte scopuri, cum ar fi termoficarea urban
sau desalinizarea apei marine. Exist numeroase configuraii posibile n ce
privete evidenierea necesitilor specifice ale unei instalaii.
n funcie de cererea de energie termic i energie electric, cele mai comune
sunt:
TG cu cazane recuperatoare i cu livrarea ntregii cantiti de abur
consumatorilor de abur
TG cu cazane recuperatoare i turbine n contrapresiune i furnizarea ntregii
cantiti de cldur produs ctre consumatorii de abur
TG cu cazane recuperatoare i cu extragere de abur pentru consumatori i/sau
utilizarea aburului extras pentru alte scopuri de nclzire i condensarea aburului
sub vid. Aceast concepie d n mod uzual mai mult flexibilitate n ce privete
rata de energie electric/energie termic
Ciclurile cu gaz cu injecie de abur, n care aburul este de asemenea produs de
cldura evacuat, dar este parial injectat n TG. Aceast soluie este utilizat n
39
primul rnd la TG aeroderivaie, fr aplicarea (prevederea) unei turbine cu abur.
Aceste cicluri sunt n principal utilizate n aplicaiile de coogenerare cu cerere
intermitent de abur de proces.
Un parametru important a unei centrale electrice n coogenerare este raportul
energie electric produs/energie termic produs. n mod evident, deoarece
energia electric este din punct de vedere economic de la dou la patru ori mai
valoroas dect energia termic, este preferabil s existe un raport energie
electric/energie termic ct mai mare posibil n combinaie cu o rat total de
energie termic sczut. Aici legale fizicii impun limitele lor. Aa cum s-a explicat
anterior, nivelul mai ridicat de temperatur a cldurii recuperate, mai puin
energie electric i mai mult energie termic este ctigat din procese. Din
acest punct de vedere, ciclul combinat (CCTG) este de departe mai favorabil dect
procesele de abur convenionale. n cazul unui ciclu combinat cu TG n
condensaie, 2/3 din puterea electric este produs de TG iar pierderile relative
de putere produs n coogenerare au loc numai legat de TA, care produce restul
de 1/3 din energia electric. Raportul energie electric/energie termic produs de
CCTG la ncrcare nominal poate fi de 1,1 n aplicaiile de termoficare urban i
0,9 n industria de celuloz i hrtie, pe cnd coogenerarea numai pe abur are
valorile 0,6 i respectiv 0,3. Cifrele medii anuale sunt tipic mai mici, datorit,
printre altele, a operrii la sarcini pariale i ciclurilor de pornire/oprire. Pentru ca
aceasta cogenerare sa fie de succes pe piata, sunt necesari parametrii
determinanti precum pretul si cererea ridicata de electricitate si o cerere suficient
de mare de caldura la nivel local. In cazul necesarului minim de electricitate si
caldura marimea instalatiei poate determina o ramanere in afara competivitatii
economice.

40
In tabelul de mai sus, gradele totale de caldura ale sistemului (cele trei
coloane din dreapta) sunt comparabile in fiecare rand. Ele spun cat de mult
combustibil e necesar intr-un sistem de cogenerare si intr-un sistem separat cu
aceeasi productie de energie termica si electrica, insa cu generare de caldura si
electricitate separata. Se poate vedea ca in fiecare caz, sistemul separat
conventional sau bazat pe CCGT consuma clar mai mult combustibil decat
sistemul de cogenerare, la aceeasi productie de energie electrica. Cnd baza
41
comparaiei o constituie centrala electric convenional n condensaie,
reducerea consumului prin coogenerare este de cca. 20% n cazul coogenerrii
convenionale industriale i de cca. 57% pentru termoficare urban n regim de
coogenerare cu CCTG. Dac CCTG n condensare este presupus pentru generarea
separat a energiei electrice, reducerea de consum este mai mic, 12% i
respectiv 34%. Aceste cifre au fost prezentate pentru a da o idee general a
economiei de combustibil care se face prin coogenerare; cifrele reale depinznd
ntotdeauna de specificul fiecrui proiect i de sistemul de alimentare cu energie
din care face parte. Pentru ca coogenerarea s concureze cu succes pe pia, sunt
necesare un pre ridicat la electricitate i o cerere local de energie termic
suficient de mare. Pentru o cerere mai mic de energie termic, mrimea
instalaiei rmne sub limitele economice ale competitivitii. Necesitile mari de
energie termic industrial exist de obicei n industria celulozei i hrtiei, n
rafinrii i n industria chimic i unele cazuri n industriile alimentar i textil.
Vezi de asemenea sectiunea 7.1.3.4 co-generarea cu utilizarea motoarelor pe gaz
pentru informatii asupra motorului cu piston.

Cldura de la combustibilul ars este utilizat pentru producerea de abur


supranclzit, care se destinde ntr-o turbin cu abur care acioneaz la rndul ei
un generator. n scopul de aeficientiza conversia energiei aburului n electricitate,
cazanele moderne cu funcionare pe gaz utilizeaz abur la parametrii supra-critici,
ceea ce conduce la creterea eficienei instalaiei la peste 48% pentru
funcionarea n regim de condensare, iar utilizarea combustibilului indic 93% la
producerea combinat a energiei electrice i termice. Aplicarea supranclzirii
duble i creterea parametrilor supracritici ai aburului la 290 bar i 5800C pot
atinge aceste randamente inalte.
Masurile intermediare contin o componenta de integrare in vederea
recuperarii si valorificarii unor componente valoroase (in acest caz, caldura) in
cadrul aceluiasi proces sau in alt proces in cadrul aceluiasi sau pe un alt
amplasament. Imbunttirile de tip "integrarea procesului'' ofer avantajul unui
proces mai efecient, ins sunt mai complicate din punct de vedere tehnic costuri
initiaie mai mari datorit necesitatii opririi productiei tii activitii de
reconstrucie.

42
Ordinea de implementare a masurilor este :
Primare > Intermediare (in-process recycling > on-site recycling > off-site
recycling) > Secundare
Cuplarea unor masuri de prevenire a poluarii (primare-primare, primare-
secundare etc.) este o practica aproape inerenta pentru atingerea randamentului
dorit in diminuarea emisiilor, insa aceasta trebuie realizata in mod rational (astfel
incat sa fie complementare, eficiente, economice si usor de controlat). Pe cat
posibil, ponderea masurilor primare ar trebui sa fie cea mai mare.

Masuri identificate pentru scenariul studiat

Reducerea emisiilor de CO2 provenite de la ardere gazului natural si a carbunelui


- Cogenerarea este considerata ca fiind cea mai efectiva optiune pentru a reduce
semnificativ cantitatea de CO2 eliberata. (European Commission - BREF 2006)
- Cresterea randamentului termic: o crestere a randamentului termic de la 40 la
41% pentru o centrala electrica pe baza de gaz, reduce emisiile de CO2 cu 37000
t/an (European Commision - BREF 2006)
- Exista turbine pe gaz care utilizeaza presiunea gazelor de ardere. Deoarece
pulberele pot deteriora paletele turbinei, acest tip de turbine este mai potrivit
pentru proceselede ardere pe gaz natural. Prevenirea poluarii in cazul gazelor
evacuate din turbinele de gaz se realizeaza prin masuri primare, dar daca este
necesar pot fi implementatesisteme de reducere catalitica (SRC) pentru tratarea
NOx (European Commission - BREF 2006)
- Alternativ, exista si o configuratie mai noua (turbine pe gaz in ciclu combinat) in
care gazele de ardere de la turbina de gaz sunt utilizate pentru producerea in
abur, (cazan recuperator de caldura), care mai departe poate fi utilizat la turbina
de abur, insa aceasta optiune implica este destul de costisitoare si implica unele
diferente in atingerea performantelor estimate. Cea 2/3 din puterea produsa este
furnizata de turbina de gaz si restul 1/3 de turbina pe abur. (bref 2006 instal ard).

43
Reducerea emisiilor poluante prin eficientizarea termica a instalatiei

Tehnicile i masurile de operare care au ca scop cresterea eficientei termice a


insialaiei sunt considerate BAT. Prin reducerea si utilizarea caldurii evacuate (pre-
incalzirea combustibilului, ontinerea de apa fierbinte, supraincalzirea aburului
etc.), se realizeaza nu numai economie de energie, dar pot fi reduse emisiile, iar
resursele pot fi conservate (European Commission BREF 2016).

Relatiile care arata legatura dintre aceste aspecte sunt (European Commission -
BREF 2006):
Economia de combustibil: e = 1-1/2
Reducerea caldurii evacuate: a=e/(1-1)
Redueerea emisiiior de CO2: C=e
Reducerea emisiilor de gaze poluante: =[(3,6*VR *x)/Hu]*(1/1 1/2), mg/kWh
in care:
1 = randamentul inainte de imbunatatire;
2 = randamentul dupa imbunatatire;
VR = volumul de aer/kg combustibil (m3/kg);
x = valoarea limita la emisie (mg/m3)
Hu = puterea calorifica inferioara (MJ/kg).
Prin utilizarea BAT se poate obtine o imbunatatire de peste 3% a
randamentului termic al centralelor existente.

44
Reducerea emisiilor prin eficientizarea termica a instaltiei

2.1.3.Masuri secundare(end-of-pipe)

Generalitati - exemple de abordari

- tratarea fluxului de gaz contaminat in vederea evacuarii in atmosfera;


- depozitarea controlata a deseurilor.
Imbuntirile de tip "end-of-pipe" implic costuri de instalare relativ sczute,
ins costurile de operare pot fi semnificative, iar eficiena propriu-zis a
procesului de fabricaie nu este imbuntit (Soreanu 2014).

45
Tratatea CO2 de la arderea gazului natural
Aplicarea masurilor primare nu rezolva in totalitate problema emisiilor de dioxid
de carbon, acestea ramanand insemnate, ceea ce sugereaza necesitatea unor
masuri suplimentare (absorbtie, adsorbtie, criogenie, separare membranara). Se
mentioneaza ca masurile de captare si evacuare a CO2 nu sunt considerate
momentan ca fiind BAT pentru cazul de fata, fiind in curs dc evaluare (European
Commission - BREF 2006).
Tratarea CO de la arderea gazului natural
In acest caz, masurile primare mentionate anterior contribuie de regula la
meninerea unor concentratii de CO sub valoarea limita de emisie, cu exceptia
turbinelor pe gaz care daca ar fi implementate ar putea necesita suplimentar (in
functie de situatie) o unitate de oxidare catalitica pentru conversia CO la CO2. In
acest proces se pot uiliza de exemplu catalizatori regenerativi pe baza de paladiu
sau platina, cu o durata de viata de minim 2 ani.

Tratarea NO2 de la arderea gazului natural


In cazul cazanelor pe carbune, masurile primare combinate mentionate
anterior sunt de obicei suficiente pentru a mentine concentratia NO2 sub limitele
admise.
In cazul cazanelor pe gaz, daca masurile primare (prioritare din punct de
vedere al implementarii, conform principiilor de prevenire a poluarii, Soreanu
2014) nu sunt suficiente pentru reducerea emisiilor de noxe, atunci se poate
interveni prin masuri secundare bazate pe SCR (reducerea catalitica selectiva) sau
SNCR (reducerea non-catalitica selectiva), care sunt considerate BAT (European
Commission BREF 2006).
Masuri secundare de reducere a emisiilor de NOx
Masurile secundare sunt tehnici de final (end-of-pipe) de reducere a oxizilor de
azot (NOX) deja formati. Acestea pot fi implementate independent sau in
combinatie cu masuri primare precum un arzator cu NOX redus etc. Majoritatea
tehnologiilor pentru gaze arse in vederea reducerii emisiilor NOX se bazeaza pe

46
injectia de amoniac, uree sau alt compusi care reactioneaza cu NOX din gazele
arse pentru a-l reduce la azot molecular.
Masurile secundare pot fi impartite in:
Reducere selectiva catalitica (SCR)
Reducere selectiva non-catalitica (SNCR).
Reducerea selectiva catalitica (SCR)
Procesul de reducere selectiva catalitica (SCR) este un proces aplicat la scara larga
pentru reducerea oxizilor de azot in gazele de evacuare din instalatile de ardere
mari din Europa si din alte tari dn lume, precum Japonia si SUA. Procesul SCR este
un proces catalitic care se bazeaza pe reducerea selectiva a oxizilor de azot cu
ajutorul amoniacului sau al ureei in prezenta unui catalizator. Agentul reducator
este injectat in catalizator, in directia gazelor arse. Conversia NOX are loc la
suprafata catalizatorului la o temperatura de obicei intre 170 si 510 C, printr-una
dintre urmatoarele reactii principale. Catalizatoarele SCR pentru oxizii metalului
de baza care functioneaza intre temperaturile numite mai sus sunt disponibile pe
piata si sunt utilizate in numeroase aplicatii.
1. Cu amoniac drept agent reducator:
4NO + 4 NH3 + O2 4 N2 + 6 H2O
6 NO2 + 8 NH3 7 N2 + 12 H2O
2. Cu uree drept agent reducator:
3. 4 NO + 2 (NH2)2CO + 2 H2O + O2 4 N2 + 6 H2O + 2 CO2
6 NO2 + 4 (NH2)2CO + 4 H2O 7 N2 + 12 H2O + 4 CO2
Cand se foloseste amoniacul drept agent reducator, se pastreaza de obicei ca
solutie apoasa sau intr-o stare lichefiata la o presiune de circa 1.7 x 106 Pa (17
bar) la 20 C.

Reducerea selectiva non-catalitica (SNCR)

Procesul de reducere selectiva non-catalitica (SNCR) este o alta masura


secundara de reducere a oxizilor de azot deja formati in gazele arse ale unitatii
de ardere. Se aplica fara un catalizator la o temperatura aflata intre 850 si
1100 C. Acest interval de temperatura depinde in mare parte de reactivul

47
folosit (amoniac, uree sau amoniac caustic). Folosind amoniacul ca reactiv, au
loc urmatoarele reactii chimice mai mult sau mai putin in acelasi timp. La
temperatura scazuta, ambele reactii sunt prea incete, la temperatura mai
ridicata, reactia secundara nedorita domina cu o crestere a emisiilor de NOX.

Reactie prncipala:

4NO + 4 NH3 + O2 4 N2 + 6 H2O (reducere)

Reactie secundara nedorita:

4NH3 + 5 O2->4 NO + 6 H2O (oxidare)

O instalatie SNCR consta in doua unitati de operare:


Unitatea de depozitare a reactivilor, incluzand depozitarea, racirea si
evaporarea reactivului
Unitatea de SNCR propriu-zisa, unde se desfasoara injectia reactivului si reactia
oxizilor de azot cu azotul si apa. Intervalul de temperatura este foarte important
deoarece, peste acesta, amoniacul se oxideaza si astfel se produce si mai mult
NOX, iar sub acesta rata de conversie este prea scazuta si se poate forma
amoniac. Mai mult, odata cu schimbarile de sarcina, intervalul de temperatura
necesar este supus unor fluctuatii in cazan. Pentru a potrivi intervalul de
temperatura necesar cu injectia de amoniac, sunt necesare mai multe niveluri de
injectie. Procesul de SNCR cu diferite niveluri de injectie pentru amoniac este
ilustrat in figura de mai jos :

48
Pentru a atinge o rata de reducere ridicata si o pierdere scazuta de NH3,
reactivul si NOX din gazele arse trebuie sa fie suficient amestecate. Pe langa
distributie si amestecare, un alt parametru relevant este dimensiunea picaturilor
de reactiv. Picaturile mici s-ar evapora prea repede si ar intra in reactie la
temperaturi prea ridicate, cauzand o rata scazuta de reducere a NOX, pe cand
picaturle extrem de mari s-ar evapora prea incet si ar intra in reactie la
temperaturi prea scazute, ducand la o pierdere ridicata de NH3. Posibili puratori
pentru agentul reducator sunt aerul presurizat, aburul sau apa. Masurile primare,
precum aer deasupra arderii sau recircularea gazelor arse, pot fi folosite ca
purtatori reactivi pentru procesul de SNCR. Alegerea reactivului influenteaza de
asemenea formarea gazului ilariant (N2O). Folosirea amoniacului si a amoniacului
caustic induce cantitati neglijabile de N2O, pe cand cantitati relativ ridicate pot fi
masurate cand se injecteaza uree direct in cazane. Pentru a depasi aceasta
problema si pentru a elimina aproape complet formarea de N2O, ureea poate fi
injectata in aerul de ardere. Mai mult, folosirea ureei ca reactiv pentru SNCR duce
la probleme mai mari de coroziune decat folosirea amoniaculu sau al amoniacului

49
caustic. De aceea, materialele trebuie alese cu grija. Majoritatea problemelor cu
aplicatiile SNCR tin de distributia neuniforma a reactivului in camera de ardere. De
aceea este necesara optimizarrea sistemului de distributie. Sisteme speciale de
distributie sunt folosite pentru a obtine o distributie optima de amoniac si gaze
arse. Reactia oxizilor de azot si a amoniacului/ureei in apa si azot depinde in mare
masura de temperatura si de durata de mentinere in intervalul de temperatura
cerut, precum si de proportia de amoniac si oxizi de azot. Asa cum am precizat
deja, intervalul de temperatura pentru amoniac si amoniac caustic este de 850
pana la 1000 C, temperatura optima fiind de 870 C. Comparativ, intervalul de
temperatura cand se foloseste uree este mai mare (800 pana la 1100 C), cu o
temperatura optima de 1000 C. Durata de mentinere in intervalul de
temperatura necesar este intre 0.2 si 0.5 secunde. Acest interval de timp de
contact este mai degraba instabil, si astfel proportia de amoniac si oxizi de azot
trebuie sa fie mai degraba bogata in amoniac decat stoichiometrica. Din nou,
optimizarea este necesara in privinta proportiei molare de NH3 fata de NOX. Rata
de indepartare a NOX este favorizata de o proportie ridicata, dar in acelasi timp
creste si pierderea de amoniac, ducand la o poluare a unitatilor urmatoare
(respectiv a schimbatoarelor de caldura, a conductelor pentru gaze arse). Pentru a
neutraliza aceste doua efecte contrare, o proportie de NH3 fata de NOX intre 1.5
si 2.5 este optima.
Echipamentul pentru procesul de SNCR este destul de usor de instalat si nu
necesita prea mult spatiu, chiar daca, in aproape toate cazurile, este nevoie de
mai mult decat un nivel de injectie. SNCR are o rata de reducere scazuta, deci
poate fi folosita numai in cazanele care au deja un nivel destul de scazut de emisii.
Poate fi de asemenea utila in cazane dotate cu o tehnica primara de reducere. Cu
toate acestea, nu este foarte utila pentru cazanele cu variatii de sarcina sau cu o
cantitate variabila de combustibil. Costurile actuale de constructie depind de
cazan si profilul sau de functionare. Conform unor estimari, costurile sunt de
aproximativ 2500 EUR pe tona de NOX redus intr-un cazan pe carbune de 250
MWth care functioneaza timp de 4000 h/an.

50
51
Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NOx si CO

52
Adsorbtia
Acest tip de proces foloseste un adsorbant sau catalizator solid, care absoarbe
sau reactioneaza cu SO2 sau NOX din gazele de ardere. Materialul reactant este
regenerat pentru a fi reutilizat. In cadrul etapei de regenerare sunt eliberati
compusi ai sulfului sau ai azotului care cer de regula o temperatura mare sau
reducerea cantitatii de gaz pentru un interval de timp suficient realizarii
depunerii. Compusii de sulf recuperati sunt procesati, de exemplu intr-o instalatie
Claus, pentru a produce sulf elementar, produs secundar ce poate fi vandut.
Compusii de azot sunt decompusi in N2 si apa prin injectarea de amoniac sau
recircularea acestora in camera de ardere. Alte procedee precum procedeul cu
carbune activ, NOXSO, oxid de cupru, oxid de zinc si de oxid de magneziu sunt
implicate in adsorbtia/regenerarea solida.

2.3 Propunerea variantei optime de prevenire a poluarii aerului.

n urma calculrii factoriilor care intervin n estimarea efectelor directe ale


poluanilor considerai, am obinut exaces de CO si NOx.
1). Tehnici de reducere a emisiilor de CO:

Emisiile de gaze nearse, care pot fi impartite in doua mari grupe: monoxid
de carbon (CO) si hidrocarburi (CxHy), pot fi reduse prin tehnici avansate de
combustie. Emisiile de CO si hidrocarburi nearse sunt o consecinta a combustiei
incomplete si pot fi cauzate de temperaturi prea joase de ardere; de un timp prea
scurt de ramanere in zona de ardere; sau de un amestec ineficient de combustibil
si aer pentru ardere, ducand la zone limitate sarace in oxigen. Monoxidul de
carbon este cel mai important gaz nears. In lipsa oxigenului, este un compus stabil
chiar si la temperaturi ridicate. Hidrocarburile, din contra, pot fi descompuse
formand funingine la temperaturi inalte si intr-un mediu sarac in oxigen. In
general, se poate spune ca emisiile de hidrocarburi nearse pot fi generate atunci
cand temperaturi scazute in zona de ardere actioneaza simultan cu un amestec
ineficient de combustibil si aer. In orice caz, asemenea conditii sunt rare in
focarele actuale mari. In general, emisiile de CO pot fi tinute sub 50 mg/Nm3 ,
53
daca arderea este bine controlata. Emisiile de hidrocarburi in cazanele centralelor
electrice moderne sunt neglijabile, de regula sub 5 mg/ Nm3 . Tehnicile si
parametrii specifici emisiilor turbinelor de gaz si masinilor cu piston sunt descrise
in capitolele destinate combustibilului (lichid/gazos). Emisiile de gaze nearse sunt
afectate de mai multi parametri. De regula, emisiile de gaze nearse se afla la
nivelul cel mai superior atunci cand sunt probleme in controlul raportului
combustibil/aer in focare sau cand calitatea combustibilului este neomogena
(cum este cazul deseurilor si al biomasei). Carbunii cu reactivitate scazuta si
continut volatil (antracit) tind sa sporeasca emisiile de gaze de ardere. Emisiile
mari pot fi de asemenea determinate de temperaturi de ardere scazute, cauzate
la randul lor de folosirea unui combustibil de calitate inferioara, de o incarcare
partiala sau o malfunctionare a arzatorului. Unele masuri de reducere a emisiilor
de NOX , cum sunt arderile cu surplus redus de aer sau introducerea intensa de
aer in trepte, pot creste emisiile de gaze nearse. In aceste cazuri, importanta
asigurarii unui amestec eficient de aer si combustibil in cadrul sistemului de
ardere trebuie accentuata. Reducerea emisiilor de NOX prin metoda reducerii
necatalitice selective poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de
CO pot fi reduse, atunci cand alimentarea cu piatra de var este marita in cazanele
de ardere cu pat fluidizat. Similar costului reducerii emisiilor de NOX , este
imposibila separarea costului acestor masuri din totalul investitiilor. Daca sunt
probleme cu gazele nearse intr-o centrala electrica existenta, situatia trebuie
analizata separat, iar eventualele cheltuieli evidentiate in mod clar printr-o
evaluare a fezabilitatii.

54
2) Masurile primare de reducere a emisiilor de NOx

La introducerea masurilor primare (modificari ale arderii) este important sa


se evite impactele negative asupra functionarii cazanului si formarea altor
poluanti. Astfel, trebuie avute in vedere urmatoarele criterii pentru operatiile cu
emisii reduse de NOX:
Siguranta de operare (de exemplu aprindere stabila peste intervalul de
sarcina)
Securitatea in functionare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii,
eroziunii, depunerilor , zgurificarii, supraincalzirii tevilor etc.)
capacitatea de a arde o gama variata de combustibili
ardere completa (pentru reducerea nivelurilor de carbon-in-cenusa, pana
la 5 % de carbon nears in cenusa zburatoare este o conditie obisnuita pentru a
putea comercializa cenusa zburatoare catre industria cimentului. Combustia
completa este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile ridicate de monoxid
de carbon)

55
cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv evitarea formarii altor
poluanti, de exemplu materie organica impurificatoare (POM), sau N2O
consecinte minime nedorite asupra echipamentului de curatare a gazelor
arse
costuri de intretinere reduse.

Masurile intermediare contin o componenta de integrare in vederea


recuperarii si valorificarii unor componente valoroase (in acest caz, caldura) in
cadrul aceluiasi proces sau in alt proces in cadrul aceluiasi sau pe un alt
amplasament. Imbunttirile de tip "integrarea procesului'' ofer avantajul unui
proces mai efecient, ins sunt mai complicate din punct de vedere tehnic costuri
initiaie mai mari datorit necesitatii opririi productiei tii activitii de
reconstrucie.
Tratatea CO2 de la arderea gazului natural
Aplicarea masurilor primare nu rezolva in totalitate problema emisiilor de dioxid
de carbon, acestea ramanand insemnate, ceea ce sugereaza necesitatea unor
masuri suplimentare (absorbtie, adsorbtie, criogenie, separare membranara). Se
mentioneaza ca masurile de captare si evacuare a CO2 nu sunt considerate
momentan ca fiind BAT pentru cazul de fata, fiind in curs dc evaluare (European
Commission - BREF 2006).
Tratarea CO de la arderea gazului natural
In acest caz, masurile primare mentionate anterior contribuie de regula la
meninerea unor concentratii de CO sub valoarea limita de emisie, cu exceptia
turbinelor pe gaz care daca ar fi implementate ar putea necesita suplimentar (in
functie de situatie) o unitate de oxidare catalitica pentru conversia CO la CO2. In
acest proces se pot uiliza de exemplu catalizatori regenerativi pe baza de paladiu
sau platina, cu o durata de viata de minim 2 ani.

Tratarea NO2 de la arderea gazului natural

56
In cazul cazanelor pe carbune, masurile primare combinate mentionate
anterior sunt de obicei suficiente pentru a mentine concentratia NO2 sub limitele
admise.
In cazul cazanelor pe gaz, daca masurile primare (prioritare din punct de
vedere al implementarii, conform principiilor de prevenire a poluarii, Soreanu
2014) nu sunt suficiente pentru reducerea emisiilor de noxe, atunci se poate
interveni prin masuri secundare bazate pe SCR (reducerea catalitica selectiva) sau
SNCR (reducerea non-catalitica selectiva), care sunt considerate BAT (European
Commission BREF 2006).

57
Bibliografie selectiva
1. European Commission (2006a). Guidance Document for the
implementation of the European PRTR.
2. European Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and
Control Reference Document on Best Available Techniques for Large
Combustion Plants.
3. European Commission (2006c). Integrated Pollution Prevention and
Control Reference Document on Economics and Cross-Media Effects.
4. European Commission (2008a). Directive 2008/1/EC of the European
Parliament andof the Council of 15 January 2008 concerning integrated
pollution prevention and control. Official Journal of the European Union L
24/8-29.
5. European Commission (2008b). Directive 2008/50/EC of the European
Parliament and of the Council of 21 May 2008 on ambient air quality
and cleaner air for Europe. Official Journal of the European Union L
152.
6. OUG 152/2005. Ordonana de urgen nr. 152 din 10 noiembrie
2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii. Monitorul
Oficial nr. 1078 / 30 noiembrie 2005.
7. OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005 privind prevenirea i
controlul integrat al polurii. Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 / 30
aprilie 2010.
8. MSDS (Material Safety data Sheet) ....
9. Soreanu G. (2014). Prevenirea Poluarii si Protectia Mediului. Editura
Performantica, Iasi.
10.Cretescu I., Soreanu G. (2013). Tehnologii de Achizitie, Monitorizare si
Diagnoza a Calitatii Factorilor de Mediu. Editura Ecozone, Iasi.
11. Zaharia C. (2014). Chimia Mediului: teste de laborator si
probleme. Editura Performantica, Iasi.

58
59

S-ar putea să vă placă și